Sunteți pe pagina 1din 288

Ediţie

îngrijită

de

IO AN GR. B O G DAN

Colecţia Cogito
PROVERBE
Şl CUGETĂRI
DESPRE
OMENIE

f f l

Editura Albatros
COPERTA COLECŢIEI
ANDREI OLSUFIEV
PREFAŢĂ

Spunînd că „adevăratul studiu al omului


trebuie să fie omul“, Goethe marca ma­
gistral obiectivul major al artiştilor, gîn-
ăitorilor, politicienilor, savanţilor. Această
cugetare exprima în acelaşi timp atît ideea
de constatare, cit şi imperativul cunoaş­
terii complexe, adîncite a omului. în exis­
tenţa milenară, omenirea s-a ocupat prac­
tic în primul tind de cunoaşterea naturii,
căci progresul existenţei nu putea fi con­
ceput fără o atare cunoaştere a naturii,
a mediului. Cunoaşterea activă a naturii
de către om, cu evidentul scop de a se sluji
pe sine, s-a împletit cu încercarea de
autocunoaştere, de descifrare a firii şi
condiţiei umane. Pe lingă nevoia filozofică
de autocunoaştere, de autocontemplare,
omul minunîndu-se atît de măreţia natu­
rii, cît şi de propria sa măreţie („Multe
VI PREFAŢA

lucruri minunate există, spunea Sofocle,


dar nimic nu-i mai minunat decît omul"),
preocupat de adaptarea sa la mediu, pre­
cum şi de existenţa sa socială, deci de re­
laţiile interumane, s-a simţit atras din-
totdeauna de cercetarea propriei sale
esenţe. Nu există cercetare ştiinţifică, ori­
cât de străină omului în aparenţă, care să
nu fie subordonată imperativelor umane,
prin scop, mijloace, coordonate, realizare
etc. Nu există operă de artă, filozofică, po­
litică, pedagogică, morală, care să nu fi
avut ca subiect omul şi care să nu se fi
supus coordonatelor umane. Poate că, aşa
cum spunea Protagoras, omul fiind mă­
sura tuturor lucrurilor, tot ce se încorpo­
rează societăţii umane poartă, fericit sau
nefericit, măsura omului.
Din înţelepciuni populare, din inscrip­
ţiile pe pietre, din scrierile de pe papiru­
suri, transmise de mii de ani, din antichi­
tate, de cînd omul a început să se cunoască
şi să se definească pe sine, din operele fi­
lozofice, politice, morale şi literare, care
le-au urmat şi care s-au transmis genera­
ţiilor de azi, extratgem nenumărate convin­
geri, păreri, sentinţe, sfaturi ce contribuie
PREFAŢA VII

la portretizarea omului, a firii sale, cimen­


tând experienţa milenară de viaţă, expe­
rienţă care contribuie la dezvoltarea so­
cietăţii noastre.
A m încercat în această culegere să se­
lectăm din imensul tezaur al spiritualităţii
mondiale acele proverbe şi cugetări prin
care oamenii s-au definit pe ei înşişi, cu
calităţile şi uneori cu slăbiciunile lor, prin
care şi-au exprimat admiraţia, uimirea şi
uneori nedumeririle cu privire la ei în­
şişi. A m dorit să realizăm o culegere de
gînduri adunate din cultura civilizaţiei
umane, exprimate în proverbe şi cugetări,
grupate în jurul ideii de omenie. Poate că
această îndrăzneală ne-a fost alimentată
de dorinţa generală a societăţii noastre ac­
tuale, în sinul căreia calităţile umane sînt
ridicate, mai m ult ca oricînd, la rang de
filozofie, de politică, de normă socială.
Trăim într-un ritm intens de dezvoltare,
schimbările aduse de civilizaţie sînt ului­
toare, uneori derutante pentru anumiţi oa­
meni. J.J. Rousseau spunea că civilizaţia
va aduce cu sine degradarea morală. In
anumite grupuri sociale în care tronează
încă modul de viaţă capitalist, normele de
V III PREFAŢA

omenie au fost încălcate de „dreptul“ celui


mai puternic, ori puse în umbră de liberul
arbitru, de false şi anarhice libertăţi pe
care şi le asumă unii, ignorînd interesele
majore ale colectivităţii. Aceste norme de
omenie mai sînt încălcate uneori şi la noi
— ce este drept din ce în ce mai puţin —
sub impulsul intereselor egoiste, ori în do­
rinţa de a trăi în lux pe seama muncii
altora, prin tendinţa de căpătuială, oco­
lind calea cea mai onestă, cea mai sigură
de asigurare a existenţei — munca.
Cu toate aceste fenomene de abatere
de la normele de viaţă ale colectivităţii
umane, progresul social, pe toate meri­
dianele lumii, şi îndeosebi în ţările socia­
liste, aduce cu sine şi nevoia de a respecta
tot mai m ult înaltele principii ale ome­
niei. în toate domeniile de viaţă, în indus­
trie, agricultură, în instituţii, în labora­
toarele de cercetări ştiinţifice, în mine şi
în navele care asaltează spaţiile astrale,
normele de viaţă ce conduc la armonie, la
fericire, normele ce definesc omenia fac
din fiecare pas al civilizaţiei un nou pas
spre o trăire mai omenească.
PREFA ŢA IX

Relaţiile socialiste instaurate în societa­


tea noastră, normele de muncă şi de viaţă
care au ca ghid ceea ce este mai progre­
sist în omenire, idealurile comuniste de
dezvoltare materială şi spirituală asigură
un cadru ideal pentru ridicarea omeniei la
rangul de normă socială. Comuniştii, oa­
meni înaintaţi ai zilelor noastre, sînt che­
maţi să fie promotori ai promovării şi apli­
cării înaltelor norme de muncă şi de viaţă,
îndemnul la cinste şi modestie, aplicarea
pe scară tot mai largă a spiritului de echi­
tate, lupta împotriva lenei, a chiulului, a
muncii de proastă calitate, preocupxireă
continuă pentru autop>erfecţionare profe­
sională, ştiinţifică şi morală — toate aceste
imperative conduc spre afirmarea unui om
superior.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul
general al Partidului Comunist Român,
înţelegînd spiritul tradiţional de omenie
al românului, dar şi exigenţa idealurilor
pe care poporul nostru şi le-a asumat eli-
berîndu-se de robia exploatării şi constru­
ind o nouă societate, ne adresa calda che­
mare de a face din zicala românească „a
X PREFAŢA

fi om de omeniea o zicală nouă: „a fi co­


munist de omenie".
In lumina acestei chemări, la Congresul
al Xl-lea al P.C.R. a fost reafirmată cu
claritate preocuparea partidului de a făuri
o societate nouă, dar şi oameni noi. „Este
necesar — spunea tovarşul Nicolae
Ceauşescu — să intensificăm munca poli-
tico-educativă în rîndul maselor largi
populare, ale tinerei generaţii, de formare
a omului nou — debarasat de mentalitatea
retrogradă, de egoism şi alte manifestări
negative, rămăşiţe ale vechii orînduiri —
să milităm pentru formarea unui om ani­
mat de spiritul prieteniei şi într-ajutorării
în muncă şi viaţă. întreaga activitate de
educare şi formare a conştiinţei socialiste
trebuie să ducă la crearea unui nou uma­
nism, care pune pe primul plan omul şi,
totodată, îmbină interesele particulare cu
cele ale întregii societăţi, asigură bună­
starea şi fericirea fiecăruia, odată cu a în­
tregului popor." 1
1 Nicolae Ceauşescu, Raport la cel de-al Xl-lea
Congres al Partidului Comunist Român, Editura
politică, 1974, p. 94—95.
prefa ţa XI

Codul principiilor şi normelor muncii şi


vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii
socialiste, aprobat de congres, grupînd nor­
mele şi principiile etice ale societăţii noas­
tre, defineşte de fapt înaltele trăsături
morale ale omului nou, normele care tre­
buie să stea la baza relaţiilor dintre
oameni. însuşirea acestor principii, res­
pectarea lor va duce la crearea unui nou
umanism care situează pe primul plan
omul, bunăstarea şi fericirea fiecăruia, a
întregului popor.
Sub acest îndemn, culegerea noastră îşi
propune să pună la îndemîna cititorilor
cu precădere acele proverbe şi acele cuge­
tări prin care să definim pe om, calităţile
sale în opoziţie cu defectele sale, spiritul
de omenie, umanismul.
0 parte din proverbe, produse spirituale
„poporane“ — în sensul în care-l înţelegea
Bogdan Petriceicu Hasdeu1 — au fost pre­
luate de filozofii, moraliştii, sociologii
umanitarişti sau scriitorii care le-au şle­
fuit şi le-au rînduit în operele lor.
1 B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor,
voi. II, 1875.
X II PREFAŢA

In acelaşi timp s-a petrecut şi fenome­


nul de preluare de către masele populare
a cugetărilor produse de către titanii gîn-
dirii aparţinînd păturilor culte şi astfel
multe dintre ele au ajuns „populare“
— acceptate de popor ca fiind conforme cu
gîndirea lui — au fost şlefuite, redate in
formă simplă şi clară.
Considerînd că înţelepciunea maselor
este exprimată la nivelul marilor gîndi-
tori, am inclus în această culegere multe
producţii populare româneşti şi ale altor
popoare, precum şi texte alese din tezau­
rul spiritual al Orientului A n tic : Mahăb-
hârata, Panciatantra, O mie şi una de
nopţi, Epopeea lui Ghilgameş etc.
A tît producţiile populare, cit şi cugetă­
rile adunate aici sîni rodul unei îndelun­
gate munci de cercetare şi selectare din
literatura beletristică, filozofică, istorică
şi pedagogică, precum şi din culegerile şi
dicţionarele de cugetări.
Proverbele şi cugetările alese de noi cu
trudă, dar şi cu o deosebită satisfacţie —
stare pe care orice om o pote avea
cînd se adapă la izvoarele bogate ale înţe­
PREFA ŢA XIII

lepciunii — au fost apoi selectate şi iarăşi


selectate, cu conştiinţa de a oferi lecturii
ceea ce este mai reprezentativ, ce este mai
încărcat de înţelepciune şi limpezime mo­
rală.
Ne-a produs realmente o deosebită sa­
tisfacţie literară şi mai ales filozofică să
parcurgem un material atît de bogat pe
tema omeniei, fapt ce ilustrează marele
interes dovedit de omenire pentru propria
sa perfecţionare, pentru promovarea cali­
tăţilor umane, a înaltelor idealuri, interes
manifestat atît de elocvent in scrierile fi­
lozofice, morale, politice, literare şi in pro­
ducţiile orale ale popoarelor.
Sînt pilduitoare cugetările care ne în­
deamnă să apreciem omul în raport cu
adevărul ce-l exprimă. M. Gorki socoteşte
că „numai cei care sfarmă lanţurile m in­
ciunilor sînt oameni cu adevărat“, iar Les-
sing apreciază că „nu este mărire unde nu
este adevăra. Ajutorul ce-l dăm semenilor
noştri, ca trăsătură de omenie, este exem­
plificat de numeroase proverbe şi cugetări
pline de semnificaţii. Walter Scott, de
pildă, afirmă, avertizindu-şi semenii, că
„dacă ar înceta să se ajute intre ei, oame­
X IV PREFAŢA

nii ar dispărea de pe pământ“, iar Goethe,


înţelegând că prin definiţie a fi om în­
seamnă a fi de folos şi altora, spune: „O
viaţă fără să mai aducă folos cuiva este
o moarte înainte de timpa. Un vânzător
ambulant de pe meleagurile noastre, dar
un veritabil observator al vieţii, înţelept şi
iscusit culegător de înţelepciune, Cilibi
Moise, formula aceeaşi idee, comparând
pe omul care „în viaţa lui n-a făcut binea
cu un „puţ frumos fără apăa.
Cugetarea îndeamnă la cunoaşterea bi­
nelui şi răului, la strădania pentru propria
perfectare: „Cînd vezi un om bun, spu­
nea un înţelept, gîndeşte-te să-l întreci;
cînd vezi un om rău, cercetează-ţi inima“.
„Numai faptele fac să ne cunoaştem ceea
ce sîntema — exprimă Moliere, iar „ca să
cunoşti bine un om — aflăm dintr-o cu­
getare a lui Shakespeare — înseamnă să
te cunoşti pe tine însuţi
A fi om de omenie înseamnă a avea
toate acele calităţi prin care noi obişnuim
să caracterizăm pe cei aleşi, agreabili, ca­
pabili să acorde un ajutor din inimă, dis­
puşi să promoveze binele, care vădesc
PREFA ŢA XV

bunăvoinţă, sinceritate, cinste, modestie


etc.
Pornind de la nevoia de a înţelege slă­
biciunile semenilor, nu înseamnă însă să
fim concesivi, toleranţi, îngăduitori cu
lipsurile celor din jur, cu manifestările de
chiul, de neglijenţă, indisciplină, cu ten­
dinţa unora de a trăi din munca celorlalţi.
Nu poţi fi om de omenie dacă nu militezi
pentru dreptate, pentru echitate, dacă eşti
părtinitor cu unii în dauna altora. „Tre­
buie să fii drept, înainte de a fi generos“
(Chamfort). „Trebuie totdeauna să faci
dreptate înainte de a face milostenie“
(Malebranche), iar „acela care iubeşte drep­
tatea nu poate să rămînă indiferent faţă
de nedreptatea (Smiles). Se recomandă
omului să nu fie aspru, dar să fie exi­
gent, să ştie să ierte, dar să ştie şi să pe­
depsească pentru a curma un rău, să apre­
cieze şi să judece pe ceilalţi după fapte.
A fi om de omenie înseamnă a avea vir­
tuţile care contribuie la ridicarea omenirii
pe trepte mai înalte de civilizaţie, prin ar­
monie şi perfecţionare, care să înalţe bi-
XVI PREFAŢA

nele de la binele individual la sfera în­


tregii umanităţi.
De bună seamă că aceste cîteva cugetări
citate ilustrează aria tematică bogată a
culegerii. Materialul ales a fost grupat în
jurul unor noţiuni-temă, pe care le evi­
denţiem şi în cuprinsul lucrării.
Am inclus astfel teme care se referă
direct la om, cum ar fi capitolul principal
al lucrării: Omenie, Umanitate, Model,
Exem plu; teme care ilustrează relaţiile de
om enie: Ajutor, Altruism, Binefacere,
Bunătate, Bunăvoinţă, Compasiune, Iu­
bire, Purtare, Prietenie, Respect, Solida­
ritate ; teme care ilustrează virtuţile omu­
lui, din care n-am omis atitudinea faţă de
adevăr, cinste etc. Nu puteam omite, de
asemenea, cugetările care se referă la cu­
noaştere, la modul oamenilor de a se ju­
deca unii pe alţii, la criteriul exigenţei,
paralel cu bunătatea şi blîndeţea etc.
Pentru că ordinea acestor teme este
oricînd discutabilă, am adoptat în cele din
urmă criteriul dispunerii alfabetice, ur-
mînd ca cititorul să facă în timpul lectu­
PREFA ŢA XVII

rii apropierile de sensuri cuvenite. Consec­


venţi acestui principiu simplu de ordonare,
în cadrul capitolului-temă am grupat pro­
verbele la începutul fiecărui capitol-no-
ţiune în ordinea alfabetică a popoarelor
cărora aparţin, urmate de cugetări. în cele
mai multe cazuri, alături de autor am no­
tat şi titlul operei din care am extras ci­
tatul, capitolul sau pagina. Uneori, însă,
sub textul unor cugetări am trecut numai
autorul, deoarece în unele culegeri mai
vechi de cugetări n-am găsit indicată şi
opera respectivă din care a fost extras
textul. In legătură cu acest detaliu, am
avut unele ezitări. în dorinţa de a rămîne
consecvenţi metodei ştiinţifice, urma să
păstrăm în ediţie numai cugetări pentru
care avem şi specificarea sursei (operă, ca­
pitol sau pagină), dar în felul acesta sără­
ceam culegerea de unele texte esenţiale.
A m socotit, de aceea, că scopul acestei cu­
legeri fiind acela de a oferi în primul rînd
cititorilor modelele de cugetare închinată
omului, adică înţelepciunea în sine, ar fi
X V III PREFAŢA

păcat să renunţăm la cugetările extrase


din culegeri mai vechi, din opere literare
sau din alte lucrări în care autorii respec­
tivi, fiind atraşi de frumuseţea ideii, au
neglijat să ne prezinte şi sursa. Oferind,
totuşi, sursa la marea majoritate a cuge­
tărilor ,citind la fiecare cugetare cel pu­
ţin autorul ei, cum se proceda odinioară,
adăugind un indice de autori citaţi şi o bi­
bliografie, socotim că îndreptăm în mare
parte lipsa la care ne-am referit, oferind
altor editori sau nouă înşine posibilitatea
ca peste ani să realizăm o culegere mai
completă decît aceasta, cu un aparat de
referinţă mai ştiinţific.
Cu eventualele lacune de care sîntem
conştienţi, dar şi cu calităţile unei prime
culegeri despre omenie, avem convingerea
că această lucrare va fi utilă publicului
larg.
Sperăm că dascălii vor găsi multe idei
necesare îmbogăţirii cuvîntului rostit de
la catedră, spre a-şi împlini şi pe această
cale misiunea de educaţie a tinerelor vlăs­
tare ale omenirii, a viitorilor cetăţeni, căci
„Omul devine om numai prin educaţiea
PREFA ŢA XIX

(Pestalozzi). Părinţii vor putea selecta su­


ficient material folositor în educaţia co­
piilor lor, în acelaşi timp autoeducîndu-se,
căci „faptele bune ale tale vor fi pornirile
bune ale fiilor tăia — cum spunea N. Iorga.
Tineretul, receptiv şi mereu în luptă pen­
tru autodepăşire, pentru înnobilarea fiin­
ţei sale, va găsi în această culegere un im ­
bold spre o trăire frumoasă, etică, demnă
de epoca noastră. D’Holbach spunea că
„adevărata morală... este aceea care caută
să-i apropie pe oameni unii de alţii, ca să-i
facă să-şi făurească, cu eforturi comune,
fericirea lor mutuălă...a. Goethe îndemna
lumea prin Faust să fie mai omenoasă,
spunînd că „sfera aceasta pămXntească
mai oferă spaţiu suficient pentru fapte
mari“. Strigătul de iubire al lui Romain
Rolland a răsunat ca un lung ecou pe toate
meridianele şi paralelele planetei: „Sînt
fratele tuturor oamenilor —■spunea el —
şi vă iubesc pe toţi...a
Credem că această culegere va contribui
la apropierea oamenilor de lumina gene­
rată de înţelepciunile omenirii şi, implicit,
la înălţarea morală a cititorului, aşa cum
XX PREFAŢA

au contribuit şi alte culegeri publicate de


Editura Albatros.
In încheiere ţinem să m ulţumim călduros
lui Gheorghe Marin şi lui Virgiliu Ene
pentru îndrumările competente ce ni le-au
dat pe tot parcursul elaborării acestei
cărţi.

IOAN GR. BOGDAN


PROVERBE ŞI CUGETĂRI
DESPRE OMENIE
adev Ar şi minciuna

1 • Şi minciuna e vorbă, dar vremea descopere


adevărul.
Proverb românesc

2 • Nu căuta adevărul la alţii, dacă el nu se


află în tine.
Proverb rus

3 • Adevărul nu trebuie arătat gol, ci în că­


maşă.
Proverb spaniol

4 • Să avem de partea noastră adevărul ; iată


secretul elocinţei şi al virtuţii, iată autoritatea
morală.
Amiel, Fragmente dintr-un jurnal intim, 1863.

5 • Mi-e prieten Platon, dar mai prieten ade­


vărul.
Aristotel
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 3

6 • Nimic nu este mai frumos decât adevărul.


7 • Se întâmplă oa şi adevărul să fie necrezut.
Boileau, Scrisori, 43 ; 48.

8 • Mult mai m ult şi mai mare iaste ruşine a


zice minciuna că ştie, decît a zice adevărul că
nu ştie.
Stolnicul C. Cantacuzino,
Istoria Ţării Româneşti, p. 75.

9 • Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şu­


bred şi pe minciună, ci pe temeinicie şi adevăr.
Th. Carlyle,
Muncă, sinceritate, tăcere, VIL

10 • Amărăciunea duşmanilor noştri ne ser­


veşte, adesea, mai bine decît dulceaţa amicilor ;
aceştia ne spun, adesea, adevărul, aceia nici­
odată.
Cato (citat de Cicero în
Despre prietenie, XXIV).

11 • Adevărul este cunoaşterea exactă a deose­


birii dintre lucrurile reale şi cele nereale.
V. Conta, Opere complete, p. 581.

12 • Este o datorie să spunem adevărul, nu să


flecărim mult.
Democrit, Fragmente, 44.
4 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

13 • Cînd rele năravuri vuiesc, / Atunci adevă­


rul nu este ascultat.
Al. Donicl,
Adevărul sau cucoşul de la moară.

14 • Adevărul şi eroarea, ca şi toate catego­


riile logice oare se mişcă în antagonisme polare,
au valabilitate absolută numai pentru domenii
foarte limitate.
Fr. Engels, Anti-Dtihring, p. 104.

15 • Mai bine ca întemeiat pe adevăr să în­


vingă o părere, decît întemeiat pe o părere să
te învingă adevărul.
Epictet, Fragmente, 38

16 • Dragostea de adevăr se arată prin aceea


că ştim să aflăm şi să preţuim binele oriunde.
17 • Cel care este şi rămîne adevărat faţă de
sine şi faţă de alţii posedă cea mai frumoasă în­
suşire a talentelor celor mai mari.
I. W. Goethe,
Maxime şi reflecţii, 23—91.

18 • Intre noi fie adevărul.


I. W. Goethe, Jfigenia, III, I.

19 • Numai cei care sfarîmă lanţurile minciu­


nilor sînt oameni cu adevărat.
Maxim Gorki
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 5

20 • Adevărul ţine mai totdeauna de cele vă­


zute şi prea rareori de cele ce nu se văd.
Baltasar Graclan, Oracolul, manual al
înţelepciunii in viaţă.

21 • Cînd faptul ţii, atunci adevărul ştii.


B. P. Hasdeu, Epitaful Iullei.

22 • Oamenii, în genere, nu preferă minciuna


adevărului.
G. Ibrăileanu, Privind viaţa.

23 • Un cuvânt adevărat care dovedeşte res­


pectul legii şi dreptăţii este imaginea unui suflet
bun şi în care te poţi încrede.
Isocrate, Discurs asupra schimburilor
de bunuri. Exordiu.
Iscusinţa de a vorbi.

24 • Să cauţi adevărul şi să-l proclami... să nu


te pleci în faţa legii trecătoare a minciunii.
Jean Jaur&s, citat de Marcelle Auclalr,
în voi. Viaţa lui Jean Jaures, Editura
politică, 1966, Bucureşti, pagina 115.

25 • Urechea ta să fie pururea deschisă la ade­


văr şi închisă la minciună şi linguşire.
M. Kogăl
Discurs la alegerea lui Caza.
0 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

26 • Nu trebuie să ne jucăm cu adevărul.


J. Locke,
Citeva cugetări despre educaţie, 120.

27 • Nu este mărire unde nu este adevăr.


G. E. Leasing, Dramaturgie, art. 30.

28 • Cu cît este mai grosolană eroarea, cu atît


este mai scurt şi mai drept drumul spre adevăr ;
şi, dimpotrivă, o eroare mai rafinată ne poate
ţine pe veci departe de adevăr, fiindcă ni se dez­
văluie mai greu...
29 • Nu ştiu dacă este o datorie să sacrifici no­
rocul şi viaţa adevărului... Dar ştiu că este o
datorie, dacă vrei să-i înveţi pe alţii adevărul,
să-l înveţi în întregime sau deloc, să-l înveţi
limpede şi explicit, fără enigme, fără rezerve,
fără neîncredere în puterea lui...
30 • Cine se gîndeşte să prezinte oamenilor
adevărul sub tot felul de măşti şi sulemeneli,
acela nu poate fi decît un codoş al lui, dar în­
drăgostit de adevăr n-a fost niciodată.
Lessing, citat de Roşa Luxemburg.

31 • Învaţă să cunoşti pe oameni şi învîrto-


şează-ţi firea, ca de pe buzele tale să nu se des­
prindă decît adevărul, spre binele aproapelui
tău.
Georg Crlstoph LLchtenberg,
Aforisme-Eseuri.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 7

32 • ...Nimic nu este mai dăunător revoluţiei


ca iluziile şi nimic nu-i este mai folositor oa ade­
vărul pur şi deschis.
Roşa Luxemburg, Cuvîntări şi articole
alese, Editura politică, Bucureşti, 1962.

33 • Nu-i pe pămînt decît un singur lucru


vrednic de străduinţele noastre : acela de a
practica adevărul şi dreptatea.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Vl-a, p. 39.
34 • Dacă tnă. convinge cineva şi-mi arată că
judecata sau fapta mea este rea, sînt bucuros
să mă în d re p t; Căci eii caut adevărul care n-a
stricat niciodată nimănui.
Marc Aurellu, Meditaţii, VI, 21.
35 • Cine este pătruns de principiile adevăru­
lui, pentru acela chiar maxima cea mai cunos­
cută şi cea mai scurtă este suficientă ca să-l
fortifice pentru un fel de viaţă tihnită şi neîn­
grijorată.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, X, 34.
36 • Care minte cu intenţie săvîrşeşte o nele­
giuire şi acela care minte fără intenţie greşeşte,
fiindcă zdruncină armonia creată de natura uni­
versală, turburîwd-o, fiindcă lucrează împo­
triva ei.
Marc Aurellu,
Cugetări asupra vieţii, cartea a IX-a.
8 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

37 • Păziţi-vă ca de para focului de tot ce în­


seamnă neadevăr, atît în teorie cît şi în prac­
tică.
S. Mehedinţi, Poporul, p. 209.

38 * Adevărul şi judecata sînt comune pentru


oricare şi nu aparţin nici celui care le-a spus
cel dintîi, nici celui care le-a rostit după aceea;
nu e nici după Platon, nici după mine, deoarece
el şi cu mine îl înţelegem şi-l vedem la fel.
Montaigne, Eseuri, 1, 25

39 • Mai bine este a vorbi adevărul decît min­


ciuna.
Anton Păun, Despre minciuni iarăşi

40 • Vorbeşti ca să spui adevărul.


Fetrarca, poezia AVI talia.

41 • Din gura copiilor iese adevărul.


Platon, Banchetul, 217, e.

42 • Dinaintea unui om care minte lumea se dă


înapoi ca dinaintea unui şarpe.
Ramayana, 2, 109, 12.

43 • Rostul meu este să spun ceea ce cred că


este drept şi omenesc.
,R. Rolland, Au-dessus de la M&lie
[Introductlon].
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 9

44 • Vorbirea adevărului e simplă.


Seneca,
Scrisori către Lucilius, XLIX.

45 • Batjocură este minciuna.


Ben-Slrah,
Cartea înţelepciunii, 20, 25.

46 • Există un adevăr istoric, adică o concor­


danţă necesară între faptele ce urmează a fi
stabilite şi relatarea lor. Există o conştiinţă po­
litică, care cere să fii în slujba acestui adevăr.
Adevărul nu se lasă falsificat un timp mai în­
delungat-, fiindcă nu există nimic mai implacabil
decît faptele.
Ernst Thălmann, p. 217.

47 • Adevărul trebuie să se impună fără vio­


lenţă.
Lev Tolstol,
Război ţi pace, partea a Il-a, I, 7.

48 • Dacă vreţi să spuneţi lucruri mari, de-


prindeţi-vă mai intîi să nu spuneţi niciodată lu­
cruri neadevărate.
49 • O carte într-adevăr nouă ar fi aceea care
ne-ar face să iubim vechi adevăruri.
50 • Numai adevărul dăinuieşte.
51 • Graiul şi mintea au limitele lor ; adevărul
nu are sfirşit.
10 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

52 • Adevărul este soarele minţilor luminate.


Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
p. 63 ; 66 ; 69 ; 96 ; 119.

53 • Adevărul izbuteşte la urma urmelor, în


ciuda prefăcătoriei.
Leonardo Da Vinci,
Fragmente alese, p. 30.
■x
54 • Adevărul este un fruct oare nu trebuie
cules decît cînd este complet copt.
Voltaire,
Scrisoare către contesa de Barcewitz.

AJUTOR

55 • Muntele n-are nevoie de munte, dar omul


are nevoie de om.
56 • Unul pe altul eind se ajută, atunci dra­
goste e mai multă.
57 • Cînd vei osteni în orice lucrare, cere aju­
tor de la cel ce l-ai ajutat.
58 • Unul de altul sîntem legaţi după trebuin­
ţele noastre, de aceea unul pe altul să ajutăm
la a lui trebuinţă, după a noastră putinţă.
59 • Tot omul trebuinţă unul de altul are, de
aceea niciodată să nu zici : „Ce-mi pasă mie ?tt
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H

60 • Cînd unul pe altul se ajută, atunci la toţi


deopotrivă o dreptate se socoteşte.
61 • La oasa aprinsă şi vecinul vrăjmaş aleargă
să o stingă.
62 • Multe mîini fac sarcina mai uşoară.
63 • Cînd îţi lipsesc mijloacele de a aju'ta pe
oarecine, răspunde-i cu vorbă dulce, că mul­
ţumit se duce.
64 • Mai bine dragoste mai puţină şi ajutor
mai mult.
65 •: Cine ajută curind dă îndoit.
Proverbe româneşti

66 • Cel ce lasă. pe un cetăţean să moară de


mizerie, deşi îl poate ajuta, nu este aproape tot
atît de vinovat faţă de societate ca şi cum ar
fi provocat moartea lentă a acestui nenorocit?
J. B. D'Alembert

67 • Nu ştii oare că chiar şi aceia care refuză


să dea ajutor celor muribunzi sînt pedepsiţi,
fiindcă prin aceasta ei calcă morala ?
Apuleius, Metamorphoses, 7, 27.

68 • Nenorocirea învaţă ca toţi pentru unul şi


unul pentru toţi să lucreze.
Gh. Asachl
12 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

69 • Mai bine să te aştepţi la nerecunoştinţa


oamenilor decît să nu-i ajuţi pe cei nevoiaşi.
La Bruiere, Caracterele, IV, 48.

70 • Toată omenia şi vrednicia omenească în-


tr-aceasta se împlineşte : pe neputincios să ajute
şi neştiutorului nu numai cu cuvântul, ci mai
vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate.
Dimitrie Cantemir,
Istoria ieroglifică, II.

71 • Omul cel mai fericit este acela care face


fericit pe Oîţi mai mulţi oameni.
D. Diderot,
Discurs despre poezia dramatică.

72 • La bine nu poţi răsufla de prieteni ; la


greu rămîi singur.
Epl-ctet, Fragmente, 127.

73 • Nu avem atâta nevoie de ajutorul prieteni­


lor cit mai ales de încrederea în ajutorul lor.
Eplcur,
Sentinţe Vaticane, XXXIV.

74 • Ajută-te cu alţii la o nevoie, bade / Cum


cere legea firii, de-a pururi cu temei !
La Fontalne, Fabule, VIII, 17.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 13

75 • De ar fi la o mie de sfaturi şi un singur


ajutor, lumea ar fi plină de fericiţi.
N. lorga, Cugetări.

76 • Cel care-şi plînge în sinea sa amarurile,


nu-1 aude nimeni ; cel care le împărtăşeşte însă
soţiei lui, înseamnă că a aflat un alt eu care-1
ajută, ajutor viu prin însăşi înţelegerea ce i-o
arată.
Georg Cristoph Llchtenberg,
Aforisme, Eseuri
[oaplt. Despre fete şl babe...]

77 • Sin tem născuţi pentru a ne ajuta unii pe


alţii precum picioarele, mîinile, pleoapele, dinţii.
Deci e împotriva naturii de a ne face rău unii
altora.
M arc Aureliu

78 • Cuvintele de mîngîiere -trebuie spuse la


timpul potrivit, cînd durerea mai continuă şi
cînd cel oare mai suferă are nevoie de ajutor.
Dar cînd rănile sufleteşti s-au vindecat după
m ult timp, cel oare le atinge, le reînnoieşte.
Ovldlu, Pontica.

79 • Adesea, cînd ne prigoneşte un zeu, ne vine


în ajutor altul.
Ovldlu, Tristia, 1, 2, 4.
3 — Proverbe şl cugetfirl despre omenie
P R O V E R B E Ş I C U G ET A R J D E S P R E O M EN IE

80 • Crede-mă, e faptă nobilă să dai ajutor


celor căzuţi.
Ovidiu

81 • Cel care ajută la nenorocire şi care rîde


cînd situaţia îi disperată, fie el bun sau rău, pe
acela-1 socot un om superior.
82 • Pînă şi iarba care creşte pe malul unui rîu
e de folos prin existenţa e i ; căci ea dă putinţa
de-a se agăţa ou mîinile de ea celui îngrozit că
se îneacă.
Panceatantra, cartea I, cuget. 28, 336.

83 • Noi dăm ajutor altora pentru a-i face să


ne dea şi ei în împrejurări asemănătoare ; şi
aceste servicii, pe care le facem lor, sînt, la drept
vorbind, un bine pe care ni-1 facem nouă înşine
anticipat.
La Rochefoucauld, Maxime, 264.

84 • Prin unire se măresc lucrurile mici, prin


vrajbă se prăpădesc şi cele mari.
Salustius

85 • Unindu-se, chiar şi cei mai slabi ajung pu­


ternici.
Fr. Schiller
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 15

86 • Dacă oamenii ar înceta să se ajute intre ei,


ar dispărea de pe pămînt.
Walter Scott

87 • Generozitatea dă mai puţine sfaturi decit


ajutoare.
Vauvenargues,
Maxime fi reflecţii, pag. 71.

88 • Cunoscînd nenorocirea, învăţ să ajut pe


cei nenorociţi.
Vergllius, Aeneis, 1, 630.

89 • Ajută-ţi prietenul nenorocit. Mărturiseşte


pentru nevinovat. Sprijină pe cel slab şi nu
uita ce grele sânt începuturile în viaţă. Fă ce
poţi pentru oa lumea să devină mai dreaptă.
Tudor Viann

90 • E bine să te înduioşezi de nenorocirea


prietenilor, dar e mai bine să le vii in ajutor.
Voltalre

91 • Mulţi au asemenea sentimente faţă de unii


că, atunci cînd le merge rău, nu pot trece aceasta
cu vederea, ci îi ajută in nenorocire ; dar cînd
sînt fericiţi, le pare rău.
Xenophon, Memorabilia, 3, 9, 8.
16 F B O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

ALTRUISM

92 • Nu rîde de nenorocirile altuia.


Proverb turcesc

93 • Dacă nici un om n-are dreptul să rămînă


indiferent faţă de nenorocirile altora, acei care
reprezintă inteligenţa au, cu atît mai puţin,
acest drept.
H. Barbusse,
Le couteau entre Ies dents, p. 61.

94 • A privi patria ca o etapă a altruismului


e o virtute, a o privi ca un scop, e un păcat.
95 • A dărui înseamnă a săvârşi o faptă de
bunăvoie.
La Bruyere,
Caracterele, IV, 42.

96 • Nimic nu apropie mai mult pe oameni de


zei, decât faptul de a face fericiţi pe alţi oa­
meni.
Cicero,
Pentru Ligarius, 12, 38.

97 • Ideile mari pornesc întotdeauna din sufle­


tele mari. Cei mici se mulţumesc să stea închişi
în egoismul lor, ca într-o cetate, unde nu poate
pătrunde lumina strălucitoare a altruismului.
V. Conta
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 17

98 • Nu e binefăcător acela ce aşteaptă să fie


răsplătit, ci numai acela care se hotărăşte să facă
binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
Democrlt, Fragmente, 96.

99 • Doar o viaţă trăită pentru alţii este o viaţă


care merită a fi trăită.
A. Elnsteln,
Youth, iunie 1922 (Tinereţe).

100 • Contribuie la fericirea altora şi vei fi şi


tu fericit.
101 • O viaţă fără să mai aducă folos cuiva
este o moarte înainte de timp.
I. W. Goethe

102 • Orice om trebuie, în calitatea sa de cetă­


ţean, să contribuie din toate puterile la fericirea
compatrioţilor săi.
Helvătlus

103 • A iubi pe alţii... înseamnă a contopi in­


teresele noastre cu acelea ale lor spre a lucra
pentru folosul comun.
104 • O fiinţă raţională trebuie să-şi propună
în toate acţiunile sale propria sa fericire şi aceea
a semenilor săi.
D. Holbach, Sistemul social, I.
18 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

105 • E curios cum nu se înţelege mai bine că


în a dărui e mai multă plăcere activă.
N. Iorga, Cugetări.

106 • Clare sînt scopurile vieţii, care în acelaşi


timp să fie şi datorii ? desăvârşirea noastră în­
şine, şi fericirea altora.
Kant

107 • Acel care nu este util stupului nu este


util albinei.
M arc Aurellu

108 • Fiecare popor e ca o celulă într-un or­


ganism care progresează prin relaţiile intense
între toate părţile sale componente.
109 • Nu e o idee şi o menire mai înaltă decît
aceea de a munci pentru fericirea tuturor celor
care trăiesc astăzi şi a celor ce nu s-au născut
încă.
Eugen Relgls, Umanitarismul şi
internaţionala intelectualilor, VIII,
pp. 167 ; 120.

110 • Sânt fratele tuturora şi vă iubesc pe toţi


oamenii.
Rotnain Rolland,
Lee pricuneuT s; Ara pacis, pag. 12.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 19

111 • Deplina fericire constă în a face pe alţii


fericiţi.
3. 3. Rousseau

112 • Dacă mă bucur că învăţ ceva nou, este


ca să-l împărtăşesc altora.
Seneca

113 • Nu poate fi fericit cineva care se uită


numai la dânsul şi care aduce toate lucrurile
spre interesul lui : trebuie să trăieşti pentru
altul, dacă vrei să trăieşti pentru tine.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a V-a, scrisoarea a XLVIII-a.

114 • Este ceva diavolesc să te bucuri de răul


întâmplat altuia.
Schopenhauer, Viaţa, amorul, moartea.

115 • Omul nu trăieşte numai pentru sine. El


trebuie să lupte pentru binele altora, tot atât de
mult ca pentru binele propriu.
S. Smilles

116 • Un om cu judecată trebuie să-şi alunge


din suflet tot ce nu poate fi de folos nici altora,
nici lui. Nu ne aflăm, oare, pe acest pământ în
primul rînd pentru a ne face folositori şi apoi
pentru a fi fericiţi ?
Doamna de StaSl
20 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

117 • Cascada cănită : Îmi revărs cu bucurie


apele, dacă un strop din ele ajunge însetatului.
Rablndranath Tagore,
Păsări rătăcite, p. 69.

118 • Nu există prilej mai m inunat pentru dă­


ruire decfit să poţi da, zi de zi, tot ce e mai bun
şi mai adevărat unei fiinţe cu suflet deschis.
119 • Omul care este bogat sufleteşte îşi dă­
ruieşte uşor comorile şi este gata să le dăruiască
tuturor fără excepţie.
Rablndranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.

120 • Dărnicia şi dragostea de literatură nu rui­


nează pe nim eni; dar robii averii socotesc tot­
deauna virtutea prea scump plătită.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 90.

121 • Raza de soare care te încălzeşte pe tine,


nu ţi-e împuţinată prin faptul că se mai încăl­
zeşte la ea şi vecinul.
Al. Vlahuţă, Gînduri.

BINE, BINEFACERE

122 • Grăbeşte-te să faci bine cît poţi, căci nu


ai putinţa să-l faci oricînd.
Proverb arab
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 21

123 • Niciodată o binefacere niu se pierde.


Proverb francez

124 • Ori faci bine celui rău, / Ori scrii slove pe


părău ! / Dar fă bine celui bun, / Că rămîne
vreme-adîncă / Ca scrierea pe o stâncă.
Proverbe şl maxime indiene, 12.

125 • Minciuna care face bine valorează mai


mult decât adevărul care face rău.
Proverb persan

126 • A face bine e totdeauna mai bine decît


a face rău.
127 • Binele ce-1! faci la oricine, ţi-1 întoarce
vremea care vine.
128 • Binele cu bine se răsplăteşte.
129 • Cele rele să le scrii pe apa care curge, iar
facerea de bine în piatră s-o sapi.
130 • Cine face bine, bine găseşte ; cine face
rău, răul îl însoţeşte.
131 • Cine poate face bine şi nu face, păcă­
tuieşte.
132 • Cine se laudă cu răul, la bine nu se gîn-
deşte.
133 • Dacă ai dat, uită, iar dacă ai luat pome­
neşte.
134 • Fapta bună nu moare niciodată.
135 • La fapta bună puţini se adună.
22 PR O V E R B E Ş I G U G ETA R I D E SP R E O M EN IE

136 • Lasă oîinii să 'te latre, numai bine să ştii


face.
137 • Nu e deajuns a şti bine faoe, ci trebuie
să faci.
138 • Spre bine cînd apuci, aşa trebuie s-o
duci.
139 • Cînd poţi să faci vreun bine, să nu zici :
„du-te şi vino mîine“, că nu se ştie ce ne aduce
ziua de mîine.
140 • Aruncă binele tău în dreapta şi în stingă,
şi la nevoie ai să-l găseşti.
141 • De faci bine, nu trîmbiţa în lume.
142 • Mai multă bucurie ai cînd dai, decît cînd
primeşti.
143 • O facere de faine, fie cât de mică, la vre­
mea ei cînd se face, plăteşte mai m ult decît mii
şi sute peste a lor vreme.
144 • Pentru cei buni, binefacerea este împru­
mut, pentru cei răi este pomană.
145 • Binele nu se face numai cui îţi place ;
căci binele este bine să-l faci la fiecare.
146 • La toată binefacerea ce faci, fii vesel.
147 • Orice bine vrei să faci, de nu poţi tu să-l
faci, să nu împiedici pe altul să-l facă.
Proverbe româneşti

148 • De-ţi vrei binele, fă şi tu altora bine.


Proverb rusesc
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 23

149 • Prietenia nu este altceva decât dragoste


din bunăvoinţă şi constă în a voi binele prie­
tenului şi a i-1 face în toate împrejurările.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. XVII, p. 135.

150 • Binefacerea [...] este binele ce facem


cuiva, nu pentru ca să-i întoarcem vreun bine
ce l-am primit de la el, nici pentru ca să folosim
cu ceva prin aceasta noi, care îl îndatorăm, ci
numai şi numai pentru folosul aceluia, căruia
îi face bine.
Aristotel, Pasiunile
[Recunoştinţa], p. 41.

151 • Deşi binele este acelaşi pentru individ şi


pentru comunitate, totuşi lucru mai mare şi mai
perfect trebuie să fie binele societăţii.
Aristotel,
Etica nicomahică, I, 1094, b.

