Proiectarea activității didactice

Orice activitate didactică trebuie să fie bine pregătită în prealabil pentru a obține o
eficiență maximă. Această pregătire se concretizează în așa numitele proiecte sau planificări.
Fiecare educator trebuie să își planifice încă de la începutul anului școlar întreaga activitate
didactică pe care o va desfășura. Documentul oficial care stă la baza planificării este programa
școlară care trebuie respectată obligatoriu.

Proiectarea este deci, o anticipare, o prefigurare a unei acțiuni de instruire și a rezultatelor

acesteia.

Structura proiectării:

Principalele componente și procese ale actului didactic pot fi structurate plecând de la câteva
întrebări fundamentale la care trebuie să răspundă educatorul în momentul proiectării:

- Ce voi face?
- Cu ce voi face?
- Cum voi face?
- Cum voi știi dacă ceea ce am făcut a fost bine și dacă ceea ce mi-am propus s-a realizat?

Plecând de la aceste întrebări desprindem mai multe componente ale proiectării:

1. Fixarea obiectivelor și scopurilor urmărite.

2. Cunoașterea resurselor și a condițiilor de desfășurare. Dacă ne referim la resurse, avem în
vedere atât resursele umane, (nivelul de pregătire și capacitățile intelectuale), cât și
resursele materiale .
3. Plecând tot de la întrebarea 2 ajungem la o altă componentă și anume selectarea și
organizarea conținuturilor predate.
4. Cea de-a treia întrebare ne conduce spre o altă componentă și spre o altă etapă a
proiectării și anume la stabilirea activităților de predare-învățare (care pot fi de tip
expozitiv, dialogat sau bazate pe activitatea personală a elevilor), a modalităților de lucru
cu elevii (metode, mijloace, procedee de învățământ).
5. Cea de-a patra întrebare se referă la modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de
elevi.
 Etapele proiectării didactice

În predarea unei discipline de învățământ, orice cadru didactic își întocmește următoarele
tipuri de proiecte:

1. Proiectul anual (planificare calendaristică anuală);

2. Proiectul semestrial (planificare calendaristică semestrială);
3. Proiectarea unităților de învățare care se întocmește pe teme mari, pe sisteme de lecții;
4. Proiectarea fiecărei lecții, care se concretizează în proiectele de lecție. Există o mare
varietate în ceea ce privește terminologia folosită în predareaunei lecții cum ar fi: proiect
de lecție/ activitate, proiect didactic, plan de lecție/ activitate.

Produsele proiectării curriculare

Planul de învățământ: este un document oficial în care se structurează conținutul

învățământului pe niveluri și profiluri de școli. În planul de învățământ se stabilește nr de
ore (maxim și minim) pe diferite discipline sau arii curriculare. Acest document are caracter
reglator.

Planul cadru de învățământ: reprezintă un plan generativ cu caracter de bază de pornire.

Astfel, în locul unui plan de învățământ unic pentru toate școlile de același tip, prin planul
cadru se fixează un trunchi comun de discipline obligatorii, care are o proporție de 75-80%
din totalul disciplinelor.

Aria curriculară: reprezintă un grupaj de discipline școlare care au în comun anumite

obiective și care oferă o viziune multi-inter-disciplinară asupra obiectelor de studiu.
Curriculumul Național din România este structurat pe 7 arii curriculare.

Programa școlară: reprezintă acel document care configurează conținutul procesului

instructiv-educativ la o disciplină de învățământ. El este instrumentul de la care se pornește
în proiectarea didactică, având o valoare deosebită. Ea indică obiectivele, temele și subtemele
la fiecare disciplină, dar și timpul alocat pentru fiecare dintre acestea.
Planificarea calendaristică: este un document administrativ alcătuit de profesor care
asociază într-un mod personalizat elemente ale programei(obiective, competențe și
conținuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către acesta.

Planificarea calendaristică săptămânală: este un instrument juridic și un instrument care vine

în sprijinul cadrelor didactice, oferindu-le orientarea generală corectă cu privire la
planificarea activității didactice. Ea reprezintă o oglindă clară a activității desfășurate într-un
an școlar cu copiii.

Funcțiile proiectării didactice

În conducerea desfășurării activităților intructiv-educative, profesorul exercită mai multe

funcții:

1. Orientarea și planificarea activităților instructiv-educative.

2. Conceperea și desfășurarea metodică a lecțiilor în concordanță cu obiectivele vizate.
3. Dirijarea proceselor de predare-învățare.
4. Reglarea procesului de învățare pe baza feed-back-ului.
5. Controlul și evaluarea activităților de învățare a elevilor.
6. Optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare-evaluare
7. Evaluarea și autoevaluarea activităților instructiv-educative