Suport teoretic pentru clasa a 10-a, profil real

Profesor: Radion Blîndu, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, mun. Bălţi,
Republica Moldova
Modulul 7: Funcţii elementare. Ecuaţii. Inecuaţii
1. Logaritmul unui număr (real pozitiv). Proprietăţile logaritmilor. CLASA a 10-a

Definiţie: Se numeşte logaritmul în baza a (unde a>0 şi a  1 ) a numărului strict pozitiv b, exponentul
puterii la care trebuie ridicat numărul a pentru a obţine numărul b.
• Se notează: log a b . • Se citeşte:
1) logaritmul în baza a al numărului b; 2) logaritmul numărului b în baza a;
3) logaritmul în baza a al lui b; 4) logaritmul lui b în baza a.
• Numărul a se numeşte baza logaritmului;
• Numărul b se numeşte numărul de sub logaritm;
• Numărul   log a b se numeşte logaritmul în baza a al numărului b.
a  0

• Conform definiţiei: a) Ecuația:

a
l og a  b  




1
b 0
  
a b
a  0
a  1

a x
 b  
b  0

x  l og a b

• Proprietăţile logaritmilor:
1) a log a b  b (formula condensată a logaritmilor)
2) log a a  1 , unde a>0, a 1
3) log a 1  0 , unde a>0, a 1
4) log a b n  n  log a b , (a>0, a1, b>0)
1
5) log a b m  log a b
m
6) log a ( x  y )  log a x  log a y , unde x>0 şi y>0 (logaritmul produsului)
x
7) log a    log a x  log a y , unde x>0 şi y>0 (logaritmul câtului)
 y
1
8) log a b = log a (formula de trecere de la baza a la baza b)
b

log c b
9) log a b = (formula de trecere de la baza a la baza c)
log c a
log10 b log b lg b
10) log a b    (formula de trecere de la baza a la baza 10)
log10 a log a lg a
log e b ln b
11) log a b = = (formula de trecere de la baza a la baza e)
log e a ln a
12) n  log a a n ; 0 = log a 1 ; 1= log a a
13) log10 b  log b  lg b se numeşte logaritm zecimal al numărului b
14) log e b  ln b se numeşte logaritm natural al numărului b
15) a logc b  b logc a
(Se aplică la rezolvarea unor ecuaţii şi la demonstrarea unor identităţi).
Remarcă: 1) Numărul iraţional e=2,71828182…se numeşte numărul lui Euler.
2) Funcţia logaritmică este: f:  0;   R , f (x)= log a x , a  0, a  1 .
Definiţia 1: Partea întreagă a logaritmului zecimal al unui număr pozitiv se numeşte caracteristica lui.
• Caracteristica logaritmului zecimal a numărului pozitiv b este numărul întreg k, unde k =
 lg b .
Definiţia 2: Partea fracţionară a logaritmului zecimal al unui număr pozitiv se numeşte mantisa lui.
• Mantisa logaritmului zecimal a numărului b este numărul m =  lg b .

2. Funcţia exponenţială
Definiţie: Funcţia de forma f : R   0;  , f ( x)  a , unde a  0 şi a  1 se numeşte funcţie
x

exponenţială.
a) Graficul funcţiei exponenţiale f ( x)  a , unde a  0 şi a  1 :
x
 y
0<a<1
1

0 x
Fig. 26.1 Fig. 26.2

b) Proprietăţi ale funcţiei exponenţiale:

P1: Domeniul de definiţie al funcţiei este: D( f )  R .

P2: Mulţimea valorilor funcţiei este: E ( f )  (0,  ) .

x 1
P3: Funcţia nu este nici pară şi nici impară , deoarece a  x
 ax .
a

P4: Funcţia nu este periodică.

P5: Graficul funcţiei exponenţiale intersectează axa Oy în punctul A(0, 1) , deoarece a 0  1 . Graficul
funcţiei exponenţiale nu intersectează axa Ox.

P6: Semnele funcţiei exponenţiale: f ( x)  0 pentru x  R .