152 • Cel superior răspunde la binefaceri prin


binefaceri mai mari.
Aristotel,
Etica nicomahică, IV, VIII, 1124 b.

153 • Binefacerile comune trebuie să fie răs-


pîndite asupra tuturor, dar binefacerile particu­
lare trebuiesc acordate pe ales.
Francis Baoon, Eseuri
[Mărinimie şi bunătate din fire].
24 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

154 • Titus, împăratul romanilor, aduoindu-şi


aminte într-o seară, la «cină, că în ziua aceea nu
făcuse nici un bine, a zis : „Prieteni, am pier­
dut eiua de azi“ !
Salnt Bernard

155 • De multe ori e o datorie să vedem în


culori mai negre decît e de f a p t; pentru ca
din această vedere, să izvorască o luptă mai ho-
tărîtă spre mai bine.
Lucian Blaga

156 • Tu eşti dintre aceia peste care dai atunci


când n-ai nevoie de ei şi pe care nu-i găseşti
deloc, când ai nevoie de ei.
E. BrontS, Wuthering He
(La răscruce de vînturi), c. 12, pag. 151.

157 • Ce mare e bucuria de a întîlni privirea


aceluia căruia i-ai făcut un dar.
158 • Cel mai important şi cel mai greu este
să d a i; ce te mai costă să mai adaugi şi un
zâmbet ?
La Bruyere, Caracterele.

159 • Binele este de aur. El este rar dar nu se


va întuneca.
S. Butler,
Noi călătorii in Erwhon, XI.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 25

160 • Din fire muritorilor aceasta ieste dată,


ca binele prea lesne, iar răul cu anevoie să se
uite.
Dlmitrie Canteimir,
Istoria ieroglifică, p. 118.

161 • Un om adevărat face binele fără a se


gândi la urmări.
G. Călimescu

162 • Fiecare trebuie să înţeleagă necesitatea


de a face binele şi de a evita răul, şi să se su­
pună acestei necesităţi p rin tro sforţare a pro­
priei sale voinţe.
Dr. Alexia Carrel,
Omul, fiinţă necunoscută, IV, III.

163 • Salvarea binelui obştesc trebuie Bă fie


cea mai de seamă lege.
Cicero

164 • Felul cum dai preţuieşte mai mult decât


ceea ce dai.
Corneille, Le Menteur.

165 • Primeşte binefacerile, dar numai ou gân­


dul că le vei răsplăti cu altele mai mari.
166 • Nu este binefăcător acela oare aşteaptă
să fie răsplătit, ci numai acela care se hotărăşte
să facă binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
26 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE

167 • Nerecunoaşterea binelui este pricina pen­


tru care se fac greşeli.
Democrit, Fragmente, 92 ; 96 ; 83.

168 • Slujbaşul care vrea binele să se facă


prietenul şi protectorul literelor.
Diderot, Combaterea sistematică a
lucrării domnului Helvetius.

169 • Faceţi ca binele fiecăruia să fie tot atît


de strîns legat de binele general încît nici un
cetăţean să nu poată dăuna societăţii fără să-şi
dăuneze lui însuşi ; asiguraţi răsplata pentru
virtute după cum aţi asigurat pedeapsa pentru
ticăloşie.
Diderot

170 • Binele este tot ce se lucrează în folosul


societăţii — în folosul general.
Mihai Dragomirescu,
Dialoguri filozofice, IX.

171 • Dacă vrei să fii mulţumit, va trebui mai


iutii să faci pe alţii să se simtă mulţumiţi.
Lloyd C. Douglas

172 • Mai e şi un alt bine, în afară de cel pe


care ni-1 facem nouă, tot aşa de u til; acela pe
care-1 facem altora, moraliceşte şi materiali­
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 27

ceşte prin sfat şi prin exemplu, prin cuvînt şi


prin faptă.
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, II.

173 • Dacă omul ar face tot binele, pe care-1


poate face, fără supărare pentru el, n-ar mai fi
în lume oameni nenorociţi.
J. Duclos

174 • Trebuie să găseşti recompensa faptelor


tale în faptele tale chiar : o binefacere nu-i un
împrumut.
AI. Dumas

175 ® Soarele n-aşteaptă să fie rugat pentru a


împărţi lumina şi căldura sa. Fă tot astfel : orice
bine atîrnă de tine, fă-1 fără să aştepţi să ţi se
ceară.
Eplctet

176 • E dator să facă bine / Fratelui în sufe­


rinţă, / Cum şi el cînd rîndu-i vine, / E dator
recunoştinţă.
Esop, fabula Furnica şi porumbiţa.

177 • Binefacerea să se ia la întrecere cu bine­


facerea.
Erasmus,
Despre război şi pace, II, 63.
28 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

178 • Nu e destul să nu faci rău nimănui, ci


trebuie să faci d t mai mult hine aproapelui.
F. Fănelon

179 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate du­


rerile omeneşti ce vi se vor prezenta.
A. Fogazzara,
Mica lume de azi, IX, III.

180 • Cea mai nobilă întrebare din lume este


aceasta : „Aici ce bine pot face ?“
Benjamin Franklin

181 • Binele pe care-1 faci scrie-1 pe nisip, ceea


oe primeşti scrie pe lespezi de marmoră.
182 • Pentru mustrări mă simt bătrîn, dar tî-
năr pentru încă o faptă.
183 • Sfera aceasta pămîntească mai oferă
spaţiu suficient pentru fapte mari.
Goethe

184 • CSt e de bine să ai conştiinţa că eşti fo­


lositor concetăţenilor şi oraşului tău.
H. Ibsen

185 • Cel mai urît lucru e un om bun care face


o faptă rea ; iar cel mai frumos e o faptă bună,
făcută de omul rău.
N. Iorga
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 29

186 • Frumosul este simbolul binelui moral.


Immanuel Kant,
Critica raţiunii, partea I, cartea a IlI-a,
secţia a Il-a

187 • Virtuţile se învaţă cîntd binele se face ne­


încetat.
Komensky,
Didactica magna, XII, 14.

188 • Plătind rău cu rău, imitaţi ceea ce sin­


guri condam naţi; răzbunaţi-vă [...] făcînd
bine...
Doamna de Lambert

189 • Bunăltaitea şi binefacerea sînt de folos so­


cietăţii.
G. E. Leasin
A unsprezecea seară.

190 • Ce fericit şi lesne omul trîndav / Evla­


viei se dă ca să viseze / Să nu fie silit a face
bine.
Lessing, Natan înţeleptul,
actul II, scena II.

191 • Unde se află un bine sigur şi un rău ne­


sigur, nu trebuie niciodată să se lase binele de
frica răului.
Machlavelli,
La Mandragola, 3, 11.
30 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

192 • Să nu faci rău nici unei făpturi din cîte-s


vii !
Mahâbhărata [Astlka cel de două ori
născut], p. 169.

193 • După cum olarul face dintr-o bucată de


lut tot ce vrea, tot astfel omul capătă înapoi
fapta pe care a săvîrşit-o.
194 • Cine săvirşeşte o faptă rea crede că ni­
meni nu-1 vede ; şi totuşi îl văd zeii şi sufletul
din el.
Mahăbh arata

195 • Viaţa noastă are preţ numai întrucît


este de folos şi aduce bine şi plăcere altora.
196 • Orice s-ar face, orice s-ar spune, trebuie
să fiu om de bine după cum aurul ori smarag-
dul ar repeta neîncetat : Trebuie să-mi păstrez
strălucirea.
197 • Adevăratul binefăcător nu cere nimic, ci
trece la altă faptă 'bună după cum face viţa
care, cînd a sosit vremea, mai dă şi alţi stru­
guri.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.

198 • Experienţa arată că cel imai fericit este


cel care a adus fericirea celor mai mulţi oa­
meni.
Karl Marx, Reflecţiile unui tinăr la
alegerea profesiunii.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 31

199 • In faţa binelui obştesc se cade să se plece


fiecare.
J. Milton

200 • Un om care în viaţa lui n-a făcut bine,


este întocmai ca un puţ frumos fără apă.
Cilibi Moise

201 • Cînd săvîrşim o binefacere ne felicităm


pe noi înşine şi o mîndrie generoasă însoţeşte
de-a pururi o conştiinţă împăcată.
Montaigne

202 • A-ţi învăţa copiii să facă binele, înseamnă


a le lăsa moştenirea cea mai preţioasă.
203 • Nimeni nu e atît de sărac ca să nu poată
face bine.
Mantegazza

204 • Cheltuieşte-ţi toată inima ta spre binele


semenilor tăi.
O mie şi una de nopţi
[basmul Evlaviosului, fiu al lui Haruri
Al Raşid], voi. I, pag. 405.

205 • Stăpânul casei care primeşte cu cinste


pe străinul sosit la el după apusul soarelui,
ajunge asemenea zeilor.
206 • înţeleptul se străduieşte mereu şi din
toate puterile pentru binele prietenilor şi al ru ­
32 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

delor sale, atunci cîrud îi loveşte vreo neno­


rocire.
Panceatantra, cartea I, 170 ; 276.

207 • Vrednic de respect cel care dă, oricît ar


fi de neînsemnat, nu cel zgîrcit, chiar dacă-i
mare datorită 'bogăţiei lui.
Panceatantra, cartea a Il-a, 68.

208 • Oamenii lipsiţi de virtute trăiesc ca vi­


tele, numai pentru a mînca şi a-şi face nevoile,
deşi au fost creaţi în scopul cel mai înalt : să
facă fapte bune.
209 • Oameni, virtutea se poate arăta pe scurt
(ce aveţi nevoie de multe amănunte ?) : a face
bine altuia este o virtute ; a-1 asupri este o
faptă rea.
Panceatantra, cartea a IlI-a, 100 ; 102.

210 • Vreţi să se creadă în binele vostru ? Nu-1


mărturisiţi !
Blalse Pascal, Pensies, L’article,
XXIV, 5.

211 • Faptele frumoase făcute pe ascuns sînt


cele mai de preţ.
Blaise Pascal,
Cugetări, capitolul VIII.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 33

212 • Nu pregetaţi să faceţi binele.


Pavel din fTars,
II, Tesalonicienii, III, 13.

213 • Binefacerea este întocmai ca luna : nu­


mai cînd e plină pare frumoasă.
i. ,*■ P lu tarh

214 • Cât timp poţi face binele nu întâlneşti


ingraţi.
La Rochefoucauld,
Maxime şi reflecţii, p. 167.

215 • Oamenilor trebuie să le faci binele fără


voia lor.
R. Rolland

216 • Ocazia de a face pe alţii fericiţi e cu mult


mai rară de cum ne închipuim ; pedeapsa pen­
tru că am lăsat-o să treacă nefolosită este că
nu o mai putem regăsi.
217 • Numai făcând bine ajungi bun.
218 • Asigură-ţi binele făcând cât mai puţin rău
altuia.
219 • Un rău mai este şi atunci când nu faci
binele.
J. J. Rousseau

220 • Ca să fii om bun, lucrul cel mai de


seamă este a voi să fii bun.
34 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE

221 • Binele suprem este ceea ce este moral.


222 • Binele aduce cu sine înălţarea sufle­
tească.
223 • Nu există bine decât ceea ce este moral ;
ce este moral, este, firesc, şi bine.
224 • Calea binelui e simplă, a strâmbătăţii în-
tortochiată şi are oricite cotituri vrei.
225 • Viaţa fericită se face prin fapte bune.
Seneca, Scrisori către Lucilius.

226 • Iată înaintea ta binele şi răul : alege


binele.
Septuaginta, Deuteronomium, 30, 19.

227 • Omul nu trăieşte numai pentru sine. El


trebuie să lupte pentru binele altora, tot atât
de mult ca pentru binele propriu.
S. Smilles

228 • Prilejuri de a face binele găseşte oricine,


numai dacă vrea. Vrerea sinceră găseşte tot­
deauna drum către inimile altora.
S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 176.

229 • Lesne binele-i uitat, cînd cel ce ni-1 făcu


s-a dus dintre cei vii.
Sofocle

230 • Zgîrcitul nu face nici un bine deoît atunci


cînd moare.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 35

231 • Cel mai strălucit merit este să poţi face


rău şi să nu vrei.
Piubllus Syrus

232 • In sărăcie, cînd nevoia îi apasă, răutatea


şi omul despre bine îşi vorbesc.
233 • Răul este mai uşor de făcut, binele cere
strădanie.
Teognis, Poeme elegiace, 1 027—1 028.

234 • Kan't spunea că două lucruri îl uimesc


mai m ult : cerul înstelat deasupra lui şi porunca
binelui în sufletul oamenilor.
Lev Tolstoi

235 • Nu iubim oamenii atât pentru binele pe


care ni l-au făcut ei, cît mai degrabă pentru
binele pe care l-am făcut noi lor.
Lev Tolstoi,
Război şi pace, partea I.

236 • Iubim pe oameni pentru binele pe care


li-1 dăruim şi nu-i suferim pentru răul pe care
li-1 facem.
Lev Tolstoi, Cadavrul viu.

237 • Numai aceia trăiesc, care fac binele.


le v Tolstoi, Confesiunea mea, 5.
36 P R O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

238 • Nimica în lume nu avem fără numai fap­


tele bune.
Grigore Ureche

239 • Cel care ştie să-şi facă dărniciile folosi­


toare face o mare şi nobilă economie.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii.

240 • Trebuie să faci binele pentru bine în­


suşi, iar nu pentru zgomot în lume.
A. de Vigny

241 • Iar ca să trăieşti în pace / Nimic lumii


să nu-i cei / Binele te-nvaţă a-1 face, / Ca albina
mierea ei.
Al. Vlahuţă, poezia
Sflntă muncă.

242 • Nu este deajuns să fii d re p t; trebuie să


şi ajuţi. Omul drept este un binefăcător.
Voltaire,
Discurs în versuri pentru om.

BLlNDEŢE

243 • Oamenii se cîştigă cu blîndeţea.


Proverb francez
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 37

244 • Răspunsul blînd înlătură mînia.


245 • Cu fire blîndă, pe toţi prieteni îi ai.
246 • Pe cei buni cu dragoste şi pe cei răi cu
blîndeţe mult să te sileşti ca prieteni şă-i do-
bîndeşti.
Proverbe româneşti

247 • Nici rău — să fii spînzurat, dar nici


blînd — să fii călcat.
Proverb tuncesc

248 • Cel blînd mu Soclină spre răzbunare, di


mai m ult spre iertare.
Aristotel, Etica nicomahică

249 • La mînie cu zăbavă, la îndurare cu grabă,


la blîndeţe cu tărie şi la cuvînt cu statornicie.
lordache Golescu,
Proverbe comentate.

250 • Există o blîndeţe prefăcută, o blîndeţe


dispreţuitoare, plină de trufie ascunsă, de osten­
taţie sau afectare, mai supărătoare, mai jigni­
toare decît o asprime făţişă.
Jean Jaur&s, citat de Marcelle Auclair,
în voi. Viaţa lui Jean Jaures, Editura
politică, 1966, Bucureşti, pac. 229.

251 • Cel blînd cu animalele, blînd şi bun ră-


mîne pînă la bătrîneţe, nu numai pentru făp­
38 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

turile necuvîntătoare, ci şi cu atît mai mult pen­


tru semenii săi.
S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.

252 • Cel care are judecată să întrebuinţeze


mai întîi blîndeţea. Treburile oe se pot îndeplini
prin blîndeţe niciodată nu dau greş.
253 • întunericul care provine de la duşmani
nu-1 poate alunga nici luna, nici buruienile vră­
jite, nici soarele, nici focul, ci numai blîrideţea.
Panceatantra,
cartea I, cuget. 379 ; 380.

254 • Treburile care se pun la cale prin blîn­


deţe nu dau greş niciodată. Totdeauna ele aduc
mulţumire, ca şi cugetul celor virtuoşi.
255 • Nebunul care întrebuinţează forţa în tre­
burile care se pot îndeplini prin blîndeţe, face
ca cel bolnav de gălbinare, care bea zeamă de
castraveţi ca să se vindece, în loc de a lua
zahăr.
Panceatantra,
cartea a III-a, cuget. 130 ; 131.

256 « Cruzimea naşte cruzime şi blîndeţea,


blîndeţe. Capiii cărora nu li se arată dragoste,
ajung să nu mai iubească.
H. Spencer
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 39

257 • Păstrează-ţi faţă de toată lumea blînde-


ţea simţămintelor. Pune-ţi răbdarea la încercare
şi învaţă-te să cedezi din judecată, aşa cum ce­
dăm în faţa copiilor care nu sînt în stare să
judece şi nu pot să te jignească.
Vauvenargues, Despre graba oamenilor
de a se căuta şi despre uşurinţa cu care
li se face lehamite unora de alţii.

BUN — BUNĂTATE

258 • Omul bun, după lege, slujitor dreptăţii


se înţelege.
259 • Omul bun se înţelege cel ce nu face nici
un rău ; dar cu mult mai bun, cel ce poate face
rău şi nicicum îl face ; şi desăvîrşit bun cel ce
poate răsplăti cu rău, şi dimpotrivă răsplăteşte
ou bine.
260 • La voie bună oamenii s-adună.
261 • Mai bine cu vorba decît cu resteul.
262 • O vorbă bună stinge focul mai curînd
decît o bute de apă.
263 • Pentru fragă şi frunza ţi-e dragă.
264 • Pe unde sînt turme blînzi, sînt şi lupi
mereu flămînzi.
265 • Răspunsul blînd înlătură mînia.
40 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

266 • Să fii bun şi blînd la toate / Dar pînă


unde se poate.
Proverbe româneşti

267 • De frumuseţe te saturi în 40 de zile, de


caracter bun nici în 40 de ani.
268 • Vorba bună deschide porţi de fier.
Proverbe turceşti

269 • Nimenea nu poate fi prieten bun dacă


nu este om bun.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. XVII, pag. 135.

270 • Celui bun îi este propriu de a înfăptui


binele.
Aristotel, Etico nicomahică.

271 • Omul care este amabil şi curtenitor cu


străinii arată că este un cetăţean al lumii.
F. Bacon, Eseuri
[Despre bunătate].

272 • Nu recunosc alt semn al superiorităţii de­


cât bunătatea.
Beethoven
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 41

273 • Oamenii ar trebui să înţeleagă că nu este


de ajuns să fie buni, dar mai trebuie să şi pară
ca atare.
La Bruy&re,
Caracterele, VII, 17.

274 • Cine nu izbuteşte cu duhul blîndeţii nu


o va scoate la capăt nici cu severitate.
A. P. Cehov

275 • Cel mai mare bine şi cel mai mare rău


este făcut oamenilor de către oameni.
276 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.
277 • Scoateţi din viaţă bunătatea şi iubirea,
şi îi veţi scoate tot ce are mai plăcut.
Cicero, Despre prietenie.

278 • Un om fără înălţime de suflet nu poate


fi bun ; poate fi numai bonom.
Chamfort, Maxime şi cugetări.
279 • Numai cel serios este cu adevărat bun
şi frumos... Este frumos numai omul drept şi
cumpătat, în scurt cel bun.
Clement Alexandrinul,
Pedagogul, II, 10, 12.

280 • Omul bun în zilele rele e tot bun, ca-n


zilele bune.
G. Coşbuc
42 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

281 • Mai numeroşi sînt cei buni prin stră­


duinţă, decît cei buni de la natură.
Gritlas, Fragmente.

282 • Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci


nedreptate, ci nici să-ţi treacă prin minte.
283 • Celui bun nu-i pasă de dezaprobarea
răilor.
284 • E supărător eînd te iei după cei răi şi nu
vrei să auzi de cei buni.
Democrit, Fragmente, 62 ; 4 ; 79.

285 • Fii bun, binevoitor cu alţii şi vei crea


posibilitatea ca altul să fie binevoitor şi bun
cu tine.
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, VI.

286 • Nimic mai presus decît mărinimia, bună­


tatea, omenia şi fapta bună.
287 • Dacă vrei să fii bun, dă-ţi seama că eşti
rău.
Eplctet, Fragmente, 31 ; 3.

288 • Bunăvoinţa să producă bunăvoinţă.


289 • Faceţi o dată şi încercarea de a vedea ce
poate îngăduinţa, ce poate bunătatea.
Erasm, Despre război şi pace, II, 63
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 43

290 • Omul rău, de-i faci un bine / Cit de


mare-n gîndul său / Se socoate bun cu tine /
Cînd nu-ţi face şi mai rău.
Esop, fabula Lupul şi barza.

291 • Acela este bun care este drept.


Foclllde din Milet, Sentinţe.

292 • Caracterul esenţial al bunătăţii este dez­


interesul în vederea întregului din care omul
face parte.
A. Fouillâe

293 • Pentru a colinda lumea necunoscut, ar


trebui să nu pricinuieşti nimănui durere.
Goethe,
Maxime şi reflecţii.

294 • Poate să dispară strălucirea soarelui;


cînd e lumină în suflet, noi găsim în inima noas­
tră ceea ce ne refuză lumea întreagă.
Goethe, Faust.

295 • Bunătatea, iertarea, dreptatea şi binefa­


cerea sînt datorii pentru toţi.
Goldoni,
Amintirile lui Goldoni, XXIV.

296 • Dacă trebuie să vorbim despre ceva


„Sfînt“, atunci sfîntă este numai mulţumirea de
44 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

sine a omului şi dorinţa de a fi mai bun decît


este.
M. Gorki

297 • Ceea ce numim în om bunătate sau simţ


moral este bunăvoinţa faţă de alţii.
C. A. Helvăti'US, Despre om, facultăţile
intelectuale jt educaţia sa, Secţiuna a
V-a, cap. III, pag. 118.

298 • Bunătatea este fondul sufletelor alese.


V. Huga

299 • Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar


răutatea de la oameni.
300 • Bun nu este acela care suferă răul, ci
acela care face binele.
301 • Bun cu adevărat e numai acela care nu
lasă a se săvîrşi răul împrejurul lui.
302 • Fii bun dar fereşte-te să nu creadă lumea
că poţi fi numai bun.
N. Iorga,
Cugetări, 209. 518, 381, 209.

303 • Cînd arta va reuşi să facă pe oameni mai


buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim
de artă.
Pianait Istratl,
Trecut ţi viitor, pag. 30.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O U E N IE 45

304 • Cînd ne-a dat natura lacrimi, semn a fost


şi mărturie / Că ne-a semănat în inimi bună­
tate, duioşie, / Chintesenţa de simţire dintre
toate cîte-avem.
Juvenal

305 • Nici geniul, nici gloria, nici dragostea nu


e unitatea de măsură a sufletului ales, ci bună­
tatea.
Lacordaire

306 • Bunătatea ta se poate măsura după gra­


dul de bucurie faţă de bucuria semenului tău
şi după gradul mîhnirii tale faţă de suferinţele
mele.
J. G. Lavater

307 • Facem mai bună specia omenească atunci


cînd facem pe tineri mai buni.
[ C . Leibniz

308 • Cel ce mai bun se arată deeît este, e pen­


tru el doar un nerod obraznic.
Lesslng, N a t a n în ţe le p tu l,
actul III, scena IV.

309 • De unii oameni trebuie să te apropii


foarte mult pentru a observa farmecul pe care-1
răspîndeşte firea lor bună, îndatoritoare. Oare
5 — Proverbe şl cugetfirl despre omenie
46 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

nu tocmai din pricina asta e cu neputinţă de


recunoscut la unii ?
Georg Cristoph Lichtenberg,
Aforisme-Eseuri.

310 • O, nu, cu silnicia nicicînd n-ajungi de­


parte.
Mahăbhărata
[cîntul Sfatul zmeilor], pag. 133.

311 • Cum poţi ucide chinul venind cu silni­


cia ? / Cum poţi nenorocirea s-o-nlături prin
necaz ?
Mahăbhărata
[cîntul Isprava lui Astika], pag. 213.

312 • Religia creştină a dat pe oamenii buni


pradă celor care sînt tiranici şi nedrepţi.
N. Machiavelli [citat de Fr. Bacon în
Eseuri sau sfaturi politice şi morale],

313 • Persoanele cu adevărat vrednice, suflete


bune, cînd se întîlnesc pentru prima dată nu fac
cunoştinţă ; se poate spune că ele se recunosc
ca prieteni vechi, care nu erau despărţiţi decît
prin depărtarea unuia de celălalt, sau prin ne­
potrivirea condiţiilor de trai.
Xavier De Maistre
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 47

314 • Fii blînd şi totuşi neslrămutat în hotărî-


rile luate după o matură chibzuire.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.

315 • Purtarea cu adevărat omenească este


bunăvoinţă faţă de semeni.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, VIII, 26.

316 • Trebuie să fii ceva mai mult decît bun


pentru a fi de ajuns de bun.
Pierre Carlet de Chamblain Marivaux.

317 • Omul bun rărnîne întotdeauna începător.


Marţial,
Epigrame, XII, 51.

318 • Să fii căldură, lumină şi izvor de armonie


pentru cei dimprejurul tău.
S. Mehedinţi

319 • Cunoştinţele îi fac blînzi pe oameni, ra­


ţiunea îndeamnă la omenie ; numai prejudecă­
ţile îi fac să renunţe la aceasta.
Montesquieu

320 • Violenţa este totuşi indiscutabil un lucru


rău şi atrage după sine un alai nesfîrşit de con­
secinţe rele.
J. Nehru,
Autobiografie, pag. 53R.
48 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

321 • Un suflet nobil se simte totdeauna încli­


nat spre bunătate.
©vldlus

322 • Oamenii aleşi, cu mersul liniştit şi falnic,


care alină suferinţele seninilor lor, se ivesc rar
pe lume ca şi norii dătători de ploaie.
P anceatantra,
Cartea I, cuget. 29.

323 • Care-i duşmănos faţă de acela care-i vor­


beşte ou prietenie ?
Panceatantra,
Cartea a Il-a, cuget. 121.

324 • Ci fii precum se cuvine / Bun şi blînd cu


fieşicine.
Anton Pann, Hristoitia, III.

325 • Un cuvînt de dragoste adresat celor ne­


fericiţi înseamnă o mare binefacere.
S. Pellico

326 • ...Fără bunătate şi fără iertare pentru gre­


şelile şi lipsurile aproapelui, întreaga viaţă ome­
nească nu mai e decît un infern de urîţenie, de
zgomot, de meschinărie...
V. Pârvan
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 49

327 • Un cuvânt sau un semn din partea unui


om bun este mai preţios d e d t mii de argumente
din partea altora.
Pluta rh,
V ie ţile paralele-Phocion, 5.

328 • Lipsa de invidie este cel mai bun semn


al unor înalte virtuţi.
L a Rochefoucauld, R e fle c ţii.

329 • Nu oropsi pe vrăjmaş cu tot răul ce-ţi


stă în putinţă, că poate să-ţi devină mai apoi
amic.
M. Saadl, G o lesta n
[Reguli de comportare]

330 • Un lucru pe care nu-1 are decît un om


bun este un 'bun; a fi înţelept, însă, nu i se
poate întîmpla decît unui om bun ; prin urmare
este un bun.
331 • Faci un lucru foarte folositor pentru tine
făcîndu-ţi prietenul cât mai bun cu putinţă.
332 « U n gest de bunătate, făcut la timpul cu­
venit, inrîureşte chiar şi asupra celui mai rău
suflet.
Seneca, S criso ri c ă tre L u c iliu s , cartea
a IV-a, Scrisoarea a X XXVI-a.
50 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

333 • Cînd înţelegi totul, eşti foarte indulgent


cu semenii tăi, iar o simţire adîncă te umple de
o mare bunătate.
Doamna de Stael

334 • Omul bun poate fi numit rău, dar el nu


poate să fie.
335 • Gîndurile bune, chiar dacă sînt uitate, nu
pier.
Publlus Syrus, Maxima

336 • Cultura înnobilează pe om ; sub influenţa


culturii omul devine mai bun şi mai nobil în
toate privinţele.
Rabindranath Tagore, Articole despre
educafie şi învăţămînt [Invăţămint şi
cultură7, pag. 91.

337 • Omul nu este bun decît cu condiţia de a


fi bun pentru toţi.
Henry Taylor

338 • Nu cunosc limită în setea mea de înţele­


gere cu alţii.
N. Titulescu

339 • E sigur că pentru a îmbunătăţi viaţa


noastră a tuturor, trebuie neapărat ca fiecare
din noi să devină mai bun.
Lev Tolstol,
Testamentul meu, pag. 4.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 51

340 • Despre cele rele să se ferească şi să se


socotească, iar despre cele bune să urmeze şi
să înveţe şi să se îndrepteze.
Grigore Ureche Vornicul şi Simion
Dascălul, Letopiseţul Ţării Moldovei.

341 • Adevărata nobleţă nu este a titlului, ci a


inimii.
Ijope de Vega
342 • Ce este bunătatea ? O frumuseţe pe care
o percepi direct cu sufletul.
Al. Vlahuţă,
Gînduri, pag. 12.
343 • Nu eşti bun de nimic dacă nu eşti bun
decit pentru tine.
Voltaire,
Discursuri în versuri pentru om.
344 • A fi bun înseamnă a te afla în armonie
cu tine însuţi.
O. Wilde

345 • Prin silinţele sale, prin exemplul cugetu­


lui şi al faptei curate, prin îndreptarea celor ce
nu ştiu, sau nu vor, pe calea binelui şi adevăru­
lui introduce viaţa în sînul poporului, o înalţă
pe culmea ei...
A. D. Xenopol, Scrieri sociale şi
filozofice [Cuvîntarea rostită la serbarea
naţională, pe mormîntul lui Ştefan cel
Mare, 12/27 aug, 1871].
52 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

BUNĂVOINŢĂ

346 • Primiţi pe fiecare cum primiţi pe oaspeţii


de seamă.
Proverb chinez

347 • De ce are omul patru pereţi ? Ca să pri­


mească un drumeţ.
Proverb românesc

348 • Bunăvoinţa are asemănare cu prietenia,


fără a fi totuşi prietenie. Bunăvoinţă avem şi
faţă de necunoscuţi şi fără conştiinţa celuilalt,
prietenie nu.
Aristotel,
Etica nicomahică, IX, V. 1167 a.

349 • Fii binevoitor şi cu sentimente de frate !


Paul Doumer

350 • Iubirea şi patima pot să zboare, dar bună­


voinţa va triumfa totdeauna.
Goethe, Maxime şi reflecţii.

351 • Fără binefacere, bunăvoinţă nu se cîştigă.


Baltasar Gracian,
Oracolul, manual al înţelepciunii
în viaţă, 40.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 53

352 • Bunăvoinţa pentru alţii este efectul iu­


birii de noi înşine.
C. A. Helv6tlus, T e x te p ed a g o g ice a lese,
Secţiunea a V-a, cap. III, pag. 118.

353 • Dacă bunăvoinţa ta este adevărată, fără


făţărnicie sau ipocrizie, atunci este şi neclăti­
nată.
Marc Aurellu,
C ă tre s in e în su şi, XI, 167.

354 • Se poate rezista la orice, afară de bună­


voinţă.
J. J. Rousseau, C u g e tă ri şi m a x im e ,
voi. II, pag. 204.

355 • Bunăvoinţa creează prieteni.


Terentlu, A n d r ia , I, 1.

356 • Caută, înainte de toate, să obţii bună­


voinţa faţă de oameni.
N. Velimirovlci, C u g e tă ri, 234.

CINSTE

357 • Cinstea, legea cea mai mare.


358 • De Ha omul cinstit e destul un cuvânt.
359 • Nimic altceva mai scump decît cinstea.
54 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

360 • Omul nu după haine, ci după fapte, cinste


dobîndeşte.
361 • Cerul curat de trăsnet nu se teme.
362 • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce
folos, unii o vînd prea ieftin.
363 • Mai bine cîştig puţin cu dreptate, decît
mult cu strîmbătate.
364 • Cinstea nu ţi-o pierzi, nici la cea mai
mare nevoie şi necaz, că cine-şi pierde cinstea,
viaţa şi-a pierdut-o.
365 • Cu cei fărădelege te-ai întovărăşit, cin­
stea îndată ţi-ai sfîrşit.
366 • Oricine se poate înşela, dar pe altul nu
se cuvine a înşela.
367 • Cine pe altul caută să înşele, el mai întîi
se înşală.
368 • Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care
pe neştiute te arde.
369 • Fereşte-te de fapte de ruşine.
370 • Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat
de la alţii.
371 • Pasărea vicleană dă singură în laţ.
372 • Muierea cinstită, ca o piatră scumpă.
Proverbe româneşti

373 • Negreala cazanului se duce ; negreala


onoarei nu.
374 • Cinstitul se clatină, nu cade.
Proverbe turceşti
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE 55

375 • Ouvînlul Cinste se angrenează obişnuit


cuvântului Muncă, fiecare cuvânt din pereche
salvînidu-1 pe celălalt.
T. Arghezi,
Manualul de morală practică, pag. 107.

376 • Trebuie să considerăm ca cea mai de


frunte prerogativă a prieteniei sinceritatea ade­
vărată.
377 • Omul care nu urmează legile cinstei şi
virtuţii, nu poate avea inimă de aur.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului,
cap. XVII, p. 137 ; 130.

378 • Nu stă departe de nevinovăţie cel ce şi-a


mărturisit păcatul cu sinceritate.
Aristotel

379 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios decît


a fi genial dar necinstit.
Balzoc

380 • Mai bine moartea în cinste decît viaţa în


ocară.
învăţăturile lui Neagoe Basarab
către fiul său Teodosie.

381 • Omul cinstit îşi face o lege din a-şi res­


pecta promisiunile, chiar şi în lucrurile cele mai
mici.
Blanchard
56 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O U E N IE

382 • Cine refuza plăcerile pure ale activităţii


cinstite nu mai poate simţi decît plăcerile teri­
bile ale viciului.
Ch. Baudelaire

383 • Spre agonisirea şi câştigarea cinstei su­


dorile trupului destule sînt, iară spre paza ne-
betejirii ei lacrămi de sînge trebuiesc.
Dimitrie Gantemir,
Isto ria ie ro g lific ă , partea I pag. 58.

384 • Arată-mi pe omul pe care-1 cinsteşti şi


ştiu prin acest semn, mai bine decît prin oricare
altul, ce fel de om eşti.
Th. Carlyle,
M u n c ă , sin c e rita te , tă c ere , XIV.

385 • Comunistul trebuie să fie cinstit, curajos,


demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pen­
tru dreptate şi libertate.
Nlcolae Ceauşescu, E x p u n e r e ro stită în
d e sc h id e re a lu c ră rilo r p le n a re i
d in 3 — 5 n o ie m b r ie 1971.

386 • Omul cinstit este acela care este de folos


altora cit poate, care nu face rău nimănui, în
afară de legitima apărare.
Gtcero, D esp re în d a to r iri, III, pag. 19.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 57

387 • Cea mai frumoasă cunună pentru un bă-


trîn este părul alb şi amintirea unei vieţi cin­
stite.
Chateaubriand

388 • Comunistul trebuie să fie cinstit, sincer,


principial şi corect, să nu tolereze minciuna, fal­
sitatea, ipocrizia, să combată încercările de in­
ducere în eroare a organelor superioare, a tova­
răşilor de muncă, sustragerea de la răspunderi
şi îndatoriri.
Codul p rin c ip iilo r şi n o rm e lo r m u n c ii
şi v ie ţii c o m u n iş tilo r, a le eticii
şi e c h ită ţii so cia liste, art. 17.

389 • Cinstea constă în a îndeplini riguros da­


toriile pe care le impun atît legea cit şi morala.
Paul Doumer,
C a rtea co p iilo r m e i, VI, pag. 82.

390 • Cinstea-i cinste în orice loc / Şi la lucru


şi la joc.
Elena Fanago,
Sfl fim b u n i, pag. 82.

391 • Oamenii cinstiţi să n-aib& de-a face cu


mişeii-n viaţă.
Fedru, F a b u le , IV, 14
[Jefuitorul de altare].
58 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE

392 • Şiretenia şi perfidia sînt resursele oame­


nilor care nu au destulă minte pentru a fi cin­
stiţi.
B. Franklin, Maxime.

393 • Şi aşa, cu toată dorinţa lor, oamenii se


cunosc destul de greu unii pe a lţii; se mai
adaugă şi reaua credinţă, care denaturează totul.
I. W. Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 51.

394 • Nu cu palavre, nici cu meşteşuguri sau


făţărnicii să te arăţi om mare, că toate se vădesc
şi rămîi de necinste.
Iordaehe Golesou, Proverbe comentate.

395 « N u necinsti pe alţii ca să te cinstească pe


tine însuţi.
B. P. Hasdeu,
Epitaful luliei.

396 • Oamenii cinstiţi lucrează cum gândesc şi


vorbesc.
Hitopadesa, I, 3.

397 • Omul cinstit spune totdeauna de ce s-a


schimbat, celălalt tăgăduieşte orice schimbare.
N. lorga, Cugetări, 1120.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 59

398 • Omului îi face cinste să fie bun şi drept.


Panait Istratl,
Trecut şi viitor, pag. 39.

399 • In orice împrejurare să procedezi în aşa


fel, încît oamenii din jur să te simtă cinstit şi
sincer.
M. I. Kalinin, Cuvîntare rostită la
consfătuirea activiştilor de partid,
21 aprilie 1942.

400 ® Cinstea şi dreptatea arată siguranţa so­


cietăţii.
G. E. Lessing

401 • O scenă care să înfăţişeze o puşcărie ar


avea un efect minunat la teatru, căci pungaşii
ar putea discuta aici unii cu alţii despre cinste
şi libertate.
Georg Cristoph Lichtenberg,
Aforisme-Eseuri.

402 • înşelăciunea dezonorează, greşeala nici­


odată.
Georg Cristoph Lichtenberg, Jurnal.

403 • Mai bine, cînd necazul cădea-va peste


noi, / Cu nevinovăţia să ne apărăm.
Mahâb hărata,
[clntul Sfatul zmeilor], pag. 133.
60 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

404 • Cinstea nu cade din cer. Ea se educă în


Eamilie. Dar şi necinstea se poate educa în fa­
milie.
A. S. Makarenko,
Opere pedagogice alese,
voi. I, pag. 326.

405 • Cu ce artă te îndeletniceşti tu acolo ?


Cu arta de a fi om cinstit.
Mane Aurellu,
Către sine însuşi, XI, 5.

406 • Adevăratul bine constă în ceea ce este


cinstit şi adevăratul rău în ceea ce este ruşinos.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Il-a, pag. 13.

407 • Dacă presupui omul ca om în relaţia sa


cu lumea ca o relaţie omenească, atunci nu vei
putea schimba dragostea decît pe dragoste, în­
crederea în încredere...
Karl Marx

408 • Cine s-a învăţat lingă mama lui să spună


adevărul, cinstit rămîne pînă închide ochii.
S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.

409 • Celor ce sînt in dregătorie sau în vredni­


cie mai mare decît tine, ori în ce chip vei putea,
dă-le cinste şi aşa să nu [...] te smereşti ca o
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 61

slugă mai mult şi mai jos decît este statul tău


şi dregătoria ta, ca să nu te judece că te lingu­
şeşti.
Samuil Micu, Scrieri filozofice,
[învăţătura politicească], IV, pag. 76.

410 • Omul cel bun nu trebuie să înşele pe alţii


cînd vorbeşte, nici alta în minte şi alta în gură
să nu aibă.
Saimull Mlcu, Scrieri filozofice
[Etica sau învăţătura obiceiurilor]
IX, 242.

411 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios de­


cît a fi genial dar necinstit.
■ Nansen

412 • Cugetul curat e o perină moale pentru


odihnă.
Ovidlu

413 • Cea mai mare nedreptate e a părea drept


fără a fi.
Platon, Republica, pag. 2, 4.

414 • Să năzuieşti a dobîndi mereu stima oa­


menilor şi mai ales pe a ta însuţi. De aceea,
sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gîndul,
gîndul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai
62 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

astfel vei obţine un echilibru statornic între


lumea ta şi lumea dinafară.
Liviu Rebreanu

415 • Nu trebuie să judeci pe cineva după bu­


nele sale însuşiri, ci după chipul cinstit cum el
le întrebuinţează.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.

416 • Fidelitatea care pare la cei mai mulţi


dintre oameni că nu este decît o născocire a
amorului propriu pentru a-şi atrage încrederea
este un mijloc de a ne ridica deasupra altora şi
de a ne face depozitarii lucrurilor celor mai im­
portante.
417 • Linguşirea este o falsă monedă care n-are
curs decît prin deşertăciunea noastră.
La Rochefoucauld, [în Leon Levrault
Maxime şi portrete, Paris].

418 • Prefăcătoria este un omagiu pe care vi­


ciul îl aduce virtuţii.
La Rochefoucauld, Maxime, pag. 164
[in Moraliştii francezi].

419 • A fi cinstit, aşa cum merge lumea aceasta,


înseamnă a fi un om ales din zece mii.
Shakespeare, Hamlet 1, 2.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 63

420 • Există platoşă mai puternică decit o


inimă curată ?
W. Shakespeare,
Henric al Vl-lea, II, III, 2.

421 • Cinstea şi iubirea de adevăr stau foarte


bine una lingă alta, cinstea este adevăr, iar ade­
vărul este cinste.
S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 52.

422 • Curajul de a trăi cinstit, prin propriile


noastre mijloace şi de a nu duce o viaţă ru ­
şinoasă prin mijloacele altora, este cel mai de
preţ.
423 • Omul de caracter are curajul să fie cin­
stit, chiar atunci cînd lucrul acesta este împo­
triva popularităţii sale şi aşteaptă liniştit ca
timpul şi experienţa să-i aducă de la sine recu­
noaşterea faptelor...
S. Smilles, Fii om de caracter,
. ediţia a Il-a, pag. 19.

424 • Nu a trăi e de mare preţ, ici a trăi cinstit.


Socrate

425 • O fire cinstită inspiră întotdeauna senti­


mentul de stimă unei firi cinstite.
Doamna de Stael
64 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

426 • Mai bine să mori cu cinste decît să tră­


ieşti în ruşine.
Tacit

427 • Neîncrederea este, desigur, convingerea


greşită că toţi ne înşală.
Teofrast, Caracterele, XVIII.

428 • Cu ajutorul mijloacelor necinstite omul


propăşeşte, obţine ceea ce i se pare lui de dorit,
dar piere sufleteşte.
Rablndranath Tagore, Articole despre
educaţie şi învăţămînt, pag. 155.

429 • Cinstea, care împiedică pe cei mediocri


să-şi ajungă scopurile, este, pentru cei dibaci,
un mijloc în plus de reuşită.
430 • Cei care nu sînt cinstiţi în plăcerile lor,
simulează cinstea pînă şi în afaceri : cînd plă­
cerea nu te face uman, e semnul unei firi săl­
batice.
431 • Cei care ne dau prilejul să le cumpărăm
cinstea nu ne vînd de obicei decît onoarea lor.
432 • înseamnă să joci o comedie neruşinată
auzindu-ţi elocinţa pentru consolarea unor du­
reri prefăcute, bine cunoscute ca atare.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 19 ; 11; 73.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 65

COMPASIUNE

433 • Pentru părinţi, copilul rămîne tot copil,


chiar dacă devine conducătorul unei ţări.
Proverb libanez

434 • Cine n-a îndurat suferinţe, nu se îndură


de alţii.
435 • Mila de la străin e ca umbra de la spin.
436 • Pînă nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi
rana în spate.
437 • Săracului dacă n-are straiţă, bagă-i în
gură.
Proverbe româneşti

438 • Nu e milă uneori de oameni care n-au


milă de ei înş;şi nici de alţii.
E. BrontS, Wuthering Hights
(La răscruce de vînturi), pag. 191.

