Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL
Tutoriat (opţional) 1
Examinări 3
-
Alte activităţi
4. PRECONDIŢII
4.1 De curriculum -
4.2 De competenţe -
5. CONDIŢII
(1) Cursul și seminarul se vor desfășura online, sincron, la datele și orele prevăzute în orar.
(2) Întâlnirile vor avea loc prin intermediul uneia dintre platformele puse la dispoziție de
5.1 De desfăşurare a cursului
universitate (Google Meet sau Microsoft Teams) sau prin intermediul Zoom.
(3) Întreg sistemul de management al documentelor din cadrul cursului (transmiterea
materialelor bibliografice, a temelor, a proiectelor etc.) se va realiza prin intermediul
platformei Moodle, în combinație cu Perusall.
5.2 De desfăşurare a seminarului
(4) Accesul studenților la platformele menționate și la materialele bibliografice se
realizează prin intermediul exclusiv al adreselor de mail instituționale.
6 .COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE
Competențe referitoare la cunoaștere și înțelegere: cunoașterea și înțelegerea
teoriilor și studiilor publicate în literatura de specialitate; abilitatea de a folosi
limbajul și conceptele utilizate în analiza societății civile.
Competențe referitoare la explicare și interpretare: abilitatea de a folosi
6.1 Competenţe profesionale conceptele și teoriile prezentate în timpul cursului pentru a explica și interpreta
cazuri specifice de partide și ideologii, precum și relațiile dintre actorii relevanți
în domeniul partidelor politice.
Competențe atitudinale: deschidere către ideea de cercetare socială aplicată,
deschidere către ideea de participare civică și/sau politică.
Abilități de analiză; abilități de sinteză; abilități de lucru în echipă; abilități de
6.2 Competenţe transversale
comunicare orală și scrisă
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
La sfârșitul cursului, studenții ar trebui să aibă o bună înțelegere a argumentelor
teoretice din literatura despre partide și ideologii politice și ar trebui să fie
7.1 Obiectivul general al disciplinei capabili, dacă sunt interesați de această temă, să își elaboreze propria temă de
cercetare, să o plaseze în cadrul general al literaturii relevante și să selecteze
metodologia corectă pentru a realiza propriul studiu.
Cursul are o serie de obiective specifice. În primul rând, ar trebui să ofere
studenților o imagine de ansamblu a conceptelor, teoriilor și metodologiilor
folosite în studierea partidelor politice și a ideologiilor politice. În al doilea rând,
cursul încearcă să clarifice modul în care conceptele de ideologie și partide
7.2 Obiective specifice
politice sunt legate de științele politice, de sociologie și de relațiile
internaționale. În al treilea rând, aceste teme vor fi discutate în cadrul cursului
prin plasarea lor în contextul prezent, oferind studenților instrumente adiționale
pentru a înțelege evenimentele curente din plan național și internațional.
8. CONŢINUTURI
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
Bibliografie
1. Miroiu, Mihaela (coord.). 2012. Ideologii politice actuale: Semnificații, evoluții și impact. Iași: Polirom.
2. Huzum, Eugen (coord.). 2013. Teorii și ideologii politice. Iași: Institutul European.
3. Preda, Cristian și Sorina Soare. 2008. Regimul, partidele și sistemul politic din România. București: Nemira.
8.2. Seminar Metode de predare Observaţii
1. Introducere Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
2. Ce sunt partidele politice? Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
3. Ideologii și doctrine - I Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
4. Ideologii și doctrine - II Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
5. Ideologii și doctrine - III Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
6. Clivaje. Dincolo de stânga și dreapta Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
7. Sisteme de partide Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
8. Sisteme electorale. Finanțarea partidelor Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
9. Organizarea partidelor Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
10. Partide și societate Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
11. Partidele politice din România Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
12. Partidele politice în relația cu UE Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
13. Partidele politice în epoca online Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
14. Concluzii Conversație, studiu de caz, exemplu practic 1h
Bibliografie
1. Boamfă, Ionel. 2012. „Scurtă istorie a sistemului electoral românesc.” Pp. 49-140 în Corneliu Iațu et al., Democrație
și comportamente electorale în România, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
2. Boșoteanu, Ionela Carmen. 2012. New Media. Rolul new media în campania electorală prezidențială din 2009. Iași:
Institutul European. (Capitolele II-III, pp. 115-210.)
3. Câmpeanu, Pavel. 1993. De patru ori în fața urnelor. București: ALL.
4. Comșa, Mircea, Gheorghiță, Andrei și Claudiu Tufiș (coord.). 2010. Alegerile pentru Parlamentul European, România
2009. Iași: Polirom.
5. Comșa, Mircea, Gheorghiță, Andrei și Claudiu Tufiș (coord.). 2010. Alegerile prezidențiale din România, 2009. Iași:
Polirom.
6. De Waele, Jean-Michel (coord.). 2011. Clivajele politice în Europa Centrală și de Est. Iași: Institutul European.
7. Gheorghiță, Andrei. 2010. Lideri politici și construcția deciziei de vot. Iași: Institutul European.
8. Gherghina, Sergiu (coord.). 2010. Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel
European. Iași: Institutul European.
9. Gherghina, Sergiu și Sergiu Mișcoiu (coord.). 2010. Partide și personalități populiste în România postcomunistă. Iași:
Institutul European.