P7: Monotonia funcţiei:
a) Pentru a  1 funcţia exponenţială este strict crescătoare pe R;
b) Pentru 0  a  1 funcţia exponenţială este strict descrescătoare pe R..

P8: Funcţia exponenţială este bijectivă şi inversabilă şi inversa ei este funcţia logaritmică
f 1 : (0;  )  R, f 1 ( x)  log a x , unde a  0 şi a  1 .

P9: Funcţia exponenţială este mărginită inferior (de jos) şi este nemărginită superior, deoarece
E ( f )  (0,  ) , inf f ( x)  0 , iar sup f ( x)   .
xR xR

P10: Graficul funcţiei exponenţiale este convex pe R.

P11: Axa Ox, adică dreapta de ecuaţie y  0 este asimptotă orizontală a graficului funcţiei exponenţiale
şi anume:
a) Pentru a  1 graficul funcţiei exponenţiale are asimptotă orizontală spre   dreapta de
ecuaţie y  0 , deoarece xlim a x  a   0 ;
 
b) Pentru 0  a  1 graficul funcţiei exponenţiale are asimptotă orizontală spre   dreapta de
ecuaţie y  0 , deoarece xlim a x  a   0 .
 

P12: Graficul funcţiei exponenţiale nu admite asimptote verticale, deoarece funcţia este continuă pe R.

3. Funcţia logaritmică
Definiţie: Funcţia de forma f : (0,  )  R, f ( x)  log a x , unde a  0 şi a  1 se numeşte funcţie
logaritmică.
a) Graficul funcţiei logaritmice f ( x)  log a x , unde a  0 şi a  1 :
 Fig. 2.1 Fig. 2.2

b) Proprietăţi ale funcţiei logaritmice:

P1: Domeniul de definiţie al funcţiei logaritmice este: D( f )  R  (0,  ) .

P2: Mulţimea valorilor funcţiei logaritmice este: E ( f )  R .

P3: Funcţia logaritmică nu este nici pară şi nici impară, deoarece domeniul ei de definiţie
D( f )  (0,  ) nu este simetric faţă de originea sistemului de coordonate O(0; 0) .

P4: Funcţia logaritmică nu este periodică.

P5: Graficul funcţiei logaritmice intersectează axa Ox în punctul A(1; 0) , deoarece log a 1  0 .
Graficul funcţiei logaritmice nu intersectează axa Oy, deoarece x  0  D( f ) .

P6: Semnele funcţiei logaritmice:

a) Dacă a  1 , atunci f ( x)  0 pentru x  (1;   ) şi f ( x)  0 pentru x  (0; 1 ) ;
b) Dacă 0 a 1 , atunci f ( x)  0 pentru x  (0; 1 ) şi f ( x)  0 pentru x  (1;   ) .

P7: Monotonia funcţiei logaritmice:

a) Pentru a  1 funcţia logaritmică este strict crescătoare pe (0;  ) ;
b) Pentru 0  a  1 funcţia logaritmică este strict descrescătoare pe (0;  ) .

P8: Funcţia logaritmică este bijectivă şi inversabilă şi inversa ei este funcţia exponenţială
f 1 : R   0;  , f 1 ( x)  a x , a  0 şi a  1 .

P9: Funcţia logaritmică este nemărginită, deoarece E ( f )  R .

P10: Graficul funcţiei logaritmice este convex pe R pentru 0  a  1 şi este concav pe R pentru a  1 .

P11: Axa Oy, adică dreapta de ecuaţie x  0 este asimptotă verticală de dreapta (din stânga graficului) a
graficului funcţiei logaritmice, deoarece:
a) Pentru 0  a  1 avem: xlim log a x   .
0  0

b) Pentru a  1 avem: xlim log a x   .

0  0

P12: Funcţia logaritmică este continuă pe (0;  ) şi graficul ei nu admite asimptote orizontale şi oblice
spre   .

4. Rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii iraţionale

4 a) Rezolvarea unor ecuaţii iraţionale
  f ( x)  0  f ( x)  0
 
4.1 f ( x)   ( x)   ( x )  0   ( x )  0
  f ( x)   ( x )
( f ( x) )  (  ( x) )
2 2

4.2 3 f (x) = 3  (x)   3 f ( x)  3
3 
 ( x)  f ( x)   ( x)
3

4.3 2k f ( x)  2 k  ( x)
 ( x)  0  ( x )  0
 f ( x)  0  f ( x)  0
 
 2k 
( f ( x) )  (  ( x) )  f ( x)   ( x)
2k 2 k 2k

k  N  k  N 

4.4 2 k 1 f ( x)  2 k 1  ( x) , unde k  N*

 2 k 1 f ( x)  2 k 1
  2 k 1  ( x)  2 k 1
 f ( x)   ( x )

4.5 2 k f ( x )   ( x) , unde k  N * .
I metodă: Au loc trei cazuri:
1)  ( x)  0  x   ;
 ( x)  0
2)  (Se rezolvă sistemul şi se află soluţiile comune);
 f ( x)  0
 ( x)  0  ( x)  0
 f ( x)  0  f ( x)  0
 
3)  2k  
( f ( x) )   ( x)  f ( x)   ( x)
2k 2k 2k

k  N  k  N 
 
II metodă:
 ( x )  0 ; 2) 
2 k f ( x) 
 f ( x)  0 2k
1) Se află DVA:    2 k ( x)  f ( x)   2 k ( x ) ;
3) Se rezolvă ecuaţia şi se determină soluţiile ei (cele care aparţin DVA).

4.6 2 k 1 f ( x)   ( x) , unde k  N*
 2 k 1 f ( x)  2 k 1
  2 k 1 ( x)  f ( x)  
2 k 1
( x) , unde k  N* .

4.7 m f ( x)  k g ( x)  a , unde a  R .
1) Se determină DVA;
m f ( x)  t  f ( x)  t m

2) Se notează ;

 
k g ( x)  z   g ( x)  z
k

t  z  a t  z  a

 

3) Se exprimă x din fiecare ecuaţie, se egalează şi se obţine sistemul de ecuaţii în t şi z:

 x  f 1 (t m )

;
 f 1 (t m )  g 1 k
1 (z )
x  g (z k )  
t  z  a t  z  a


4) Se rezolvă sistemul, se află soluţiile pentru t şi z, apoi se determină soluţiile pentru x.

4 b) Rezolvarea unor inecuaţii iraţionale

4.8 2k f ( x )   ( x)
 ( x)  0  ( x)  0
 
 f ( x)  0   f ( x)  0
  f ( x)   2 k ( x)
( f ( x) )   ( x)
2k 2k

• Cazul  ( x )  0 se verifică aparte.
4.9 2k f ( x )   ( x)
 ( x)  0  ( x)  0
 
 f ( x)  0   f ( x)  0
  f ( x)   2 k ( x)
( f ( x) )   ( x)
2k 2k

• Cazul  ( x )  0 se verifică aparte.

4.10 2 k f ( x )   ( x)
Au loc două (trei) cazuri:
 ( x)  0  ( x)  0
 ( x)  0  
1)  ; 2)  f ( x)  0   f ( x)  0
 f ( x)  0   f ( x)   2 k ( x )
( f ( x) )   ( x)
2k 2k

3) Cazul  ( x )  0 se verifică aparte.

4.11 2 k f ( x )   ( x)
Au loc două (trei) cazuri:
 ( x)  0  ( x)  0
 ( x)  0  
1)  ; 2)  f ( x)  0   f ( x)  0
 f ( x)  0   f ( x)   2 k ( x)
2k
( f ( x ) )   2k ( x) 
3) Cazul  ( x )  0 se verifică aparte.