439 • E mare mîngîiere la vreme de restrişte să


te afli lîngă cineva pe care să-l doară inima
pentru tine.
Qerrantes

440 • Un zîmbet sau o vorbă bună spusă unui


bătrîn este a-i dărui o zi mai mult din viaţă.
Vasile Conta
66 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

441 • Dacă tu vezi un biet om căzut la pămînt,


vrei să-l ridici, nu-i aşa ? Dacă n-ai face-o, ţi
s-ar părea că nu eşti o fiinţă omenească, ci un
animal fără judecată.
Gr. Deladda

442 • Cel ce din plînsul altora trăit-a / Găsi-va


moarte grea, înfricoşătoare.
Ady Endre, Trîmbiţa cerului

443 • Suferinţa umană nu poate decît să întă­


rească în noi instinctul milei.
R. Martin du Gard

444 • Cea mai bună milă, atunci dnd un om


are un punct dureros, nu e oare să nu-1 atin­
gem deloc ?
V. Hugo, Mizerabilii

445 • Mila, cînd nu e însoţită de o iubire in­


finită, e mai ofensatoare decît dispreţul.
G. Ibrăileanu

446 • învinşilor nu li se ridică statui, nici


busturi, nu li se cîntă laude, ci numai pe mor-
mîntul uitat picură din cînd în cînd o lacrimă
pioasă de la un tovarăş de luptă şi de sufe­
rinţe, pe care nu l-a cosit înfrîngerea.
N. Iorga, Cugetări.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 67

447 • Durerea unui tată o-mpărtăşeşte fiul.


Mahăbh arata [cap. Tlnărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşlt], pag. 72.

448 • Şi care lăcaş ar fi mai sfînt decît inima


părinţilor, cel mai blînd judecător, cel mai intim
părtaş, soarele dragostei a cărui văpaie încăl­
zeşte străfundurile cele mai intime ale năzuin­
ţelor noastre ?
K. Marx, Scrisoare către tatăl său,
10 noiembrie 1837.

449 • Nu uitaţi că privirea mohorîtă a unei


mame e pentru copilaşi şi pentru bărbatul bine­
crescut o pedeapsă mai grea decît o mie de cu­
vinte aspre şi de ocări.
S. Mehedinţi, Altă creştere, Şcoala
muncii, pag. 166.

450 • La bătrîneţea părinţilor tăi adu-ţi aminte


de copilăria ta.
M. Martin

451 • Fă danie, însă dacă poţi, cruţă pe sărac


de a-ţi întinde mîna.
Pestalozzi
68 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

452 • ...Ci noi sîntem zei. Pentru noi nu raţiu­


nea inexorabilă, ci iubirea şi mila infinită e le­
gea vieţii.
Vasile Pârvan,
[citat de D. Almaş în Decebal]

453 • Nu-i legea vieţii să-i ajuţi pe toţi cei


ce-şi caută ocrotire la picioarele tale ?
Ramayana, voi. 1,
cap. 28, pag. 212.

454 • Să deplîngem sărăcia, dar avariţia chiar


cînd este a săracului, să nu ne înduioşeze.
J. Renard,
Journal, 1901.

455 • Am un suflet de frate pentru toţi cei ne­


fericiţi.
R. Rolland

456 • Oamenii n-ar fi fost niciodată altceva


decît nişte monştri, dacă natura nu le-ar fi dat
mila, sprijinită pe raţiune.
J. J. Rousseau,

457 • Pentru a împiedica mila să degenereze


în slăbiciune, trebuie s-o generalizăm şi s-o ex­
tindem asupra întregului gen uman.
3. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, IV.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 69

458 • De plîngi un. pic cu cei ce plîng, un pic


îi mingii.
W. Shakespeare

459 • Cea mai mare plăcere ce şi-o poate


procura forţa e de a ocroti slăbiciunea.
Ed. Thiaudiere

460 • Viaţa unui animal bolnav, tânguirea unui


cerb urmărit prin păduri de către vînători, pa­
loarea unei flori care cade şi se ofileşte, în fine
toate imaginile nenorocirilor oamenilor întris­
tează inima şi scufundă sufletul într-o visare
înduioşătoare.
461 • Avarul îşi spune în sinea lui : „Nu e
treaba mea să mă ocup de soarta nevoiaşilor !“
Şi închide gura milei care îl sîcîie.
462 • Ii mustrăm m ult pe cei nevoiaşi pentru
cele mai neînsemnate greşeli, dar îi căinăm prea
puţin pentru cele mai mari năpaste.
463 • Ii idojenim pe cei nenorociţi pentru a ne
scuti să-i plângem.
464 • Mila e mai puţin duioasă ca iubirea.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 16 ; 27 ; 28 ; 100.

465 • Pentru un sărac, ce simte, nu e rană su­


fletească, / Mai grozavă deeît mila rea şi dispre­
ţuitoare, / Cu care-1 privesc bogaţii din deşarta
lor splendoare.
Al. Vlahuţă, Linişte.
70 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

CONŞTIINŢA

466 • Cugetul bun e cea mai moale perină.


467 • Să aibă omul ruşine cînd face rău, iar
nu bine.
468 • Inima de vînzăfor e venin otrăvitor.
Proverbe româneşti

469 • A nu fi cuprins de ruşine atunci cînd ai


greşit, e cea mai mare depravare.
Aristotel

470 • Mare e puterea conştiinţei : ea se face


deopotrivă simţită şi atunci cînd înlătură de la
cel nevinovat orice teamă şi atunci cînd dă ce­
lui vinovat biciurile pe care le-a meritat.
471 • Prefer mărturia conştiinţei mele tuturor
cuvîntărilor ce se pot ţine despre mine.
Cicero

472 • Remuşcarea lăsată de faptele de ruşine


este mîntuirea vieţii.
Democrit [H. Diels, Fragmente der
Vorsokratiker, 4].

473 • Cine se teme mai puţin şi cine are mai


mare curaj derît acela a cărui conştiinţă e cu­
rată ?
Diogenes Cynieus
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 71

474 • Sacrificiul voluntar, făcut în deplină


conştiinţă şi liber de orice constrîngere, jertfa
de sine spre binele tuturor, acesta este, după
mine, semnul celei măi înalte dezvoltări a per­
sonalităţii.
F. Dostoievskl

475 • Nu se numeşte poet acela care nu are o


viaţă sufletească izvorîtă din conştiinţa sa.
476 • Toţi sclavii, toţi cei împovăraţi, toţi în­
dureraţii, toţi amăgiţii, toţi lipsiţii, toţi flămînzii,
toţi însetaţii au dreptul să aibă un p o e t; acesta
are un creditor : neamul omenesc.
Victor Hugo,
împotriva artei pentru artă.

477 • Nu există decît o singură putere, con­


ştiinţa în slujba dreptăţii.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire,
30 mai 1878.

478 • Cine a ieşit din cultură fără voinţă, fără


suflet, fără bunătate, fără iubire de aproape,
fără delicateţe, mai bine şedea acasă.
N. iorga

479 • Am cunoscut oameni a căror conştiinţă


era atît de subţire, încât nu voiau să creadă că
soarele stă pe loc şi n-ar fi călcat pentru nimic
72 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

în lume peste o firimitură de pline, dar intrau


în avutul văduvelor şi al orfanilor ca într-al lor
propriu.
Georg-Cristoph Lichtenberg,
D isc u rsu l u n u i sinucigaş...

480 • Dacă socoţi că eşti singur, nu-1 cunoşti pe


înţeleptul străvechi, care sălăşluieşte în inima
ta. Tu săvîrşeşti păcatul lîngă acela care cu­
noaşte fapta rea.
H a h ă b h ă ra ta , 1, 3015.

481 • Intelectualul care tse pune în slujba cas­


tei stăpînitoare trădează conştiinţa căci ea n-are
slujitori nici privilegii.
H. Marin, M a c h t u n d M e n sc h , pag. 10.

482 • Priveşte înăuntrul tău ; acolo vei găsi iz­


vorul binelui, izvor nesecat; dar sapă necon­
tenit.
Marc Aurellu

483 • Valoarea unui suflet constă în varietatea


şi supleţea sa. Trebuie să imităm natura, în
care toate contrazicerile se armonizează.
Ioachlm De Merlant,
D e M o n ta ig n e â V a u v e n a rg u e s , p. 55.

484 • Numai faptele fac să ne cunoaştem ceea


ce sîntem
Moliâre
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE ?3

485 • O conştiinţă împăcată nu ţine seama de


minciunile zvonului.
Ovidiu, Fasti, 4, 311.

486 • Conştiinţa este cea mai bună carte din


lume, pe care putem s-o avem ; este cartea pe
care se cade s-o cercetăm cit mai adesea.
Blalse Pascal

487 • O conştiinţă valorează olt o mie de mar­


tori.
Quintillanus,
De institutione oratoria, 5, 11, 41.

488 • Ştiinţă fără conştiinţă nu e decît ruina


sufletului.
Rabelais,
Gargantua et Pantagruel.

489 • Conştiinţa [este un] judecător fără gre­


şeală al binelui şi al răului...
J. J. Rousseau, Emil.

490 • Vegheaţi asupra voastră, învinuiţi-vă sin­


guri, judecaţi-vă apoi ; cereţi iertare cîteodată,
şi dacă este nevoie, daţi-vă cîte o pedeapsă.
491 • Nu e mai mare pedeapsă pentru un tică­
los decît să nu-şi găsească împăcare cu sine.
Seneca
74 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

492 • O conştiinţă rea este adesea la adăpost


de pericol, dar niciodată la adăpost de teamă.
Publius Syrus, Maximes et portraits
par Leon Levrault, pag. 11.
493 • Conştiinţa noastră, a comuniştilor, nu e
împovărată de crime de răz-boi, de politica im­
perialistă de jaf, de tiranie, de teroare, de dicta­
tură şi de violarea conştiinţei, de restrângerea
libertăţii şi de samavolnicie, de fals socialism,
de teorii rasiale fasciste,... de trufie, de aro­
ganţă, de lăudăroşenie şi altele.
494 • Înfruntînd cu bărbăţie soarta, noi ne ară­
tăm tăria prin faptul că în amintirile noastre
dăm un sens trecutului şi ne avîntăm speranţele
noastre spre viitor.
495 • ... în amintirile noastre, trecutul ne stă
viu în faţă, tocmai pentru a sluji viitorul şi nu
ca o contemplare desnădăjduită...
496 • Ce acţiune magică exercită asupra unui
om aruncat în închisoare credinţa în cauza lui,
credinţă ce-i redă puterea de a trăi ! Tocmai
această bază trainică dă omului tărie de carac­
ter, prezenţă de spirit, forţă şi hotărîre în toate
vicisitudinile soartei.
Ernst Thâlmann
[Willi Bredel, Ernst Thâlmann, E.S.P.L.A.,
1952, pp. 217—218 ; 220.]
497 • Raţiunea şi simţirea se sfătuiesc şi se
completează rînd pe rînd. Cine n-o consultă
deeît pe una din ele şi renunţă la cealaltă se lip­
seşte fără chibzuinţă de o parte din ajutoarele
care ne-au fost hărăzite pentru a ne conduce.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 75

498 • Ce rost are să ne mirăm de faptul că oa­


menii au crezut animalele făcute pentru ei, dacă
gîndesc tot aşa despre semenii lor, iar avuţia îi
deprinde pe cei puternici să nu se socotească
decît pe ei pe pămînt ?
499 • Conştiinţa este regula cea mai schim­
bătoare.
500 • Cugetul nesincer nu se cunoaşte.
501 • Conştiinţa muribunzilor le ponegreşte
viaţa.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii.

502 • Te-ai întrebat vreodată, ducînd bucata


la gură, dacă meriţi s-o mănînci ? Eu m-am în­
trebat. Dar adesea mi s-a părut că în ochii
cîmelui, care se uită la mine, cînd stau la masă,
citesc această întrebare.
Al. Vlahuţă

503 ® Omul drept se pleacă în faţa conştiinţei


sale, dar conştiinţa sa nu cunoaşte stăpîn pe
faţa pămîntului.
R. Wagner

594 • E absolut sigur că, dacă cineva trăieşte


numai pentru sine însuşi, plăteşte pentru treaba
asta un preţ îngrozitor... prin remuşcări, prin
suferinţe, prin conştiinţa propriei degradări.
O. Wilde
76 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

CUMPATABB

505 • Cumpătarea e cel mai mare dar al celui


înţelept. ,
506 • Fie omul cit de bun, vinul II face nebun.
507 • Lacomii sint de unde n-are mărul coajă
şi cireaşa sîmbure.
508 • Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba
grabnică varsă singe.
509 • Cel care nu-şi înfrînează nici ochii, nici
gura, nici pofta, ticălos om se înţelege.
Proverbe româneşti

510 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni


drepţi şi prin fapte ale cumpătării cumpătaţi.
Exagerarea cu privire la plăcere e necumpătare
şi e supusă dojanei.
Aristotel, E tic a n ic o m d h ică .

511 • Intr-un regim despotic patriotismul nu


poate înflori; el e înlocuit de : interes, glorie,
supunere faţă de suveran.
La Bruyere

512 • O mare nebunie, caracteristică pent-


micimea noastră sufletească, este supunerea faţă
de modă, extinsă la gusturi...
La Bruyăre
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 77

513 • Eu cred că cei mai cumpătaţi pot să-şi


pună măsură la vorbă, iar de-şi îngăduie să vor­
bească, s-o facă numai ca să răspundă cu ale
sale la întrebări.
Clement Alexandrinul,
Pedagogul, II, 10.

514 • Nici frumuseţea, nici banul nu fac pe


om fericit, ci numai înţelepciunea şi cumpă­
tarea.
515 • Cuminte este acela care nu se interesează
pentru ceea ce nu are, ci se bucură de ce are.
Democrit, Fragmente.

516 • Mai bine ţine-ţi poftele în friu, decît să


fii pus tu în frîu pentru dînsele.
Epictet, Fragmente, 113.

517 • Teribilă-i mulţimea cind are conducători


care-i fac rău.
Euripides, Orestes, 764.

518 • Cu banii pe care-i cheltuieşti cu un sin­


gur viciu, hrăneşti doi copii.
B. Franklin

519 • Cine are dreptate şi răbdare, pentru


acela vine şi timpul.
Goethe, Faust.
7 — P r o v e r b e $1 c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
78 PR O V ERB E Ş l C U G ET Ă R I D E SPR E' O M EN IE

520 • Câteva idei generale însoţite de o mare


înfumurare sînt gata să dezlănţuie o catastrofă.
521 • O mare greşeală să te crezi mai mult
decât eşti, ori să te preţuieşti mai puţin decît
faci.
522 • Dacă ne-am transpune in locul altora, am
observa că invidia şi ura, pe care deseori le-am
nutrit împotriva lor, se anulează; dacă am
aşeza pe alţii în locul nostru, mîndria şi închi­
puirea noastră ar scădea simţitor.
Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 22, 41.

523 • Cel ce nu se crede prea mare valorează


mai mult decît crede.
524 • Lăcomia e cauza multor crime.
Hitopadesa, I, 2.

525 • Sileşte-te de a înfrâna toate patimile de


care-i ruşinos să fii stăp în it; ele sînt : lăcomia,
mînia, plăcerea, întristarea.
Isocrate, Sfaturi către Demonicos.

526 • Se cîştigă mai mult prin prietenie şi cum­


pătare decît prin teamă.
Ben Janson, Fiecare om are umorul său,
Act. I, sc. 1.

527 • Principala virtute este cumpătarea, fiind


baza sănătăţii şi maica celorlalte virtuţi.
Komensky, Şcoala maternă, IX.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 79

528 • Ştiţi voi ce bea acest om din paharul ce-i


tremură in mîini, clătinîndu-se de beţie ? Bea
lacrimile, singele, viaţa femeii sale şi a co­
piilor săi.
Lamennais

529 • Acolo unde cumpătarea este un cusur,


nepăsarea este o crimă.
Georg Cristoph Lichtenberg,
M axim e-Ref lecţii.

530 • Fii dar mai cu-ndurare şi-ţi înfrînează


firea, / Şi-atuncea fericirea eternă dobindi-vei.
Mahăbhărala [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],
pag. 75.

531 • Nefericitul n-are nici o dorinţă-n


viaţă-i / Cu rivnă ţine asprul canon al cum­
pătării.
Mahăbhărala [cîntul Ascetul Djaratcaru
şi strămoşii lui], pag. 146.

532 • Ingîmfarea distruge fericirea celui cu


minte puţină.
Mahăbhvrala 13, 2181.

533 • Să trăieşti în cumpătare, să ocoleşti în


toate luxul celor bogaţi.
80 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D B SPR H O M EN IE

534 • Fii totdeauna acelaşi In durerile cele


mari ca şi în plăceri.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I, pag. 7, 8.

535 • Greşeşti totdeauna cînd vorbeşti mînios;


trebuie să ştii să-ţi stăpâneşti şi să-ţi învingi
reaua dispoziţie.
Napoleon I, 273

536 • Poftele nesăţioase mînă spre nenorocire


toate fiinţele, oricît de înzestrate ar fi ele cu
înţelepciune şi pricepere.
537 • Să nu vorbeşti cînd eşti mînios ! Să ai
răbdare ori de cîte ori se va abate asupra ta
nenorocirea ! De câte ori vei deschide gura sâ
vorbeşti, nu rosti decît adevărul.
O mie şi una de nopţi [basmul Vardaan
se dovedeşte mai departe cunoscător
al lumii], pag. 339 ; 343.

538 • Cine-i calm în floarea vîrstei, acela în-


tr-adevăr e calm... Cînd seva trupului se trece,
cine nu devine calm ?
Panceatantra, cartea I, cuget. 165.

539 • Se vindecă rana pricinuită de săgeţi ; se


vindecă copacul lovit de secure ; dar vorba rea
scîrbeşte ; şi rana pe care o pricinuieşte vorba
nu se mai vindecă.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 81

540 • Vorbele pe care le rosteşte cineva ne­


lalocul lor şi nelatimpul lor, neprielnice pentru
viitor, înjositoare pentru el, fără îndreptăţire,
acelea nu sînt vorbe, ci otravă.
541 • Cînd omul este stăpinit de lăcomie, el
se uită la bani nu la pierzarea sa. Căci şi coto­
iul se uită la lapte, nu ia ciomăgeală.
Panceatantra, cartea a III-a,
cuget. 111 ; 113 ; 141.

542 • Ridicolul dezonorează mai m ult decit


dezonoarea.
La Rochefoucauld,
Maxime, pag. 326.

543 • Cumpătarea şi munca sînt cele două


leacuri adevărate ale omului : munca îi sporeşte
pofta de mîncare, iar cumpătarea îl împiedică
să abuzeze de ea.
J. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, I.

544 • E primejdios să trezeşti leul, e nimicitor


dintele tigrului, dar cel mai groaznic din tot
ce-i groaznic este omul în nebunia sa.
Fr. SchlUer,
Das Lied von der Glocke.

545 • Răspunsul dulce sfarmă mînia, iar cu-


vîntul aspru o întărită.
82 PR O V E R B E 51 C U G ET Ă R I D E S P R E OM ENIE

546 • Cel ce-şi stăpîneşte cuvintele sale are


ştiinţă şi cel ce-şi ţine cumpătul este un om pri­
ceput.
Solomon, Proverbe.

547 • Cumpăneşte în gînd cuvîntul şi în faptă


gindul.
Shakespcare,
Hamlet, act. I, sc. II.

548 • Orice patimă este pentru sufletul omului


mai întîi ca un trecător care bate să fie primit,
apoi ca un oaspe şi, în sfîrşit, ca un stăpîn al
casei. Nu deschideţi uşa sufletului unui astfel de
musafir.
Lev Tolstoi

549 • Rădăcina tuturor răutăţilor este lăcomia


avuţiei... Că aceasta, de multe ori, pe mulţi oa­
meni pierde, cetăţi tari risipeşte, pămîntul îm­
parte cu hotare şi vame precupeşte-1, mare cu
sînge amestecă, rîuri de lacrimi din ochii săraci­
lor varsă.
Varlaam, Cazania, pag. 375.

550 • Dacă toată prevederea noastră nu ne


poate face viaţa fericită, cu atît mai puţin ne­
păsarea noastră !
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 83

551 • Invidia nu se poate ascunde ; ea acuză şi


judecă fără dovezi ; ea măreşte defectele ; ea are
denumiri enorme pentru cele mai mici greşeli ;
graiul ei este plin de fiere, de exagerări şi de
ofensei
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 25 ; 284.

CUNOAŞTERE

552 • Trebuie să acţionăm pentru a făuri un om


cu cunoştinţe multilaterale, capabil să înţeleagă,
să interpreteze şi să folosească just legile obiec­
tive ale dezvoltării sociale în fiecare etapă a evo­
luţiei societăţii, să acţioneze cu fermitate pentru
transformarea revoluţionară a lumii.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, voi. 7,
Editura politică, Bucureşti, 1972,
pag. 542.

553 • A fi comunist presupune a fi un om cu


multiple cunoştinţe ştiinţifice şi culturale, care
se ocupă continuu de -lărgirea orizontului său
spiritual, de însuşirea a tot ce este mai înaintat
în epoca sa.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, voi. C,
Bucureşti, Editura politică, 1972,
pag. G45.
84 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE; O M EN IE

554 • A te cunoaşte pe tine e cea dintîi cerinţă


pe care ne-o porunceşte raţiu n ea; este temelia
raţiunii.
! Gharron

555 • Cunoşti omul cumsecade şi pe cel lipsit de


omenie nu numai după fapte, ci şi după dorinţe.
Democrit, Fragmente, 48.

556 • Să înveţi a te cunoaşte e calea cea dintîi.


La Fon taine, Judele de pace.

557 • Adevăratul studiu >al omului trebuie să


fie omul.
558 • Cunoşti numai pe cei ce te fac să suferi.
Goethe, Maxime şi reflecţii

559 • Cel care învaţă multe se naşte-a doua


oară / Prin toate cîte ştie, de două ori născut e.
Mahăbhărata [Invocare], pag. 16.

560 • Studiul este o treabă destul de grea, dar


aplicarea cunoştinţelor în practică este şi mai
grea.
561 • Marxiştii consideră că numai .practica so­
cială a oamenilor poate fi criteriul veridicităţii
cunoştinţelor omului despre lumea înconjură­
toare.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 85

562 • ... în procesul cunoaşterii, omul ajunge să


înţeleagă, în măsură diferită, diferitele relaţii
dintre oameni nu numai în procesul vieţii ma­
teriale, ci şi în procesul vieţii politice şi cultu­
rale...
563 • Numai practica socială poate fi criteriul
adevărului.
564 • In cea mai ridicolă postură apar aici aşa-
zişii „atotştiutori'', care, avînd o brumă de cu­
noştinţe întâmplătoare, se consideră ca fiind
„cei dinţii Sub soare", ceea ce nu dovedeşte de-
cît îngîmfarea lor nemăsurată.
565 • Cunoştinţe înseamnă ştiinţă, şi aici nu în­
cape nici cea mai mică făţărnicie sau înfumu­
rare, aici se cere categoric tocmai contrariul : o
atitudine cinstită şi modestă.
566 • Dacă vrei să capeţi cunoştinţe, participă
la practică, prin care se modifică realitatea.
567 • Toate cunoştinţele autentice izvorăsc din
experienţa directă. Insă omul nu poate să cu­
noască prin experienţă directă tot ce există în
lume şi, în fapt, cea mai mare parte a cunoştin­
ţelor noastre sînt produsul experienţei indirecte,
sînt cunoştinţe care ne-au rămas din toate
veacurile trecute şi cunoştinţe dobîndite de oa­
menii de pe alte meleaguri.
Mao Tze-Dun, Opere alese,
voi. 1, p. 319 | 511 ( 510 ; 512 ; 517.
86 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R B O M EN IE

568 • Pătrunde pînă în fundul sufletului fie­


căruia şi îngăduie fiecărui om să pătrundă, de
asemenea, pînă în fundul sufletului tău.
569 • Vei fi cu atît mai curînd stăpîn pe tine,
cu cit te vei cunoaşte mai curînd.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.

570 • Ce folos poate să aducă învăţătura, cînd


e pusă acolo unde nu trebuie ? E ca o lampă
aşezată într-o oală acoperită de întuneric.
Panceatantra,
cartea I, cuget. 394.

571 • Orice om care nu cunoaşte deloc durerea,


nu cunoaşte nici înduioşarea omenescului, nici
duioşia compătimirii : inima sa nu este mişcată
de nimic ; el nu este deloc sociabil : e un mon­
stru cu semenii săi.
J. J. Rousseau, Emil, tomul I.

572 • Ca să cunoşti bine un om, înseamnă să


te cunoşti pe tine însuţi.
Shakespeare

573 • M-am străduit conştiincios să nu rid de


faptele oamenilor, să nu plîng din cauza lor, să
nu blestem, ci să le înţeleg.
Splnoza citat de Togliattl, p. 368.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 87

DREPTATE

574 • In dreptate e cuprinsă toată virtutea.


Proverb grec

575 • Urmează celui înţelept şi te ia după cel


drept.
576 • Precum nu vrei să-ţi ia ale tale altul, aşa
şi tu să nu iei ale altuia, aceasta se înţelege
dreptate.
577 • Dreptatea se închipuieşte fără ochi şi
fără mîini, că nici în obraz se uită, nici milă pri­
meşte.
578 • Unde dreptatea lipseşte, acolo tîlhăria
împărăţeşte.
579 • Dreptate, către altul cînd o vei păzi, se
înţelege dreptate, iar nu numai către tine.
580 • Părtinire cu interes nicicum să ţii cumva,
ci dimpotrivă pe toţi cu ochiul dreptăţii să-i
vezi.
581 • E mai bine a suferi nedreptatea decit a
face strîmbătate.
582 • Dreptatea săracului nimic nu atîrnă, că-i
uşoară.
583 • Dreptul e duşmănit de toţi păcătoşii.
584 • Dreptatea indurare sau milă nicicum are.
585 • Sîngele nevinovat cere răzbunare.
586 • Minciuna umblă în lume, iar dreptatea
stă la un loc.
587 • La unii şi mielul şi purcelul şi peştele
călugărului şi la alţii nimic.
88 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

588 • Nelegiuitorului îi răsplăteşte necredin­


ciosul.
589 • Pedepsitului, pedeapsa a i se îndoi nu
trebuie.
590 • Legea înainte, şireţii după ea.
591 • Fii tată celor buni şi bici celor răi.
Proverbe româneşti

592 • Mai uşor este să răstorni un sultan decît


un abuz.
Proverb turcesc.

593 • Recomandaţiile sînt dăunătoare înainte


de toate pentru că aceia, care mulţămită lor se
văd ridicaţi într-o funcţie, pe care nu sînt ca­
pabili s-o ocupe ... iau asupra lor răspunderea
uriaşă în faţa oamenilor.
I, R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 24.

594 • Dreptatea legală nu este numai o simplă


parte a virtuţii, ci este virtutea întreagă, iar ne­
dreptatea, care-i este opusă, nu este o parte a
răutăţii, ci răutatea întreagă.
595 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni
drepţi şi prin fapte ale cumpătării, cumpătaţi.
596 • Dreptatea e virtutea personificată, de­
oarece posesorul ei poate cultiva virtutea şi faţă
de alţii, nu numai pentru sine însuşi...
Aristotel, E tic a n ic o m a h ic ă .
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 89

597 • Doamne ! Mă văd alungat de omenirea


întreagă, pentru că nu vreau să mă împac cu
nedreptatea.
Beethoven

598 • In lume nu este nimic mai frumos decît


dreptatea.
Boileau

599 • Orice act de egoism este un act de ne­


dreptate.
Paul Bourde

600 • Datoria judecătorilor este de a face drep­


tate.
La Bruyere, Caracterele.

601 • Numai celor drepte, celor blînde şi celor


mai cu înţelepciune le rămîne laudă, fericire de
bună pomenire şi pildă folositoare celor buni şi
înţelepţi.
Stolnicul O. Cantacuzino,
Istoria Ţării Româneşti, pag. 85.

602 • Unii ... vor iubi dreptatea şi buna-cu-


viinţă, vor fi pururea gata a întreprinde totul
pentru altul şi nu vor cere ceva, care să nu fie
onest şi legitim.
Cicero, Despre prietenie, XXII.
90 P R O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

603 • Mai multă pagubă se află în nedreptatea


însăşi, decît cîştig în lucrările care se dobîndesc
prin ea.
Cicero,
De finibus bonorum et malorum, 1, 53.

604 • Trebuie să fii drept, înainte de a fi ge­


neros.
Chamfort, Maxime şi cugetări, I.

605 • Dreptatea este pîinea poporului ; el e


veşnic însetat după ea.
Chateaubriand

606 • Cel drept nu se poate sătura de dreptate.


Bernard De Clairveaux,
Diverse, cuvintarea a Xll-a, 3.

607 • Cel care nedreptăţeşte este mai neferi­


cit decît cel nedreptăţit.
608 • Fericirea nu se găseşte nici în însuşirile
trupului, nici în bogăţie ; n-o găsim decît în
dreptate şi bunătate.
609 • Cine se simte cu bucurie îndemnat către
faptele drepte şi legale este, zi şi noapte, voios,
puternic şi fără griji.
610 • Dreptatea înseamnă îndeplinirea obliga­
ţiilor.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 91

611 • Cine săvîrşeşte nedreptatea este mai ne­


norocit decît acela împotriva căruia este ea să-
vîrşită.
Democrlt [H. Dleis,
Fragmente der Vorsokratiker].

612 • Acela care pretinde că-i pasă de legi şi de


treburile ţării e dator să aibă aceleaşi dureri şi
aceleaşi bucurii ca şi poporul.
Demos tene

613 • Cit de putred este din natură tot ce-i să-


vîrşit împotriva dreptăţii !
Demostene, De corona, 227.

614 • Un om care este atît de drept şi generos,


incit recunoaşte valoarea altuia, chiar în detri­
mentul său, vădeşte atîta demnitate, incit se
poate socoti superior oricui.
F. Dostoievski
615 • Omul datorează dreptate celorlalţi oa­
meni. Aceasta-i datoria sa.
616 • Cum pot eu face mai mult rău duşmanu­
lui meu ? a întrebat cineva pfe Epictet. „Cău­
tând a-i face cit mai mult bine“, a răspuns el.
Epictet, Fragmente, 130.

617 • Omul drept se bucură de cea mai deplină


pace a spiritului pe cînd cel nedrept e copleşit
de nelinişti de tot felul.
92 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

618 • In comunitate, dreptatea este aceeaşi pen­


tru to ţi; deoarece tot ce promovează înţelegerea
reciprocă este folositor.
Eplour, Maxime.

619 • Celui ce-1 întunecă / Vreun plan de ne­


dreptate / Şi cuiva s-o facă poate, / Orice vorbă,
spusă drept / Sat>ie-1 izbeşte-n piept.
Esop, fabula Lupul şi mielul.

620 • Dreptatea cuprinde în ea însăşi toate vir­


tuţile şi acela este bun care este drept.
Focillde din Milet, Sentinţe.

621 • Se spune: lauda de sine nu miroase bine;


se prea poate. Dar ce fel de miros are critica
străină şi nedreaptă — pentru asta publicul
n-are nas.
Goethe, Maxime şi reflecţii, pag. 55.

622 • Pedepseşte-1 pe păcătos pentru păcatele


sale, pedepseşte-1 pe ucigaş pentru nelegiuirile
sale, dar nu fi pătimaş ca să nu sufere cel ne­
vinovat, chibzuieşte din timp ca cel nevinovat
să nu sufere pe nedrept.
Epopeea lui Ghilgameş,
tableta XI, pag. 152.

623 • Omul drept e totdeauna de partea ade­


vărului cu atîta stăruinţă, încît nici pasiunea
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 93

celor mulţi, nici puterea celor despoţi nu-1 pot


face să sară hotarul dreptăţii.
Balta zar Graclan,
Oracolul, manual al înţelepciunii
in viaţă, 29.

624 • Calea nedreptăţii trebuie închisă de cum


se iveşte ; căci o dată ce s-a înrădăcinat răul şi
s-a învechit, ca o boală cronică, e greu să-l în­
lături.
625 • Nu ameninţarea unui om, ci glasul legii
trebuie să aibă puterea deplină pentru a de­
cide fericirea oamenilor.
Hiperide, Discurs funebru.
Elogiul lui Leostene ţi al soldaţilor săi.

626 • Nici o altă suveranitate în afară de lege,


pentru popor, şi de conştiinţă pentru individ.
627 • Justeţea în gîndire devine justiţie în
simţire.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire.

628 • Pentru a fi judecător al meritului tre­


buie să-l judeci fără interes şi în consecinţă,
să nu fi încercat încă deloc sentimentul invi­
diei.
C. A. Helvetius, Despre spirit,
discursul IV, cap. XVI.

629 • Dreptatea e luptă.


Heracllt, Fragmente, 80.
94 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

630 • De dreptate ascultă, cu totul uitînd s il­


nicia.
Hesiod, Munci şi zile.

631 • In cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis ; în­


vins, însă, nu.
N. Iorga, Cugetări.

632 • Ce frumoasă va fi ziua în care cuvîntul


omenesc, cuvîntul de dreptate, de blîndeţe, de
speranţă, va putea linişti, mîngîia, bucura pe
toţi oamenii.
Jean Jaures, citat de Marcelle Auclair,
în Viaţa lui Jean Jaures,
Editura politică, 1966, Bucureşti,
pag. 226.

633 • Dreptatea este adevărul în faptă.


J. Joubert, Cugetări.

634 • Lăudăm cuminţenia, dar o lăsăm să


moară de foame.
Juvenal

635 • Vor învăţa dreptatea copiii, dacă vom da


fiecăruia ce e al său, dacă se vor feri de min­
ciună şi de înşelătorie şi dacă se vor arăta înda
toritori, credincioşi şi binevoitori.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 95

636 • Dreptate, adică să înveţe copiii a nu se


atinge de lucruri străine, a nu le lua, a nu le
fura, nici a le dosi sau a face pagubă din ciudă.
Komensky, Şcoala maternă.

637 • Dreptatea celui tare este fără judecată.


La Fontaine

638 • Nedreptăţile, cât timp încă nu sînt jude­


cate, rămîn la cei care le-au săvîrşit; însă după
judecată ele rămîn la cei care nu le pedepsesc
potrivit cu dreptatea.
Licurg, In Leocratem, 14(5

639 • Este una din tristeţile umane cele mai


adinei să avem în trecutul nostru nedreptăţi, ale
căror drumuri sînt, pentru a spune adevărul,
toate barate în urma noastră, pe ale căror vic­
time nu ne mai este cu putinţă să le regăsim, să
le ajutăm, să le ridicăm sau să le consolăm.
640 • A săvîrşi o nedreptate pentru a obţine
puţină glorie sau pentru a salva pe aceea pe care
o avem înseamnă a recunoaşte că nu e posibil să
merităm ceea ce dorim sau ceea ce posedăm.
Maeterlinck, Le Temple enseveli, 40.
641 • Fii drept ca niciodată să nu-nspăimînţi
pe nimeni, / Prietenos cu toţii şi plin de bună­
tate.
M a h ă b h a ra ta
[Astlca cel de două ori născut], pag, 169.
96 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

642 • Cînd legea e ştirbită, ea pedepseşte as­


pru ; / Puterea ei o-ntrece pe-a celui care-o
calcă.
Mahăbhărata [Tinărul Srighin
blestemă pe împăratul Pari-
kşît], pag. 72.

643 • Să piară, se cuvine, doar cei ce-s vinovaţi!


M ahăbhărata
[Isprava lui Astika], pag. 207.

644 • Trebuie totdeauna să faci dreptate îna­


inte de a face milostenie.
Nlcolas Malebratiche, Morală, XI, 7.
645 • Dacă în viaţa omenească găseşti ceva care
să preţuiască mai mult decît dreptatea, adevă­
rul, cumpătarea... îndreaptă-ţi spre obiectul
acela toate puterile sufletului tău şi intră în stă-
pînirea acestei descoperiri preţioase.
646 • Acela care săvîrşeşte o nedreptate îşi face
rău lui însuşi pentru că devine rău.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.
647 • Nu te lăsa să te bată vînturile în toate
părţile. In tot ce faci, caută dreptatea şi în toate
gîndurile caută adevărul.
Marc Aurellu, Meditaţii, IV, 22.

648 • Adevărul şi dreptatea sint una, adevărul


fiind dreptatea in cunoaşterea noastră, iar drep­
tatea fiind adevărul pus în practică.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 97

649 • Dreptatea este puterea, virtutea supremă


şi măreţia tuturor veacurilor.
John MUton, Scrieri alese.

650 • Chiar dacă am fi liberi de jugul religiei,


n-ar trebui să fim de acel al dreptăţii.
651 • O nedreptate făcută unuia este o ame­
ninţare pentru toţi.
Montesquieu

652 • Sultanul care vrea să-şi întărească stăpî-


nirea ... trebuie să fie drept cu toţi supuşii lui
şi necontenit să fie aproape de treburile supu­
şilor.
653 • Să bagi de seamă ori de cîte ori eşti lin­
guşit ; rămii tot drept chiar în mijlocul linguşi­
torilor !
O mie ţi una de nopţi,
voi. I, pag. 343 ; 344.

654 • Focul care izbucneşte din căldura apăsării


poporului nu se stinge fără ca să ardă fericirea,
neamul şi viaţa regelui.
655 • Cei care iau sticla drept perlă şi perla
drept sticlă, la aceia nu stă un servitor nici mă­
car cu numele.
Panceatantra, cartea I, cuget, 345 ; 77.

656 • Cine nu ocroteşte pe oamenii spăimîntaţi


şi asupriţi necontenit de duşmani, acela fără in-
98 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

doială că sub înfăţişarea de rege este moartea


însăşi.
Panceatantra, cartea a III-a, cuget. 72.

657 • Dreptatea iese ca untdelemnul deasupra


apei.
Anton Pann,
Despre pricini şi judecăţi.

658 • Justiţia fără forţă e neputincioasă ; pu­


terea fără justiţie este tiranică ... Prin urmare
trebuie să punem la un loc justiţia şi forţa, şi
pentru aceasta să facem ca cel drept să fie pu­
ternic şi cel puternic să fie drept.
Blaise Pascal

659 • Nedreptatea produce tulburări, uri şi


lupte intre cetăţeni; pe oînd dreptatea dă naş­
tere la concordie şi prietenie.
Platon, Republica, 1, 23.

660 • Este drept ca cel care în mod voit a pă­


răsit ordinea să intre în ea printr-o pedeapsă.
Platon

661 • Dreptatea este omenească, cu totul ome­


nească, nimic decît omenească.
P. I. Proudlion
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 99

G62 • In faţa unei nedreptăţi nu trebuie să fii


nici blînd, nici cuviincios.
Ramayana [cap. XVI, Furtună şi linişte],
voi. I, pag. 109.

G63 • Există un drept al comunităţii şi un drept


al individului care poartă în sine conştiinţa în­
dreptăţirii sale în faţa întregii lumi.
664 • Dreptatea cuprinde în ea şi toată forţa
cu care are datoria să se apere împotriva ori­
cărei silnicii.
665 • Dreptul de luptă, nu de război, al ori­
cărei făpturi care tinde să se manifeste, e sin­
gurul adevărat drept natural ce poate fi recu­
noscut ca atare.
666 • Relaţia dintre drept şi război este me­
reu şubredă.
667 • Legea dreptăţii e independentă de ca­
priciul stăpînitorilor şi chiar mai presus decît
orice raţiune omenească.
668 • Răspunzători de un război — de orice
fel ar fi el — sînt acei care siluiesc, nu acei
care se apără.
Eugen Relgis, pag. 169, 168, 167, 75.

669 • Iubirea de dreptate izvorăşte la cea mai


mare parte dintre oameni, din teama de a nu
suferi vreo nedreptate.
La Rochefoucauld, Reflecţii
sau sentinţe ţi maxime morale, 78.
10 0 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

670 • Dreptul în sine e fără putere ; din na­


tură domneşte forţa. A trage aceasta de partea
dreptului, aşa ca prin mijlocirea forţei să dom­
nească dreptul, aceasta-i problema artei de a
guverna.
Arthur Schopenhauer

671 • Raţiunea vrea să hotărască ceea ce este


d re p t; mînia vrea să găsească drept ceea ce a
hotărit.
Seneca, Despre mînie, 1, 18.

672 • Să nu te gîndeşti care este răsplata unei


fapte drepte : în cea mai mare măsură e drep­
tatea făcută.
673 • Echitatea trebuie să fie dorită pentru ea
însăşi şi că noi sîntem minaţi spre dînsa nu de
teamă şi nici de dragul unei recompense, căci
acela care este atras spre această virtute de alt­
ceva de cît de ea însăşi nu este un om drept.
Seneca, Scrisori către Ludlius.

674 • Acolo unde sînt nelegiuiţi, gem cei


drepţi, iar cînd pier aceia [nelegiuiţii], cei
drepţi se înmulţesc.
675 • Calea celor nelegiuiţi este întunecoasă şi
ei nu ştiu cum se vor poticni.
Septuacinta, P ro verb ia .
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 101

676 • Am mai văzut sub soare că la locul de


judecată stă fărădelegea şi la locul dreptăţii stă
nedreptatea.
Septuaginta, Ecclesiastes, 3, 16.

677 • Dacă trădarea, făţărnicia, neloialitatea ar


rămîne nepedepsite, societatea ar ajunge ca o
arenă de fiare sălbatice, sfîşiindu-se una pe
alta.
G. B. Shaw

678 • Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl


poate muta din loc : încet însă, încet, bucăţică
după bucăţică.
I. Slavici, Popa Tanda.

679 • Acela care iubeşte dreptatea nu poate să


rămînă indiferent faţă de nedreptate.
S. Smiles

680 • Â face o nedreptate este mai rău decît


a o suporta.
Socrate [In dialogul Iul cu Platon :
Gorgias, 1, 73 a].

681 • De şapte ori pe zi va cădea dreptul şi se


va scula.
Proverbele Iul Solomon
102 proverbe şi cugetări d espre o m e n ie

682 • Dacă te ridici pe nimerii altuia, îi pri­


veşti de sus pe fraţii tăi, şi de vreme ce îi so­
coteşti inferiori, eşti, prin forţa lucrurilor, ne­
drept faţă de ei.
Rabindranath Tagore

683 • Orice om e bun dacă e drept.