10. Gherghina, Sergiu, Mișoiu, Sergiu și Sorina Soare (coord.). 2012. Populismul contemporan. Iași: Institutul European.
11. Grecu, Silviu Petru. 2012. „De la partide politice la stabilitate democratică. O analiză interacționistă a sistemelor
electorale și partizane est-europene.” Pp. 141-164 în Corneliu Iațu et al., Democrație și comportamente electorale în
România, Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
12. Institutul Social Român. 1923. Doctrinele partidelor politice. București: Cultura Națională.
13. Jiglău, George. 2014. „Sistemul electoral ca indicator al consolidării democrației.” Pp. 145-165 în Sergiu Gherghina și
Sergiu Mișcoiu (coord.), Democratizare și consolidare democratică în Europa Centrală și de Est. Iași: Institutul
European.
14. Lăzăroiu, Sebastian. 1999. „Călăuze și drumeți.” Pp. 92-125 în Ionica Berevoescu et al., Fețele schimbării: Românii și
provocările tranziției. București: Nemira.
15. Matiuța, Cristina. 2018. Eu cu cine votez? Dinamica sistemului de partide din România (1990-2018). Iași: Institutul
European.
16. Mihalache, Dan și Iulia Huiu. Trei ani la urne. București: Nemira.
17. Miroiu, Adrian și Șerban Cerkez (coord.). 2013. Competiția politică în România. Iași: Polirom.
18. Nica, Constantin. 2010. Sisteme de partide contemporane. București: Editura ISPRI.
19. Nica, Constantin. 2011. Sisteme de partide contemporane. Dinamica sistemelor de partide din Occident. București:
Editura ISPRI.
20. Nica, Constantin. 2012. Sisteme de partide contemporane. Dinamica sistemelor de partide din țări ale Americii
Latine, Africii și Asiei. București: Editura ISPRI.
21. Nica, Constantin. 2013. Sisteme de partide contemporane. Dinamica sistemelor de partide din Federația Rusă,
Europa Central-Răsăriteană și China. București: Editura ISPRI.
22. Preda, Cristian. 2010. Introducere în știința politică. Iași: Polirom. (Pp. 83-128.)
23. Preda, Cristian. 2011. Rumânii fericiți: Vot și putere de la 1831 până în prezent. Iași: Polirom.
24. Preda, Cristian. 2015. 25 de ani și câteva sute de partide. București: Baroque Books & Arts.
25. Radu, Alexandru. 2012. Politica între proporționalism și majoritarism: Alegeri și sistem electoral în România
postcomunistă. Iași: Institutul European.
26. Radu, Sorin. 2005. Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937). Iași: Institutul European.
27. Rotariu, Traian și Mircea Comșa (coord.). 2004. Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică. Cluj-Napoca:
EIKON.
28. Soare, Sorina. 2014. „Postcomunism, partide și democrație.” Pp. 167-198 în Sergiu Gherghina și Sergiu Mișcoiu
(coord.), Democratizare și consolidare democratică în Europa Centrală și de Est. Iași: Institutul European.
29. Stănescu, Iulian. 2014. Puterea politică în România. De la comunism la noul capitalism (1989-2014). București: Pro
Universitaria.
30. Stoica, Cătălin Augustin. 2018. România continuă: Schimbare și adaptare în comunism și postcomunism. București:
Humanitas. (Capitolul II, pp. 80-139.)
31. Stoica, Stan. 2005. România 1989-2005. O istorie cronologică. București: Meronia.
32. Stoica, Virgil. 2015. Cine conduce Iașul? Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
33. Ștefănescu, Domnița. 2011. 11 ani din istoria României. Decembrie 1989 – Decembrie 2000. O cronologie a
evenimentelor. București: Mașina de scris.
34. Teodorescu, Gheorghe (coord.). 2009. Alegeri 2008. Campanii, lideri și sondaje. Iași: Polirom.
35. Teodorescu, Gheorghe (coord.). 2009. Alegeri 2008. Continuitate și schimbare. Iași: Polirom.
9. SCURTĂ DESCRIERE
Principalul scop al acestui curs este de a familiariza studenții cu unul dintre principalele domenii ale științelor politice: studiul
partidelor politice. Pe parcursul acestui semestru vom discuta despre principalele ideologii ce stau la baza partidelor politice și
despre principalele teorii privind partidele politice și coalițiile. Fiind vorba de un curs la SPR, o mare parte dintre exemplele pe care
le vom discuta vor veni din cazul României. România nu există, însă, într-un vid ci funcționează alături de multiple alte state și
organisme internaționale. De aceea, exemplele din România vor fi suplimentate și comparate cu exemple din alte țări. Pe lângă
temele clasice din literatura ce analizează partidele politice vom discuta și despre relația partidelor politice naționale cu partidele
supra-naționale, precum și despre modul în care progresele tehnologice din ultimii 20-30 de ani modifică ce și cum sunt partidele
politice. Dat fiind că acest semestru se suprapune peste perioada campaniei electorale și a alegerilor parlamentare, vom folosi
această oportunitate drept exemplu practic pentru a înțelege mai bine diferențele dintre partidele politice și interacțiunile dintre
acestea, precum și dintre partide și alegători.
10. EVALUARE
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
07/09/2020