4.12 2 k 1 f ( x)   ( x)  ( f ( x) ) 2 k 1   2 k 1 ( x)  f ( x)   2 k 1 ( x)

4.13 2 k 1 f ( x)   ( x)  ( f ( x) ) 2 k 1   2 k 1 ( x)  f ( x)   2 k 1 ( x)

4.14 f ( x)   ( x) 25.15 f ( x)   ( x)

 f ( x)  0  f ( x)  0
 
 ( x)  0  ( x)  0
 
( f ( x) )  (  ( x ) ) ( f ( x) )  (  ( x) )
2 2 2 2

4.16 f ( x)   ( x) 4.17 f ( x)   ( x)
 f ( x)  0  f ( x)  0
 
 ( x)  0  ( x)  0
 
( f ( x) )  (  ( x) ) ( f ( x) )  (  ( x) )
2 2 2 2

Remarcă: Inecuaţiile 4.14 – 4.17 sunt analoage şi pentru radicalii de ordinul par, adică pentru n  2k ,
unde k  N* .

5. Aplicaţii ale funcţiei exponenţiale la rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii

5.a) Aplicaţii ale funcţiei exponenţiale la rezolvarea unor ecuaţii

a  0

5.1 a f ( x)
 a  ( x )  a


 f
 1
( x)   ( x)
 f ( x)   ( x)

a  0

5.2 a f ( x) 
 b  a  1

 f ( x)  log a b
 f ( x )  log a b

5.3 Rezolvarea ecuaţiei ( f ( x))  ( x )  ( f ( x)) h ( x ) :

I. Se precaută şi se rezolvă cazurile particulare:
1) f ( x)  0 .Se află rădăcinile şi se verifică în ecuaţia dată;
2) f ( x )  1 . Se află rădăcinile şi se verifică în ecuaţia dată;
3) f ( x)  1 . Se află rădăcinile şi se verifică inecuaţia dată.
II. Se precaută şi se rezolvă cazul general:
 f ( x)  0
4)    ( x )  h( x ) .
 f ( x)  1

5.4 Rezolvarea ecuaţiei exponenţiale reductibile la ecuaţii de gradul doi:

m  a 2 f ( x)  n  a f ( x)  p  0
1) Se află DVA;
2) Se notează a f ( x )  t , unde t  0 şi se obţine ecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p  0 pentru care se
determină t1 , t 2 şi se alege t  0 ;
3) Se rezolvă ecuaţiile a f ( x )  t , unde t  0 ;
4) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).

5.5 Rezolvarea ecuaţiei exponenţiale omogene de gradul doi: m  a 2 f ( x )  n  a f ( x )  b f ( x )  p  b 2 f ( x )  0

2 f ( x) f ( x)
2 f ( x) a a
1) Se împart ambele părţi ale ecuaţiei la b şi se obţine ecuaţia: m     n   p  0;
b b
f ( x)
a
2) Se notează    t , unde t  0 şi se obţine ecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p  0 pentru care se
b
determină t1 , t 2 şi se alege t  0 ;
f ( x)
a
3) Se rezolvă ecuaţiile    t , unde t  0 ; 4) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).
b

5.6 Rezolvarea ecuaţiei exponenţiale ce conţine baze diferite: a f ( x )  b g ( x ) , unde

a  b, a  0, a  1, b  0, b  1 .
1) Se află DVA;
2) Se logaritmează ambele părţi în baza convenabilă (baza a, b sau altă bază). De exemplu:
   
log a a f ( x )  log a b g ( x )  f ( x)  g ( x)  log a b .
3) Se rezolvă ecuaţia (algebrică) obţinută şi se determină soluţiile x  DVA .