Teognis

684 • Oamenii, după cit se pare, se mînie mai


tare cînd sînt nedreptăţiţi, decît atunci cînd
sînt constrînşi.
Thucydides

685 • Nu i se face nedreptate celui care con­


simte la ea.
Ulptanus, Pandecta, 5G.

686 • Cine nu pedepseşte nedreptatea, porun­


ceşte ca ea să fie făcută.
Leonardo Da Vinci, Aforisme.

687 • Prima dintre datorii este, fără îndoială,


aceea de a fi drept.
Voltaire, Poem despre legea naturală,
partea a IlI-a.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 103

exigenta —autoexigenţă

688 • Victoria asupra ta însuţi esite cea mai


frumoasă dintre victorii.
Citat dintr-o baladă scandinavă.

689 • După cum omul, în desăvîrşirea lui, de­


vine fiinţa cea mai nobilă, tot astfel, smulsă de
sub puterea legilor şi a drepturilor, se trans­
formă in cea mai ticăloasă.
Aristotel

690 • Nu căuta [în primul rînd] ce a greşit sau


ce a uitat să facă aproapele tău. Ia seama la
tine însuţi şi vezi ce-ai făcut tu, sau ce-ai uitat
să faci.
! Budha

691 • Să ridicăm spiritul de răspundere şi spi­


ritul practic al cadrelor în soluţionarea proble­
melor..., să crească exigenţa în muncă a cadre­
lor noastre. Fiecare trebuie să înţeleagă că acolo
unde este pus trebuie să soluţioneze proble­
mele, răspunde de îndeplinirea sarcinilor încre­
dinţate.
Nicolae Ceauşescu,
C u v în ta r e la în t îl n ir e a c u a c ti v u l
o r g a n iz a ţie i j u d e ţ e n e B u z ă u a P .C .R .,
în Scînteia, nr. 9665
din 19 octombrie 1973.
104 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

692 • Omul devine mai bun atunci cînd îi veţi


arăta ce fel de om este.
A. P. Cehov

693 • Spiritul critic şi autocritic, combativi­


tatea faţă de lipsuri şi neajunsuri trebuie să
caracterizeze pe fiecare membru al partidului,
pe fiecare membru al Uniunii Tineretului Co­
munist. In orice împrejurare, în colectivele de
muncă în care lucrează, comuniştii trebuie să
promoveze un climat de dezbatere exigentă a
lipsurilor, să stimuleze şi să creeze condiţii pen­
tru formarea şi afirmarea unui puternic spirit
critic al maselor de oameni ai muncii.
Codul principiilor şi normelor muncii
şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi
echităţii socialiste, art. 22

694 • învaţă să te ruşinezi mai mult de tine


decît de alţii.
695 • Cine face lucruri de ruşine, trebuie să se
ruşineze mai întîi de sine însuşi.
Democrit

696 • Omul este ceva desăvîrşit, care tinde ne­


contenit la ceva mai bun şi mai mare decît el
însuşi.
Rene Descartes
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 101

697 • In locul binelui obişnuit se pune fapta


care provoacă admiraţia.
M lhall Dragomlrescu,
Dialoguri filozofice, VI.

698 • O mare tărie de suflet e să suferi în


tăcere greşeala altuia şi să nu te molipseşti de
greşelile lui.
F. W. FOrster, îndrumarea vieţii
pentru băieţii fi fetele de la 18 ani,
pag. 106.

699 • Caută la alţii virtuţile şi la tine însuţi


viciile.
B. Franklin

700 • O mamă bună valorează mai mult decît


100 de învăţători.
Goethe

701 • Nimic nu-i mai îngrozitor decît un în­


văţător care nu ştie mai mult decît trebuie să-i
înveţe pe şcolari.
Goethe,
Wilhelm Maisters Wanderjahre, pag. 22.

702 • Numai omul năzuie spre imposibil : el


doreşte, alege şi judecă, el singur poate să îm­
prumute clipei veşnicia.
Goethe, Das Gâtliche
[In Goethe Werke, I. pag. 31].
106 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E OM ENIE

703 • Criticînd pe alţii, nu putem să declinăm


răspunderea ce ne revine.
Dolores Ibaruri, S in g u r a c a le , p. 442.

704 • Cel mai desăvârşit cavaler este acela


care luptă şi împotriva nedreptăţii pe care s-a
întîmplat a o săvîrşi el.
705 • Pentru fiecare zi, ori un mănunchi de
fapte, ori sufletul tău cu o treaptă mai sus.
N. Iorga, C u g e tă ri.

706 • Cei mai răi dintre toţi oamenii şi cei mai


vrednici de cea mai mare pedeapsă sînt aceia
care îndrăznesc să acuze pe alţii de faptele ce
li s-ar putea imputa lor înşile.
Isocrate, D is c u r s a s u p r a s c h im b u r ilo r
d e b u n u r i. E x o r d iu .
D a to r iile ju d e c ă to r ilo r .

707 • Cel care cucereşte pe alţii e tare ; cel


care se cucereşte pe sine e puternic.
Lao Tzî, C a le a cea s im p lă , 33.

708 • Un om nu poate fi josnic în faptele lui


şi în acelaşi timp viaţa să-i fie pură.
D. H. Lawrence

709 • Printre credinţele deşarte, cea mai gravă


e aceea de a o crede pe a ta mai uşoară.
P R O V E R B E Ş I C U C E T A R I D E S P R E O M EN IE 107

710 • Nu-i totdeauna potriveală între ceea ce


eşti şi ceea ce în lume ar trebui să fii.
Leasing, Natan înţeleptul.

711 • Cît mai mult respect pentru om şi cit


mai multă exigenţă faţă de el [...], însuşi fap­
tul că-i ceri mult omului arată că-1 respecţi,
iar respectul te obligă, prin el însuşi, să fii
exigent.
A. S. Makarenko

712 • E ciudat ! Onvul se revoltă împotriva rău­


lui pe care-1 primeşte din afară, de la alţii, şi pe
care nu-1 poate înlătura ; dar nu se luptă îm­
potriva răului care zace într-îns-ul, cu toate că
este în putinţa lui s-o facă.
713 • In faţa greşelilor altora examinează-te şi
vezi dacă nu ai făcut şi tu la fel.
714 • Trebuie să înlături din şirul gîndurilor
tale tot ceea ce n-are decât un fond uşuratic şi
zadai mc şi cu atit mai mult tot ceea ce nu poate
fi decît efectul unei curiozităţi neliniştite şi al
unei răutăţi obişnuite.
Mane Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

715 • Oamenii sint aşa de curioşi să ştie viaţa


altuia şi neglijează de a o îndrepta pe a Im­
proprie.
108 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE

716 • Trebuie să ocoleşti defectele altuia şi


niciodată pe ale tale.
Chevalier de Mere, Maximes [în
Lăon Levrault, Maximes et portraitsl.

717 • Valoarea sufletului nu constă în a te ri­


dica, ci a merge ordonat.
Montalgne

718 • Spiritele nepreocupate, ca şi pămîntu-


rile leneşe, sînt pline de tot felul de ierburi săl­
batice ; şi sufletul care n-are nici o ţintă se
pierde.
Montalgne, Cugetări,
[In Sainte-Beuve, Pagini de critică].

719 • Rămăşiţa dintr-o datorie, rămăşiţa unui


foc şi rămăşiţa de duşmani cresc neîncetat din
nou ; de aceea nu trebuie îngăduită rămăşiţa.
Panceatantra, cartea a IlI-a, cuget, 178.

720 • Dacă omul s-ar cerceta mai întîi pe


sine, ar vedea în ce măsură e capabil să se
depăşească.
721 • Oamenii se corectează uneori mai bine
cînd văd răul decît cînd văd binele ; şi este
bine să ne obişnuim a profita de rău, mai ales
că îl găsim atît de des ; binele din contra este
foarte rar.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 109

722 • Este fără îndoială un rău să fii plin de


defecte, dar e un rău şi mai mare să le ai şi să
nu vrei să le recunoşti ; pentru că mai adaugi
şi o iluzie voluntară.
Blaise Pascal, Cugetări.

723 • Fiecare dintre noi simte nevoia să-şi te­


rorizeze slăbiciunile.
M. Ralea

724 • Uşor uităm de greşelile noastre cînd nu


sînt cunoscute decît de noi.
725 • Cel mai bun mijloc pentru a fi înşelat e
să te crezi mai deştept decît alţii.
La Rochefoucauld, Maxime,
[în Moraliştii francezi, pag. 162—163].

726 • Cel ce se biciuieşte pe sine, în slăbiciu­


nile lui e mai puternic decît acela care supune
o cetate.
F. Schiller

727 • Poartă-te cu oamenii ca şi cum te-ar


vedea zeii ; vorbeşte zeilor ca şi cum te-ar auzi
oamenii.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea I, scrisoarea a X-a.
9 — P ro v e rb e şi c u g e tă ri d e s p re o m e n ie
110 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

728 • Cine-şi biruie mînia, acela biruie în­


treaga lume.
Somadeva, Kathasanitsagara, 52, 240.

729 • Vei găsi oameni care, din cauza asemă­


nării de moravuri, vor crede că faptele rele ale
altora le sînt imputate lor.
Tacitus, Annales, 4, 33.

730 • Ingîmfarea înseamnă dispreţuirea tutu­


ror celorlalţi.
Veofrast, Caracterele, XXIV.

IEBTABE

731 • Este mult mai costisitoare răzbunarea


decât uitarea ei.
Proverb englez

732 • Omul virtuos trebuie să imite arborele


de santal care, atunci cînd este tăiat, parfu­
mează securea care-1 loveşte.
Proverb indian

733 • Un om care se gîndeşte să se răzbune,


îşi ţine deschisă propria sa rană, care altfel
s-ar vindeca şi s-ar închide.
Fr. Bacon, Eseuri, cap. IV
[Despre răzbunare].
P R O V E R B E Ş I C U Q E T A R I D E S P R E O M EN IE m

734 • Crima nu iartă niciodată pe criminal.


V. Hugo, Pedepsele, III, XVI

735 • Să ierţi bucuros greşelile şi injuriile la


cel dinţii semn de pocăinţă.
736 • Dacă se întîmplă ca cineva să fie necu­
viincios cu tine, întreabă-te îndată ce părere
poate avea el despre ce e bine şi ce e rău ca
să fi căzut în această vină.
737 • Să nu dojeneşti pe nimeni cu asprime şi
să nu faci imputări acelora cărora le scapă
vreun cuvînt neobişnuit sau rău exprimat.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

738 • Iertând te ridici mai presus decât cei ce


te-au insultat.
Napoleon I, Cugetări.

739 • Cît timp iubeşti, ierţi.


La Rochefoucauld, Maxime, pag. 167.
740 • Răzbunarea omului nobil este iertarea şi
uitarea.
Fr. Schlller
741 • Cuminţenia omului îl face încet la mînie
şi slava lui este să treacă cu vederea o gre­
şeală.
Proverbele lui Solomon, XIX, 11,
[citat de Bacon In cap. IV,
Despre răzbunare].
X12 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

742 • Rareori ne consolăm de marile umilinţe ;


uităm de ele.
Vauvenargues, Maxime şi Reflecţii,
pag. 41.
743 • Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala.
Voi tai re,
Discurs în versuri asupra omului, II

IUBIRE

744 • Din iubire se naşte orice facere de bine.


745 • Dragostea nu numai prin cuvinte, ci mai
mult prin fapte să ţi-o arăţi.
746 • Iubirea de omenire mai presus de orice
dragoste, ca un temei al societăţii.
747 • Cu cit vrei să te iubească, cu atît şi tu
mai mult trebuie să iubeşti, că dragostea e te­
meiul omenirii.
748 • Cu vorba şi cu fapta să faci să te iu­
bească, că intr-alt chip îşi întoarce faţa de la
tine.
749 • E greu să osîndeşti pe cel pe care-1 iu­
beşti.
750 • Ca să fii iubit trebuie să te arăţi vrednic
de iubit. Mijloacele stau in vrednicia ta.
Proverbe româneşti
751 • Iubirea unei mame întrece adîncurile
oceanului.
Proverb rusesc
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H3

752 • Iubeşte pe cel care te iubeşte, chiar dacă


n-are nimic ; nu-1 iubi pe cel care nu te iubeşte,
chiar dacă e sultan în Egipt.
Proverb turcesc

753 • A iubi nu este altceva decît a vrea bi­


nele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a
ne sili după putinţă să facem ca să capete bi­
nele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar
nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte
şi este iubit.
Aristotel, Pasiunile [Iubirea], pag. 17.

754 • Dragostea conjugală creează specia


umană, dragostea de aproape o face mai bună.
755 • Există în natura omului o înclinare şi
un imbold tainic de a iubi pe alţii, şi această
iubire, dacă nu învăluie pe unul sau pe cîţiva,
îi îmbrăţişează în chip firesc pe mulţi şi îi face
pe oameni omenoşi şi caritabili.
Francis Bacon, Eseuri [Despre iubire].

756 • Cind urăşti pe cineva, întreabă-te dacă


are vreun înţeles, cînd iubeşti însă pe cineva,
nu te întreba dacă are vreun înţeles.
Lucian Blaga,
Pietre pentru templul meu, pag. 42.

757 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.


11 4 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

758 • A iuibi înseamnă a stima pe cel iubit fără


socoteală de interes.
Cicero, Despre prietenie, XXI ; XXVII.

759 • îmbrăţişările celor ce-şi arată iubirea pe


drumuri sînt pline de nesăbuită îndrăzneală,
fiindcă vor să se arate celor din afară, nu me­
rită nici cea mai mică atenţie.
Clement Alexandrinul,
Pedagogul, III, 14.

760 • Este mai uşor şi mai bine să iubeşti, de-


cît să urăşti.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, VI.

761 • A dori desăvîrşirea tuturor este cea mai


înaltă treaptă a iubirii.
I. Duclci

762 • Dragostea îi face pe oameni să se simtă


egali.
F. Dostoevskl

763 • Cel ce nu iubeşte pe nimeni [...] nu poate


fi iubit de nimeni.
Democrit, Fragmente, 103.

764 • Iubirea e mai îndrăzneaţă decît ura... Nu


trebuie să fii nici prea temut, nici prea iubit.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H5

E mai bună o iubire admiratoare deoît una ne­


cugetată.
Baltasar Graclan,
Oracolul, manual al înţelepciunii
în viaţă, 40.

765 • Omul trebuie, în propriul său interes, să


iubească pe ceilalţi oameni, fiindcă sînt necesari
bunei sale stări... Morala îi dovedeşte că dintre
toate fiinţele cea mai necesară omului este
omul.
D’Holbach

766 • Poetul trebuie să apere, potrivit cu par­


tea ameninţată, cînd libertatea gîndirii ome­
neşti, cînd libertatea inimii omeneşti, căci a
iubi este la fel de sfînt ca şi a gîndi.
V. Hugo, W. Shakespeare, 1864
[în împotriva artei pentru artăj.

767 • Lumea întreagă e demnă de iubit, dar


tot mai cu dragoste mă plec spre cutare faţă de
prieten.
Panait Istrati,
Trecut şi viitor, pag. 42.

768 • Omul trebuie să iubească oamenii. Dacă


oamenii îi vor fi dragi, el va trăi mai bine
116 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

viaţa lui va fi mai veselă ; nimeni nu trăieşte


mai prost pe lume decît mizantropul.
M. I. Kalinin
Cuvîntare la consfătuirea învăţătorilor
fruntaşi, 28 decembrie 1938.

769 • Omul iubeşte societatea, chiar dacă nu


e decit aceea a unui muc de luminare care arde
cu fum.
Georg Cristoph Lichtenberg.

770 • La vîrsta lor, copiii au nevoie mai mult


de iubire.
Lessing, Natan înţeleptul

771 • Pentru cel drept iubirea este singura


răsplată.
Mahăbhărata
[Nelegiuirea zmeului Takşaka], pag. 80.

772 • Iubeşte-ţi semenii, adevărul şi dreptatea.


Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.

773 • Numai iubirea pentru alţii ne poate în­


văţa cum să ne iubim pe noi înşine.
S. Mehedinţi

774 • Cum sînt aoum. Şi nimeni nu ştie cit


m-au schimbat olarii ! In mîini m-au frămîntat,
în foc m-au ars... Şi am fost odinioară o fată.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H7

De dorul meu au ars inimi, au cîntat buze, şi


ochi au plîns... Eu care acum sînt cupa aceasta,
ieri am fost o fată frumoasă... Am iubit şi am
p lîn s; oameni, duceţi-mă la buzele voastre...
O mie ţi una de nopţi
[basmul Istoria dervişului al Il-lea],
voi. I, pag. 158.

775 • Acela în a cărui casă nu se află o mamă


sau o soţie care să-i vorbească cu iubire, să se
ducă în pustietate ; casa lui este asemenea unui
pustiu.
Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 83.
776 • Mult îndulcită este viaţa omului, cînd se
vede iubit, însă nu mai puţin, cînd el însuşi
iubeşte.
Pliniu cel tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, IX, 85.
777 • Şi ce bucurie se poate afla într-o dom­
nie pe care nu o poţi împărţi cu acei pe care-i
iubeşti ?
Ramayana
[cap. Fraţii se întilnesc], pag. 200.
778 • Dragostea e însuşirea supremă, care
după împrejurări ia cele mai felurite înfăţişări
— cum ar fi curajul şi jertfa de sine — tot aşa
cum aurul poate fi schimbat pentru argint sau
alte lucruri de preţ.
Ramayana [cap. 331, pag. 253.
118 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

779 • Dragostea e mai veche decît ura.


780 • Iubirea e inepuizabilă cu toate zvârcoli­
rile u r ii; ea e primordială, oricît ar nega aceasta
teoreticienii atavismului războinic.
Eugen Relgis, pag. 159, 122.

781 • Iubim totdeauna pe cei care ne admiră,


dar nu şi pe cei pe care-i admirăm.
La Rochefoucauld, Reflecţii sau sentinţe
şi maxime morale, 302.

782 • Nu vă daţi Cu prea mare nepăsare pe


mina celor care se bucură de dragostea şi în­
crederea voastră.
Shakespeare, Henric al VlII-lea,
actul II, scena I.

783 • Dacă aş fi fost singur cînd a fost creată


lumea, aş fi căutat un suflet şi în stînci şi l-aş
fi îmbrăţişat.
Fr. Schiller

784 • Cine n-a putut iubi mai mult decît un


singur om, nici pe acesta nu l-a iubit prea mult.
Seneoa, Scrisori către Lucilius,
cartea a Vil-a, scrisoarea a LXVII-a.

785 • Dacă există o iubire de noi înşine în dhip


firesc îndatoritoare şi compătimitoare, şi un alt
amor-propriu lipsit de omenie şi de spirit de
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE H9

dreptate, nesăbuit şi fără noimă, se cade să le


confundăm ?
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 55.

786 • Ce larg ar fi pămîmtul să nu-1 strîm-


teze ura...
Al. Vlahuţă, Gînduri.

JUDECATA

787 • Omul înţelept se judecă singur.


Proverb albanez

788 • llntîi judecă-te pe tine apoi judecă pe


altul.
789 • Nu judeca pe cel tînăr după mintea celui
bătrîn, ci pune-te în locul lui şi-atunci să-l
judeci.
790 • Puneţi căciula dinainte şi te judecă
singur.
791 • Judecata are călăuză dreptatea.
792 • Lupul te pîrăşte şi lupul te judecă.
Proverbe româneşti

793 • Nu trebuie să judeci pe nimeni cum ai


judeca un tablou, sau o statuie după o singură
şi primă vedere.
La Bruyere
X20 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE

794 • Mai bine să judeci drept şi să auzi vorbe


rele de la osîndit, decît strîmb şi să te mustre
Natura şi Adevărul cu Dreptatea.
Epictet, Fragmente, 63.

795 « La uşa dreptăţii să păzească mila, dar


să nu stea pe scaunul de judecată.
N. Iorga, Cugetări, pag. 110.

796 • Oamenii înţelepţi trebuie să judece pe


ceilalţi aşa cum ar dori să se comporte şi cei­
lalţi faţă de ei.
797 • Nu vă încredeţi fără să chibzuiţi în afir­
maţiile făcute fără dovadă.
Isocrate, Discurs asupra schimburilor de
bunuri. Datoriile judecătorilor.

798 • Nu-ţi face o idee nefirească despre oa­


meni, ci judecă-i în chip natural, nu-i socoti
nici prea buni, nici prea răi.
Georg Cristoph Lichtenberg, Aforisme-
Eseuri.

799 • Oamenii trebuie judecaţi numai după


faptele lor.
Liisias, Discurs în apărarea lui
Mantitheos.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 121

800 • Să nu nesocoteşti plîngerile unui prie­


ten, chiar dacă ar fi n ed rep t; să le cercetezi
şi să-l aduci la o judecată mai bună.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
cartea I-a.

801 • Preţul unui suflet nu se judecă după


înălţimea pe care o atinge, ci după zborul său
ordonat.
802 • Nu e cu putinţă ca o judecată sănătoasă
să nu osîndească un viciu care e viciu cu ade­
vărat.
Montaigne

803 • Soarelui adesea-i fac umbră norii şi ju ­


decăţii patimile.
Plutarh

804 • Achitarea vinovatului înseamnă osândi­


rea judecătorului.
Fublius Syrus

805 • Nu voi critica pe nici un duşman de


treabă, nici nu voi aproba pe un prieten ticălos.
Teognis, Sentinţe.

806 • Desigur că este mai uşor pentru un im­


becil să vocifereze decât să judece.
807 • ...cel ce strigă şi insultă fără noimă o
face de obicei pentru că nu are de adus nici
122 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

un argument serios şi pentru că nici el nu este


convins de adevărul celor pe care le debitează.
Palmiro Togliatti
808 • Ce puţine sânt lucrurile despre care ju­
decăm cum trebuie !
809 • Nu stă în puterea raţiunii să îndrepte
toate beteşugurile firii.
810 • N-avam dreptul să-i facem ticăloşi pe
cei pe care nu-i putem face buni.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
pag. 111, 8.

LIBERTATE

811 • Ceea ce numesc ei libertate, liberă ac­


tivitate individuală, este domnia capitalului
asociat, jocul liber şi fără piedici al speculei,
poporul, sclavul salariului, neputînd să lupte
împotriva dominaţiei coaliţiilor financiare, su­
portând legea lor datorită jocului acestui meca­
nism de pretinsă libertate.
Blanqui citat de Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 327.

812 • Orice popor care doreşte să fie 'liber şi


independent trebuie să respecte libertatea şi
independenţa celorlalte popoare.
Nicolae Ceauşescu, Discursul solemn
al preşedintelui Nicolae Ceauşescu,
în ziarul Scînteia, nr. 10131 din
18 martie 1975, pag. 3.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 123

813 • Ne plecăm cu veneraţie în faţa înaintaşi­


lor care au luptat şi s-au jertfit pentru cauza
libertăţii şi dreptăţii sociale a poporului, pen­
tru independenţa patriei, pentru idealurile so­
cialismului şi comunismului.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 8, Bucureşti, Editura politică,
1973, pag. 618—619.

814 • Să lăsăm generaţiilor viitoare, urmaşilor


urmaşilor noştri, o viaţă liberă, înfloritoare, un
viitor minunat, comunist.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 7, pag. 529.

815 • Comuniştii (trebuie să acţioneze pentru


ca în fiecare colectiv să se asigure manifestarea
liberă a spiritului de iniţiativă al maselor, pen­
tru valorificarea experienţei şi competenţei lor,
pentru participarea tuturor oamenilor muncii
la conducerea activităţii întreprinderilor şi in­
stituţiilor, pentru dezvoltarea şi întărirea de­
mocraţiei muncitoreşti, socialiste.
Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii
socialiste, art. 23.
124 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

816 • Este o idee monstruoasă ca un om care


susţine o anumită opinie să fie pus în afara
legii.
Engels (in legătură cu procesul de la
Colonia intentat lui Marx), citat de
Maurice Thorez, p. 394.

817 • Sînt credincios acestui gînd ! Anii vie­


ţii / Nu s-au scurs în zadar, e limpede-nain-
te-mi / Tot rostul înţelepciunii pământeşti : /
Acela numai demn de libertate-i / Ce zi de zi
înfruntă lupta pentru ea.
Goethe, Faust, citat de E. Thăknann,
p. 235.

818 • Poporul liber este curajos, deschis,,


uman, loial.
819 • Duşmanul cel mai de temut al binelui
public nu este cîtuşi de puţin tulburarea sau
răzvrătirea, ci despotismul.
Helvetius, Texte pedagogice alese,
Secţiunea IV, cap. II, pag. 104, 105.

820 • Am înceroat în oameni să scapăr o scîn-


teie : / Ştiinţă ! învăţătură ! C uvînt! Mergeam
strigând. / Am vrut în locul ocnei, o şcoală pe
pământ.
821 • Popoare apăsate, sosesc răzbunătorii — /
Poetu-i doar un înger — aşa mi-au spus retorii.
822 • Tu cântă dragostea cu glas şoptit / Şi
cîntă libertatea cu glas tare !...
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 125

823 • Al muzei loc e lingă popoarele asuprite !


824 • Cîte un vers se duce din cugetul meu
van / Şi, lămurit de toate, mă-nehin fără-a
m-abate / Doar vouă, sfîntă patrie şi sfîntă
Libertate.
V. Hugo, Versuri.

825 • Si nit gata să iubesc orice om liber.


Panait Istrati, Trecut şi viitor, pag. 40.

826 • Acolo unde există reprimare nu poate


exista libertate, egalitate etc.
V. I. Lenin, Revoluţia proletară şi
renegatul Kautsky,

827 • Reprezentând un mare progres istoric


faţă de feudalism, democraţia burgheză rămîne
întotdeauna... strimtă, ciuntită, falsă, ipocrită,
un rai pentru cei bogaţi, o capcană şi o min­
ciună pentru cei exploataţi şi săraci.
V. I. Lenin,
Opere, voi. 28, E.S.P.L.P., 1955, p. 235.

828 • Vorbăria... despre libertatea absolută


este pură făţărnicie. Intr-o societate bazată pe
puterea banului, într-o societate în care masele
muncitoare duc o viaţă de mizerie în timp ce
mănunchiuri de bogătaşi huzuresc, nu poate
exista o „libertate“ reală şi adevărată.
V. I. Lenin,
Opere, voi. 10, E.S.P.L.P., 1956, p. 33.
126 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

829 • Atffit timp cât există clase, libertatea şi


egalitatea claselor este o înşelăciune burgheză.
V. I. Lenin,
Despre sarcinile Internaţionalei a IlI-a.

830 • Frazele despre apărarea patriei şi elibe­


rarea popoarelor cu care îşi camuflează impe­
rialismul uneltirile criminale sînt zorzoane în­
şelătoare.
Karl Llebknecht, Cuvîntări, Scrisori şi
Articole alese, p. 206.

831 • Ferice sînt cei care trăiesc în libertate.


Mahabhărata
(cîntul Garuda o eliberează pe
Vineta de sclavie], pag. 63.

832 • Nu-mi place silnicia şi merg să lupt


cu ea.
Mahabhărata
[Isprava lui Astika], pag. 207.

833 • Nu vă lăsaţi impresionaţi de cuvântul


abstract libertate. Libertatea cui ? Cuvântul nu
înseamnă libertatea unui ins faţă de altul. în ­
seamnă doar libertatea de care se bucură ca­
pitalul de a zdrobi pe muncitor.
K. Marx,
Mizeria filozofiei,
Ed. P.C.E., 1947, pag. 169.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 127

834 • Din toate motivele 'de război, nu e altul


mai drept şi vrednic de laudă decît răsturnarea
tiraniei, sub care poporul e strivit şi zace, fără
curaj şi putere, ca sub privirea Meduzei.
Thomas Morus,
Utopia, cartea a II-a, pag. 78.

835 • Libertatea trebuie judecată după liber­


tatea celor mai de jos.
Jawaharlal Nehru,
Autobiografie, cap. 47, pag. 370.

836 • Nu doresc decît un singur lucru : liber­


tatea, pacea, pentru puţinul timp care îmi mai
rămîne de petrecut pe acest pămînt.
Th. Pallady

837 • Şi cînd un rob se-nalţă / Pînă la om, /


Moare de foame, piere în ştreang, / Ci slugă
nu mai poate fi.
S. Petfifl,
Apostolul, IX-

838 • Doar laşii se supun sorţii. Eroii trebuie


să i se împotrivească şi să învingă.
Ramayana
[voi. I, cap. XVI,
Furtună şi linişte], pag. 114.
128 PRO V ERBE Ş l C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE

839 • Patriotismul trebuie să fie mai presus


de toate un simţămînt moral : aceasta nu e cu
putinţă decît în libertate.
Eugen Relgis

840 • Gîndeşte-te că viaţa îi sileşte pe oameni


să lupte nu pentru ca ei să se lase învinşi, ci
ca s-o cucerească, să înţeleagă limba ei aspră,
dar implacabilă şi apoi să se ridice din pră­
pastie întineriţi, spre o viaţă nouă. Ceea ce am
îndurat nu se mai poate schimba ; ceea ce ne
va aduce viitorul nu putem şti cu precizie, nu
putem deoît să presupunem, adică să prece-
dem. Oricît de greu ar fi, drumul meu este
trasat. înjosirile zilnice şi călcarea în picioare
a demnităţii umane constituie o soartă îngrozi­
toare. Soarta mea este însă această luptă.
Ernst Thălmann, p. 24.

841 • Noi luptăm pentru a elibera spiritul


omului de orice superstiţie, eliberindu-1 pe om
de orice exploatare şi asuprire.
842 • In societatea capitalistă, libertatea nu
este decît o mistificare, un văl aruncat peste
robia în care sînt ţinute clasele de oameni ai
muncii de către clasa dominantă, procurarea
mijloacelor de producţie.
843 • Libertatea adevărată nu va putea domni
decît într-o societate fără clase, cînd se va fi
sfîrşit cu dominaţia produsului asupra pro­
ducătorului, cu dominaţia exploatatorului asu­
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 129

pra exploatatului. Numai atunci vor apărea


condiţii de viaţă cu adevărat omeneşti, numai
atunci vor începe oamenii să-şi făurească istoria
pe deplin conştienţi.
844 • Pretutindeni unde o clasă exploatează o
altă clasă, libertatea nu este decît o vorbă
goală.
845 • ...Libertatea adevărată pe care o voia
Lenin şi care nu putea fi cucerită, aşa cum arăta
el, decît prin răsturnarea capitalismului, în­
seamnă desfiinţarea dominaţiei omului asupra
omului, desfiinţarea exploatării omului de că­
tre om.
Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 376 ; 474 ; 475

MODEL ; EXEMPLU

846 • Să nu căutaţi a face pe om mai bun prin


raţiune, ci prin exemplu ; nu încercaţi a mişca
decît prin emoţie ; să nu credeţi că puteţi trezi
dragostea decît prin dragoste. Fiţi ceea ce vreţi
să fie celălalt. Viaţa voastră, iar nu cuvintele
voastre să fie o predică.
Amiel

847 • In îndeplinirea funcţiei tale, urmează


cele mai bune exemple, căci modelul este un
mănunchi de precepte... Nu trece cu vederea
nici exemplele celor care s-au comportat rău
130 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

în aceeaşi funcţie, nu ca să te înalţi pe tine


lovind în memoria lor, ci ca să te îndrumezi pe
tine cu privire la ce trebuie să eviţi.
Fr. Bacon, Eseuri (capit. XI,
Despre demnităţi).

848 • Nu putem privi, orictt de puţin, la un


om mare, fără să cîştigăm ceva de la el.
Garlyle

849 • In întreaga sa viaţă, comunistul trebuie


să dea dovadă de modestie şi simplitate, să
combată manifestările de îngîmfare şi aroganţă,
să ducă o viaţă familială şi socială exemplară.
Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor Plenarei Comitetului Central
al P.C.R., 3—5 noiembrie 1971.

850 • Prin faptele lor, ei trebuie să fie exem­


ple înaintate pentru toţi cei în mijlocul cărora
trăiesc şi muncesc. Unitatea dintre vorbă şi
faptă trebuie să caracterizeze pe fiecare comu­
nist.
851 • Comunistul trebuie să dea dovadă de mo­
destie ; el trebuie să combată îngîmfarea, aro­
ganţa, dispreţul faţă de semeni.
Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii
socialiste, art. 29, 30.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 131

852 • Cu m ult mai mare este puterea pildei


vii.
Comeille, Cidul, E.S.P.L.A., pag. 27.

853 • Faptele bune ale tale vor fi pornirile


bune ale fiilor tăi.
N. Iorga, Cugetări, 250.

854 • „Om mare“ nu poate fi decît acela oare,


pe lingă puterea de creaţie, mai are şi destulă
omenie, pentru ca viaţa lui să rămînă de pildă
urmaşilor.
S. Mehedinţi, Semnele oamenilor mari,
pag. 11.

855 • Să ne alegem un om virtuos şi să-l ve­


dem mereu în faţa ochilor, ca să ne purtăm ca
şi cum ne-ar vedea.
856 • Oît timp vei sta împreună cu un îngâm­
fat, îngîmfarea se va ţine de tine ; n-ai să te
lecuieşti de cruzime, atît timp cît faci casă cu
un călău.
857 • Omul trebuie să aibă pe cineva pe care
trebuie să-l respecte, a cărui autoritate să-i
sfinţească pînă şi adîncul tainic al sufletului.
Seneoa, Scrisori către Lucilius
132 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

MORAL

858 • Greşeala de conduită a tinerilor care lân­


cezesc în antecamerele celor puternici, se înjo­
sesc în linguşiri, duce cu siguranţă la deca­
denţă intelectuală şi morală a neamului, peri-
clitîndu-i gloria şi înflorirea.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 25.

859 • Noi considerăm şi am considerat întot­


deauna că menirea istorică a socialismului este
nu numai d'e a elibera omul de asuprire şi ex­
ploatare, de a asigura bunăstarea lui materială,
ci de a făuri o civilizaţie spirituală superioară,
care nu se poate realiza decât prin formarea
unui om nou, cu o înaltă conştiinţă şi pregătire
culturală şi profesională, cu un profil moral-
politic înaintat.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 6, Editura politică, Bucureşti,
1972, pag. 628—629

860 • Tipul uman nou pe care vrem să-l fău­


rim în societatea noastră trebuie să se caracte­
rizeze prin pasiune pentru munca creatoare,
printr-un înalt spirit de răspundere faţă de in­
teresele generale ale colectivităţii, printr-o ţi­
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 133

nută morală aleasă, printr-o elevată viaţă spiri­


tuală.
Nicolae Ceauşescu,
Cuvintare la Conferinţa naţională a
scriitorilor, 24 mal 1972, Bucureşti,
Editura politică, 1972, p. 8.

861 • Nu există ceva mai imoral declt purtarea


acelora care caută să apară ca oameni de treabă,
tocmai atunci când sînt mai necinstiţi.
Cicero, De officiis, 1, 13.

862 • Comuniştii trelbuie să militeze în perma­


nenţă pentru promovarea în întreaga viaţă so­
cială a principiilor eticii şi echităţii socialiste,
a relaţiilor de colaborare şi întrajutorare tovă­
răşească, de solidaritate, stimă, încredere şi res­
pect reciproc.
Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii
socialiste, art. 16.

863 • Cui îşi vinde ţara, daţi-i ştreangul.


G. Coşbuc, Antologie sanscrită, XXXV.

864 • Mania de a moraliza este o cerinţă a


speciei noastre omeneşti.
Diderot, De Ia poisie dramatique, II.
134 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

865 • Ştim şi cunoaştem ce e bun, dar nu-1


practicăm.
Euripkle, Hippolytus.

866 • îm i dispare puiterea cînd îmi dispare


moralitatea.
Goethe, Maxime şi reflecţii

867 • Morala nu este decît o ştiinţă deşartă,


dacă n-o îmbinăm cu politica şi cu legislaţia.
Helvetius, Despre spirit.

868 • Adevărata morală, ca şi adevărata poli­


tică, este aceea care caută să-i apropie pe oa­
meni unii de alţii ca să-i facă să-şi făurească
cu eforturi comune fericirea lor mutuală. Orice
morală care separă interesele noastre de acelea
ale asociaţilor noştri este falsă, absurdă, con­
trară naturii.
D’Holbach, Sistemul social.

869 • Morala serveşte societăţii omeneşti pen­


tru a se ridica mai sus, pentru a se elibera de
exploatarea muncii.
V. I. Lenin,
Sarcinile Uniunilor Tineretului,
Opere complete, voi. 41, p. 312.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 135

870 • Pentru noi nu există moralitate în afara


societăţii umane.
V. I. Lenin,
în voi. Lenin despre literatură.
Editura P.M.R., Bucureşti, 1949, pag. 198.

871 • Să-ţi pui în minte că trebuie să-ţi înalţi


caracterul şi să-ţi supraveghezi mişcările su­
fletului.
872 • Examinează-te şi vei găsi în tine o co­
moară morală pe care, de o vei şti s-o utilizezi,
va produce fără sfîrşit.
873 • După cum va fi natura obişnuită a gîn-
durilor tale, aşa va fi şi fondul sufletului tău.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.

874 • Legile simple ale moralei şi echităţii,


care trebuie să reglementeze relaţiile dintre
persoanele particulare, să devină legi supreme
în relaţiile dintre naţiuni.
Karl Marx şl Fr. Engels. Opere, voi. 17,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 3.

875 • Lucrează aşa, încît nici o urmă de ne­


dreptate sau de suferinţă să nu rămînă moşte­
nire de pe urma vieţii tale şi nici un deficit in
contabilitatea ta morală.
Slmlon Mehedinţi, Poporul, pag. 193.

876 • Cine simte ca o lege şi ca un simţămînt


că omul este un individ şi în acelaşi timp o
X36 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

parte dintr-un organism supraordonat — acela


e un om şi deci un om moral.
Georg Fr. Nicolal,
Decalogul umanitarist.

877 • Să ne dăm silinţa de a gînldi bine : iată


principiul moralei.
Blaise Pascal, Cugetări.

878 • Munca este izvorul moralităţii.


J. B. Payen

879 • Femeile pot începe revoluţia morală prin


preluarea menirii lor dinţii : nu numai creş­
terea, ci şi cultivarea copilului.
Eugen Relgis

880 • Aceleaşi lucruri pot fi morale sau imo­


rale : interesează motivul sau modul în care
sînt săvîrşite.
Seneca, Epistulae, 95, 43..

881 • Omul drept, cinstit, bun, curajos, bine­


făcător şi credincios cuvîntului său va fi întot­
deauna modelul concetăţenilor săi ; persoana
lui întruchipează sentimentul moral, marea re­
ligie a omenirii.
Emil I. V. Socec [prefaţă la Cugetări
asupra vieţii de Marc Aureliu],
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 137

882 • Nu ştiu dacă e speculant mai imoral ca


acela care speculează suferinţele şi deci dez­
orientarea necăjită a unei mulţimi de cetăţeni.
Trab,
Însemnările unui trecător, pag. 104.

883 • Cîţiva autori tratează morala aşa cum


e tratată noua arhitectură, în care se urmăreşte
mai presus de toate comoditatea.
884 • Greşelile şi dezbinările noastre in morală
provin cîtepdată din faptul că socotim oamenii
ca şi cum ar putea fi total vicioşi sau întru to­
tul buni.
VaUvenargues,
Maxime fi reflecţii, pag. 8.

885 • Ştiinţa şi puterea morală sînt stîlpii fe­


ricirii popoarelor.
A. D. Xenopol,
Scrisori sociale fi filozofice-
(Cuvintare festivă rostită la serbarea.
naţională pe mbnmîntul
lui Ştefan cel Mare, 12/27 aug. 1871].

OMENIE

886 • Muntele n-are nevoie de munte, dar


omul are nevoie de om.
Proverb basc
138 pro v erb e şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

887 • Omenia este inima omului.


Proverb chinez

888 • Adu-ţi aminte că eşti om.


Proverb latin

889 • Omenia este mai scumpă ca avuţia.


890 • Omul bun e ca pîinea caldă.
891 • Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.
892 • Omul fără omenie e ca şi trupul fără
suflet.
893 • Oricine eşti şi oriunde eşti, adu-ţi aminte
că om eşti.
894 • Fereşte-te de cei fără omenie că-s cu
mult mai răi decît cele mai crude fiare.
895 • De om ibun şi de vremea bună nu te mai
saturi.
896 • Om fiind şi tu, pe orice om ca pe tine
să-l socoteşti de om.
897 • Omul de omenie crede omului de omenie.
898 • Omul e ca un puţ cu apă : cu cît face
mai mult bine, cu atît mai mult îi vine.
899 • Omul cuminte linişte aduce.
900 • Omul cu clanţa domoală are oriunde
aciuială.
901 • Omul inimos ca un pom frumos ; el te
umbreşte, el te hrăneşte, el te încălzeşte.
902 • Cine pe altul omeneşte, pe sine se cin­
steşte.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 139

903 • Fapta bună laudă pe om.


904 • Sub copacul frumos mulţi se adăpostesc.
905 • Omul se îndreaptă după oameni.
906 • Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu
obrazul.
907 • Omul nu se bate cu băţul, ci cu cuvîn-
tul.
908 • Lumea să te laude, cîinii să te latre.
909 • Omul prea bun e nebun.
910 • Nu tot omul e om.
911 • Are omenie ca porcu-n cocie.
912 • Murdăria (sufletească) pierde omenia.
913 • Mai bine să mori de foame decît să iei
plinea săracului.
914 • Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om,
ci ceea ce iese din gură.
915 • Şi-a mîncat omenia cu lingura.
916 • Sub părul fără roade nu se adună pă­
sările.
917 • S-a ales şi el primar, a umplut satul de
amar.
918 • Omul îndărătnic şi pizmaş ca racul îşi
mănîncă carnea singur.
919 • Omul la rău aleargă cu armăsarul şi la
bine merge cu carul.
920 • Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te
arde te înnegreşte.
921 • Omul viclean se îmbracă cînd în piele de
oaie cînd în piele de vulpe.
922 • Păcatul alungă pe om parcă îl alungă
tătarii.
140 PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE

923 • Poate să fie strugur, dar nu-i poamă.


924 • Tot omul e dator să ţie satul de vorbă.
925 • Trece-1 cu vederea pînă-i crapă fierea.
926 • Cine legea nu-şi cinsteşte, fără lege se
numeşte.
927 • Duşmănia strică omenia.
928 • Cu oameni răi, rău te faci, cu cei de
omenie mănînci colaci.
929 • Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu
vorbe frumoase.
Proverbe româneşti

930 • Cine vrea să-şi ucidă cîinele său, destul


să zică că-i turbat.
931 • Omul vesel e ca soarele, luminează acolo
unde intră.
932 • Buna vecinătate e mai ceva ca frăţia.
933 • E greu să te saturi de o zi frumoasă şi
de un prieten bun.
934 • Preţul omului numai omul îl ştie.
935 • Cine nu-i om cu adevărat nu ştie pre­
ţul omului.
936 • Omul este mai dur ca piatra şi mai gin­
gaş ca floarea.
937 • Omul care nu ştie să facă bine nu este
om.
938 • Omu'l needucat este ca un corp tfără su­
flet.
939 • Nu prin bogăţie se face omul om.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 14J

940 • Oamenii care se supun celor josnici sînt


cei mai josnici.
941 • In pasărea rănită nu arunca cu pietre.
942 • Să te temi de omul prea tăcut şi de apa
lină.
Proverbe turceşti

943 • Valoarea omului este cantitatea de ener­


gie morală, intelectuală şi fizică ce o poartă în
pieptul său.
Amado Ruiz R.,
Secretul succesului, cap. 21, pag. 173.

944 • Omul îi este omului prieten, tovarăş şi


frate.
Anatoll Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 5.

945 • A rămîne om, cînd exemplul [rău] te is­


piteşte şi-ţi aduce ştirbiri, e o frumuseţe.
T. Arghezi

946 • Ar fi mai curînd cazul să plîngem decît


să facem haz văzînd slăbiciunile omului.
Bayle [citat de Salnte-Benive
în Pagini de critică].

947 • Multe minuni sînt în univers, dar ca­


podopera creaţiunii e tot inima unei mame.
E. Bersot

11 — P ro v e rb e şl c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
142 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E ; O M EN IE

948 • Sentimentele înalte, afecţiunile vii, gus­


turile simple, iată ce face pe un om.
De Bonald

949 • Bucuria omului e omul.


Bossuet

950 • Omul se naşte debitor societăţii umane.


L. Bourgeois

951 • Fiţi cinstiţi şi plini de omenie. Şi dacă


îmi spuneţi : „Ce vom avea mai mult“ eu vă
voi răspunde : „Omenie şi cinste“.
La Bruyere, Caracterele, XI, 75.

952 • O fiinţă cu merit este asemenea unei


flori de grădină, îngrijită pentru gingăşia şi
parfumul ei.
La Bruyere, Texte, pag. 271.

953 • Există suflete murdare, plămădite din


mîl şi gunoi, îndrăgostite de cîştig şi interes, tot
astfel după cum sufletele frumoase iubesc glo­
ria şi virtutea.
La Bruyere, Texte, pag. 222.

954 • Rangul este inscripţia pe o monedă, au­


rul este omul.
Robert Burns
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 143

955 • Omul este un zeu pentru om dacă îşi cu­


noaşte datoria.
Caecilius

956 • Toată omenia şi vrednicia omenească în-


tr-aceasta se plineşte ca pe neputincios să ajute
şi neştiutorului nu numai cu cuvîntul, ci mai
vîrtos cu fapta, pilda avea să-i arate.
Dimitrie Cantemir

957 • Nu trebuie să uităm nici un moment că


mai presus de orice se află om ul; dezvoltarea
lui multilaterală trebuie să stea în centrul tu ­
turor preocupărilor partidului nostru, trebuie
să fie ţelul suprem al societăţii noastre socia­
liste.
Nicolae Ceauşescu,
în volumul Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică,
Bucureşti, 1972, pag. 66.

958 • Să facem din zicala românească „a fi om


de omenie11 o zicală nouă : „a fi comunist de
omenie !u
Nicolae Ceauşescu,
Cuvîntare rostită în încheierea
lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R.
din 3—5 noiembrie 1971, în voi.
Plenara C.C. al P.C.R., 3—5 noiembrie
19h, Editura politică, 1971, p. 481.
144 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

959 • [Umanismul socialist] pune pe primul


plan omul şi, totodată, îmbină interesele parti­
culare cu cele ale întregii societăţi, asigură bu­
năstarea şi fericirea fiecăruia, odată cu a între­
gului popor.
Codul principiilor şi normelor muncii şi
vieţii comuniştilor ale eticii fi echităţii
socialiste, p. 29.

960 • Omul va deveni mai bun, cînd o să-i


arăţi cum este el în realitate.
A. P; Cehov

961 • Nu nedreptăţi pe nimeni şi fă bine tu ­


turora, numai pentru faptul că ei sînt oameni.
962 • Omul laş, omul nesocotit şi omul rău nu
pot fi fericiţi.
Cicero

963 • Cel mai mare bine ca şi cel mai mare


rău este făcut oamenilor de către oameni. înlă­
turarea răului şi bunăvoinţa oamenilor se cîş-
tigă numai prin virtute şi demnitate morală.
Cicero,
Despre îndatoriri, Cartea II, pag. 217.

964 • Cine îşi apără ţara, chiar cînd îl aşteaptă


ura, moartea, pedeapsa, acela trebuie socotit
că-i într-adevăr un om.
Cicero, Pro Milone, 82.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 145

965 • Trebuie ca mai întîi noi înşine să fim


oameni de bine, şi apoi să căutăm pe cei ce se
aseamănă cu noi.
Cicero, Despre prietenie, XXII.

966 • Cine n-are caracter nu este un om : este


un lucru.
Nicolas Sebastlem Chamfort,
Maximes et pens&es

967 • Un oraş în care s-ar practica principiul


că omul este mai preţios decît bogăţia şi decît
luxul, curînd ar fi în fruntea civilizaţiei ; un
oraş în care oamenii ar fi crescuţi aşa ca să fie
vrednici de numele lor, ar ajunge metropola
lumii.
Channing

968 • Omul pentru om este zeu sau lup.


Charron

969 • Omul nobil este împins totdeauna către


lucruri drepte şi legale; de aceea este vesel,
ziua şi noaptea, puternic şi fără griji.
Democrit, Fragmente, 68.

970 '• Sînt bun că privirea unui copil [...] Sînt


crud ca răzvrătirea ..unui nedreptăţit : sjnţ. om.
.....0."Den£usearn*-------------------------------------------fiul
146 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

971 • Oamenii instruiţi se caută unii pe a lţii;


le place să se vadă şi să se întreţină.
Dents Diderot,
Texte pedagogice alese, pag. 185.

972 • Numai cei buni resimt sentimentul de


compătimire şi afecţiune luminată care, reunind
om cu om, îl face prietenul tuturor concetăţe­
nilor săi.
Denis Diderot, Combaterea sistematică
a lucrării lui H elvetius: Omul.

973 • Caut un om.


Dlogene Cinicul.

974 • Oamenii mari au fost fericire pentru


omenire, dar au fost de fapt cei mai mari nefe­
riciţi.
1. Duclci

975 • Sîntem oameni şi deci purtarea noastră


trebuie să fie umană.
Eurlplde

976 • Oamenii sînt toţi fraţi.


F£nelon, Aventurile lui Telemac,
fiul lui Ulise, I I I ; XVII.

977 • Mi s-a întâmplat să aud de sfinţi şi su­


praoameni, dar n-am avut niciodată plăcerea
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 147

să-i întîlnesc şi trebuie să mărturisesc că sint


sceptic în privinţa existenţei lor. Cred însă în
oameni şi în ceea ce e făurit de mina omului.
Gandhljl

978 • Omul sălbatic e şi el om.


Epopeea lui Ghilgameş, tableta X,
pag. 140.

979 • Pentru omul activ, totul e să facă ceea


ce e just şi se cuvine.
980 • Nobil să fie omul, milostiv şi bun.
Goethe

981 • Q nd oamenii devin răi de tot, nu mai


iau parte la viaţă decît bucurîndu-se de răul
altora.
982 • Dacă maimuţele ar ajunge să se plicti­
sească, s-ar preface în oameni.
Goethe, Maxime şl reflecţii.

983 • Ultimul produs al naturii mereu în dez­


voltare este omul.
Goethe, Despre literatură şi artă.

984 • Omul este centrul universului, fiindcă


numai în om materia a ajuns la cunoştinţa pro­
priului său eu, a ajuns să se cunoască.
Octavian Goga
148 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE» O M EN IE

985 • Nu apreciem oamenii mari d e d t atunci


dînd noi înşine sîntem făcuţi să fim apreciaţi
de alţii.
Helvetius, C. A., Despre spirit
[discursul IV, cap. XVI].

986 • Dintre toate fiinţele, cea mai necesară


omului este omul.
D’Holbach, Sistem social, I.

987 • Să te pasionezi pentru ce-i ibun, adevă­


rat, d re p t; să suferi cu cei care suferă ; să simţi
în sufletul tău toate loviturile date cărnii ome­
neşti de către toţi călăii.
V. Hugo, „W. Shakespeare"
[în împotriva artei pentru artă].

988 • Intr-o zi, să sperăm, globul întreg va fi


civilizat şi atunci se va împlini visul inteli­
genţei.
V. Hugo, Despre caracterul universal
al literaturii.

989 • Poetul este singura fiinţă vie căreia îi


este dat să tune şi să şoptească, avînd în el, ca
şi natura, bubuitul norilor şi freamătul frunzei.
V. Hugo, W. Shakespeare
[capit. împotriva artei pentru artă],

990 • Orice om, din cauza unui simţ atavic,


are tandreţe pentru puii de om şi, prin deri­
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 149

vaţie, de animal, de plantă, şi chiar pentru mi­


niaturile de obiecte.
G. Ibrăileanu

991 • Pentru a îi cu adevărat om, trebuie să


te gîndeşti la două lucruri : că atîţia oameni au
fost ca să fii tu, şi tu însuţi ca să fie după tine
atîţia oameni !
Nicolae Iorga

992 • Oamenii care vor să săvîrşească un lu ­


cru folositor trebuie să facă să dispară din toate
ocupaţiile lor cuvintele zadarnice şi acţiunile
care nu contribuie cu nimic la îndrumarea
vieţii.
Isocrate,
Critica eristicii şi definiţia filozofiei.

993 • E o măre cinste să fii om distins şi să


ţi se spună de lume : Iată un om.

994 • Un om răutăcios nu e niciodată fericit.


Juvenal

995 • Mărginit prin natura sa, infinit în do­


rinţe, omul este un zeu căzut care-şi aminteşte
de cer.
Lamartine, Meditaţii [Omul].
150 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

996 • Feriţi-vă de oamenii care cred că totul


e bine, de cei care cred că totul e rău şi mai
ales de cei care rămîn indiferenţi la toate.
Lavaler

997 • Mulţumeşte-te să fii om !


Leasing, Natan înţeleptul, III, 9.

998 • Cea mai nobilă preocupare a omului este


omul.
Lessing, Natan înţeleptul
[Motto la prefaţa făcută
de Paul Langefelder],

999 • Omului îi este mai drag, totdeauna, un


om decît un înger.
Lessing

1000 • Un ceas care să strige la fiecare sfert


de oră stăpînului său : Tu..., la fiecare jumă­
tate : Tu eşti..., la fiecare trei sferturi : Tu eşti
un..., şi cind bate ora întreagă : Tu eşti un om.
Lichtenberg, Aforisme-Eseuri.

1001 • Există intr-adevăr o specie de oameni


tăcuţi şi sensibili, care atunci cind se bucură
arată ca şi alţii cind plîng.
Lichtenberg, Jalba nebunilor.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 151

1002 • Smerit întotdeauna şi fără gînd viclean./'


Fii milostiv cu omul, cu pasărea, cu frunza, /
Iertare şi dreptate în fapte şi-n cuvînt / Aceas-
ta-i legea sfîntă şi cea mai omenească !
Mahăbhărata
[cîntul Astika cel de două ori născut],
pag. 169.

1003 • Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea


ce înfăptuieşte.
Andre Malraux

1004 • Orice om mă interesează îndeaproape


şi e de datoria mea să-i fac binele şi să-l sufăr.
1005 • Cînd vrei să simţi bucuria, gîndeşte-te
la însuşirile frumoase ale acelora care trăiesc
cu tine, de pildă la activitatea unuia, la mo­
destia altuia, la generozitatea vreunuia din ei,
la cutarş însuşire nobilă...
1006 • Nu te amăgi că trăieşti o veşnicie. Cît
trăieşti, sileşte-te să ajungi om de omenie.
1007 • Omenie : pildă de ocîrmuire în casă.
1008 • Suflet netulibunat şi totuşi plin de cele
mai dulci sentimente pentru ceilalţi.
1009 • Aminteşte-ţi că toate fiinţele cu jude­
cată au fost făcute ca să se sufere unele pe al­
tele, că această răbdare face parte din justiţia
comună.
1010 • Un om care, fără să piardă o singură
clipă, se sileşte să se măsoare cu fiinţele cele
mai virtuoase, poate fi socotit ca un ministru
al zeilor.
152 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE) O M EN IE

1011 • Fie altul mai inteligent decît tine, dar


să nu fie mai omenos [...] decît tine.
1012 • Oamenii au fost făcuţi unii pentru
alţii. Instruieşte-i deci, ori înduiră-i.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.

1013 • Omul cel mai desăvîrşit este [...] neîn­


tinat de minciună, de ipocrizie, de desfrinare
şi de convenţionalism.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, XI, I

1014 • Omul este fiinţa supremă pentru om.


K arl Marx,
în voi. Dicţionar de etică pentru tineret,
pag. 433.

1015 • Dacă împrejurările sînt acelea care-1


formează pe om, trebuie să facem ca împreju­
rările să fie omeneşti.
1016 • Dacă omul este prin natura lui o fiinţă
socială, înseamnă că numai în societate poate
el să-şi dezvolte adevărata lui natură, iar forţa
naturii lui trebuie apreciată nu după forţa in­
divizilor izolaţi, ci după forţa societăţii.
K arl M arx şi Fr. Bngels,
Sfînta familie sau critica criticii critice,
în voi. Marx-Engels despre religie,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 52.

1017 • Omul care munceşte numai pentru sine


ajunge un savant celebru, un mare înţelept, un
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 153

excelent poet, dar niciodată un om desăvîrşit,


un om cu adevărat mare.
Karl Marx, Reflecţiile unui tînăr
la alegerea profesiunii.

1018 • Pentru omul de temperament etic, soarta


cea mai prielnică e să se poată apropia măcar
la bătrîneţe — şi să apropie şi pe alţii — de
ceea ce se cheamă omenie, însuşirea cea mai
de preţ a vieţii.
Staiion Mehedinţi, De senectute.
Bătrîneţea în cadrul muncit
pentru cultură, pag. 26.

1019 • Nu da cu piciorul în cel nefericit, căci


soarta e comună tuturor.
Menandru

1020 • Căsătoria este şcoala cea mai bună a


ordinei, a bunătăţii, a omeniei.
Mirabeau

1021 • Mulţi oameni, ca şi cifrele, poartă va­


loare numai prin poziţia lor.
Napoleon I

1022 • Intreabă-te mereu ce faci şi taci ! Să


fii îndurător cu cei săraci.
O mie şi una de nopţi
[basmul Straşnica istorie cu un fecior
îndrăgostit şi un bărbier].
154 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1023 • Nenorocirile se uită mai repede decit


ne închipuim, şi această virtute omenească, ui­
tarea nenorocirilor, eu o socotesc lege a mer­
gerii înainte.
O mie fi una de nopţi
[basmul îngroparea de viu].

1024 • Domnitorul care nu-i urm at de servi­


tori, nu-i cunoscător al virtuţilor, chiar dacă-i
bogat şi de familie nobilă şi veche.
1025 • In Mahăbhărata este vorba de cinci fe­
luri de morţi vii : cel sărac, cel bolnav, cel prost,
cel pribeag şi cel care veşnic serveşte.
Panceatantra, cartea I, cuget. 73 ; 266.

1026 • Omul să nu facă altora ceea ce-i rău


pentru el.
1027 • Dacă cineva merge la cer tăind copacii,
omorînd animale şi vărsînd sînge, atunci cine
se mai duce în iad ?
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 103 ; 106.

1028 • Omul nu este decit o trestie, cea mai


slabă a naturii, dar o trestie capabilă să gîn-
dească.
1029 • Omul nu este nici înger, nici fiară.
1030 • Josnicia omului dispare pentru a nu ne
mai lăsa să vedem decit măreţia sa.
1031 • In gîndire stă măreţia omului.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 155

1032 • E primejdios să-i arăţi omului cit de


asemănător este fiarelor fără să-i arăţi propria
lui măreţie.
Pascal, Cugetări.

1033 • Putinţa de a trăi noi înşine în sufletul


altuia e singura adevărată valoare omenească.
V. Pârvan

1034 • Voiţi să ştiţi oît preţuieşte un om ? As-


cultaţi-1, studiaţi-1 în legăturile sale cu cei mai
mici decît el.
F. Pecaut

1035 • Nu toţi oamenii pot fi Ciceroni şi Pla-


toni, Virgili sau Homeri, dar toţi pot fi oameni
buni. Prefer om fără cunoştinţe literare, decît
cunoştinţe literare fără om.
Francesco Petrarca

1036 • Oamenii sînt buni sau răi după cum


se recompensează virtutea sau viciul.
Pliniu cel Tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, VII, 44.

1037 • Omul singur, între toate făpturile, simte


şi o altă emoţie decît a propriei sale suferinţe.
Lovitura durerii aproapelui său îl mişcă şi, ve­
nind în ajutorul celui lovit care suferă, se simte
el însuşi uşurat.
Prevost-Paradol
156 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1038 • Omul este măsura tuturor lucrurilor.


Protagoras, Fragmente, 1.

1039 • A avea simpatie pentru fericirea altora


presupune un suflet cu adevărat nobil şi dez­
interesat.
A. S. Puşkin

1040 • Mă silesc să nu mă simt fericit decit


făcînd pe alţii fericiţi.
J. Renard

1041 • Nobleţea este un instrument strălucitor


în timp.
Rivarol

1042 • Să slăvim omul ! Să-i inspirăm cele


mai sfinte sentimente : Respectul faţă de om !
Romaiin Rolland

1043 • Plînsul este adeverinţa omeniei.


Schiller

1044 • Cit timp sintem printre oameni să ne


purtăm omeneşte.
Seneca, Despre minie, III, 43.

1045 • Omenia ne opreşte să fim trufaşi faţă de


semeni, ne opreşte să fim lacomi.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 157

1046 • Cine îl plînge pe cineva că a murit, îl


plînge că a fost om.
1047 • Primejdia care vine din partea omului
e neaşteptată şi cu cit se apropie mai mult de
tine, cu atît e mai grijuliu ascunsă.
1048 • Bucură-te de bucuria fiecăruia, îmtris-
tează-te de răul fiecăruia ; nu uita unde tre­
buie să ajuţi, de ce trebuie să te fereşti.
Seneca, Scrisori către Lucilius.

1049 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii


altora căci ei practică virtuţile şi menţin înţe­
lepciunea la înălţimea lor.
1050 • Zeilor ! Metehne ne daţi mereu, pentru
a rămîne oameni.
1051 • Ce capodoperă este o m u l! Cît de nobilă
este inteligenţa lui şi cît de mari calităţile lui
sufleteşti ! Ce lucru desăvîrşit este omul ! Ce
aleasă este cugetarea şi cît de nemăsurate însu­
şirile [...] Podoaba luminii ! Pildă a vietăţilor !
Shakespeare

1052 • Păcatul cel mai mare faţă de semenii


noştri nu este să-i urăşti, ci să-i priveşti cu
nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.
G. B. Shaw

1053 • Multe lucruri minunate există, dar ni­


mic nu-i mai minunat decît omul.
Sofocle, Antigona

12
158 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie

1054 • Omului nimic nu-i este mai folositor


decît omul.
Spinoza

1055 • Dacă ne vom uita însă amîndoi unul în


ochii celuilalt şi vom asculta cu atenţie vocea
noastră lăuntrică, măsurîndu-ne tăria spiritu­
lui, atunci vom simţi cit de mare este puterea
seninătăţii, forţa năvalnică a măreţiei sufleteşti
şi mai cu seamă puterea convingerii, care, toate
la un loc, ne smulg din această atmosferă de
închisoare, apăsătoare, pustie şi aproape deznă­
dăjduită.
Ernst Thălmann,
Scrisoare către un tovarăş de închisoare.

1056 • Pentru ca un copil să devină om, tre­


buie ca din copilărie să educi în el omul, altfel
va rămîne copil toată viaţa.
1057 • Omul cult mai bine îşi pricinuieşte o
daună decît să se înjosească.
1058 • Influenţa culturii înalţă sufletul omului
şi deschide căi nu numai pentru autoperfecţio-
nare, dar şi pentru autocontrol.
Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.

1059 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi


de unii, lăudaţi de a lţii; despre oamenii de ni­
mic, nimic.
Teognis de Megara,
Poeme elegiace, 795.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 159

1060 • Omul nu poate fi conceput în afara so­


cietăţii.
L. N. Tolstoi

1061 • Privit în specia şi dimensiunile sale,


un om este un om, adică în primul rînd animal
uman.
Leomardo Da Vinci

1062 • Ideea de luptă a omului împotriva omu­


lui a fost şi va rămîne o mare, dureroasă şi ru ­
şinoasă absurditate.
G. M. Vlădescu

1063 • Tratăm pe oameni ca pe nişte scrisori


primite. Le citim în grabă, dar nu le recitim.
Voltalre

1064 • Faţă de celelalte fiinţe, oamenii trăiesc


ca Beii, fiindu-le cu m ult superiori prin na­
tura corpului şi a sufletului.
Xenophon, Memorabilia.

ONOARE

1065 • Sumanul alb se poate negri ; cel negru


nu se poate albi.
1066 • Un nume bun e ca o moşie.
12*
160 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1067 • Se numără de neam mare dar cinste


de catîr are.
1068 • E ruşine pentru cel ce linge de unde a
scuipat.
1069 • înjurăturile întină pe înjurător.
Proverbe româneşti

1070 • Falsa măreţie e sălbatică şi stă departe:


cunoscîndu-şi slăbiciunea se ascunde sau cel
puţin nu-şi arată chipul din faţă.
1071 • La unii oameni aroganţa ţine loc de
măreţie a caracterului; inumanitatea de tărie
sufletească, şi viclenia, de spirit.
La Bruyâre, Despre om

1072 • Pot dovedi oricui că cine munceşte


bine, cu demnitate, poate, prin înseşi aceste
două însuşiri, să îndure nenorocirea.
Beethoven

1073 • Dacă aş mînca hrana ruşinii şi a bleste­


melor, aş fi acela care, odată cu venirea iernii
ar avea acoperămînt de stuf.
Epopeea lui Ghilgameş,
Tableta a Vl-a, pag. 94.

1074 • Cine vorbeşte de bine pe cel care îl vor­


beşte de rău, e mai presus de orice laudă. Nu
este răzbunare mai eroică decît aceea prin ta­
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 1Q1

lent şi merit, adică prin lucrurile care înfrîng


invidia.
Baltasar Gracian

1075 • Să nu mi se fălească nici un pisc, că


din pămînt el singur n-a ţîşnit.
Lessing,
Natan înţeleptul, scena III, actul II.

1076 • Nu căuta să te înalţi defăimând pe alţii.


Caută prin propriile tale calităţi să te deose­
beşti de oamenii de rînd.
Măhâbhărata 12, 10576.

1077 • Nu este în puterea unui stăpînitor să-şi


creeze oameni după nevoile obşteşti, dar
depinde de el să-i întrebuinţeze aşa după cum
sînt, aşezînd pe fiecare după meritul lui.
Marc Aurellu,
Cugetări asupra vieţii, pag. 4.

1078 • Onoarea nu este totdeauna preţul me­


ritului ; ea este adesea un partaj al crimei decit
recompensa virtuţii.
Chevalier de M§ră,
Maxime.

1079 • Ferească-mă sfintui să fiu om de


onoare conform descrierii făcută zilnic de cei
162 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

care vorbesc despre ei înşişi ca despre nişte


oameni onorabili.
1080 • Acela care pică îndărătnicit Sn bărbăţia
lui, acela care văzînd moartea cu ochii nu-şi
pierde încrederea, acela care, pe cînd îşi dă
duhul, priveşte adversarul cu îndrăzneală şi
dispreţ, nu e învins de oameni ci de so artă;
e ucis dar nu înfrînt.
Monta igne

1081 • Folosirea forţei înjoseşte pe cel care o


aplică, după cum jigneşte pe cel împotriva că­
ruia este aplicată.
Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Post-scriptum, pag. 582.

1082 • Pentru atingerea unui scop demn tre­


buie folosite mijloace demne.
Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Non-colaborarea, pag. 80.

1083 • Dezaprob deopotrivă pe cei care se


mulţumesc să-l laude pe om, pe cei care sint
gata să-l defăimeze şi pe cei care se consolează
petrecînd ; nu-i pot aproba decît pe cei care
caută gemînd.
Blaise Pascal,
Cugetări.

1084 • Onoarea câştigată stă chezăşie pentru


cea care urmează a fi cucerită.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 163

1085 • Există o demnitate oare nu atîrnă de


noroc : este o anumită atitudine care se dis­
tinge şi care pare a ne destina pentru lucruri
m a ri; este preţuirea pe care ne-o dăm sin­
guri, fără a ne da seama ; prin această calitate
cîştigăm respectul celorlalţi oameni şi de obicei
ea este aceea care ne pune deasupra lor mai
mult decît naşterea şi decît meritul.
1086 • Meritul oamenilor are anotimpul lui,
întocmai ca fructele.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau maxime morale.

1087 • Demnitatea umană e (în mîinile noas­


tre ; păstraţi-o ! Ea coboară cu voi ! Cu voi se
va înălţa.
Fr. Schiller,
Die Kllnstler, 30.

1088 • Un nume bun la un om sau la o fe­


meie e darul sfînt al vieţii.
Shakespeare

1089 • Adevărata măreţie este să ai întrunite


în tine slăbiciunea omului şi seninătatea unui
zeu.
Seneca, Scrisori către Lucilius, LIII.

1090 • Ai grijă de nume că acesta-ţi va rămîne


mai mult decît o mie de comori de aur.
Ben-Sirah,
Cartea înţelepciunii in viaţă, 41, 15—16.
1Q4 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1091 • A proceda în aşa fel încît să te poată


pedepsi alţii pentru vina ta proprie, nu este
demn de un om.
Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie fi invăţămînt.

1092 • Eşti încă tare departe de a fi plăcut


cuiva, cînd n-ai decît duh.
1093 • Există oameni care trăiesc fericiţi fără
să ştie.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 106 ; 70.

PACE

1094 • Dreptatea cu pacea cînd se îmbrăţi­


şează, fericirea ne înconjoară.
1095 • Orice dai pentru o împăciuire nu con­
stituie o pierdere.
1096 • Pacea să fie gîndul tău, pacea — cu-
vîntul tău, pacea — cinstea cea mai mare.
1097 • Cel ce împacă pe altul, pacea de la el
se ţine.
1098 • Pururea să te sileşti ca pe vrăjmaşii tăi,
prieteni să-i dobîndeşti.
Proverbe româneşti

1099 • Războiul este cel mai îngrozitor lucru


din lume.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 165

1100 • Fie ca-n suflet toţi să fim poeţi / Şi-n


loc de-obuze, pe planeta noastră / Doar lire să
răsune-n veci.
Anatoli Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 129—130.

1101 • Mai mare vrednicie a socoti nu poate,


decît îndată gîlceava în pace a întoarce, şi pe
cît mai în grabă ar fi, cu atît mai lăudată
ieste.
DLmitrie Cantemir,
Istoria Ieroglifică, partea a IlI-a,
pag. 194.

1102 • Stă în puterea noastră, a tuturor, ca,


acţionînd cu deplină răspundere faţă de desti­
nele popoarelor noastre, faţă de cauza progre­
sului, bunăstării şi fericirii generale, faţă de
cauza păcii, să asigurăm lichidarea încordării
în viaţa internaţională, instaurarea unei politici
noi, de colaborare şi pace pe pămînt.
NLcolae Ceauşescu,
Discursul solemn al preşedintelui
Nicolae Ceauşescu, ziarul Scînteia,
nr. 10131 din 18 martie 1975,
anul XLIV, pag. 3.

1103 • Cînd zăngănesc armele, muzele tac.


Cicero, Pro Milone, 4, 10.

1104 • Dulce este cuvîntul pace, şi ea însăşi


este binefăcătoare ; însă este o mare deosebire
166 PRO V ERB E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

între pace şi robie : pacea este libertatea netul­


burată ; robia este cea mai mare nenorocire,
care trebuie respinsă nu numai prin război, dar
chiar şi prin moarte.
Cicero,
Philippica, 2, 19.

1105 • Nimeni nu este atît de nebun să


aleagă războiul în locul p ăcii! In timp de pace,
copiii îşi îngroapă părinţii, iar în timp de
război, părinţii pe copii.
Observaţie a lui Cresus,
raportată de Herodot, Istorii, 87.

1106 • Este un singur mijloc de a asigura


pacea : a fi curajos şi hotărît. Pace, dar nu în
umilinţă şi slăbiciune !
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXVJI.

1107 • Sub vină grea se-ndoaie / Cei ce-n-


deamnă la războaie / Pe un rău şi lacom rege.
Esop, fabula Trompetul.

.1108 • Nebuni ce sînteţi, voi care căutaţi glo­


ria în lupte şi credeţi că puteţi pune capăt su­
ferinţelor oamenilor prin suliţele războinice.
Euripide, Elena, 1151.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE \ fff

1109 • Războiul este arta de a ucide în mare


şi de a face cu glorie ceea ce, făcut în mic,
duce la spînzurătoare.
J. Fabre,
Amintiri entomologice, VIII, 131.

1110 • Pacea universală se va realiza într-o zi,


nu pentru că oamenii vor deveni mai buni, dar
pentru că o nouă ordine a lucrurilor, o ştiinţă
nouă, noi necesităţi economice le vor impune
starea de pace.
A. France, Pe piatra albă.

1111 • Non-violenţa este infinit superioară


violenţei şi iertarea este mai mărinimoasă decît
pedeapsa.
1112 • Non-violenţa este legea speciei noastre,
aşa cum violenţa este legea fiarelor. In fiară
spiritul doarme şi ea nu cunoaşte altă lege decît
a forţei fizice. Demnitatea omului cere ca el
să se supună unei legi superioare — forţei spi­
ritului.
Mahatma Gandhl
[citat de J. Nehru în Autobiografie,
pag. 90].

1113 • Legea divină nu permite să se fălească


cineva că a ucis.
Homer, Odiseea.
168 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1114 • Pacea este virtutea civilizaţiei, războ­


iul este crima sa.
Victor Hugo, Fapte şi vorbe.

1115 • O, da, mă mir cum pot să fie / Mîini ce


mai înalţă arma cruntă / Cînd a cîntat o
oiocîrlie !
V. Hugo, poezia Războiul

1116 • Dacă sabia se înverşunează, civilizaţia


să se indigneze.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire
[Din „Fapte şi vorbe"].

1117 • Omenirea este urmărită de un blestem


dacă, pentru a-şi dovedi curajul, este osîndită
veşnic să ucidă.
Jean Jaurăs, citat de Marcelle Auclair,
In voi. Viaţa lui Jean Jaures,
Editura politică, Bucureşti,
1966, pag. 232.

1118 • Capitalismul poartă în el războiul după


cum norul poartă furtuna.
Jean Jaures, citat de Maurlce Thorez,
p. 366.

111? • A te bucura de o cucerire înseamnă a


te bucura de pierderea vieţilor omeneşti.
Lao Tzl,
Calea cea simplă, 31.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 169

1120 • Popoarele nu au nici un motiv să se


lase tîrîte în războaie, să sîngereze pentru gre­
şelile şi păcatele diplomaţilor.
1121 • Industria de armament este brutală,
robustă, plină de dispreţ cinic faţă de argumen­
tele şi metodele cit de cit civilizate, întocmai
ca militarismul — această brutalitate concen­
trată şi sistematizată a violenţei. Industria de
armament este monstruoasă ca forţă, nesăţioasă
ca pretenţii şi pătimaşă în setea ei de profit.
Se hrăneşte cu amarul bănuţ al săracilor, pe
care-1 transformă în dulci milioane pentru mag­
naţii banului.
1122 • [...] Prea multă vreme nu se poate
şedea pe baionete. [Replică la dictonul lui
Talleyrand-Perigord (1754—1838), care spunea
că poţi face orice cu baionetele, dar nu te poţi
aşeza pe ele, dar şi la convingerea iuncherilor
prusaci care susţineau că nu se simt în sigu­
ranţă decît la adăpostul baionetelor.]
K arl Liebknecht,
Cuvîntări, Scrisori si Articole alese,
p. 174.

1123 • Nevătămarea este legea supremă pentru


toate fiinţele.
1124 • Să judecăm cuminte şi fără părtinire !
Omorul nu-ţi aduce nici bucurii, nici pace.
1125 • Omorul e cea mai ticăloasă dintre fără­
delegi. / Cu cit. mâi tare-1 cauţi, cu atît mai
170 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

degrabă / Ţi-e dat să cazi tu însuţi de-o moarte


ruşinoasă : Uciderea e răul şi e pieirea lumii.
Mahăbhărata
[clntul Sfatul zmeilor], 133.

1126 • Nu cuteza nici floare, nici fiară să


ucizi.
Mahăbhărata
[cîntul Mastika cel de două ori născut],
16Q

1127 • Dezvoltarea societăţii omeneşti va duce


în cele din urmă, într-un viitor nu prea înde­
părtat, la desfiinţarea războaielor — această
monstruoasă exterminare reciprocă a omenirii.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 312.

1128 • Nu poate fi liber un popor care asu­


preşte alte popoare.
K arl Marx,
citat de M aurlce Thorez.

1129 • Cine nu se înduplecă la pace, dacă


vede la cei dimprejur numai gînduri paşnice ?
S. Mehedinţi,
Altă creştere, Şcoala muncii, pag. 102.

1130 • Cînd izbîndeşte umanitatea, războiul


este mort.
Georg Fr. Nlcolai,
Decalogul umanitarist.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 171

1131 • Două oştiri înfricoşate s-au luptat ziua


întreagă; au ostenit spre se a ră ; iar noaptea
au adormit una lingă alta...
O mie şi una de nopţi
[basmul Istoria dervişului al doilea].

1132 • Pacea este prielnică ; înlăuntrul păcii


s-a născut iubirea.
Ovidiu, Amores, 3, 2, 50.

1133 • Pacea dulce e firească oamenilor ; mînia


sălbatică a fiarelor.
Ovidiu

1134 • Cu cel lipsit de sinceritate să nu se în­


cheie pace. Orknt de strînsă ar fi alianţa cu el,
nu trece mult şi din pricina răutăţii sale el se
schimbă din nou.
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cugetarea 25.

1135 • Cît stă în puterea voastră, trăiţi în bună


pace cu oamenii.
Pavel din Tars, Romani, 12, 18.

1136 • Triumful proletariatului — punînd capăt


oricărei exploatări a omului de către om... —
va face ca războaiele civile să devină nu numai
inutile, ci de-a dreptul imposibile. Omenirea se
va dezvolta atunci numai prin „puterea drep­
172 proverbe şi cugetări despre o m e n ie

tăţii“, şi nu va avea nevoie de argumente cu


ajutorul armelor.
Plehanov,
Opere filozofice alese, voi. I, Editura
politică, Bucureşti, 1958, pag. 311.

1137 • Este imposibil ca oamenii să nu con­


ceapă, cu timpul, atrocitatea ridicolă a războiu­
lui... Ei vor vedea că sîntem destinaţi să mîn-
căm, să bem şi să fim liberi.
A. S. Puşkin,
însemnări privitoare la problema păcii
veşnice.

1138 • Militarismul e simbolul făţărniciei şi


brutalităţii exercitate asupra omului fricos, cel
mai ascultător dintre toate animalele.
1139 • Trebuie să ne convingem, în cele din
urmă, că numai cel prost şi slab are nevoie de
sabie, de arme moarte.
1140 • Mişcarea feministă, dacă nu e legată de
cele două axe : pacifism-internaţionalism, e o
irosire a forţelor.
1141 • Iubirea şi naşterea, cele două „func-
ţiuni“ esenţiale ale femeii, să fie şi sursele
inepuizabile care să sporească pacea şi frăţia
între oameni.
Eugen Relgis, pag. 163 ; 162 ; 131 ; 130.

1142 • Nimic în lumea asta nu merită să fie


cumpărat cu. preţul sîngelui omenesc.
J. J. Rousseau
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE J7 3

1143 • Cine vrea pace, acela trebuie s-o apere


în mod activ.
Em st Thâlmann, pag. 151.

1144 • Este limpede că poporul vrea pace. Dar


numai voinţa nu aju n g e; ea trebuie să se
afirme prin acţiune.
1145 • In loc să ne certăm dacă există un rai
în cer, mai bine să ne unim pentru ca pămîntul
să nu mai fie un iad şi pentru ca copiii noştri
să nu mai cunoască grozăviile războiului.
1146 • Numai socialismul va elibera definitiv
omenirea de coşmarul războaielor.
Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, pag. 366, 376, 554.

1147 • Dar războiul nu a fost numai un fapt


de arme ; el a fost dezlănţuirea patimei nebu­
neşti [...] amărăciunea, resentimentul indivizi­
lor cuprinşi în vîrtejul pasiunilor instinctive şi
bestiale, care dormitau sub poleiala civiliza­
ţiei ; el a fost înăbuşirea libertăţii, negarea per­
sonalităţii ; el a fost de asemenea dezlănţuirea
tuturor egoismelor...
Palmiro Togliatti, p. 54—55.

1148 • Pace, fericire, frăţie între oameni — iată


de ce avem nevoie pe lumea asta.
Mark Twain
13 — Proverbe şi cugetări despre omenie
174 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

.1149 • Pacea este prima condiţie a dezvoltării.


: L. N. Tolstoi

1150 • Aşa şi vrăjmaşul tău acum, cela ce ţi-a


făcut rău, de-i vei îngădui cu iblîndeţe, atunci
vrajba lui vei potoli.
Varlaam,
1 Cazania, II, 316.

1151 • Ceea ce noi onorăm cu numele de pace


nu e, propriii-zis, decît un scurt 'armistiţiu...
Vauvenargues,
Reflexions et maximes, 413.

1152 • Oamenii care nu pot face să sălăşluiască


pacea în inima lor, cu atît mai puţin vor putea
face să sălăşluiască pacea in ţară.
N. Velimirovici,
Cugetări despre bine şi rău, pag. 114.

1153 • Nici o mîntuire în război.


Vergilius,
Eneida, 11, 362.

1154 • Este întristător faptul că adeseori, pen­


tru a fi bun patriot, unii îşi închipuie că 'trebuie
să fie inamicii restului omenirii.
Voltaire,
Dicfionar filozofic [Patrie].
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 175

PERSONALITATE

1155 • Talentul se naşte în linişte, iar carac­


terul numai în viitoarea vieţii.
1156 • Istoria unui om e caracterul lui.
Goethe citat de Thâlmann, p. 234.

1157 • Cînd un om este o glorie pe fruntea


naţiunii sale, naţiunea care nu bagă de seamă
acest lucru uimeşte în jurul ei neamul ome­
nesc.
Victor Hugo

1158 • Noi [conducătorii] trebuie nu numai să


trasăm sarcini, dar şi să Irezolvăm problema
metodelor de îndeplinire a acestor sarcini.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, pag. 254.

1159 • Personalitate este ceva ce nu poate fi


definit, e o forţă stranie care-şi exercită pu­
terea asupra sufletelor omeneşti.
Jawaharlal Nehru,
Autobiografie.

1160 • Firea celor mari la suflet este aceasta :


cel tare îşi măsoară puterea numai cu cel tare.
Panceatantra, cartea I, cuget. 122.
176 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1161 • Personalitatea (individului) este armo­


nia dintre eul intern şi cerinţele lumii sociale.
N. D. Răileanu,
Individualismul la Goethe.

1162 • Valoarea unui om politic nu poate fi


apreciată exact decît atunci cînd el este judecat
nu numai după ceea ce a înfăptuit, ci şi din
ceea ce a vrut să înfăptuiască.
1163 • Cu cit omul ştie mai bine de unde şi
încotro merge, cu atît îi sînt mai limpezi amin­
tirile şi nădejdile, cu atît un asemenea om este
o adevărată personalitate.
1164 • Cuvîntul „personalitate*4 (Personlich-
keit) se formează în limba germană din cuvîntul
„persoană44 (Person) şi exprimă ceva esenţial la
un om, ceva mai mult decît simpla lui înfăţi­
şare exterioară. Prin personalitate se înţelege
un om care închide în el ceva important şi
mare. Cuvîntul „personalitate44 va însemna
cîndva : caracterul şi totalitatea calităţilor su­
fleteşti. Cu acest cuvînt va trebui să fie carac­
terizat un iom care îşi pune în întregime for­
ţele în slujba poporului. Această integritate a
caracterului este o calitate inalienabilă a unei
personalităţi progresiste, deoarece valoarea şi
calitatea personalităţii este definită de caracter.
1165 • ...Un om de caracter înseamnă cineva
care a suferit şi s-a călit în încercări, un om pe
a cărui tărie te poţi bizui.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 177

1166 • Oricare ar fi drumul vieţii tale în viitor,


premisele atitudinii tale rezidă în caracterul
tău.
1167 • A fi soldat al revoluţiei înseamnă a
păstra o credinţă nestrămutată pentru cauză,
credinţă care se verifică prin viaţă şi prin
moarte ; aceasta înseamnă a da dovaîdă în orice
situaţie de un devotament nemărginit, de încre­
dere, de voinţă de luptă şi energie.
Ernst Thâlmann, p. 218 ; 220 ; 234—235

PRIETENIE

1168 • Omul fără amici e ca stingă fără


dreapta.
Proverb românesc

1169 • Nu te împrieteni cu omul rău. Ia pildă


de la cei buni.
1170 • Piatra pe care o aruncă prietenul nu
sparge capul.
1171 • La lingură nouă să ai şi prieteni vechi.
Proverbe turceşti

1172 • Prietenia este podoaba cea mai fru­


moasă, e mîngîierea cea mai dulce, este sprijinul
cel mai tare al tinereţii.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului (cap. Prietenii),
pag. 133.
178 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

1173 • Firea omului fuge de singurătate şi


caută totdeauna un sprijin care nu este mai
dulce decît inima unui prieten.
Cicero,
Despre prietenie, XXIII, 88.

1174 • Nu există o mai mare ură decît aceea


care urmează unei mari prietenii.
Chevalier De Meri,
Maxime ţi reflecţii morale.

1175 • De ce te plîngi de duşmani ? Pot să-ţi


fie prieteni nişte oameni cărora o natură ca a
ta le este în ascunsul inimii lor o veşnică mus­
trare ?
Goethe,
Divanul Vest-Ostic.

1176 • Cine sînt duşmanii noştri şi cine sînt


prietenii noştri ? Iată o chestiune care are o în­
semnătate primordială în revoluţie.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 15.