Remarcă: Dacă în ecuaţia a f ( x )  b g ( x ) bazele a şi b sunt numere constante diferite, atunci se aplică
 f ( x)  0
echivalenţa: a  b
f ( x)
  g ( x)

 g ( x)  0
, din care se află soluţia comună.
4) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).
5.b) Aplicaţii ale funcţiei exponenţiale la rezolvarea unor inecuaţii

5.7 a f ( x )  a  ( x ) , a  0, a  1 5.8 a f ( x )  a  ( x ) , a  0, a  1
a  1 a  1
a)  a) 
 f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)
0  a  1 0  a  1
b)  b) 
 f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)

5.9 a f ( x )  a  ( x ) , a  0, a  1 5.10 a f ( x )  a  ( x ) , a  0, a  1
a  1 a  1
a)  a) 
 f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)
0  a  1 0  a  1
b)  b) 
 f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)
5.11 Rezolvarea inecuaţiei exponenţiale reductibile la ecuaţii de gradul doi:
m  a 2 f ( x )  n  a f ( x )  p ; ; ;  0
1) Se află DVA ;
2) Se notează a f ( x )  t , unde t  0 şi se obţine sistemul de inecuaţii de gradul doi
m  t  n  t  p ; ; ;  0
2


t  0 care se rezolvă şi se determină mulţimea soluţiilor pentru necunoscuta t
(reuniunea intervalelor sau intervalul);
4) Se rezolvă aparte inecuaţia în x pe fiecare interval al lui t şi se află mulţimea soluţiilor inecuaţiei date;
5) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).

5.12 Rezolvarea inecuaţiei exponenţiale omogene de gradul doi:

m  a 2 f ( x )  n  a f ( x )  b f ( x )  p  b 2 f ( x ) ; ; ;  0
1) Se împart ambele părţi ale ecuaţiei la b 2 f ( x ) şi se obţine inecuaţia:
2 f ( x) f ( x)
a a
m   n   p ; ; ;  0 ;
b b
f ( x)
a
2) Se notează    t , unde t  0 şi se obţine sistemul de inecuaţii de gradul doi
b
m  t 2  n  t  p ; ; ;  0

t  0 , care se rezolvă şi se determină mulţimea soluţiilor pentru necunoscuta
t
(reuniunea intervalelor sau intervalul);
4) Se rezolvă aparte inecuaţia în x pe fiecare interval al lui t şi se află mulţimea soluţiilor inecuaţiei date;
5) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).
Remarcă: Pentru a rezolva inecuaţiile de forma a f ( x )     b , unde b>0 se aplică formula condensată
a logaritmilor b  a log a b , se scrie inecuaţia de forma a f ( x )     a log a b şi se aplică una din metodele de
mai sus.

6. Aplicarea logaritmilor la rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii

6.a) Rezolvarea unor ecuaţii exponenţiale şi logaritmice:
6.1a) a x
 b 
a
a


6.1b)



0
1
a f ( x )
 b 
a
a


 0
 1
 0
b 0 b
x
  log b  f ( x)  lo g b
a  a

6.2a) b  0
ex  b  
6.2b) e f ( x) b  0
 b  
 x  ln b  f ( x )  ln b

6.3a) 10 x b  0
 b  
6.3b) 10 x b  0
 b  
 x  log b  lg b  x  log b  lg b

a  0
a  1

6.4 log a f ( x)  log a  ( x)    f ( x)   ( x)
 f ( x)  0
 ( x)  0
6.5 m  a log c x  n  x logc a  p , unde m  n  0 .
Se aplică proprietatea x logc a  a logc x şi ecuaţia devine: ( m  n)  a logc x  p .

6.6 Ecuaţii logaritmice reductibile la ecuaţii de gradul doi:

m  log 2a f ( x)  n  log a f ( x)  p  0
1) Se află DVA din condiţia f ( x)  0 ;
2) Se notează log a f ( x)  t , unde t  R şi se obţine ecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p  0 , se
determină t1 , t 2 ;
3) Se rezolvă ecuaţiile log a f ( x)  t1 şi log a f ( x)  t 2 ;
4) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).

6.7 Ecuaţii logaritmice de forma f (log a x)  0 .

1) Se face substituţia log a x  t , unde t  R şi se obţine ecuaţia de forma f (t )  0 ;
2) Se rezolvă ecuaţia f (t )  0 şi se află soluţiile pentru necunoscuta t;
3) Se rezolvă ecuaţiile log a x  t1 , log a x  t 2 ;... şi se determină soluţiile pentru necunoscuta x.
4) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).

6.b) Rezolvarea unor inecuaţii logaritmice:

1) log a f ( x)  log a  ( x) 2) log a f ( x)  log a  ( x)

a  1 0  a  1 a  1 0  a  1
 f ( x)  0  f ( x)  0  f ( x)  0  f ( x)  0
   
a)  b)  ; a)  b) 
 ( x)  0  ( x)  0  ( x)  0  ( x)  0
 f ( x )   ( x)  f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x )  f ( x)   ( x)

3) log a f ( x)  log a  ( x) 4) log a f ( x)  log a  ( x)

a  1 0  a  1 a  1 0  a  1
 f ( x)  0  f ( x)  0  f ( x)  0  f ( x)  0
   
a)  b)  ; a)  b) 
 ( x)  0  ( x)  0  ( x)  0  ( x)  0
 f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)  f ( x)   ( x)

5) Inecuaţii logaritmice reductibile la ecuaţii de gradul doi:

m  log 2a f ( x )  n  log a f ( x)  p ; ; ;  0
1) Se notează log a f ( x)  t , unde t  R şi se obţine inecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p ; ; ;  0 ;
2) Se rezolvă ecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p  0 şi se determină t1 , t 2 ;
3) Se rezolvă inecuaţia de gradul doi m  t 2  n  t  p ; ; ;  0 şi se determină mulţimea soluţiilor
necunoscutei t (reuniunea intervalelor sau intervalul);
4) Se rezolvă aparte inecuaţia în x pe fiecare interval al lui t şi se află mulţimea soluţiilor inecuaţiei date;
5) Se scrie răspunsul (mulţimea soluţiilor).

7. Proba de evaluare sumativă №10

Clasa a X-a, profil real
Tema (Modulul): Ecuaţii şi inecuaţii iraţionale, exponenţiale şi logaritmice
Varianta I

1. Să se rezolve ecuaţia iraţională:

a) 4  2 x  x  4  2010 ; b) 2 x  1  x3  2

2. Să se rezolve ecuaţiile exponenţiale:

a) 4 x  256 ; b) 3  4 x  8  10 x  5  25 x  0 ; c) 2 x  2 x  2  2 x 3  37 ; d) 4 x  5  2 x  4  0
2

3. Să se rezolve ecuaţiile logaritmice:

a) log 2 ( x  1)  3 ; b) log 3 ( x  2)  log 3 ( x  4)  4 ; c) lg 2 x  3 lg x  2  0

4. Să se rezolve inecuaţia iraţională:

a) 2 x  1  x  1 ; b) x 2  x  x  2

5. Să se rezolve inecuaţiile exponenţiale:

a) 4 x  256 ; b) 2 x  2 x  8 ; c) 2 x  2 x  2  2 x 3  37 ; d) 4 x  5  2 x  4  0
2 2

6. Să se rezolve inecuaţiile logaritmice:

a) log 2 ( x  1)  3 ; b) log 2 ( x  2)  log 2 ( x  4)  4 ; c) lg 2 x  3 lg x  2  0

7. Să se rezolve inecuaţia logaritmică: log 2 x 3 (5  x)  log 2 x 3 ( x  3) .

 Proba de evaluare sumativă №10
Clasa a X-a, profil real
Tema (Modulul): Ecuaţii şi inecuaţii iraţionale, exponenţiale şi logaritmice
Varianta II

1. Să se rezolve ecuaţia iraţională:

a) 6  3 x  x  6  2011 ; b) 3 x  1  x 1  2

2. Să se rezolve ecuaţiile exponenţiale:

a) 3 x  81 ; b) 5  9 x  7  12 x  2  16 x  0 ; c) 3 x  3 x 1  3 x 2  37 ; d) 9 x  12  3 x  27  0
2

3. Să se rezolve ecuaţiile logaritmice:

a) log 3 ( x  1)  4 ; b) log 3 ( x  2)  log 3 ( x  4)  3 ; c) lg 2 x  2 lg x  3  0