1177 • Cei înţelepţi să-şi facă prieteni sinceri,


ca să îndepărteze nenorocirile. Nu trece cu bine
peste nenorocire cel care-i lipsit de prieteni
pe lumea asta.
1178 • Cel care stă lingă un bolnav, lingă unul
peste care a dat o nenorocire, la vreme de foa­
mete, cînd e în primejdie din partea duşmanu­
lui,... acela-i prieten.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 179

1179 • Şase semne ane prietenia : dă şi pri­


meşte, se destăinuieşte şi întreabă, se ospătează
şi dă să mănînce.
1180 • Dacă poţi să-ţi vezi prietenul atunci
cînd viaţa ţi-i în primejdie de moarte, aceasta-i.
o mingii ere pentru amîndoi, fie că mai trăieşti
după aceea, fie că mori.
1181 • Chiar dacă corpul s-ar 6călda în unde
de nectar, oe înseamnă ele pe lîngă îmbrăţişarea
nepreţuită a unui prieten reîntors după vreme
îndelungată ?
P a n ce a ta n tra ,
cartea a Il-a, cuget. 171 ; 41 ; 45 ;
168 ; 57.

1182 • Ca să-ţi exerciţi răbdarea, ai nevoie de


un prieten.
N. D. Răileanu,
I n d iv id u a lis m u l la G oethe.

1183 • Ura e duşmana mea, mai mult decît


duşmanii mei.
Eugen Relgis.

1184 • Nu numai cultivarea unei prietenii


vechi şi încercate, ci şi începutul şi pregătirea
alteia noi îţi dau mulţumire.
1185 • Cine începe să fie prieten din interes,
va înceta \să mai fie tot din interes ; dacă fo­
180 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

losul şi nu prietenia îl atrage, un alt folos îl va


duce împotriva prieteniei.
Seneca,
Scrisori către Lucilius, cartea I,
scrisoarea a IX-a.

1186 • A înşela un duşman este un lucru greu ;


dar e lucru uşor a înşela un prieten.
Teognis

1187 • Nu se poate numi fericire ceea ce nu


se poate împărţi cu un prieten.
Terenţiu

PURTARE

1188 • A-şi lăuda copilul e a se lăuda pe sine ;


a-şi certa părintele e a se veşteji pe sine.
Proverb chinezesc

1189 • La o mînă de învăţătură se cere un car


de purtare bună.
1190 • Cinsteşte mai mult pe cel vrednic de
cinste, fie de orice treaptă.
1191 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului, cea
mai mare defăimare.
Proverbe româneşti
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 181

1192 • Bunul-simţ trebuie să fie arbitrul regu­


lilor vechi şi moderne ; tot ceea ce nu-i este
conform, este fals.
L’abb6 d’Ailly, P en sees,
[L’article VII, în M a x im e s e t p o rtra its,
par Lâon Levrault].

1193 • Fiecărui bătrin trebuie să-i dăm cin­


stire prin sculare, cedarea locului de onoare
şi ce mai este de acest fel.
Aristotel, E tica nico m a h ică .

1194 • Conduita oamenilor ar trebui să fie cg


haina lor : nu prea măsurată sau calculată, ci
nestînjenitoare pentru gesturi şi mişcări.
Fr. Bacon, E seu ri,
[capitolul Despre politeţe].

1195 • Cel care se află mai presus de ceilalţi,


într-un post înalt, care îl pune la adăpost de
replică, nu trebuie să facă niciodată o glumă
usturătoare.
La Bruyere,
C a ra cterele, V, 54.

1196 • Străinului şi săracului dă-i cît poţi, tot­


deauna ; căci şi tu poţi ajunge ca el.
Epictet,
F ra g m e n te . 108.
182 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1197 • Să nu ridem niciodată de cei nenoro­


ciţi ; / Căci cine poate fi sigur că va fi totdea­
una fericit ?
La Fontaine,
Fables, 5, 17.

1198 • Prin recunoaşterea greşelii, spiritele


bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.
Goethe,
Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister.

1199 • Nu te necinsti pe tine însuţi, ca să te


cinstească alţii.
B. P. Hasdeu,
Epitaful Iuliei.

1200 • Cinsteşte pe părinţi, respectă pe prie­


teni şi supune-te legilor.
Isocrate,
Sfaturi către Demonicos.

1201 • Dacă sînteţi chemaţi să conduceţi oa­


meni, atunci trebuie să vă purtaţi cu ei ome­
neşte.
M. I. Kalinin

1202 • Poartă-te în aşa fel încît oricare din


faptele tale să devină o regulă universală de
conduită.
Immanuel Kant
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 183

1203 • In orice oră din zi, în orice împreju­


rare, gîndeşte-te să te porţi... cu dragoste pen­
tru semenii tăi, cu libertate, cu dreptate.
1204 • Să ştii cînd să fii bun şi cînd să fii
aspru.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.

1205 • Sîntem mai geloşi de cinstirea altora


decît de stima lor.
Pierre De Marivaux,
Viaţa Mariannei, partea a Il-a.

1206 • Cine-i în stare să linguşească, e în stare


să şi calomnieze.
Napoleon I,
Maxime şi cugetări.

1207 • Fericirea din sufletul aceluia în a cărui


casă mereu vin oaspeţi, nu se găseşte nici în cer.
Panceatantra,
cartea a Il-a, cuget. 16.

1208 • Datoria noastră este să cinstim pe tatăl


şi pe mama noastră.
Ramayana [voi. I, cap. 28], pag. 210.

1209 • Simplitatea afectată este o impostură


delicată.
ta Rochefoucauld, maxima 289,
184 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

1210 • Trebuie să roşim cînd săvîrşim o gre­


şeală, dar nu atunci cînd o îndreptăm.
1211 • Pentru a trăi în lume, trebuie să ştii
să te porţi cu oamenii.
J. J. Rousseau, Cugetări şi maxime.

1212 • Să trăieşti eu inferiorul aşa cum ai vrea


să se poarte superiorul cu tine.
1213 • Nimeni nu-şi dă silinţa să trăiască fru­
mos, ci mult, deşi toţi am putea trăi frumos,
iar prea mult, nimeni.
Seneoa, Scrisori către Lucilius,
Scrisoarea a XXII, cartea I.

1214 • Amabilitatea nu trebuie să fie negli­


jată niciodată.
S. Smiles,
Fii om de caracter, pag. 184.

1215 • Omul care se mîndreşte cu obiectele sale


de confort ce-1 înconjoară nu ştie cit e de sărac.
1216 • Recunoaşterea vinei este o datorie, iar
tăgăduirea este o slăbiciune sufletească.
R abindranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.

1217 • Nu există ceva mai presus de tată şi de


mamă printre oameni.
Teognis, Sentinţe.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 185

1218 • Nu trebuie să încercăm a fi pe placul


invidioşilor.
•1219 • Raţiunea ne înşală mai adesea decîit na­
tura umană.
Vauvenargues, Maxime fi reflecţii.

răutate

1220 • Grăitorul de rău şi pe morţi îi judecă.


Proverb românesc

1221 • Cel ce abuzează de dragul unei plăceri


josnice, de slăbiciunea aproapelui său, este un
om de nimic şi criminal.
R. Ruiz Amado, Secretul succesului,
cap. XVIII, pag. 144.

1222 • Batjocura este adesea sărăcia spiritului.


1223 • Omul asistă uneori şi la tragedii : vede,
privind de pe scena lumii, personajele cele mai
mârşave ; acestea au făptuit răul, în diferite
acte, şi au trezit cea Imai cumplită dintre uri.
La Bruyâre, Les Caracteres.

1224 • Dacă bîrfeşti, mai vârtos ponegrit vei fi


în grabă tu însuţi.
Hesiod, Munci fi zile, 715.
186 PR O V E R B E şi cugetări d espre o m e n ie

1225 • Cine ucide o carte bună, ucide însăşi


naţiunea.
John Milton, Scrieri alese.

1226 •. Mînia orbeşite uneori şi pe înţelept.


1227 • Cel aspru e puternic, dar cel smerit mai
tare-i.
Mahăbhârata [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],
, pag. 74—75.

1228 • Numai fiinţa care-i nebună şi-nrăită /


îşi blestemă copiii.
Mahăbhărala [Sfatul Zmeilor], pag. 146

1229 • Nu numai să nu faci niciodată rău, dar


nici să te gîndeşti la el.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
[capitolul Pilde şi lecţii de virtute],
pag. 7.

1230 • Numai tu singur poţi şti de eşti mişel


şi crud.
1231 • Aceea ce se spune, şi anume că remuş-
carea ar urma îndată păcatului, nu pare a privi
păcatul ajuns în culmea lui, atunci cînd a prins
sălaş în noi ca la el acasă.
Montaigne, Texte, pag. 57.

1232 • Gîndurile şerpilor, ale ticăloşilor şi ale


tuturor celor răi la suflet nu se împlinesc tot­
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 187

deauna ; aşa se face că mai dăinuieşte lumea


asta.
1233 • Casele pier prin sfadă, prietenia prin
.bîrfeală, ţările prin regi răi, gloria omenească
prin fapte rele.
Panceatantra,
cartea V-a, cuget. 46 ; 76.

1234 • E primejdios să duci veşti rele tiranilor.


Ramayana,
[voi. I, capitolul 34, Drumul spre ruină],
pag. 254.

1235 • O crimă face punte spre o crimă şi mai


mare.
J. Raclne, Febra, actul IV, scena II.
V

1236 • Cei răi se chinuiesc mai mult, tocmai


atunci cînd îşi amestecă mai mult defectele şi
cînd ticăloşia se strînge laolaltă.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a XIII, scrisoarea a ClX-a.

1237 • Nu este semn mai sigur al unui suflet


rău şi al unei profunde josnicii morale decît un
sentiment de bucurie la vederea nefericirii al­
tuia.
Schopenha uer
188 PR O V E R B E şi cu g etă ri d espr e o m e n ie

1238 • Dacă raibzi răul fără a protesta e ca şi


cum l-ai răsplăti.
Rabindranath Tagore

1239 • Pretextul obişnuit al celor ce pricinu­


iesc nefericirea altora este că le vor binele.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii-

1240 • Nu fi amarnic, răuvoitor, cîrcotaş, prost


dispus, cusurgiu, meschin, năzuros şi mizantrop,
mereu scîrbit, pus pe gîlceavă, veşnic nemulţu­
mit, nu căuta neîncetat nod în papură şi pete
în soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor şi bănui­
tor, urîdos şi posomorit.
TOudor Vianu, Jurnal, pag. 115.

1241 • E o nenorocire legată de condiţia umană


că, în ciuda dorinţei de a ne conserva, ne dis­
trugem unii pe alţii cu mînie şi sminteală.
Voltaire

RECUNOŞTINŢA

1242 • Recunoştinţa îmbracă trei forme : un


sentiment din adîncul inimii, o expresie de mul­
ţumire şi un dar întors.
Proverb arab
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 189

1243 • Nedreptăţile scrie-le pe nisip, iar bine­


facerile pe marmură.
1244 • Recunoştinţa este o îndatorire către cel
ce ţi-a făcut un bine.
1245 • Recunoştinţa este temeiul dragostei
omeneşti.
1246 • Dacă un animal e recunoscător, de ce
n-ar fi şi omul ?
1247 • Dacă nu poţi răsplăti binele ce ai do-
bîndit, fă măcar o mulţumire.
1248 • Nu tulbura fîntîna ce te-a îndestulat.
1249 • Celui ce bine ţi-a făcut, cu bine să-i
răsplăteşti.
1250 • Cînd mulţumeşti făcătorilor de bine, în­
demni pe ceilalţi la asemenea faceri de bine.
Proverbe româneşti

1251 • Sîntem recunoscători celor care ne vin


în ajutor.
Arlstotel,
Pasiunile : Recunoştinţa, p. 42.

1252 • Dacă cineva este recunoscător pentru


binefacerile mărunte, el arată că ia în seamă
sufletele oamenilor, nu neînsemnatele lor da­
ruri.
Prancis Bacon, Eseuri:
Despre mărinimie şi bunătate din jire.

14
] 90 PROVERBE şi cugetări d espre o m e n ie

1253 • Să fim mulţumiţi dacă prietenul nostru,


ajuns la mari demnităţi, mai dă semne că ne
cunoaşte.
La Bruydre, Texte.

1254 • Primeşte binefacerile, dar numai cu gîn-


dul că le vei răsplăti cu altele mai mari.
Democrit, Fragmente, 92.

1255 • Omul ingrat nu se bucură de binefacere


decît o singură dată, pe cînd omul recunoscător
se bucură de ea totdeauna.
1256 • Nu recunoaştem decît pe cel ce ne este
de folos.
Goethe, Maxime şi reflecţii.

1257 • Să nu aştepţi niciodată cea mai deplină


recunoştinţă ; căci atunci cînd cineva vede că
ea îi întrece puterile, nu poate decît să rupă
legăturile cu tine.
Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 255.

1258 • Fructul cel mai plăcut din lume este


recunoştinţa.
1259 • Totdeauna cel care a fost salvat este
nerecunoscător din fire.
Menandru, Fragmente.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 191

1260 • Dă cinste oamenilor aleşi care se îndură


de cei aflaţi în întristare.
O m ie şi u n a d e n o p ţi,
[basmul Istoria unei iubiri Înflăcărate],
pag. 570.

1261 • Celor care nu-s recunoscători că au fost


primiţi cu omenie şi satisfacţie, acelora după
moarte nici corbii nu le mănîncă carnea.
P a n ce a ta n tra , cartea a IlI-a, cuget. 158.

1262 • Un fiu recunoscător n-ar putea fi decît


un om cinstit.
Abatele Prevost

1263 • Pentru ucigaşul unui brahman, pentru


un beţiv, un hoţ, sau unul care calcă jurămîn-
tul, e orînduită ispăşirea. Dar pentru nerecu­
noscător nu există ispăşire.
R am ayana

1264 • Recunoştinţa celor mai mulţi oameni nu


este decît o ascunsă dorinţă de a li se face bine­
faceri şi mai mari.
La Rochefoucauld, R e fle c ţii
sa u s e n tin ţe ş i m a x im e m o ra le , 298.

1265 • Sînt mii de premii pentru discursurile


frumoase, nici unul însă pentru faptele fru­
moase.
J. J. Rousseau
192 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1266 • Trebuie să facem orice ca să fim cit mai


recunoscători.
Seneca, Scrisori către Lucilius, LXXXI.

1267 • Recunoştinţa este o încurajare pentru


binefăcător.
■Publyus Slrus, Alte sentinţe.

1268 • Nerecunoştinţa cea mai urâtă, dar cea


mai obişnuită şi mai veche, este nerecunoştinţa
copiilor faţă de părinţi.
1269 • Nu le sîntem prea recunoscători priete­
nilor noştri că ne preţuiesc calităţile dacă în­
drăznesc măcar să-şi dea seama de defectele
noastre.
1270 • Chiar dacă n-am privi istoria antică
decît ca pe un roman, tot ar merita să fie res­
pectată ca o zugrăvire fermecătoare a celor mai
frumoase moravuri...
1271 • Cei mari îşi vînd prea scump protecţia,
ca să ne socotim obligaţi la vreo recunoştinţă.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.

RESPECT

1272 • Tinerii înaintea bătrînilor să aibă ochi,


nu gură.
1273 • Adu-ţi aminte de muma ta şi de tatăl
tău, cînd şezi în mijlocul oamenilor mari.
Proverbe româneşti.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 193

1274 • Cine are multă bunăvoinţă are şi multă


preţuire.
1275 • Cine necinsteşte o femeie n-are parte
de bunăstare.
1276 • Un salut dat sărmanului preţuieşte cit
o mie de galbeni.
Proverbe turceşti.

1277 • Tînărul care se lasă subjugat de lim­


bajul grosolan şi obscen începe să fugă de so­
cietatea bună şi cinstită, în care se simte străin.
1278 • Tinerii să se obişnuiască a respecta cu
veneraţie şi cu gingăşie trei femei a căror
icoană ar trebui să împodobească toate altarele :
pe mama lor, pe sora lor şi pe aceea care într-o
zi are să fie păzitoarea fericirii şi cinstei lor.
1279 • In toate greşelile împotriva sexului
slab, dacă vă gîndiţi bine, veţi avea o anumită
speţă de infamie criminală.
R. Ruiz Amado, Secretul succesului.

1280 • Animaţi de demnitate şi mândrie na­


ţională şi, în acelaşi timp, de respect faţă de
alte popoare, comuniştii trebuie să respingă atît
exclusivismul naţional, cît şi ploconirea cosmo­
polită în faţa străinătăţii.
Nicolae Ceauş eseu,
In voi. Conferinţa naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică.
Bucureşti, 1972, pag. 512.
194 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1281 • Scoateţi respectul din prietenie şi-i veţi


lua cea mai frumoasă podoabă.
Cicero, Despre prietenie, XXII, 82.

1282 • Un om cinstit este respectat chiar şi de


cei necinstiţi.
DenLs Diderot,
Discurs asupra poeziei dramatice.

1283 • Cine este înclinat să nu respecte pe


alţii, acela nu se respectă înainte de toate pe
sine.
F. M. Dostoievski

1284 • A arăta respect, fără înjosire, înseamnă


a da dovadă de bună educaţie.
1285 • La toate vîrstele, în toate situaţiile, iu­
beşte, respectă şi onorează pe cei care ţi-au dat
viaţă.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.

1286 • Respect pentru om ! Aceasta e piatra


de încercare.
A. de Sainte-Exupery

1287 • Mulţimea nu se poate lipsi de cei vred­


nici, iar cei vrednici îi par întotdeauna o po­
vară...
Goelhe, Maxime şi reflecţii, 61.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 195

1288 • Omul trebuie respectat.


A. M. Gorkl

1289 • Salută un om mare, nu descoperindu-ţi


capul, ci descoperindu-ţi cugetul.
N. Iorga, C u g e tă ri, pag. 84.

1290 • Respectăm fără voia noastră pe cei pe


care îi vedem respectaţi.
J. Joubert, C u g e tă ri, V, CVIL

1291 • Respectul faţă de cei bătrini, copiii îl


deprind uşor, dacă vor simţi atenţia insistentă
a acestora faţă de ei.
Komensky, Ş co a la m a te r n ă , IX.

1292 • Amintirea mamei mele şi a virtuţilor


ei a ajuns pentru mine un fel de medicament
sufletesc, pe care-1 iau cu cel mai mare folos,
de cîte ori mă simt înclinat spre ceva rău.
Georg Cristoph Lichtenberg,
E p isto la că tre d o m n u l L iu m b e rg .

1293 • Orice cinstire acordată unui om mare


este un dar care nu trebuie şi nu poate fi do-
bîndit cu sila.
■Georg Cristoph Ltchtentoerg,
R ă zb o i, R e v o lu ţie , M o n a rh ie, R ep u b lică .
196 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

1294 • Domnitorii buni sînt respectaţi, temuţi


şi iubiţi.
Georg Cristoph Lichtenberg,
Război, Revoluţie, Monarhie, Republică.

1295 • Omul fără respect cade în grosolănia


barbariei; nu preţuieşte demnitatea de „rege
al creaţiunii“ care este în el.
Lacordaire

1296 • [...] Respectul te obligă prin el însuşi să


fii exigent.
A. S. Makarenko

1297 • Lanţurile care leagă prin respect pe unii


de alţii sînt, în general, legături de necesitate.
1298 • Cea mai cumplită dintre toate josniciile
omului e faptul că aleargă după glorie, dar tot
acesta e şi semnul măreţiei sale ; căci oricît de
însemnate ar fi bunurile, sănătatea sau bună­
starea pe care le posedă nu se simte mulţumit
dacă nu ciştigă preţuirea semenilor lui.
Blaise Pascal, Cugetări.

1299 • Revolta împotriva tatălui şi a mamei


este un păcat pentru suflet şi o nenorocire pen­
tru familie.
Platon
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 797

1300 • Ce durere poate fi mai mare pentru o


femeie decît dispreţul propriului său fiu ?
Ramayana, voi. I, cap. XV.

1301 • Nu-i dispreţuim pe toţi cei care au vicii,


dar îi dispreţuim pe cei lipsiţi de orice virtute.
1302 • înjosirea omenească e o boală care ara
pe dos obrăznicia.
La Rochefoucauld, Maxime.

1303 • Romain Rolland către Ernst Thălmann :


„Cei şaptezeci de ani ai mei salută cu respect
cei cincizeci de ani ai dumneavoastră. In aceste
zile, toate privirile oamenilor iubitori de liber­
tate şi ale proletarilor din lumea întreagă se
îndreaptă spre celula dumneavoastră cu un sen­
timent de recunoştinţă. Căci dumneavoastră su­
feriţi pentru noi toţi“.
Romain Rolland

1304 • Virtutea trebuie respectată chiar în hai­


nele mizeriei.
Fr. Schiller

1305 • Cine este în stare să respecte pe cineva,


va ajunge el însuşi demn de respect.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea I, scrisoarea a Xl-a
198 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1306 • A nu iubi pe părinţi este răutate ; a-i


uita sau a nu te ruşina de ei, este nebunie.
Seneca

1307 • Cine vrea să fie respectat trebuie să


respecte la rîndu-i individualitatea celor din jur.
S. Smlles, Fii om de caracter, 176.

1308 • Poartă-te ou părinţii cum ai dori să se


poarte copiii tăi cu tine.
Socrate

1309 • Este o dovadă de micime spirituală să


deosebeşti mereu ce este vrednic de stimă de ce
este vrednic de iubire : sufletele mari iubesc în
mod firesc tot ce este demn de stima lor.
1310 • Cînd ne dăm seama că nu avem prin ce
merita stima cuiva, ajungem aproape să-l urîm.

1311 • Un om de lume este socotit ridicol din


pricina talentului şi a gustului său pentru scris.
Ii întreb pe oamenii chibzuiţi : Ce fac cei care
nu scriu.
1312 • Nu trebuie să ridiculizăm părerile care
se bucură de respect; prin aceasta jignim pe
adepţii lor, fără să-i reducem la tăcere.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 11 ; 81 ; 109-
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE jg g

1313 • Nu există om care să aibă dreptul de a


dispreţui pe oameni.
A. de Vigny

1314 • Datorăm respect celui care stăpîneşte


peste spirite prin puterea adevărului, iar nu
celor care fac sclavi prin violenţă.

1315 • Onoarea este un amestec natural de res­


pect pentru oameni şi pentru sine însuşi.
Voltalre, Cugetări şi observaţii

SFAT

1316 • Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta


să nu ieşi.
Proverb românesc

1317 • Omul care arată cu plăcere calea celui


rătăcit face ca şi cum ar aprinde o lumină din
lumina sa ; oare luminează mai puţin pentru
tine, dacă ai aprins din făclia ta pe a altuia ?
A. Ennius

1318 • Pe alţii vrei să-nveţi de bine ? Dă sfa­


turi doar ca pentru tine.
Fedru, Fabule, V, 9 [Taurul şl viţelul].
200 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1319 • Sfaturile date cu asprime ji-a u nici o


înrîurire ; sînt ciocanele ce sînt respinse de
nicovală.
Helvătlus

1320 • Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i


înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti.
Jean Jaures

1321 • Povaţa părintească e, însă, pentru fiu, /


Mereu folositoare chiar şi la bătrîneţe...
Mahăbhărata [cap. Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît], pag. 74.

1322 • Ieftin este a povăţui, fiindcă nu costă


nimic. Gîndeşte-te însă dacă eşti capabil de ase­
menea lucru.
Cilibi Moise

1323 • Caracterul nu se schimbă prin povaţă ;


apa cît de fierbinte tot se răceşte din nou.
Panceatantra, cartea I, cuget. 257.

1324 • Cel care din prostie nesocoteşte sfatul


celor buni, acela îşi găseşte pierzarea...
Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 104.

1325 • Linguşirea place totdeauna urechilor.


Puţini, însă, dau. sfaturi amare, totuşi bune ;
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 201

dar şi mai puţini sînt cei care le primesc aşa


cum se cuvine atunci cînd le sînt date.
Ramayana, voi. I, pag. 284
[cap. Cerbul de aur]

1326 • Cînd dai un sfat cuiva, caută să fie cît


mai folositor nu cît mai plăcut.
Solon

1327 • A povăţui pe oameni înseamnă a le da


temeiuri de acţiune de care nu au habar.
Vauvenargues,
. Maxime şi reflecţii, pag. 98.

SINCERITATE

1328 • Tu-mi zici că-mi voieşti binele şi


mă-nghimpi ca albinele.
1329 • Pe din faţă te linge, pe din dos te frige.
Proverbe româneşti

1330 • Fiţi sinceri, probi, iubitori de adevăr,


feriţi-vă de exagerări şi de mistificări.
I. Al. Brătescu-Voineşti,
Din pragul apusului. Gînduri-amintiri,
pag. 97.
202 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1331 • Sinceritatea, o sinceritate adîncă,. mare,


pură, este prima caracteristică a tuturor oame­
nilor.
Th. Carlyle,
Muncă, sinceritate, tăcere, VI.

1332 • Sinceritatea este o floare care creşte


numai în sera de inimi a copiilor, acolo se gă­
seşte cu prisosinţă, tot ce-i trebuieşte. Sădită în
altă parte, trăieşte puţin, degenerează şi cu
titnpul chiar moare.
Vasile Conta, Opere complete, pag. 17.

1334 • Nu există virtute mai presus de sinceri­


tate. In ea sînt rezumate aproape toate calită­
ţile omului de bine.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.

1335 • îmbină laolaltă 'hotărîrea cu delicateţea,


sinceritatea cu bunacuviinţă.
1336 • încrederea reciprocă nu poate domni
decît acolo unde absoluta sinceritate e ridicată
la rangul de principiu.
Fr. W. Forster, Educaţia cetăţenească
a tineretului fi adulţilor.

1337 • Cine îţi ascunde primejdia îţi este duş­


man.
Goethe, Fiica naturală, I, IV.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 203

1338 • Lupul Sn piele de oaie e mai periculos


decît oaia într-o piele oarecare.
1339 • O acţiune sinceră, cuminte, pentru de-
săvîrşirea binelui şi dreptăţii e foarte rară.
1340 • Aş vrea din toată inima să fiu sincer
cu tine fără a ajunge la dezbinare : dar nu se
poate. Tu te comporţi fals şi te aşezi între două
scaune ; nu cîştigi aderenţi şi îţi pierzi prie­
tenii. Unde vrei să ajungi ?
Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 110 ; 61 ; 64.

1341 • Oamenii sinceri sînt iubiţi şi înşelaţi.


Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 219.

1342 • Caută la cine te preţuieşte, cît e de cu­


rată inima, nu cît de înalt e gîndul.
N. lorga, Cugetări.

1343 • Spiritele sincere şi simple nu se înşeală


niciodată decît pe jumătate. .
J. Joubert, Cugetări, XI, LIX.

1344 • Felurile curajului, care sînt necesare


îndeosebi tineretului, sînt : sinceritatea morală
şi stăruinţa în muncă.
1345 • Sinceritatea în muncă se dobîndeşte
prin contact zilnic cu persoane virtuoase şi prin
204 PR O V E R B E şi cugetări d espre o m e n ie

îndeplinirea oricărei însărcinări, chiar sub ochii


lor.
Komensky, Didactica magna, V I I ; VIII.

1346 • Dacă un copi'l mărturiseşte greşeala


fără înconjur, lăudaţi-1 pentru sinceritatea de
care a dat dovadă.
J. Locke,
Cîteva cugetări despre educaţie, 132.

1347 • Cuvintele sincere nu sînt totdeauna ele­


gante ; cuvintele elegante nu sînt totdeauna
sincere.
Lao Tzl, Cartea căii şi virtuţii, II, 81

1348 • Există unii oameni care se laudă une­


ori cu sinceritatea lor ; n-ar strica să se gîn-
dească însă că sinceritatea trebuie să vină din
firea omului, altfel o va socoti drept o mojicie
chiar şi acela care o preţuieşte foarte mult acolo
unde e adevărată.
1349 • Fereşte-te să nu ajungi pe negîndite
într-un post căruia să nu-i poţi face faţă, ca să
nu trebuiască să pari ceea ce nu eşti.
Georg Cristoph, Lichtenberg

1350 • Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce


gîndeşti, ci a gîndi tot ceea ce spui.
H. de Livry, Maxime şi sentinţe
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 205

1351 • Bărbatul de treabă, sincer, cinstit se


poate recunoaşte în mod neîndoielnic chiar după
ochi.
M arc Aurellu, Către sine însuşi.

1352 • Sinceritatea nu este adesea decît o fină


disimulare.
Chevalier de Mere,
Maxime, sentinţe şi reflecţii morale.

1353 • Noi am simţi adesea ruşinea celor mai


frumoase acţiuni ale noastre dacă lumea ar ve­
dea toate motivele care le produc.
La Rochefoucauld

1354 • Nimic nu e mai puţin sincer decît chipul


cum cerem şi cum dăm sfaturi.
1355 • Unele lacrimi ne înşeală şi pe noi după
ce au înşelat şi pe alţii.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.

1356 ® Prieteniile care nu sînt întemeiate pe


adevăr şi care nu privesc decît interesul şi plă­
cerea nu merită deloc numele de prietenie.
M adame de Sabie, L'Amitie

1357 • Amicii se pretind sinceri, inamicii sînt


intr-adevăr.
Schopenhauer

15 — P r o v e r b e şi c u g e tă r i d e s p re o m en ie
20 6 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1358 • Cine îşi dă cuvântul cu uşurinţă, cu


aceeaşi uşurinţă nu-1 ţine.
1359 • E nevoie de mari posibilităţi ale minţii
şi ale inimii ca să preţuim sinceritatea când ne
răneşte, sau s-o folosim fără să jignească : pu­
ţini oameni sînt destul de înzestraţi ca să su­
porte adevărul, şi ca să-l spună.
1360 • Nu există oameni mai acri decît cei care
sînt mieroşi din interes.
1361 • Toţi oamenii se nasc sinceri.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 73 ; 12 ; 521.

1362 • Fără sinceritate nu faci nimic. Oricit


vei fi de iscusit şi de şiret, oricit vei şti să ticlu-
ieşti şi să sulemeneşti minciuna — ea rămîne
tot minciună. Vei înşela pe un om, o generaţie,
două — dar timpul... pe el nu-1 vei înşela.
Al. Vlahuţă, Gînduri, pag. 47.

SOLIDARITATE } --

1363 • Puţini oameni, muncind împreună, mult


folos aduc, iar fiecare în parte, nici pentru a sa
trebuinţă ; de-aceea ia-ţi un tovarăş la orice
muncă.
1364 • Pentru prietenul tău să te jertfeşti, iar
nu la nelegiuirile lui să te uneşti.
Proverbe româneşti
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 207

1365 • Omul care cugetă şi simte ideea de soli­


daritate are un principiu conducător în viaţă.
Solidaritatea cu restul speţei sale şi cu descen­
denţii săi, solidaritatea cu oamenii în mijlocul
cărora trăieşte îl face să accepte viaţa morală.
G. Aslan,
E d ucaf i a p r i n s i ne însuşi, pag. 151.

1366 • Nu putem numi înţelept pe cel care se


ascunde, asemenea fiarelor sălbatice, de se­
menii săi.
G. Câlinescu

1367 • Solidaritatea şi într-ajutorarea ţărilor


socialiste presupun relaţii de egalitate între toate
naţiunile socialiste, nu trebuie să ducă la ames­
tec în treburile interne ale vreunui popor, in-
trucît aceasta ar aduce profunde prejudicii cau­
zei socialismului.
Nicolae Ceauşescu, în voi. : R o m â n i a
p e d r u m u l cons t rui ri i societăţii socialiste
m u l t i l at e r a l d e z v o l t at e , voi. 4, Editura
politică, Bucureşti, 1970, pag. 333.
1368 • Ne naştem cu obligaţii de tot felul faţă
de societate.
Auguste Comte
1369 • Fericit ori nefericit, omul are nevoie
de a ltu l; cine trăieşte numai pentru el, acela
trăieşte numai pe jumătate.
J. Daliile
15*
208 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPR E O M E N IE

1370 • Omul nu e o Insulă de sine stătătoare.


Fiecare e o fărâmă din continentul uman.
S. Donne

1371 • Solidaritatea vrea ca fiecare, individual


sau colectiv, în comună, judeţ sau naţiune să
dea ajutor acelui ce piere sub povara vieţii.
P aul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXII.

1372 • Cel care se gîndeşte numai la sine cînd


starea îi este foună, în nenorocire nu va avea
prieteni.
Florian, Fabule, I, 4.

1373 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate


durerile omeneşti ce vi se vor prezenta.
A. Fogazzara,
Mica lume de azi, IX, III.

1374 • Nu este legătură mai sfîntă decît frăţia


între oameni.
Gogol, N., Taras Bulba.

1375 • Omul în lume s-a născut ca în lume să


trăiască...
Iordache Golescu,
Povăţuiri şi cuvinte adevărate.
PR O V E R B E ŞI CUG ETĂRI D ESPR E O M EN IE 209

1376 • Unitatea clasei muncitoare va fi cheză­


şia unităţii întregului popor.
Dolores Ibarruri. Singura cale,
Editura politică, Bucureşti, 1963, p. 442.
1377 • Nevoia de unitate este cea mai profundă
şi mai nobilă nevoie a spiritului omenesc.
1378 • Omul trebuie să fie încadrat într-un
ansamblu uman... printr-o credinţă pozitivă sau
printr-o organizare socială imperioasă.
Jean Jaures,
citat de Marcelle Auclair,
in Viata lui Jean Joures,
Editura politică, 1966, p. 180.

1379 • ...să dispară blestemata regulă : „fiecare


pentru el şi dumnezeu pentru toţi"... Vom
munci pentru a face să prindă rădăcini în con­
ştiinţa maselor, în deprinderile lor, în traiul lor
de zi cu zi regula „toţi pentru unul şi unul pen­
tru toţi“, regula „de la fiecare după capacităţi
fiecăruia după nevoi", pentru a introduce trep­
tat dar ferm disciplina comunistă şi munca co­
munistă.
V. I. Lenin, Opere complete, voi. 41,
Editura politică, Bucureşti, 1966,
pag. 108.
1380 • Cu cit este mai larg colectivul ale cărui
perspective coincid cu perspectivele proprii ale
omului, cu atît omul este mai frumos şi cu atît
stă pe o treaptă mai înaltă.
A. S. Makarenko
21 0 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE

1381 • Cel dinţii privilegiu al condiţiunii ome­


neşti este sociabilitatea.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Vil-a, pag. 46.

1382 • Solidaritatea umană nu este rodul „iu­


birii aproapelui41, ea creşte din „interesul co-
mun“, care există în primul rînd în realitate
ca o dependenţă reciprocă a indivizilor între
care este divizată munca.
Karl Marx

1383 • Unirea multora, chiar cînd sânt s'labi, e


greu de biruit ; doar din ierburi se împleteşte
frînghia cu care se leagă elefantul.
Panceatantra,
cartea întii, cuget. 331.

1384 • întreaga societate se consideră oprimată


atunci cînd unul singur dintre membrii ei este
oprimat. Şi oprimat se va socoti fiecare individ
atunci cînd întreaga societate este oprimată.
M. Robespierre

1385 • Mă simt solidar cu toate generaţiile care


m-au precedat în viaţă şi care au lucrat pentru
mine. Nu pot să fac nimic ca să le mărturisesc
recunoştinţa mea şi să mă achit faţă de ele ;
nimic decît să fac pentru oamenii care mă în­
PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E . O M E N IE 2X1

conjoară şi pentru cei care vor veni după mine


ceea ce acele generaţii au făcut pentru mine ;
a contribuit cu partea mea de lucru, a adăuga
micul meu grăunte, cu un cuvînt, a face puţinul
bine de care sînt capabil.
Fr. Sarcey

1386 • Noi vrem să fim de-a pururi un popor


de fraţi.
Schiller,
Wilhelm Teii, actul II, scena 2.

1387 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii


altora.
Seneca,
Scrisori către Lucilius, LXVI ; CIX.

1388 • !I n asemenea momente, curajul, tăria


sufletească sînt mijloace de nepreţuit pentru
călirea voinţei omeneşti şi a propriei tale ener­
gii. Faptul că tu eşti curajoasă şi ai speranţă,
mă 'bucură nespus şi-mi uşurează soarta.
Ernst Thâlmann,
[într-o scrisoare către soţia sa], p. 23-24.

1389 • Fiecare trăieşte prin solidaritatea mun­


cii omeneşti.
Lev Tolstoi,
In ce constă fericirea ? pag. 45.
21 2 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1390 • In dezbinarea dinăuntru stă slăbiciunea


tuturor.
A. D. Xenopol, Scrisori sociale şi
filozofice [Cuvîntare festivă rostită
la serbarea naţională pe mormîntul lui
Ştefan cel Mare],

UMANITATE

1391 • Luxul este o crimă împotriva umani­


tăţii ori de cîte ori un singur membru al socie­
tăţii suferă şi se ştie că suferă.
D’Alambert, Elemente de filozofie.

1392 • Dacă omul ia parte la durerile altora, el


arată că inima sa e ca acel arbore nobil care
este rănit el însuşi pentru a da balsamul.
1393 • Dacă un om este binevoitor şi politicos
cu străinii, aceasta dovedeşte că el este un cetă­
ţean al lumii şi că inima lui nu este o insulă
izolată de alte pămînturi, ci un ţărm aflat în
legătură cu ele.
Fr. Bacon, Eseuri, capitolul XIII
(Despre mărinimie şi despre bunătatea
din fire).

1391 ® Umanismul e cauza şi efectul păcii.


G. Călinescu
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E " O M E N IE 213

1395 • [Umanismul socialist]... presupune o în­


ţelegere mai complexă a omului în societate,
luat nu ca individ izolat şi exagerînd trăsăturile
sale individuale, ci ca om social aflat în strînsă
legătură şi interdependenţă cu semenii săi, cu
interesele maselor largi populare. Umanismul
socialist presupune a reda fericirea personală
în contextul afirmării personalităţii întregului
popor.
Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor plenarei Comitetului Central
al Partidului Comunist Român
din 3—5 noiembrie 1971.

1396 • Nu poţi fi internaţionalist dacă nu îţi


iubeşti propria naţiune, dacă nu lupţi pentru
eliberarea ei, pentru făurirea naţiunii noi, so­
cialiste şi comuniste. Tot astfel, nu poţi fi un
bun luptător pentru interesele naţiunii tale
dacă nu activezi cu fermitate pentru dezvol­
tarea colaborării cu celelalte naţiuni, pe baza
deplinei egalităţi în drepturi şi respectului re­
ciproc.
Nicolae Ceauşescu,
Raport cu privire la dezvoltarea
economico-socială a României
în următorii ani şi în perspectivă, ...
în voi. Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică,
Bucureşti, 1972, pag. 75.
214 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1397 • Dragostea abstractă pentru umanitate


ascunde aproape întotdeauna o iubire egoistă
faţă de tine însuţi.
F. Dostoievski

1398 • A salva un om, a cruţa zbuciumul unui


tată, a menaja sensibilitatea unei femei nu în­
seamnă a face o faptă bună, ci o faptă ome­
nească.
Al. Dumas-tată]

1399 • Viteazul nu are numai curaj, care este,


totuşi, virtutea primordială. El are şi curajul
moral, curajul civic care-1 face să înfrunte opi­
nia contrară, critica nedreaptă, ponegrirea şi
defăimarea, cînd se conduce după regulile care
călăuzesc pe omul onest şi pe bunul cetăţean,
cînd este susţinut de mărturia conştiinţei sale.
Paul Doumer,
Cartea copiilor m e i , I. •

1400 • Dragostea faţă de oameni constituie ari­


pile cu ajutorul cărora omul se înalţă.
A. M. Gorki

1401 • O singură dorinţă avut-am eu pe faţă : /


Al omenirii bine să îl slujesc în viaţă.
V. Hugo
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 215

1402 • Omenirea este urmărită de un blestem


dacă, pentru a-şi dovedi curajul, e osîndită să
ucidă veşnic.
1403 • Simt că [...]am rămas credincios visului
de fericire universală şi de crescândă perfec­
ţiune umană, care-mi dădea aripi în tinereţea
mea de elev...
1404 • Sînt recunoscător socialismului de a fi
dat o întruchipare frumosului meu vis, de a fi
prelungit, in însăşi realitatea existenţei şi în
asprimea luptei, primele emoţii pe care mi le-a
trezit idealul.
Jean Jaures

1405 • Puţinul timp ce-ţi mai rămîne [...] să


nu-1 pierzi preocupîndu-te de treburile altora,
decît dacă acestea sînt spre binele societăţii.
Marc Aureliu.
Cugetări asupra vieţii.

1406 • Pentru cei cu suflet nobil, pămîntul în­


treg e familia lor.
Panceatantra,
cartea a V-a, 38.

1407 • Să plîngi pe nenorociţi nu este un lucru


ce se opune plăcerii pămînteşti ; din contra, eşti
foarte mulţumit cînd poţi face această dovadă
de umanitate.
Pascal, Cugetări, cap. VII
[Omul în societate: injustiţia legilor
umane].
2X6 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE

1408 • Şi nu e iertat să fii aspru cu marea slă­


biciune a neamului omenesc, decît dacă eşti
gata să-ţi pui sufletul întreg, viaţa ta, pentru
întărirea semenilor tăi...
Vasile Pârvan

1409 • Omul trebuie să tindă către armonia


perfectă a eului său personal ou lumea dim­
prejur.
N. D. R&ileanu

1410 • A fi uman înseamnă că putem concepe


istoria evoluţiei omeneşti, că ştim de unde ve­
nim şi presimţim încotro mergem — şi căutăm
deci să ne adaptăm cu întreaga existenţă a
naturii care, pentru noi, se desfăşoară în is­
toria evoluţiei omeneşti.

1411 • Nu poţi fi fericit cită vreme milioane


de oameni suferă de mizerie, de ignoranţă şi
de silnicie.

1412 • Credinţa fermă a omului în izbînda din


urmă a umanităţii răsună mai puternic decît
orchestra vulcanică a carnagiului.
Eugen Relgis

1413 • Sîntem atît de înfumuraţi, înicît credem


că putem să despărţim interesul nostru per­
sonal de interesul omenirii şi să ponegrim se­
minţia omenească fără să ne compromitem.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 217

1414 • Nu poţi să fii drept dacă nu eşti uman.


Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.

1415 • Oamenii cei mari ai unui popor nu sînt


ai cerului în care ei fură siliţi să-şi mărginească
lucrarea ; ei sînt ai neamului întreg... ei trec
chiar peste cercul poporului lor şi devin binele
întregii omeniri.
A. D. Xenopol,
Scrieri sociale şi filozofice
[Cuvîntarea festivă rostită la serbarea
naţională pe mormintul lui Ştefan ce]
Mare, 12/27 august 1871.]

VIRTUTE

1416 • Viteazului îi vezi capul şi leneşului


urma.
Proverb românesc

1417 • Omul fără virtute este fiinţa cea mai


perversă şi mai crudă ; n-are decît furiile bru­
tale ale amorului şi ale foamei.
Aristotel

1418 • O, cît bine va reveni oamenilor dacă


toate artele şi-ar propune ca obiect comun şi
ar concura, odată cu legile, pentru a ne face să
iubim virtutea şi a urî viciul.
Dlderot,
Lettre ă Landois, 29 iunie 1756.
21 8 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE

1419 • Oamenii cei mai primejdioşi sînt acei


care spun că le place virtutea, o predică, dar n-o
practică.
Diogene din Sinope

1420 • Iubirea faţă de propria noastră fericire


ne constrînge să iubim virtutea.
C. A. Helvetius, Despre om, facultăţile
sale intelectuale şi educaţia sa,
secţiunea a X-a, cap. XI.

1421 • Singura şi unica nobleţe este virtutea.


1422 • Cine este corect în toate, îşi însuşeşte
virtuţi prin care devine omul binelui.
Juvenal,
Satire, 8, 20.

1423 • Virtutea o ştim s-o declinăm, dar n-o


aplicăm în viaţă.
Montaigne,
Essais, voi. III, pag. 58.

1424 • Un om superior nu-şi leapădă virtuţile,


chiar cînd se află în împrejurarea cea mai grea,
fiindcă-i curat la suflet. Scoica nu-şi pierde
;ilbeaţa nici cînd e mistuită de foc.
Panceatantra,
cartea a IV-a, cuget. 110.
PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 219

1425 • După cum o coadă de cîine nu acoperă


părţile ruşinoase, nici nu alungă insectele şi
ţînţarii, tot astfel învăţătura fără virtute nu e
de nici un folos.
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 97.

1426 • Nimic nu-i mai de preţ decît virtutea.


Tot ce săvîrşim din porunca ei este bine şi de
dorit.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a VH-a, scrisoarea a LXVIT-a.
INDICE TEMATIC

A 227, 386, 474


A B U Z : 592, 1221
AM ABILITATE: 273,
A C A P A R A R E : 576 1214
A C T I V I T A T E : 382, 552, AM ĂG IRE; 476, 929,
979, 992, 1005, 1102, 1006
1144, 1327, 1339, 1353. A M Ă R Ă C I U N E : 10
A C U Z A Ţ I E : 706 A M E N I N Ţ A R E : 625, 651,
A D A P T A R E : 905, 1410 677
A D Ă P O S T : 492 AM ICI: 10, 324, 753,
A D E V Ă R : 1—54, 125, 1168, 1357
345, 385, 408, 421, 537, A M I N T I R E : 387, 450,
563, 623, 633, 639, 645, 495, 1163, 1292
647—649, 743, 777, 794, A M O R : 416, 1417
804, 987, 1314, 1330, A N I M A L E : 460, 448, 502,
1356, 1359
1061, 1246
A D M I R A Ţ I E : 697, 781.
A N O N I M A T : 293
A J U T O R : 55—91, 117,
A P A R E N Ţ E : 360, 413,
242, 437, 441, 453, 497,
1037, 1048, 1251, 1367, 861
1370 A P A R T E N E N Ţ Ă : 38
A L T R U I S M : 71,92—121, A P Ă R A R E : 386, 403,
163, 171—172, 199, 206, 766, 830, 1143
IN D IC E T E M A T IC 221

APROAPELE: 31, 178, BĂRBAT : 449, 1351


326, 690, 754, 1037, 1221, BĂTRtNEŢE : 182, 251,
1382 387, 440, 450, 789, 1018,
APROPIERE: 96, 868 1193, 1272, 1291, 1321
ARME : 1103, 1115—1116, BĂUTURĂ : 528
1121—1122, 1136, 1139, BEŢIE: 528, 655, 1263
1147 BINE : 16, 31, 72, 83, 90,
ARMONIE : 36, 344, 483, 98, 105, 115, 122—242,
1161, 1409 270, 275, 300, 406, 467,
AROG ANŢĂ: 1071
ARTĂ : 303, 405, 1104, 474, 482, 489, 697, 721,
1418 736, 753, 760, 961, 936,
ASCULTARE : 13, 1316 965, 996, 1074, 1239,
ASEMĂNARE : 365, 384, 1244, 1247, 1249,, 1328,
729, 757, 896—897, 965 1339, 1385, 1401, 1418,
ASPRIM E: 250, 737, 1422, 1426
1204, 1319, 1408 BINEFACERE : 98, 121—
ASUPRIRE : 859, 1128 242, 295, 325, 351, 370
AUTORITATE : 4, 857 616, 744, 893, 937, 1004,
AUR : 159, 196, 778, 954, 1104, 1243, 1250, 1252,
1090 1254—1255, 1264, 1267,
AVARIŢIE : 454, 461 1370
AVERE: 120, 479, 498, BIRUINŢA: 19, 728
549, 889 BLESTEM : 573, 1073,
1117, 1228, 1402
B BLINDEŢE: 243—257,
B A N I: 514, 518, 541, 264—266, 274, 314, 319,
828, 1121 324, 448, 601, 632, 662,
BATJOCURA : 45, 1222 1150
BĂGARE DE SEAMĂ: BOALĂ: 460, 624, 1025,
653 ■1178. 1302

16
222 IN D IC E T E M A T IC

B O G Ă Ţ I E : 119, 207 465, C A R A C T E R : 267, 292,


533, 608, 827, 939, 967, 423, 496, 871, 966,
1024 971, 1155, 1156, 1164—
B U C U R I E : 112, 114, 117, 1165, 1323
142, 157, 306, 515, 609, C A R A C T E R I S T I C I : 270,
612, 617, 772, 782, 949, 415, 1331
981, 1001, 1005, 1048, C A R T E : 49, 486, 1225
1119, 1124, 1223, 1237, C A S Ă : 61, 205, 347, 775,
1255, 1312, 1388 856, 1007, 1207, 1208,
B U N Ă T A T E : 189, 246, 1237
251, 258—345, 398, 410, C A T A S T R O F A : 520
466, 478, 591, 608, 620, C A U Z E : 524
C Ă S Ă T O R I E : 1020
641, 683, 692, 890, 909,
C Ă U T A R E : 2, 34
960, 970, 980, 1020,
C E A R T Ă : 508, 1101,
1036, 1204
1145, 1188, 1233, 1240
B U N Ă V O I N Ţ Ă : 95, 149,
C E T Ă Ţ E A N : 66, 102,
158, 285, 288, 297, 315, 169, 271, 659, 1393,
346—356, 963, 1274, 1399
1393 C I N S T E : 205, 357—432,
B U N U R I : 330 565, 891, 901, 951, 993,
B U R G H E Z I E : 827 1067, 1086, 1190, 1193,
1199—1200, 1205, 1208,
C 1260, 1262, 1278, 1282,
1293, 1351
C A L A M I T A T E : 538, 900
C I V I L I Z A Ţ I E : 859, 967,
C A L I T Ă Ţ I : 1051, 1076,
988, 1114, 1116, 1121,
1164, 1269, 1334 1147
C A L O M N I E : 1206, 1233 C I Ş T I G : 363, 526, 603,
C A P A C I T A T E : 193 848, 953
C A P I T A L I S M : 842, 845, C L A S E S O C I A L E : 829,
1118 842—844
IN D IC E T E M A T IC 223

CLEVETIRE: 136, 214, COP I I : 41, 201, 256—257,


283, 1220 299, 433, 449, 518, 528,
C O L E C T I V I T A T E : 292, 635—636, 770, 879,1056,
618, 663, 693, 816, 860, 1105, 1145, 1188, 1228,
1380 1268, 1291, 1308, 1332,
C O M O A R A : 119 1346
C O M P A T R I O T : 102,184, C O P I L Ă R I E : 450
881, 972 C O R E C T I T U D I N E : 388
C O M P A S I U N E : 433-465 C O S M O P O L I T I S M : 1280
C O M P Ă T I M I R E : 76, 571,
C R E D I N Ţ A : 393, 479,
742, 972, 1083 496, 709. 1167, 1378,
C O M U N I S M : 813, 1379
1412
C O M U N I S T : 385, 388,
C R I M A : 493 : 524, 529,
493, 553, 693, 849, 851,
734, 1078, 1114, 1235,
862, 958, 1286, 1396
C O N C O R D A N Ţ A : 46
1391
C O N D I Ţ I O N A R E : 1012 C R I T I C A : 490, 693, 703,
CONDUCĂTOR : 433, 805, 1059
517, 652, 654, 656, 1024, C R U Z I M E : 256
1107, 1157—1158, 1201, C U L T U R A : 336, 478,
1233, 1294 1057—1058
C O N D U C E R E : 815 C U M I N Ţ E N I E : 634, 741
C O N S E C I N Ţ E : 320 C U M P Ă T A R E : 279, 505-
C O N S T A N Ţ Ă : 534 551, 645
C O N T E X T :3 C U N O A Ş T E R E : 11, 31.
C O N S T R I N G E R E : 474 313, 393, 480, 500,
CONŞTIIN CIOZITATE :
552—573, 648, 865, 984,
1163 1035
C O N Ş T I I N Ţ A : 46, 154, CUNOAŞTERE DE
184, 200, 234, 412, 466— S I N E : 482, 484, 554,
504, 626, 663, 824, 859, 556, 568, 569, 572.
1289, 1379, 1399 720, 872
224 IN D IC E T E M A T IC

C U N O Ş T I N Ţ E : 319 DECĂDERE : 120, 441,


C U R A J : 161, 385, 422— 504, 681
423, 473, 494, 778, 818, DEFĂIM ARE: 1076,
834, 1106, 1117, 1344, 1083, 1191, 1224, 1399
1388, 1399, 1402 D E F E C T E : 529, 551, 716,
CURIOZITĂŢI: 10S, 722, 809, 1050, 1236,
■714—715 1261
C U V I I N Ţ A , B U N A : 602, D E L I C A T E Ţ E : 478,1335
662, 1136, 1192 D E M N I T A T E : 385, 614,
C U V I N T : 23, 70, 78, 172, 841, 963, 1057, 1072,
325, 327, 358, 449, 471, 1082, 1084, 1086, 1091,
545—547, 632, 737, 745, 1112, 1280, 1295, 1305,
820, 833, 846, 906, 956, 1309
992, 1002, 1096, 1104, D E O S E B I R I : 11
1347, 1358 D E P Ă Ş I R E : 696, 720
D E S Ă V I R Ş I R E : 106, 217,
D
259, 316, 689, 696, 761,
DARURI: 505, 1088, 1013, 1339
1252, 1293 DESCOPERIREA A D E ­
D ATORII: 12, 24, 106, V Ă R U L U I : 1, 10, 24,
155, 295, 388—389, 554, 28, 30, 657
600, 610, 615, 664, 687, D E S F R I U : 469, 1013
714, 924, 1004, 1158, D E S P Ă R Ţ I R E : 313
1208, 1216, 1244, 1368 D E Ş E R T Ă C I U N E : 417
D Ă I N U I R E : 50, 109, D E Z I N T E R E S : 150, 240,
123—124, 159, 335, 446 292. 7*2. 753
D Ă R U I R E : 95, 105, 112, D E Z O N O R A R E : 542
118—120, 133, 142, DEZVOLTARE: 474,
157—158, 164, 203, 207, 552, 957, 1127, 1149,
236, 239, 451, 777, 1178 1396
I N D IC E T E M A T IC 225

D I S P O Z I Ţ I E : 535 DULCEAŢA: 10, 776,


D I S P R E Ţ : 445, 730, 1090, 1104, 1173
1300—1301, 1313 DUŞMĂNIE: 10, 253,
D O J A N A : 463, 510, 737 264, 323, 583, 616, 657,
D O R I N Ţ E : 148, 296, 393, 719, 805, 819, 927,
428, 530, 555, 702, 761, 1080, 1154, 1175—1176,
812, 995, 1264, 1401 1178, 1183, 1186, 1337,
D O V E Z I : 797 1357
D R A G O S T E : 16, 56, 64, D U R E R E : 78, 179, 293,
120, 149, 246, 256, 305, 432, 444, 447, 465, 476,
325, 407, 448, 744— 534, 571, 612, 1373
786, 822, 846, 999, 1203,
1245, 1397, 1400 E
D R E G Ă T O R I E : 409
ECHITATE: 153, 673
D R E P T : 43, 242, 279,
303, 398, 413, 476, 503, 862, 874
510, 575, 595, 604, 606, E C O N O M I E : 239
614, 617, 620, 623, 641, E D U C A Ţ I E : 307, 404,
652—653, 658, 660, 663, 938, 1012, 1284
665—666, 670—671, 674, E G A L I T A T E : 762, 826,
681, 683, 687, 689, 771, 829, 1367, 1396
810, 969 E G O I S M : 97, 113, 343,
D R E P T A T E : 23, 33, 60, 599, 1017, 1147, 1369 —
89, 258, 282, 291, 363, 1370, 1379, 1397
385, 400, 477, 510, 519, E L O C I N Ţ A : 4, 432
574—687, 772, 785, 791, E N I G M E : 29
794—795, 813, 1002, E R O A R E : 14, 28
1094, 1136, 1203, 1339 E R O I; 838
D R U M U R I : 28 E V L A V I E : 190
D U I O Ş I E : 90, 304, 454, E X A G E R Ă R I : 510, 551,
464, 571 1330
226 IN D IC E T E M A T IC

EXCLUSIVISM : 1280 F Ă R Ă D E L E G E : 67G


E X E M P L U : 172, 318, F Ă Ţ Ă R N I C I E : 368, 304,
345, 601, 846—857 565, 677, 828, 1138
EXIG ENŢĂ: 688—730, F E M E I E : 372, 528, 879,
1296 1088, 1140—1141, 1275,
EXPERIENŢA: 198, 1278, 1279, 1300, 1398
423, 567, 815 F E R I C I R E : 71, 75, 91, 96,
EXPLOATARE: 209, 100, 102, 104, 106, 109,
844—845, 859, 869, 1136 111, 113, 116, 190, 198,
E Z I T A R E : 212 216, 514, 530—532,
550, 601, 607—638, 625,
654, 831, 868, 885, 959,
962, 974, 993, 1039—
FALSITATE: 46, 353, 1040, 1043—1044, 1120,
388, 417, 1192, 1324, 1148, 1187, 1197, 1207,
1338, 1340 1237, 1278, 1364, 1395,
F A M I L I E : 1299, 1406 1403, 1411, 1420
F A P T : 21, 96, 121, 155, F I D E L I T A T E : 416, 1403
498, 974, 1147, 1154 F I I : 447, 853, 1262, 1300,
F A P T E : 34, 46, 70, 80, 1321
95, 134—135, 137, 172, F I I N Ţ A : 104, 118, 192,
174, 182—183, 185, 536, 665, 689, 765, 986,
193—194, 197, 208—209, 989, 1009, 1010, 1014,
211, 225, 238, 286, 345,
1016, 1036, 1064, 1123,
360, 369, 414, 423, 472,
479, 484, 510, 547, 555, 1228
573, 595, 609, 633, 672, F I R E : 31, 74, 77, 160,
697, 705—706, 708, 245, 281, 299, 304, 309,
729, 745, 748, 799, 850, 424, 430, 456, 530, 809,
853, 903, 956, 1002— 1160, 1172, 1258, 1348
1003, 1202, 1233, 1265, F O A M E T E : 476, 634, 837,
1398 913, 1178, 1417
IN D IC E T E M A T IC 227

F O C : 37, 654, 719, 774, G t N D I R E : 30, 132, 165,


1424 290, 335, 396, 414, 498,
F O L O S : 82, 101, 103, 107, 547, 627, 647, 714, 766,
116, 184, 189, 195, 239, 817, 873, 877, 1028,
331, 386, 570, 618, 753, 1051, 1096, 1129, 1203,
1049, 1054, 1185, 1256, 1229, 1254, 1342, 1348,
1292, 1325, 1363, 1387 1350, 1365, 1370
F O N D : 714, 873 G L O R I E : 305, 511, 640,
F O R M A : 164 858, 953, 1108—1109
F O R Ţ A : 310—311, 459, 1157, 1233, 1298
630, 658, 664, 670, 1016, G L U M Ă : 1195
1055, 1081, 1112, 1121, G R A B Ă : 122, 249, 1101
1140, 1159, 1164 G R A I : 51, 551
F R Ă Ţ I E : 110, 176, 374, G R E Ş E A L Ă : 36, 167,
455, 682, 944, 976, 1148, 326, 402, 427, 462, 469,
1374, 1386 489, 521, 535, 551, 690,
F R I C Ă 1138 698, 713, 741, 743, 853,
F R U C T E : 54, 1258 884, 1120, 1198, 1210,
F R U M U S E Ţ E : 6, 17, 186, 1279, 1346
213, 267, 279, 342, 387,
514, 598, 632, 688, 904, H
945, 953, 1172, 1213,
1281, 1380, 1404 H Ă R N I C I E : 901
F U R T : 636 H O T Ă R I R E : 196, 314,
496, 1106, 1335
G H O Ţ I E : 1263
H R A N Ă : 518, 1073
G A Z D Ă : 205
G E L O Z I E : 1205
GENEROZITATE : 87, I
604, 614, 1005 I D E A L : 718, 1404
GENIU: 305, 379, 411, I D E I : 109, 520, 798, 816,
1035 1365
228 IN D IC E T E M A T IC

IERTARE: 248, 295, INSULTE : 738, 807


326, 490, 731—743, INVIDIE: 328, 522, 551,
1002, 1111, 1263, 1408 628, 1074, 1218
ILU ZII: 32 IPOCRIZIE: 353, 388,
INCAPACITATE : 784 1013
INDEPENDENŢĂ: 812— ISTORIE : 843,1156,1270,
813 1410
INDIFERENŢĂ : 93, 679,
IUBIRE: 49, 103, 110,
996
235—236, 256, 276—
INDIVID: 151, 626, 663,
277, 350, 352, 445, 452,
876, 1382, 1384
INDULGENŢĂ : 333 464, 478, 669, 679, 739,
INFERIORITATE: 1349 743—786, 825, 1132,
1141, 1285, 1295, 1306,
INFLUENŢE: 284, 301, 1309, 1341, 1382, 1420
336
IZBIND A : 53
INGRATITUDINE : 1255
IN IM Ă : 203, 228, 294,
304, 341, 377, 420, 439, î
448, 460, 468, 480, 571, ÎMPĂCARE: 491
774, 1152, 1173, 1175, ÎMPLINIRE : 70
1242, 1332, 1340, 1342, ÎMPREJURĂRI : 83, 149,
1359, 1392 399, 778, 1015, 1203,
INTELECTUAL : 481 1370, 1424
INTELIGENŢĂ: 93, 988, ÎMPRUMUT: 174
1011, 1051 ÎNĂLŢARE : 222
INTENŢIE : 36, 104, 282, ÎNCEPUTURI: 89, 317
1162, 1229 ÎNCERCĂRI: 289, 374,
INTERES : 103, 113, 511, 628, 1165, 1171, 1218,
515, 580, 628, 765, 800, 1286
868, 953, 959, 1185, ÎNCREDERE: 73, 407,
1356, 1360, 1382, 1395— 416, 782, 797, 862, 1080,
1396, 1413 1167, 1336
IN D IC E T E M A T IC 229

INDRĂZNEALĂ: 759, 1017, 1049, 1177, 1226,


764, 4080 1366
Î N D R E P T A R E : 34, 340, Î N V Ă Ţ Ă T O R : 700—701
345 ÎN VĂŢĂTU RA: 29, 31,
1NFR1NARE: 509, 516, 68, 88, 187, 201, 241,
525 257, 559, 570, 773, 820,
INFRlNGERE: 15, 446, 848, 1189, 1318, 1320,
631 1425
Î N G Ă D U I N Ţ A : 289
1 N G I M F A R E : 532, 564,
J
730, 849, 856
Î N J O S I R E : 1302 JERTFIRE DE SINE:
Î N S U Ş I R I : 17, 415, 1005, 474, 778, 1364
1018, 1072 J I G N I R E : 257, 1081,
Î N Ş E L Ă C I U N E : 366 — 1312, 1359
367, 402, 410, 427, 635, J O A C Ă : 26
726, 1186, 1219, 1341, J O S N I C I E : 708, 940
1343, 1355, 1362 1030, 1237, 1298
Î N T Ă R I R E : 35, 443, J U D E C A T A : 34, 38, 116,
1267 252, 257, 314, 409, 415,
Î N T R E B Ă R I : .180, 502, 448, 489, 490, 551, 600,
513, 756, 1022, 1179 622, 628, 637—638, 676,
Î N T R I S T A R E : 460, 525,
702, 787—810, 835, 1009,
1260
1124, 1162, 1220
Î N Ţ E L E G E R E : 38, 105,
J U R Ă M I N T : 1263
162, 273, 333, 338, 436,
552, 562, 573, 618, 840,
1395 L
Î N Ţ E L E P C I U N E : 206, L A C R I M I : 304, 383, 446,
330, 480, 505, 514, 536, 528, 549, 1355
575, 601, 787, 796, 817, L A Ş I T A T E : 838, 962
230 IN D IC E T E M A T IC

LAUDE: 132, 141, 446, L U C R U R I ; 11, 33, 48, 84,


493, 601, 621, 634, 834, 113, 151, 185, 220, 234,
903, 908, 1059, 1074, 362, 381, 416, 636, 695,
1101, 1188, 1191, 1346, 808, 880, 969, 991—
1348 992, 1052, 1074, 1085,
L Ă C O M I E : 507, 524 — 1099, 1110, 1186, 1322
525, 541, 549, 1045, 1107 L U M E : 42, 75, 89, 173,
L E A C U R I : 543 180, 238, 240—241,
L E G A T U R I : 58, 1297, 257, 271, 293—294,
1374 302, 322, 407, 414, 419,
L E G E : 23 — 24, 74, 258, 552, 561, 567, 586, 598,
357, 377, 381, 389, 452, 663,728, 767, 783, 908,
453, 552, 590, 612, 625— 993, 1099, 1125, 1142,
626, 642, 667, 689, 811, 1148, 1161, 1177, 1211,
816, 874, 876, 926, 1002, 1223, 1232, 1303, 1353,
1023, 1112—1113, 1123, 1374, 1409
1200, 1418 L U M I N Ă : 97, 175, 294,
L E N E : 190, 1416 318, 570, 931, 1051,
L I B E R T A T E : 385, 401, 1317
493, 650, 766, 811 — L U P T Ă : 115, 155, 227,
845, 1104, 1128, 1137, 385, 446, 629, 659, 665,
1147, 1203, 1303 704, 712, 811, 813, 817,
L I M B A : 840 832, 840—841, 1062,
L I M I T E : 51 1108, 1167, 1396, 1404
L I N G U Ş I R E : 25, 409, L U X : 533, 967, 1391
417, 653, 858, 1191,
1206, 1325
L I N I Ş T E : 423, 632, 899,
1155 M A M Ă : 408, 449, 700,
L I P S U R I : 476, 693 751, 775, 947, 1208, 1217,
L I T E R A T U R A : 120,1035 1273, 1278, 1292, 1299—
L U C R A R E : 36, 57, 68 1300
IN D IC E T E M A T IC 231

M A S Ă : 502 M I N T E : 51—52, 392, 410,


M A S C Ă : 30 532, 784, 871, 1316, 1359
M A T E R I E : 984 M I R A R E : 498
M Ă R E Ţ I E : 1030—1032, M I Z E R I E : 66, 1304, 1411
1055, 1070—1071, 1089, M l N C A R E : 543
1298 M I H N I R E : 306
M Ă R I N I M I E : 286, 394, M l I N I : 62, 577, 1080,
732, 1160 1115
M Ă R I R E : 26, 1195 M I N D R I E : 200, 250, 520,
M Ă R T U R I E : 89, 210, 522, 1045, 1075—1076,
378, 471, 487, 1346 1215, 1280
M Ă S U R A : 513, 1038 M I N G I I E R E : 78, 439,
M E N I R E : 43, 77, 109, 458, 1172, 1180
208, 461, 859, 879, 955, M I N I E : 244, 249, 265,
1375 525, 535, 537, 545, 671,
M E R I T E 231, 470, 502.
684, 728, 741, 1133,
628, 640, 952, 1074, 1226, 1241
M O A R T E : 66, 101, 134,
1077—1078, 1085—1086,
230, 380, 408, 426, 442,
1310
M I C I M E : 97, 512, 1309
656, 964, 1025, 1046,
1090, 1104, 1125, 1167,
M I J L O A C E : 63, 416, 422,
1180, 1220, 1261
428—429, 725, 750, 1082,
M O D A : 512
1106, 1388
M O D E R A Ţ I E : 247, 798
M I L Ă : 249, 435, 438,
M O D E S T I E : 409, 521,
443—445, 452, 456—457,
461, 464—465, 530, 577, 565, 849, 1005, 1227
584, 644, 795, 980, 1002 M O R A L Ă : 4, 67, 389,
M I L I T A R I S M : 1138 765, 867—869, 883
M I N C I U N Ă : 1, 8—9, 19, M O R A L I T A T E : 221, 223,
22, 24—25, 36—37, 39, 297, 858—885
42, 45, 125, 388, 485, M O R A V U R I : 729, 1270
586, 635, 827, 1012, 1362 M O Ş T E N I R E : 201
232 IN D IC E T E M A T IC

M ULŢU M IRE: 63, 97, N E C E S I T A T E : 102, 162,


171, 200, 254, 296, 996, 339, 1297
1082, 1184, 1242, 1247, N E C I N S T E : 39 5, 411
1250, 1253, 1298, 1407 N E C U V I I N Ţ A : 736
M U N C A : 109, 375, 388, N E D R E P T A T E : 581, 587,
390, 396, 543, 691, 850, 594, 597, 599, 603, 607,
860, 869, 978, 1017, 611, 617, 619, 624, 638—
1072, 1345, 1363, 1379, 640, 646, 651, 659, 662,
1382, 1389 669, 676, 680, 682, 684—
M U N C I T O R : 833 686, 704, 875, 1243
M U S T R Ă R I : 182, 462, N E N O R O C I R E : 61, 68,
1175 72, 81, 88—93, 173, 206,
M U Z E : 823, 1103
311, 455, 460, 462—
463, 536—537, 611, 1023,
1072, 1104, 1177—1178,
N
1197, 1239, 1241, 1299,
N A I V I T A T E : 996 1372, 1407
N A T U R A : 36, 117, 483, NEPARTINIRE: 119,
613, 670, 755, 794, 873, 121, 145, 577, 1124
983, 989, 995, 1016, N E P Ă S A R E : 139, 219,
1020, 1175, 1219, 1410 529, 550, 718, 782, 800,
N A Ţ I U N E : 1157, 1225, 1052
1396 N E P U T I N Ţ A : 70
N A R A V : 13 NERECUNOŞTINŢA:
N Ă Z U I N Ţ E : 414, 448, 1259, 1261—1262, 1268
494, 702, 1163, 1409 NEVINOVĂŢIE: 89,
N E A M : 476, 654, 858, 378, 403, 470, 585, 622
1067, 1157, 1408, 1415 N E V O I E : 55, 69, 73—
N E B U N I E : 225, 506, 512, 74, 78, 140, 156, 232,
544, 1105, 1108, 1306 364, 462, 724, 770, 886,
N E C A Z : 76, 311, 364, 1077, 1148, 1182, 1369,
403, 439 1377, 1379
IN D IC E T E M A T IC 233

N O B L E Ţ E : 341, 969, 980, 1117, 1133, 1137, 1141,


1005, 1039, 1041, 1421 1138, 1152, 1156, 1162,
N O R O C : 29, 1085 1165, 1168, 1194, 1201,
N U M E : 1088, 1090, 1151 1211, 1217, 1260, 1264,
1273, 1288, 1295, 1296,
O 1311, 1313, 1327, 1331,
.1334, 134il, 1348, 1360—
O A M E N I : 9, ÎS, 22, 30, 1361, 1363, 1365, 1369,
42, 55, 59, 69, 71, 81, 1370, 1375, 1385, 1400,
86, 93, 96, 110, 115— 1415, 1417, 1419
116, 119,161, 173, 185, O B I Ş N U I N Ţ Ă : 408
193, 198,208, 215, 220, O B R Ă Z N I C I E : 308, 1302
232, 234—236, 243,
O B S E R V A Ţ I I : 308
258—260, 269, 271, 273,
O C H I : 509, 549, 577, 580,
275, 278, 280, 290,299,
855, 1055, 1272, 1345,
303, 309, 312, 317,319,
1351
322, 334, 336—337, 356,
358, 360, 377, 381, 384, O C R O T I R E : 453, 459,
386, 391, 393, 396, 398— 656
399, 407, 414, O D H N A : 412
416,I438,
456, 460, 479, 498,
O N S Ă : 551
F E506,
541, 544, 549, M A G I I : 418
552—553,
O
555—557, 561, 567, 597, O M E N I E : 70, 286, 315,
615, 632, 656, 669, 319, 327, 555, 785, 854,
683—684, 692, 696, 702, 886—1064, 1201, 1261
706, 715, 721, 727,
O M 729,
O R : 1124—1125, 1260
755, 762, 765, 767,
O NO 796,
ARE: 373, 431,
798—799, 820, 840, 843, 1065—1093, 1151, 1193,
857, 861, 868, 884, 886— 1285, 1315
1001, 1003, 1063, 1071, O R D I N E : 617, 660, 1020,
1076—1077, 1079, 1085, 1110
1089, 1093, 1108, 1110, O R F A N I : 479
234 IN D IC E T E M A T IC

O R I G I N I : 549 P E R S E V E R E N Ţ Ă : 138,
O S I N D Ă : 749 187, 249, 678, 1344
P E R S O N A L I T A T E : 474,
P 1155—1167, 1395
P I E D I C I : 147
P A C E : 241. 262, 617, 836,
1094—1154, 1394 P I E R D E R E : 1095, 1324
P A G U B A : 603 P I E R Z A R E : 541, 549
PASIU NI: 623, 987, P I Z M Ă : 918, 1240
1147 P I L D E : 70, 852, 854, 956,
P A T I M I : 350, 516, 525, 1007, 1169
548, 622, 803, 1147 P L A N U R I : 254
P A T R I E : 94, 616, 813, P L Ă C E R E : 105, 195, 382,
824, 830, 863, 964 430, 439, 510, 525, 534,
P A T R I O T I S M : 511, 839, 536, 1221, 1356, 1407
1154 P L l N S : 76, 442, 458, 463,
P A C A T : 94, 131, 378,
774, 800, 946, 1001,
480, 583, 622, 922, 1052, 1043, 1046, 1407
1120, 1131
P O E T : 475—476, 766,
P Ă R E R I : 15, 1312
821, 989, 1017, 1100
P Ă R E R E DE R A U : 91
P O L I T I C Ă : 867—868
P Ă R I N Ţ I : 433, 447—443,
450, 1105, 1188, 1200, P O P O R : 108, 345, 517,
1268, 1285, 1306, 1308, 605, 612, 626, 654, 811,
1321 812, 818, 821, 823, 830,
P Ă R T I N I R E : 580 885, 959, 1102, 1120,
P E D E A P S A : 67, 169, 1128, 1144, 1164, 1223,
216, 274, 442, 449, 470, 1280, 1367, 1386, 1395,
490—491, 589, 622, 638, 1415
642, 660, 677, 686, 706, POSIBILITĂŢI: 122,
802, 964, 1091, 1111 139, 202, 266
P E R F I D I E : 392 P O T R I V I R E : 144, 710
P E R I C O L E : 492, 544 P O V A Ţ Ă : 1316—1327
IN D IC E T E M A T IC 235

P R A C T I C A : 37, 560— P R O S T I E : 308, 1324


561, 563, 566, 648, 691, P U R I F I C A R E : 116
865, 1049, 1420 P U R T A R E : 315, 727, 861,
PREFĂCĂTORIE; 53, 975, 1188—1220
418
P R E F E R I N Ţ E : 22, 191, R
471, 512
R A M : 78, 539, 733, 941
P R E J U D E C A T A : 319
R A Ţ I U N E : 319, 452,
P R E O C U P Ă R I : 498
456, 497, 667, 671, 809,
P R E S U P U N E R I : 840
P R E V E D E R E : 37, 302,
846, 1219
R Ă B D A R E : 257, 519,
339, 369, 490, 559, 1349
537, 678, 1009, 1182,
P R I C E P E R E : 536, 546
1238
P R I E T E N I E : 5, 72—73,
R Ă S P L A T A : 98, 127—
89—90, 149, 179, 206, 128, 130, 165—166, 169,
245—246, 269, 313, 323, 174, 259, 367, 588, 672—
331, 348, 355, 376, 526, 673, 771, 1238, 1254
641, 659, 767, 800, 805,
R Ă S P U N D E R E : 63, 244,
933, 944, 972, 1098,
265, 545, 593, 691, 703,
1135, 1168—1187, 1200,
860, 1102
1233, 1253, 1269, 1281,
R Ă T Ă C I R E : 1317
1340, 1356, 1364, 1372—
R Ă U ( R Ă U T A T E ) : 77,
1373
P R I G O A N A : 79, 312 114, 124—126, 129—130,
132, 162, 178, 188,
P R I L E J : 82, 118, 216,
191—192, 204, 218,
228, 431
218,' 232, 233, 236,
P R I M E J D I E : 1047, 1178,
246—247, 259, 275, 284,
1180, 1234, 1337—1338 287, 290, 299—301, 320,
P R I N C I P I I : 35 329, 334, 340, 386, 406,
P R O G R E S : 108, 428, 827 447, 489, 549, 591, 594,
P R O L E T A R I A T : 1136 616, 624, 646, 680, 712,
P R O M I S I U N I : 381 714, 721—722, 736, 847,
236 IN D IC E T E M A T IC

894, 920, 962—963, 981, R I S C U R I : 541


996, 1026—1027, 1048, R I S : 8, 92, 573, 1197
1107, 1125, 1134, 1150, R I V N A : 531
1169, 1220—1241, 1292 R O A D E : 915
R Ă Z B O I : 665—666, 834,
R O B I E : 1104
1099, 1104—1105,1107—
R U Ş I N E : 8, 369, 373,
1109, 1114, 1118, 1120,
394, 406, 422, 426, 467,
1127, 1130, 1136—1137,
469, 472, 525, 694—695,
1146—1147, 1153
1068, 1073, 1210, 1224,
R Ă Z B U N A R E : 188, 248,
585, 731, 733, 740, 821, 1306, 1353
1074
R E A L I T A T E : 20, 566 S
R E C O M A N D A Ţ I I : 593 S A C R I F I C I U : 29, 474
RECUNOŞTINŢA: 69, S A L U T : 1276, 1289, 1303
133, 167, 176, 181, S A R C I N I : 62
1242—1271, 1303, 1385
S Ă N Ă T A T E : 527, 1298
R E F U Z : 67
SĂRĂCIE : 202, 232,
R E G R E T : 472, 504, 1231
R E L A Ţ I I : 108, 391, 407,
437, 451, 454, 465, 549,
562, 666, 862, 874, 582, 827, 913, 1022,
1034, 1367 1025, 1196, 1215, 1222,
R E L I G I E : 312, 650 1276
R E S P E C T : 23, 199, 207, S C H I M B A R E : 397, 774,
395, 711, 857, 862, 902, 1065
1042, 1085, 1200, 1272— S C O P : 94, 106, 263, 428,
1315, 1396 1082
REVOLTA: 32, 712, S C R I E R E : 124, 129, 181,
819, 879, 970, 1176, 1063, 1243
1299 SECRETE : 4
R E Z I S T E N Ţ A : 354 S E M E N : 104, 207, 251,
R I D I C O L : 542 306, 315, 322, 333, 498,
IN D IC E T E M A T IC 237

571, 772, 1045, 1052, SOCIALISM: 813, 859,


1203, 1366, 1395, 1408 1146, 1366, 1404
SEMIDOCŢI: 564 SOCIETATE: 66, 151,
SENTIMENTE : 91, 257, 169—170, 189, 400, 552,
349, 425, 948,1008, 1042, 677, 746, 769, 828, 843,
1237, 1242 860, 869—870, 950, 957,
SERIOZITATE: 279 959, 1016, 1060, 1127,
SETE: 476 1277, 1384, 1391, 1395,
SFAT: 75, 87, 172, 497, 1405
1316—1327, 1354 SOLIDARITATE: 1363—
SFINŢENIE: 296, 448, 1390
977 SORĂ : 1278
SFlRŞIT : 47 SOŢIE : 76, 775, 1278
SIMBOL : 186, 1138 SPERANŢA : 632
SIMPLITATE : 44, 348, SPRIJIN : 9, 62, 75, 89,
411, 849, 1209 1173
SIMŢIRE: 497 STĂPINIRE: 503, 535,
SINCERITATE : 376, 546, 548, 5,69, 667, 1077
378, 388, 399, 500, 1134, STIMA : 414, 425, 1309-
1328—1362 1310
SINGURĂTATE: 1173 STRĂDANII : 33, 233,
S l N G E : 508, 528, 549, 291, 345, 383, 525, 753,
585, 1142 877, 1006, 1213
SLĂBICIUNI: 160, 457, STRĂIN : 435, 1196, 1203,
459, 723, 726, 946, 1070, 1277, 1280, 1393
1089, 1106, 1139, 1216, STUDIU : 560
1221, 1390, 1408 SUFERINŢE: 89, 176,
SLUJIRE: 46, 847, 300, 306, 322, 434, 436,
1025, 1401 443, 446, 504, 558, 531,"
SOARE: 52 669, 698, 875, 882, 987,
SOARTĂ : 494, 496, 838, 1037, 1107, 1165, 1363,
841, 1018—1019 1391—1392

1 7 — P ro v e rb e şi c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
238 IN D IC E T E M A T IC

SUFLET: 23, 97, 116, T A T A : 591, 1208, 1217,


118, 194, 234, 278, 294, 1273, 1299, 1398
298, 305, 321, 332, 342, TĂCERE : 698, 942, 1001
414, 455, 460, 478, 483, 1022, 1312
488, 548, 568, 645, 698, TEAM A: 361, 470, 473,
705, 717—718, 783, 801,
492, 426, 669, 942, 1294
857, 871, 873, 892, 938,
953, 987, 1008, 1033, TEATRU : 401, 432, 1223
1039, 1058, 1064, 1100, TEMEINICIE: 9, 15, 74,
1159—1160, 1207, 1232, 746—747, 1245, 1327
1237, 1252, 1299, 1309, TEORIE: 37
1406, 1408, 1424 TICĂLOŞIE: 169, 491,
SUPĂRARE: 173 509, 578, 805, 810, 1232,
SUPERIORITATE: 81, 1236
152, 272, 614, 778, 1064, T I H N A : 35
4424 TIM P: 46, 78, 101, 332,
SUPERSTIŢII: 841 423, 519, 540, 638, 836,
856, 1044, 1086, 1105,
5 1137, 1332, 1362, 1405
T i n e r e ţ e : 182, 307 ,
ŞARPE : 42, 1232 789, 858, 1172, 1272,
ŞCOALA : 1020 1277, 1278, 1344, 1403
ŞIRETENIE : 392, 590 TIRANIE : 493, 658, 834
ŞTIIN ŢA : 168, 488, 546, TO VĂRĂŞIE: 365, 1363
565, 820, 867, 885, 1110 T R A I: 113, 115, 208, 237,
422, 424, 426, 504, 533,
T 768, 1006, 1093, 1135,
1211—1213, 1379
TA LE N TE; 17, 1074, TRĂD ARE: 481, 677,
1155, 1311 863
IN D IC E T E M A T IC 239

T R E B U I N Ţ E : 58—59 V E C I N : 61, 121, 370, 932


T R I S T E Ţ E : 639 V E S E L I E : 146, 260, 390,
T U R B U R A R E : 36, 659 768, 931, 969
V E Ş N I C I E : 702, 1006
U V I A Ţ A : 9, 29, 35, 99,
101, 106, 195,225,326,
U I T A R E : 133, 160, 229,
339, 345, 364,387,391,
731, 740, 1023
422, 440, 452—453,
U M A N IS M SO C IA LIST: 460, 472, 475,501,528,
959, 1395 530, 550, 562,645,654,
U M A N IT A T E : 1391— 708, 715, 768,776,817,
1415 828, 840, 846,849,854,
U M I L I N Ţ A : 742 860, 875, 981, 992, 1018,
U N I R E : 84—85, 1377, 1056, 1088, 1102, 1119,
1383 1155, 1166, 1167, 1180,
U N I V E R S A L I T A T E : 38 1285, 1365, 1371, 1385,
U R Ă : 522, 659, 756, 760, 1401, 1408, 1423
779—780, 786, 964, 1052, V I C I U : 283, 418, 518,
1174, 1183, 1223 699, 802, 912, 1026,
U R E C H E : 25, 1325 1301, 1418
V I C L E N I E : 371, 921,
V
1002, 1071
V A L A B I L I T A T E : 14 V I C T I M A : 639
V A L O A R E : 80, 125, 143, V I I T O R : 139, 494—495,
195, 359, 372, 379, 411, 540, 840, 1127, 1166
483, 486—487, 523, 614, V I N : 506
V I N D E C A R E : 78, 539
717, 801, 934—935, 943,
V I N O V Ă Ţ I E : 66,. 470,
1021, 1033—1034, 1162, 643, 1091, 1107, 1216
1164 V IO L E N Ţ A : 47, 320,
V Ă D U V A : 479 1111, 1112, 1121, 1314
240 IN D IC E T E M A T IC

V IR T U T E : 4, 94, 120, V R A J B A : 84, 508, 1150


169, 187, 208—209, 254, VRĂJM AŞ; 61, 329,
328, 377, 418, 527, 574, 1098, 1150
594, 596, 620, 649, 673, V R E D N IC IE : 70, 207,
699, 732, 855, 881, 953, 313, 409, 750, 956, 967,
987, 1010, 1023—1024, 1080, 1101, 1190, 1287,
1036, 1049, 1078, 1114,
1309
1292, 1301, 1304, 1334,
V R E M E : 1, 124, 127, 143,
1345, 1387, 1399, 1416— 197, 439, 895, 1122, 1181
1426
VISARE: 190, 460
V I T E J I E : 1399, 1416 Z
V I R S T A : 538 ZE I: 79, 96, 194, 205,
V O I N Ţ A : 162. 215, 220, 452, 727, 955, 968, 995,
228, 478, 1144, 1167, 1010, 1050, 1064, 1089
1388
Z G I R C E N I E : 207, 230
V O R B A : 1, 39—40, 44,
Z l M B E T : 158, 440
63, 261—262, 268, 394,
Z V O N U R I : 485
396, 410, 414, 440, 513,
537, 539—540, 619, 727,
748, 794, 828, 850, 924,
929, 1277