4. Să se rezolve inecuaţia iraţională:

a) 3 x  1  x  1 ; b) x 2  2 x  x  4

5. Să se rezolve inecuaţiile exponenţiale:

a) 3 x  81 ; b) 3 x 3 x  81 ; c) 3 x  3 x 1  3 x 2  37 ; d) 9 x  12  3 x  27  0
2 2

6. Să se rezolve inecuaţiile logaritmice:

a) log 3 ( x  1)  4 ; b) log 3 ( x  2)  log 3 ( x  4)  3 ; c) lg 2 x  2 lg x  3  0

7. Să se rezolve inecuaţia logaritmică: log 3 x  2 (4  x)  log 3 x  2 ( x  1) .

Proba de evaluare sumativă №10

Clasa a X-a, profil real
Tema (Modulul): Ecuaţii şi inecuaţii iraţionale, exponenţiale şi logaritmice
Varianta III
1. Să se rezolve ecuaţia iraţională:
a) 8  4 x  x  8  2012 ; b) 4 x  1  x  1  2

2. Să se rezolve ecuaţiile exponenţiale:

a) 6 2  x  216 ; b) 7  16 x  10  20 x  3  25 x  0 ; c) 4 x  4 x 1  4 x  2  81 ; d) 16 x  5  4 x  4  0

3. Să se rezolve ecuaţiile logaritmice:

a) log 5 ( x  3)  2 ; b) log 5 ( x  1)  log 5 ( x  19)  3 ; c) lg 2 x  lg x  2  0

4. Să se rezolve inecuaţia iraţională:

a) 4 x  1  x  1 ; b) x 2  4 x  x  6

5. Să se rezolve inecuaţiile exponenţiale:

a) 5 3 x  625 ; b) 3 x 3 x  81 ; c) 4 x  4 x 1  4 x  2  81 ; d) 25 x  6  3 x  5  0 ;
2

6. Să se rezolve inecuaţiile logaritmică:

a) log 5 ( x  3)  2 ; b) log 5 ( x  1)  log 5 ( x  19)  3 ; c) lg 2 x  lg x  2  0

7. Să se rezolve inecuaţia logaritmică: log 4 x 1 ( x  3)  log 4 x 1 (7  x ) .

Proba de evaluare sumativă №10

Clasa a X-a, profil real
 Tema (Modulul): Ecuaţii şi inecuaţii iraţionale, exponenţiale şi logaritmice
Varianta IV

1. Să se rezolve ecuaţia iraţională:

a) 10  5 x  x  10  2013 ; b) 5x  1  x 1  2

2. Să se rezolve ecuaţiile exponenţiale:

a) 5 3 x  625 ; b) 9  25 x  11  10 x  4  4 x  0 ; c) 5 x  5 x 1  5 x  2  151 ; d) 25 x  6  5 x  5  0

3. Să se rezolve ecuaţiile logaritmice:

a) log 5 ( x  3)  2 ; b) log 5 ( x  1)  log 5 ( x  19)  3 ; c) lg 2 x  lg x  2  0

4. Să se rezolve inecuaţia iraţională:

a) 5 x  1  x  1 ; b) x 2  6 x  x  8

5. Să se rezolve inecuaţiile exponenţiale:

a) 5 3 x  625 ; b) 3 x 3 x  81 ; c) 5 x  5 x 1  5 x  2  151 ; d) 25 x  6  5 x  5  0
2

6. Să se rezolve inecuaţiile logaritmice:

a) log 5 ( x  3)  2 ; b) log 5 ( x  1)  log 5 ( x  19)  3 ; c) lg 2 x  lg x  2  0

7. Să se rezolve inecuaţia logaritmică: log 5 x  2 ( x  2)  log 5 x  2 (6  x) .

Timp de lucru: 90 minute

Barem de corectare:

Nr. item 1 2 3 4 5 6 7 Total

Puncte 10 20 10 10 20 10 20 100 p.

Barem de notare:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Puncte 0-10 11-15 16-25 26-30 31-45 46-60 61-75 76-85 86-95 96-100