A L . N. S T Ă N C I U L E S C U
INDICE DE AUTORI
ŞI
OPERE CITATE

A AMIEL, Henri-Frederic
A I L L Y , P ierre D ’ (1350— (1821—1881), scriitor şi
1420) — teolog şi car­ poet elveţian1, profesor
dinal francez, născut la Universitatea de la
In Oompiegne, unul Geneva : 4, 846.
APULEIUS, Luduş (sec.
dintre conducătorii
II e.n.), filozof latin cu
conciliilor de la Pisa mult duh satiric : 67.
şi Constanta : 1192. ARGHEZI, Tudor (1880—
ALEM BERT, Jean <T 1967), poet, scriitor şl
(1717—1783), enciclo­ publicist român : 375,
pedist francez, mem­ 945.
bru al Academiei ARISTOTEL (384—322
Franceze: 66, 1391. î.e.n.), filozof grec, elev
ALEXIN, Anatoli, scri­ al lui Platon, dascăl
itor sovietic contempo­ al lu i Alexandru Ma-
cedon, Întemeietorul
ran : 994, 1099—1100.
unei şcoli cu formă de
AMADO, Ruiz R., scri­ Invăţămlnt peripate­
itor spaniol (sec. al tic : 5, 150—152, 248,
X X -lea): 149, 269, 376, 270, 348, 378, 469, 510,
377, 593, 858, 843, 1172, 594—596, 689, 753, 1193,
1221, 1277—1279. 1215, 1417.
242 IN D IC E D E A U T O R I

ASACHI, Gheorghe BALYE, Pierre (1647—


(1788—1869), profesor .1706), filozof francez
şl animator al invăţă- şi profesor la Roter-
mlntului, Întemeietor dam : 946.
al presei moldoveneşti BEETHOVEN, Ludwig
şi om politic : 68. van (1770—1827), ce­
ASLAN, Garabet (1881— lebru muzicant şi
1923), scriitor român, compozitor germ an:
profesor universitar: 272, 597, 1072.
1365. BERNARD de Clair-
veaux (1091—1153),
B teolog şi scriitor fran­
cez : 154, 606.
BACON, Francis de Ve-
rulam (1561—1626), fi­ BERSOT, Emest (1816—
lozof materialist şi om 1880), filozof francez:
de stat englez: 153, 947.
271, 733, 754—755, 847, BLAGA, Lucian (1895—
1194, 1252, 1392—1393. 1961), filozof şl poet
BALZAC, H onor6 de român : 155, 756.
(1799—1850), roman­ BLANCHARD, Raphael
cier francez re a list: (1857—1919), naturalist
379. francez: 381.
BARBUSE, Henri (1873— BLANQUI, Louis-Au-
1935), scriitor francez guste (1805—1881), om
com unist: 93—94. politic şi revoluţionar
BASARAB, Neagoe, francez: 811.
domn al Ţării Româ­ BOILEAU, DESPRE-
neşti (1512—1521) : 370. AUX, Nicolas (1636—
BAUDELAIRE, Charles 1711), poet şi critic li­
(1821—1867), poet fran­ terar francez : 6—7,
cez : 382. 598.
IN D IC E D E A U T O R I 243

BONALD, L o u is de cronicar, român : 8,


(1754—1840), scriitor şi 601.
filozof francez : 948. C A N TE M IR , D im itr i e
B O S S U E T , J a c q u es -B e- (1673—1723), domn al
n ig n e (1627—1704), teo­ Moldovei, cărturar en­
log, orator şl scriitor ciclopedist de talie
fran cez: 949. mondială : 70, 160, 383,
B O U R G E O IS , L io n 956, 1101.
(1851—1925), om politic CARLYLE, Thomas
francez : 950. (1795—1881), istoric şl
B R Ă TE SC U -V O IN E ŞT I, filozof englez : 9, 384,
I o n A l. (1867—1946), 848, 1331.
scriitor român : 1330 C A R R E L , A l e x i s (1873—
B R O N T E , E m i l y (1818— 1944), medic şl scriitor
1848), scriitoare en­ francez : 164, 852.
gleză : 156, 438. C A T O N (C A T O ), M a r-
B U D D H A (cca. 622-542 c u s P o rciu s (232—147
î.e.n.), Întemeietorul î.e.n.), om de stat şl
religiei budiste din In­ scriitor roman : 10.
dia : 690. C Ă L IN E SC U , G eorge
B U R N S , R o b e r t (1759—
(1899—1965), critic, is­
1796), poet scoţian de o toric literar şi proza­
mare originalitate: tor român : 161, 1366,
954 1394.
B U T L E R , S a m u e l (1612-
CEAUŞESCU, N icolae
1680), poet, romancier (n. 1918), Preşedintele
şi eseist en'glez : 159. Republicii Socialiste
România, secretar ge­
C neral al Partidului Co­
C A N T A C U Z IN O , Con­ munist Român ; 385,
s ta n t in sto ln ic u l (1650- 552—553; 691, 812—
1716), om politic şi 814, 849, 859—860, 957-
244 IN D IC E D E A U T O R I

958, 1102, 1280, 1367, M o ise <1815—


C I L IB I ,
1395—1396 1866), negustor evreu,
C E H O V , A n t o n P a vlo vic i autor al mai multor
(1860—1904), romancier maxime şi observaţii
şi dramaturg rus : 274, satirice : 1322.
692, 960. C L E M E N T ( T itu s Fla-
C E R V A N T E S , S a a v e d ra v i u s C le m e n s ) ALE­
M ig u e l d e (1547—1616), XANDRINUL (oca.
mare scriitor spaniol: 150-215 e.n.), teolog şi
439. filozof: 279, 513, 759.
C H A M F O R T , N ico la s-S e C O D U L principiilor şl
b a stien R o ch d e (1741- normelor muncii şl
1794), scriitor moralist vieţii comuniştilor, ale
francez : 278, 604, 966. eticii şi echităţii so­
C H A N N IN G , W il l i a m cialiste. Editura poli­
E lle r y (1780—1842), om tică, Bucureşti, 1974.
de stat american : 967. C O M P T E , A u g u s t e (1798-
C H A R R O N , P ierre (1541- 1853), matematician şi
1603), moralist fran­ filozof francez : 1368.
cez : 554, 968. CONGRESUL A L X I-
C H A T E A U B R IA N D L E A A L P.C.R. 25—28
noiembrie 1974, Edi­
F r a n ţ o i s - R e n i de tura politică, Bucu­
(1768—1848), scriitor reşti, 1975.
francez : 387, 605. C O N T A , V a sile (1845—
C IC E R O N E ( = CICERO ), 1882), filozof materia­
M a r c u s T u l l i u s (106— list român : 11, 97, 440,
43 î.e.n.), orator, om 1332.
politic şi filozof latin : CORNEILLE, Pierre
90, 163, 275—277, 386, (1606—1684), mare dra­
470—471, 602—603, maturg francez, înte­
757—758, 861—865, meietor al dramatur­
1103—1104, 1173, 1281. giei clasice : 164, 852.
IN D IC E D E A U T O R I 245

C O Ş B U C , G eorge (1866— D ID E R O T , D en is (1713—


1918), poet român : 280, 1784), filozof, enciclo­
863. pedist, scriitor şi este­
C R E S U S (cca. 560—546 tician1 francez: 70,
i.e.n.), ultimul rege al 168—16,9, 864, 971—
statului Lidia din Asia 972, 1282, 1418.
Mică : 1105. D IO G E N E de S in o p e
CRITIAS (450—403 (404—323 î.e.n.), filozof
î.e.n.), cel mal renumit grec cinic : 473, 973,
dintre cei treizeci de 1419
tirani ai Atenei : 281. D O N IC I, A lexa n d ru
(1806—1866), fabulist
D român : 13
D O S T O IE V SK.I, Feodor
DELEDDA, Grazla
Mihailovici (1821—
(1871—1936), scriitoare
1881), romancier rus :
italiană ; 441. 474, 614, 762, 1283,
D E L I L L E , J a c q u e s (1738-
1397.
1813), poet francez :
,1369. D O U M E R , P a u l (1857—
D E M O C R I T (cca. 460— 1932), om politic, pre­
357 l.e.n.), filozof grec : şedinte al Republicii
12, 98, 165—167, 282— Franceze: 172, 285,
284, 472, 514—515, 555, 349, 389, 760, 1106,
607—611, 694—695, 763, 1284—1285, 1334, 1371,
969, 1254. 1399
D E M O S T E N E (384—322 D R A G O M I R E S C U , M i-
î.e.n.), orator şi om hai, publicist român :
politic grec : 612—613. 170, 697.
D E N S U S I A N U , O v . d - f iu l D UCICI, l o v a n (1874—
(n. 1904), scriitor ro­ 1943), poet şi diplomat
mân : 970- şţrb : 761, 974.
2 46 IN D IC E D E A U T O R I

DUCLOS, Jacques (n. ERASM de R o tte r d a m


1896), militant al (Erasmus Desiderius)
mişcării muncitoreşti (1469—1536), savant,
franceze şi internaţio­ enciclopedist şi uma­
nale : 173. nist olandez : 177,
DUM AS, A lexandre-ta- 288—289.
tăl (1802—1870), ro­ ESOP (sec. VII—VI
mancier şi autor dra­ î.e.n.), fabulist grec,
matic francez: 174, originar din Asia
1398. M ică: 176, 290, 619,
1107.
E E U RIPID E (480—406
î.e.n.), unul din cei trei
E I N S T E I N , A l b e r t (1879- mari poeţi tragici ai
1955), fizician german, Greciei an tice: 517,
celebru prin teoria re­ 865, 975, 1108.
lativităţii : 99.
ENGELS, F ried rich
F
(1820—1895), unul din­
tre principalii fonda­ FABRE, Je a n - H e n r i
tori ai socialismului (1823-—1915), entomo­
german ; 14, 816, 1016. log francez : 1109
E N N I U S , Q u in tu s (239— F A R A G O , E le n a (1878—
169 î.e.n.), poet latin : 1954), poetă şi scrii­
1317. toare română : 390.
E P I C T E T (cca. 50—138), FEDRU (sec. I î.e.n.)
filozof stoic grec : 15, scriitor latin de ori­
gine tracă ; 391, 1318 ;
72, 175, 286—287, 516,
F E N E L O N , F r a n ţo is de
615—616, 794, 1196.
S a lig n ia c d e la M o th e
E P IC U R (341—270 î.e.n.),
(1651—1715), teolog şi
filozof grec : 73, 617— scriitor francez : 178,
618. 976.
I N D IC E D E A U T O R I 247

F L O R I A N , J e a n -P ierre stat al Indiei : 977,


C laris d e (1755—1794), 1111— 1112.
fabulist francez : 1372. GOETHE, Johann W olf-
FO CILID E d in M ile t g a n g v o n (1749—1892),
(sec. VI î.e.n.), poet mare poet, glnditor şl
grec.: 291, 620. om de ştiinţă german :
FOGAZZARO, A n to n io 16—17, 100—101, 181—
(1842—1911), poet şl ro­ 183, 293—294, 350, 393,
mancier italian : 179, 519—522, 557—558, 621,
1373. 700—702, 817, 866,
FORSTER, F rie d ric h 979—983, 1155—1156,
W i l h e l m (1869 — sec. 1175, 1198, 1255—1256,
XX), pedagog şi mora­ 1287, 1337—1340.
list german : 698, G O G A , O cta v ia n (1881—
1335—1336. 1936), poet român şi
FO UILLEE, A ljred om politic : 984.
(1838—1912), filozof G O G O L , N icolae Vasi-
francez : 292. lie vici (1809—1852), ro­
F R A N C E , A n a t o l e T h i- mancier r u s : 1374.
b a u lt (1844—1924), poet G O L D O N I , C arol (1707—
şi romancier francez 1793), scriitor comic
re alist: 1110. italian : 295.
F R A N K L IN , B enjam in GOLESCU, Io rd a ch e
(1706—1790), fizician, (1768—1848), cărturar
filozof, om politic ame­ şi scriitor român : 249,
rican : 180, 392, 518, 394, 1375.
699.
G O R K I, M a x i m (pseu­
donimul lui Alexei
G Maximovici PESKOV)
G A N D H I, M ohandas (1868—1936), scriitor
C a r ra n ch a n d (1869— sovietic,: 19, 236, 1288,
1948), om politic şi de 1400.
248 IN D IC E D E A U T O R I

G R A C IA N Y M O R A - HOMER (aprox. în tr e
L E S, Baltasar (1601— sec. X II şi V III Le.n.),
1658), sc riito r m o ra list cel m ai m a re p o e t a l
sp an io l : 20, 351, 423, a n tic h ită ţii g re c e ş ti:
765, 1074, 1257, 1341. 1113.
H U G O , V ic to r <1802—
H 1885), p o e t şi sc riito r
fran cez, în te m e ie to r
HASDEU, Bogdan P etri-
a l c u re n tu lu i ro m an a
ceicu (1838—1907),
t i s t : 298, 444, 475—477,
lin g v ist, isto ric şi sc ri­
626—627, 734, 766,
ito r r o m â n : 21, 395,
820—824, 987—989,
1199.
1114—1116, 1157, 1401.
H E L V E T IU S, Claude
(1715—1771), filozof
I
fra n c e z m a te ria lis t:
102, 297, 352, 628, IB A R U R I, D o lo res (n.
818—819, 863, 895, 1319, 1895), om p o litic sp a ­
a420. n iol, p re ş e d in tă a C C .
H E R A C L IT (cca. 576— a l P.C. d in S p a n i a :
480 î.e.n.), filozof m a ­ 703, 1376.
te ria lis t g re c d in IB R A lL E A N U , G arabet
Efes : 629. (1871—1936), c ritic şi
HESIOD (ap ro x . sec. isto ric lite r a r ro m â n :
V III—V II î.e.n.), p o e t 22, 445, 991.
g r e c : 630, 1224. I B S E N , H e n r i k (1828—
HIPERIDE (386—323 1906), s c riito r şi d r a ­
î.e.n.), o ra to r şi om p o ­ m a tu rg n o rv e g ia n :
litic grec : 624—625. 184.
HOLBACH, Paul H en­ I O R G A , N i c o l a e (1871—
ri d p (1723—1789), fi­ 1940), isto ric, p u b lic ist,
lozof fra n c e z : 103— o ra to r, sc riito r şi om
104, 765, 868, 986. politic1 ro m â n : 75? 105,
IN D IC E DE AUTORI 249

185, 299—302, 397, 446, d u lu i C o m u n ist al


478, 681, 704—705, 795, U.R.S.S. : 399, 768,
853, 991, 1289, 1342. 1201 .
ISO C R A T E (436—338 KANT, Im m anueî
î.e.n.), o ra to r a te n ia n (1724— 1804). filozof
v e s t i t : 23, 525, 707, g e rm a n i d e a l i s t : 106.
796—797, 992, 1200. 186, 1202.
I S T R A T E , P a n a i t (1884*- K O G A L N IC E A N U , M i­
1935), sc riito r ro m â n : h a i l (1817—1891), om
303, 398, 767, 825. p o litic, d e m o c ra t b u r ­
ghez, isto ric, s c riito r
şi z ia ris t ro m â n : 25.
J
K O M E N SK Y, Jan A m os
JAU RES, Jeaa (1859— (1592—1670), g în d ito r
1914), om p o litic şi is­ u m a n is t şi ped ag o g
to ric fra n c e z : 24, 250, ceh : 187, 527, 636,
632, 1117— 1118, 1320. 1291, 1344— 1345.
1377— 1378, 1402— 1404.
JO U BERT, Joseph
L
(1754— 1824), s c riito r
francez, m o r a l i s t : 633, L A C O R D A IR E , Jean-
1290, 1343. B a p tiste -H e n ri, le
J U V E N A L , D e c im u s J u - P e r e (1802—1861), o ra ­
n iu s (60—140 e.n.), to r şi teolog fran'cez :
p o et sa tiric la tin : 304, 305, 1295.
634, 993—994, 1421— L A F O N T A IN E , Jean de
1422. (1621— 1695), p o e t şi
fa b u lis t f r a n c e z : 74,
K 556, 637, 1197.
K A L IN IN , M ih a il Iv a n o - L A M B E R T , A nne-T he
vic i (1873—1946), m ili­ rese, m a rq u ise de
ta n t de seam ă al P a r ti­ (1647— 1738), a u to a re a
250 IN D IC E D E A U T O R I

unor opere pedago­ 826—829, 869—870,


gice : 188. 1379.
L A M A R T I N E , A lp h o n s e L E I B N J Z , G o ttfr ie d W il-
d e (1790—1868), scriitor h e l m (1646—1716), fi­
şi poet francez roman­ lozof german : 307.
tic : 995. LESSIN G , G o tth o ld E-
L A M E N N A IS, Felicite p h r a im (1729—1791),
Robert de (1782—1854), scriitor german : 27—
scriitor şi filozof fran­ 30 ; 183—190, 308, 400,
cez : 528. 709—71C, 770, 993—999,
L A O T Z t (sec. VI î.e.n.),
1073.
filozof chinez, înte­
L O C K E , J o h n (1632—
meietor al taoismului
sau taoteismului : 707, 1704), filozof şl om po­
1119, 1347. litic englez : 26, 1346.
L A V A T E R , Johann Kas- L IC H T E N BERG, G eorg
p a r (1741—1801), scri­ C r isto p h(1742—1799),
itor, poet şi teolog el­ scriitor şi moralist ger­
veţian : 306. man : 31, 76, 309, 401—
LAWRENCE, Thomas 402, 479, 529, 769, 798,
(1769—1830), pictor en­ 830, 1000—1001, 1120—
glez : 708. 1122, 1292—1294,1348—
L E N I N , V l a d i m i r Ilici 1349.
(1870—1924), organiza­ L IE B K N E C H T , K arl
tor şi conducător al (1871—1919), om politic
proletariatului şi Parti­ german, unul din fon­
dului Comunist din datorii P.C. din Ger­
Rusia, conducător al mania : 1122.
Marii Revoluţii Socia­ L I S I A S (cca. 440—c. 380
liste, gînditor, scri­ î.e.n.), orator g re c :
itor şi om politic: 799.
I N D IC E D E A U T O R I 251

L IV R Y H id e (1802— MAKARENKO, A n to n
1867), autor dramatic S e m io n o v ic i(1888—
francez : 1350. 1939), pedagog şi scri­
LUXEM BURG, Roşa itor sovietic (404, 711,
(1871—1919), militantă 1296, 1380.
comunistă germ ană: M A N N T h o m a s (1875—
30, 32. 1955), scriitor german :
483.
M MAO T Z E - D U N , om po­
litic chinez, preşedinte
M A C H I A V E L L I , Nicold
al P. C. Chinez, unul
(1469—1527), glndltor
din întemeietorii P. C.
politic şl scriitor Ita­
Chinez: 560—567, 1127,
lian : 191, 312.
1158, 1176.
M A E T E R LIN C K , Mau-
M A R IV A U X ) P ie tr e
rice (1862—1949), scrii­ G a rle t d e C h a m b la i n
tor belgian de limbă d e (1688—1763), scrii­
franceză : 639—640. tor francez : 316, 1205.
„M AH ĂBH ARATA", e- M A R C A U R E L I U (Mar-
popee sanscrită (aprox. cus Aurelius Antonl-
sec. V I.e.n.) şl cel mai nlus), împărat roman,
impunător monument filozof : 33, 36, 77, 107,
al literaturii hinduse 195—197, 314—315, 353,
(192—194, 310—311, 415, 416, 482, 533—534,
568—569, 645—647,
403, 447, 480, 531—533,
712—714, 735—737, 772,
559, 641—643, 771, 800, 871—873, 1004—
831—832, 1002, 1076, 1013, 1077, 1205, 1229,
1123—1128, 1321. 1351, 1381, 1405.
M A I S T R E , Xavier de M A R T IN DU GARD,
(1763—1852), scriitor Roger (1881—1958),
francez : 313. scriitor francez : 450.
252 IN D IC E D E A U T O R I

M A R Ţ I A L (Marcus Va- M O L l E R E (pseudonimul


lerius Martialis) (cca. lui Jean-Baptiste PO-
40—184 e.n.), poet la­ QUELINY), 1622—
tin : 317 1673), unul dintre cei
M ARX, Karl (1818— mai mari dramaturgi
1883), filozof materia­ ai literaturii univer­
list german, sociolog, sale : 484.
economist, întemeie­ M O N T A I G N E , M ic h e l de
tor al comunismului (1533—1592), scriitor şi
ştiinţific, genial învă­ gînditor umanist fran­
ţător şi conducător al cez: 38, 200—201, 717—
proletariatului interna­ 718, 801—802, 1079—
ţional : 198, 407, 448, 1081, 1230—1231, 1423.
833, 874, 1014—1017, M O N T E S Q U I E U , Char-
1128, 1382. le s -L o n is d e S e c o n d a t
M EH E D IN ŢI, Sim ion (1689—1755), scriitor
(1869—1962), geograf . iluminist şi filozof
ro m ân : 37, 318, 408, francez : 319, 650—651.
449, 773, 854, 875, 1018, M O R U S , T h o m a s (1478—
1129. 1535), gînditor şi scrii­
tor umanist, om de
M IC U , S a m u e l (CLAIN)
stat englez : 834.
(1745—1806), istoric şi
lingvist român : 409— N
410.
M I R A B E A U , H o n o re Ga- N A N S E N , F r id tj o f (1861-
1930), naturalist şi ex­
briel R i q u e t i d e (1749-
plorator norvegian :
1791), om politic fran­ 411.
cez : 1020. NAPOLEON BONA-
M I L T O N , J o h n (16Q8— PARTE (1769—1821),
1674), poet englez : 199, îm părat al Franţei :
648—649, 1225. 535, 738, 1021, 1206.
IN D IC E D E A U T O R I 253

NEHRU, Ja w a h a rla l 717, 775, 1024—1027,


(1889—1964), om politic 1134, 1160, 1177—1181,
indian, preşedinte al 1207—1208, 1232—1233,
Indiei : 320, 835, 1082, 1261, 1323—1324, 1383,
—1091, 1152. 1406, 1424—1425.
P A N N , A n t o n (1794—
O 1854), scriitor, muzi­
cian şi folclorist ro­
„O M I E ŞI UNA DE
mân : 39, 324, 657.
culegere de
N O P Ţ I" ,
basme arabe (cca. P A S C A L , B la ise (1623—
1400) : 203, 537, 652— 1662), matematician, fi­
653, 774, 1022—1023, zician, scriitor şi filo­
1131, 1260 zof francez : 210—211,
486, 658, 720—722, 877,
O V I D I U (Publius Ovi-
1028—1033, 1083,1297—
dius Naso) (43 î.e.n.—
1298, 1407
cca. 17 e.n.), poet la­
tin : 78—80, 321, 412, P A V E L d i n Tars, teolog,
485, 1132—1133. decapitat la Roma în
anul 67 e.n. : 212, 1135.
P E L L IC O , S ilv io (1789—
P
1854), scriitor italian :
PALLADY, T h eo d o r
325.
(1871—1956), pictor ro­
P E STA LO ZZI, H ein r ich
mân : 836.
(1746—1827), pedagog
„ P A N C E A T A N T R A " , cu­
legere de poveşti, fa­ elveţian : 451.
bule şi sentinţe in­ P E T O F I S ă n d o r (1823—
diene datînd din pri­ 1849), scriitor şi poet
mele secole ale erei maghiar : 837.
noastre : 81—82, 204— PETRARCA, F ra ncesco
209, 252—255, 322—323, (1304—1374), poet ita­
538—541, 570, 654—656, lian : 30, 1035.
254 IN D IC E D E A U T O R I

P Ă R V A N , V a s ile (1882— tant al socialismului


1927), istoric şi arheo­ prem arxist: 661.
log român : 326, 452, P R O V E R B E : albaneze :
,1033, 1408, 787, arabe : 122. 1242 ;
PLATON (427—347 basce : 886 ; chineze :
le.n.), filozof grec : 41, 346, 887, 1188, engleze :
413, 659—660, 1299. 731; franceze : 123,
P L E H A N O V , G h eo rg h i 243 ; greceşti; 574 ; in­
V a le n tin o v i c i (1856— diene : 124, 732, Italie­
ne : 258; latineşti:
1918), revoluţionar şi
teoretician marxist 880 ; libaneze ; 433 ;
persane : 125 ; româ­
rus : 1136.
neşti : 1, 55—65, 126—
P L I N I U cel T l N A R (Ca­
147, 244—246, 258—
lus Plinius Secundus)
266, 347, 357—372,
(62 — cca 120), scriitor
434—437, 466—468,
latin, prieten' al împă­
ratului Traian : 776, 505—509, 575—591,
1036. 744—751, 788—792,
P L V T A R H (cca. 46— 889—929, 1065—1069,
120), scriitor şi filozof 1094—1098, 1168,
grec : 213, 327, 803. 1189—1191, 1220,
PRE VO ST, A ntoine, A - 1243—1250, 1272—1273,
batele (1697—1763), 1316, 1328—1329, 1363—
scriitor francez : 1037- 1364, 1416; ruseşti: 2,
1262 148 ; scandinave : 688;
PROTAGORAS (cca. spaniole : 3 ; turceşti :
481—411 î.e.n.), filozof 92, 247, 267—269, 373-
grec : 1038 374, 592, 752, 930—942,
P R O U D H O N , P ierre-Jo- 1169—,1171, 1274—1276.
s e p h (1809—1865), filo­ P U Ş K I N , A l e x a n d r S er -
zof, sociolog şi econo­ g h e e v ic i (1799—1837),
mist francez, reprezen­ poet r u s : 1039, 1137
IN D IC E D E A U T O R I 255

Q pamfletar şi polemist
francez: 1041.
Q U I N T I L I A N U S (sec. I
J.e.n.), rector la tin : RO BESPIERRE, M axi-
487. m l l i e n d e (1758—1794),
om politic francez,
R unul dintre conducă­
R A B E L A IS, FTangois torii revoluţiei bur­
(cca. 1483—1553), scrii­ gheze din F ra n ţa :
tor francez : 488. 1384.
RA C IN E , J e a n - B a p tis te ROCHEFOUCAULD
(1639—1699), drama­ (L A ), F r a n ţo is de
turg francez : 1234 (1613—1680), glndltor
R A L E A , M ih a i (1896— francez: 83, 214, 328,
1964), sociolog, psiho­
415—418, 542, 669,
log, eseist şi om politic
724—725, 739, 781,
român : 723.
„R A M A Y A N A “, poem
1084—1086, 1209, 1264,
epic indian (aprox. sec. 1301—1302, 1353—1355.
IV î.e.n. : 42, 453, 662, ROLLAND, R o m a in
777—778, 838, 1208, (1866—1944), scriitor
1234, 11262—1263, 1300, francez: 43, 110, 215,
1325. 455, .1042, 1303.
R E N A R D , J u l e s (1864— ROUSSEAU, Jean -Ja c-
1910), scriitor francez :
q u e s (1712—1778), filo­
454, 1040.
zof iluminist, pedagog
R E L G I S , E u g e n scriitor:
780, 879, 1138—1141, şi scriitor francez : 111,
1412. 210—219, 354, 456—
R IV A R O L , A n to in e de 457, 489, 543, 571, 1142,
(1753—1801), eseist, 1210—1211, 1265.
256 IN D IC E D E A U T O R I

s 330—332, 49U—491,
671—673, 727, 784,
S A A D I, M uslihîddin
855—857, 880, 1044—
(1184—1291), poet per­
1048, 1089, 1184—1185,
san, clasic al litera­
1212—1213, 1236, 1266,
turii persane şi tad-
1305—1306, 1387, 1426.
jice : 329.
SH A K E SP E A R E , W il-
S A L L U S T IU S , Caius
liarn (1564—1616), co­
Crispus (86—35 î.e.n.),
rifeul dramaturgiei şi
istoric şi om politic ro­
Renaşterii engleze:
man : 84
SARCEV, Francisque 419—420, 458, 547, 572,
(1827—1899), critic dra­ 1049—1051, 1088.
matic francez: 1385. S H A W , George Bernard
SC H IL L E R , F riedrich (1856—1950), mare dra­
(1759—1805), poet şi maturg englez : 677,
dramaturg, estetician 1052.
şi istoric german : 85, S L A V IC I, Ioan (1848—
544, 726, 740, 783, 1043, 1925), scriitor român :
1085, 1304, 1386. 678.
SCH O PENH a UER, A t - SM IL L E S , Sa m u el (1821-
t h w (1788—1860), filo­ 1904), scriitor moralist
zof idealist german : englez : 115, 227—228,
114, 670, 782,1237,1356. 421—423, 679, 1414,
SC O TT, W alter (1771— 1307.
1832), romancier şi SO C R A T E (469—399
poet romantic scoţian î.e.n.), filozof g rec:
de limbă engleză : 444. 424.
SE N E C A , L ucius A n - SOFOCLE (497—cca.
naeus (cca. 4 î.e.n. — 405 î.e.n.), poet tragic
65 e.n.), filozof, scriitor grec : 224, 1053.
şi om de stat roman : SO LO M O N (973—933
44, 112—113. 220—225, î.e.n.), rege al statului
IN D IC E D E A U T O R I 257

Israel, cunoscut prin dian : 117—119, 336,


proverbiala sa înţelep­ 428, 682, 1056— 1058,
ciune : 546, 674—676, 1091, 1215—1216, 1238.
68k, 741. T E O F R A ST (372—287
SO LO N (cca. 640—cca. î.e.n.), naturalist şi fi­
588 î.e.n.), legislator lozof grec: 427, 730.
atenian : 1326. TE O G N IS (sed. VI î.e.n),
SPENCER, H erbert poet elegiac g rec:
(1820—1903), filozof, 232—233, 683, 805, 1059.
sociolog şi psiholog
1186, 1217.
englez : 256.
T E R E N T IU , P ublius
S P IN O Z A , B aruch
A fe r (185—159 î.e.n.),
(1632—1677), filozof
raţionalist olandez: autor dramatic latin :
573, 1054. 355, 1187.
STAEL, A nne-L ouise- TH A .LM A N N , Ernst,
G erm aine de (1766— (1886—1944), om politic
1817), scriitoare fran­ german1, din 1925 pre­
ceză : 116, 333, 425. şedinte al C.C. al
S Y R U S , Publius (sec. I Partidului Comunist
î.e.n.), poet latin : 231, din Germania: 46,
334—335, 492, 804, 1267. 493—496, 840, 1055,
1143, 1162—1167, 1388.
T TH O R E Z, M aurice
T A C IT (Publius Corne- (1900—1964), om poli­
lius Tacitus) (cca. 55— tic francez, secretar
120), istoric şi om po­ general (1930—1964) şl
litic roman : 426, 729. preşedinte (1964) al
T A G O R E , R abindranath C.C. al Partidului Co­
(1861—1941), poet, pro­ munist Francez : 841—
zator şi dramaturg in­ 845, 1144—1146.
2 58 IN D IC E D E A U T O B I

TIT U L E SC U , Nicolae V
(1882—1941), om politic
VARLAAM ( 7—1657),
şi diplomat român:
mitropolit al Moldovei
338. (1632—1655) : 549, 1150.
T O G L IA T T I, P alm iro V A U V E N A R G U E S, Luc
(1893—1964), om poli­ de CLAPIERS (1715—
tic italian, secretar ge­ 1747), moralist francez:
neral al C.C. al Parti­ 52, 87, 120, 239, 257.
dului Comunist Ita­ 429—432, 460—464,
lian (1927—1964), se­ 497—501, 742, 785,
cretar al Internaţiona­ 808—810, 883—884,
lei Comuniste (1935— 1092—1093, 1151, 1218—
1943) : 1147. 1219, 1239, 1268—1271,
T O L STO I, L e v N ikolae- 1310—1312, 1327, 1413—
vici (1828—1910), mare 1414, 1359—1361.
scriitor rus : 47, 234— V E G A , Lope de (1562—
237,839, 548, 1060,1149, 1635), poet şi scriitor
1389. spaniol : 341.
TU C ID ID E (cca. 469— VELM IR O V 1C I, Nicolae
395 î.e.n.), istoric grec (sfirşitul sec. al
din Atena : 684. XlX-lea şi începutul
sec. al XX-lea), scrii­
T W A IN , M ark (pseudo­ tor moralist iugoslav :
nimul lui Samuel 356, 1159.
Langhorne Clemens) V E R G IL IU (Publius
(1835—1910), scriitor Vergilius Maro) (70—
nord-american : 1148. 19 î.e.n.), poet latin :
88, 1153.
U V IA N U , T udor (1897—
1964), estetician, isto­
URECHE, G rigore (cca. ric literar, filozof şi
1590—1647), cronicar scriitor român : 89,
moldovean : 238, 340. 1240.
IN D IC E D E A U T O R I 259

V IG N Y , A lfre d de W
(1797—1863), poet fran­ W AGNER, Siegfried
cez : 240, 1313.
(1869—1930), compozi­
V IN C I, Leonardo da tor german : 503.
(1452—1519), pictor,
W ILD E , Oscar (1856—
sculptor, scriitor şi 1900), scriitor englez :
muzician Italian : 53,
344, 504.
686, 1061.
V L A H U Ţ A , A le xa n d ru
X
(1858—1919), scriitor
român : 121, 241, 342, X E N O F O N (cca. 430—
465, 502, 786, 1362. 335 î.e.n.), istoric grec,
V O L T A IR E (Franţois- discipol al lui Socrate:
Marie AROUET) 91, 1064.
(1694—1778), glnditor X E N O PO L, A le x a n ­
şi scriitor francez: d ru D. (1847—1920),
54, 90, 242, 343, 687, istoric, sociolog, econo­
743, 1063, 1154, 1241, mist şi filozof român :
1314—1315. 345, 885, 1390, 1415.
BIBLIOGRAFIE

A L E X IN , A N A T O L I, Dialog despre om enie, Editura


tineretului, 1968.
A L M A Ş , D U M ITRU , Decebal, Editura Meridiane, 1972.
A M A D O , R U IZ R., Secretul succesului, Tipografia
Sibiu, 1915.
A U C L A IR , M A R C E L L E , V iaţa lui Jean Jaures, Edi­
tura politică, Bucureşti, 1966.
BACO N, F R A N C IS, E seuri sau sfa tu ri politice şi m o ­
rale, 1969.
BĂDESCU, C O N ST A N T IN , R eflecţii şi m axim e, Edi­
tura ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
B u letin u l nr. 2 al sem inarului de pedagogie teoretică,
Editura Casei şcoalelor, 1926.
B R E D E L, W IL L I, E rnst T h ălm ann, E.S.P.L.A., 1952.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , E xpunere cu p rivire la Pro­
g ram ul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideo­
logice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi
educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea rela­
ţiilor din societatea noastră pe baza principiilor
eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, în voi.
P lenara C.C. al P.C.R. d in 3—5 noiem brie 1971,
Editura politică, Bucureşti, 1971,
B IB L IO G R A F IE 261

CEAU ŞESCU , N IC O L A E , C uvintare la C onferinţa na­


ţională a scriitorilor d in 24 m a i 1972, Editura poli­
tică, Bucureşti, 1972.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , R om ânia pe d ru m u l con­
stru irii societăţii socialiste m ultila tera l dezvoltate,
voi. I, Editura politică, Bucureşti.
C EAU ŞESCU , N IC O LA E, C uvintare la plenara co­
m ună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului S u p re m al
d ezvo ltării econom ice şi sociale a R om âniei,
28 noiembrie 1973, Editura politică, Bucureşti, 1973.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , C uvintare la întîlnirea cu
a ctivu l organizaţiei ju d e ţen e B uzău a P.C.R., Scîn-
teia nr. 9665 din 19 octombrie 1973.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , R aport la cel de-al X l-le a
Congres al P.C.R., Editura Politică, 1974.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , D iscursul solem ’n al p re­
şed in telui Nicolae Ceauşescu, Scînteia nr. 10131
din 18 martie 1975.
CICERO, M A R C U S T U L L IU S, D espre îndatoriri.
* * *, C odul principiilor şi norm elor m u n cii şi vieţii
com uniste, ale eticii şi echităţii socialiste, Editura
politică, Bucureşti, 1974.
C R IV IA N U , G RIG O RE N., Cugetări şi m a xim e , Edi­
tura tineretului, 1966.
* * * D icţionar de etică p en tru tineret, Editura poli­
tică, 1968.
FERERA, M A R C E LL O şi M A U R IZ IO , De vorbă cu
T ogliatti, E.S.P.L.A., 1957.
Epopeea lu i G hilgam eş, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1966.
GOETHE, IO H A N N W O L F G A N G , Despre literatură
şi artă, Editura pentru literatură şi artă, 1957;
262 B IB L IO G R A F IE

M a x im e şi r e fle c ţii, Editura Univers, Bucureşti,


1972.
G O IA , A . S., R ă b o ju l c u co m o ri, Tipografia „Litera",
Bucureşti.
H E L V E T IU S , C L A U D E -A D R IE N , T e x t e p ed agogice
a lese, Editura pedagogică, Bucureşti, 1964.
H U G O , V IC T O R , D espre lite ra tu ră şi a rtă , Editura
de stat pentru literatură şi artă, 1957 ; V e rs u ri, Edi­
tura tineretului. Bucureşti, 1958.
IB A R U R I, D O L O R E S , S in g u ra cale, Editura politică,
Bucureşti, 1963.
IO R G A , N IC O L A E , C u g etă ri, Editura tineretului 1968,
C u g etă ri (în colecţia Cogito), Editura Albatros, 1972.
L A N G F E L D E R , P A U L , F rie d ric h S ch iU er, Editura de
stat pentru literatură şi artă, 1955.
L IC H T E N B E R G , G E O R G C R IS T O P H , A fo ris m e -E se -
u ri, Bucureşti, 1970, Editura Univers.
L E V R A U L T , L E O N , L e s g e n re s littir a ir e — M a x im e s
e t P o rtra its. Paul Delaplane — ădlteur, Paris.
L E N IN , V . I., O p e re c o m p le te , Editura politică.
L IE B K N E C H T , K A R L , C u v în tă ri, S criso ri şi a rtico le
a lese, Editura politică, Bucureşti, 1959.
L U X E M B U R G , R O Ş A , C u v în tă ri şi a rtic o le alese,
Editura politică, Bucureşti, 1962.
M A H Ă B H Ă R A T A (Povestea marelui război al haha-
raţilor). Epopee sanscrită, cel mal vechi (probabil
sec. al V-lea î.e.n.) şi mai impunător monument al
literaturii hinduse, tradusă de A. E. Baconskl, Edi­
tura pentru literatură universală, Bucureşti, 1964.
M A O T Z E -D U N , O p ere a lese, Editura politică, Bucu­
reşti.
B IB L IO G R A F IE 263

M AR C , A U R E L IU (M A R C U S A U R E L IU S A N T O -
N IN IU S), Cugetări asupra vieţii. Editura Fundaţiei
I. V. Socec, Bucureşti.
M A R IN , A N D R E I, Pagini alese d in oratorii greci
voi. I şl I I : Antifon, Andocide, Lisias, Isaios, Iso-
crate, Demostene, Eschine, Hiperide, Licurg, Edi­
tura pentru literatură, 1969.
M A R X -E N G E L S , O pere com plete, Editura politică,
Bucureşti.
M IL T O N , JO H N , Scrieri alese, Editura pentru lite­
ratură şl artă, 1959.
N EH RU , J A W A H A R L A L , A utobiografie, Editura de
stat pentru literatură politică, 1957.
O M IE Ş I U N A DE N O P Ţ I — basme arabe istorice de
Eusebiu Camllar, Editura tineretului, 1968.
P A N C E A T A N T R A (Culegere Indiană de poveşti), tra­
ducere de Teofil Simenschy, Editura pentru litera­
tură, 1968.
P A S C A L , B L A IS E , Cugetări provinciale, Editura şti­
inţifică, Bucureşti, 1967.
P LE H A N O V , O pere filozofice alese. Editura politică,
Bucureşti, 1958.
* * * P roverbe rom âneşti, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1967.
* * * P roverbe turceşti, Editura Albatros, 1972.
R A B IN D R A N A T H , T A G O R E , A rticole despre educaţie
şi în v ă ţă m in t, Editura didactică şl pedagogică, 1961.
R A C IN E , JE A N -B A P T IS T E , Fedra, Editura „Univer­
sul" (traducere de D. Nanu).
R E LG IS, EUGEN, U m anitarism ul şi internaţionala
intelectualilor. Editura Viaţa Românească, Bucu­
reşti, 1922.
264 B IB L IO G R A F IE

S A IN T E -B E U V E , P agini de critică , Editura de stat


pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1958.
SE N E C A , L U C IU S A N N A E U S , Scrisori către L ucilius,
Editura ştinţifică, Bucureşti, 1967.
SIMENSCHY, TEOFIL, U n dicţionar al înţelep ciu n ii,
voi. I—III, ediţie îngrijită de Mihail Grădinara,
Iaşi, 1970.
TH O R E Z, M A U R IC E , A rtico le şi cuvintări, Editura
politică, Bucureşti, 1958.
V A L M IK I, R am aiana, voi. I, Editura pentru litera­
tură, 1968.
V IA N U , TTJDOR, D icţionar de m a xim e com entat, Edi­
tura ştiinţifică, Bucureşti, 1962.
V L A H U Ţ A , A L . V ersul i şi proză, antologie şi studiiu
introductiv de Virgiliu Ene, Ed. Albatros, 1971.
V IA N U , E L E N A , M oraliştii francezi, texte, Editura
pentru literatură universală, 1966.
X E N O PO L, A L E X A N D R U , D., Scrieri sociale şi filo zo ­
fice, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
CUPRINS

P r e f a ţ ă ............................. V

Adevăr şl minciună . . . . 2
Ajutor . . . . . . . . 10
A lt r u is m .................................................... 16
Bine, Binefacere. . 2
Blîndeţe . . . . . . . . . 36
Bun-Bunătate. 39
Bunăvoinţă . 52
Cinste . . ............................ 53
Compasiune 65
Conştiinţă 70
Cumpătare . . . . 76
Cunoaştere 83
Dreptate . . . . . . . . 87
Exigenţă-Autoexlgenţă . . . . 103
Iertare . . . . no
Iubire .
Judecată ........................................... 119
L ib e r t a t e ................................................ 122
M odel; E xem p lu ..................................... 139
Moral ................................................ 132
O m e n i e ...................... . . . 13 7

O n o a r e ....................... . . . 159
266 C U P R IN S

P a c e .................................................. 164
Personalitate ................................. 175
P r ie t e n ie ............................................ 177
P u r t a r e ............................................ 180
Răutate ............................................ 185
R ecunoştinţă...................................... 188
R e s p e c t ............................................ 19 2
S f a t .................................................. 199
S i n c e r i t a t e ....................................... 201
S o lid a r it a t e ....................................... 206
Umanitate ....................................... 212
V i r t u t e ............................................ 217

In d ic e t e m a t i c ................................. 220
In d ic e d e a u to r i şi op ere c ita te . . 241
B i b l i o g r a f i e ....................................... 260
Lector : GHEORGHE MARIN
Tehnoredactor : MARIANA PUŞCAŞU
Bun de t i p a r 1 8 .V III.1975. A p ă r u t 1975. C o m a n d a
n r . 920 . T i r a j 31 500. C o li d e tip a r . 9.

Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“,

B „Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti,


Republica Socialistă România
Comanda nr. 50 333
A u apărut:
DICŢIONARUL
BUNEI-CUVIINŢE

MUNCA REFLECTATĂ
ÎN PROVERBELE LUMII

PROVERBE Şl CUGETĂRI
DESPRE DRAGOSTE

Camil Petrescu
MAXIME SI REFLECŢII

Lei 7,25