Sunteți pe pagina 1din 17

UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

I.MEMORIU TEHNIC

Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita rotitoare.


Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de
masini, in ateliere, mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise
de dimensiuni reduse in numar mic. De asemenea presele se mai
folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de
matritare.
Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de
functionare:
-asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de
forta prin intermediul portiunii de calare pe care se imbina surubul cu
manivela;
-surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza
asupra pieselor de prelucrat;
Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de
translatie, astfel surubul executa o miscare de rototranslatie.
O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se
datoreaza avantajelor pe care le prezinta:
-construtie simpla
-tehnologie de constructie usor realizabila
-utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari
utilizind forte de actionare mici

-realizeaza un raport mare de transmitere, care duce la viteze mici


-functionare buna fara zgomot
-gabarit redus si compactitaea costructiei
Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele
neajunsuri
-necunoasterea exacta a fortelor de presare
-existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a
piulitei care conduce la uzura pieselor
-randament scazut
-lipsa autocentrarii
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

SOLUTII COSTUCTIVE:

1.Presa cu piulita rotitoare


Batiul are o forma deschisa .La partea inferioara are o suprafata
plana pe care se aseaza accsesoriile in care se reazama piesa asupra careia
se actoineaza. De asemenea talpa este prevazuta cu gauri pentru fixarea
piesei pe postament. Se observa ca talpa presei este scobita, pentru a
asigura o pozitionare mai precisa a presei. La partea superioara a batiului
are o consola in care se monteaza piulita fixa . La acest tip se recomanda
montarea piulitei cu un ajustaj intermediar cu stingere probabil mica.
Piulita se asigura impotriva rotirii cu asamblari surub piulita. Surubul de
forta este actionat de la roata de mina , care are bratele sudate, iar
capetele acestora sint prevazute cu bile. Roata de manevra este calata pe o
portiune de sectiune patrata si este fixata cu piulita. Surubul se reazama
axial in berbec, la ridicare actionind asupra celor doua placi fixate de
berbec, ridicindu-l. La partea inferioara a berbecului se monteaza un
poanson schimbabil.

2.Presa cu piulita rotitoare din profil laminat


Pentru aceasta presa este caracteristica constructia batiului din profil
laminat U indoit si sudat in forma de cadru. Masa presei este prevazuta la
partea superioara cu canale in T necesare fixarii unor dispozitive folosite
la presare, iar la partea inferioara cu locasuri pentru suruburile de fixare a
presei pe postament. Piulita rotitoare este montata in alezajul din partea
superioara a batiului .Pe surubul de forta este montata manivela de
constructie sudata. Ansamblarea surub de forta- manivela se face cu
profil patrat in sectiunea tranversala.

3.Presa cu piulita rotitoare


UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

Presele cu piuliţă rotitoare prezentate în figura 5.4 este alcătuită din


corpul presei (1) executat prin turnare din fontăcenuşie sau oţel,
şurubul principal (2) acţionand în consolă. Din acest motiv
coloana trebuie să fie bine dimensionată , ea fiind solicitată la
încovoiere şi tracţiune . Aşa cunm rezulă din schiţă ,în secţiune
transversală coloana are un profil ” T ”. Surubul de mişcare (2)
execută numai mişcare de translaţie fiind împiedicat săse
rostogolească datorită fixării cu pana pararelă.Pana pararelă este
fixată în şurubul de mişcare cu şuruburile (13), ea deplasandu-se
în canalul din capacul fix (4) care este montat pe corpul presei cu
ajutorul suruburilor (5). Piuluţa rotitoare , se sprijină axial pe
rulmentul axial cu bile (8) care preia sarcina axială ce apare în tija
surubului în timpul presării. Rulmentul axial are rolul de a înlocui
frecarea de alunecare ce apare între piuliţă şi piesa de reazem cu
frecarea de rostogolire la care pirderilr prin frecare sunt mult mai
reduse . Piuliţa este acţionată în mişcarea sa de rotaţie de către
butucul cu manetele(9) , fixarea împotriva rotirii piuliţei faţă de
butuc realizandu-se prin pana paralelă (11). Pentru ca butucul să
nu iasă de pe piuliţa rotitoare , este fixată cu caneluri (12).
Pentru a reduce frecările dintre spirele filetului şi ale piuliţei , dintre
piuliţă şi corpul presei şi dintre elementele ce alcătuiesc rulmentul
axial , aceste zone se ung cu unsori consistente corespunzătoare
[pag 90-91]

Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor

La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii,


facindu-se in acelasi timp si unele recomandari supra folosirii presei
pentru evitarea accidentelor.

Astfel avem:
- presa se vopseste in diferite culori pentru a crea un avertisment
penrtu partile active ale ei si pentru evitarea ruginirii
- se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea
miscarii acesteia in timpul functionarii
- se are grija ca toate ajstajele percise sa fie luate conform
standardelor in vigoare
Penrtu stabilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care
este montat rulmentul se recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

de forma patrata vom prescrie un ajustaj cu clasa de prcizie scazut, care nu


necesita prelucrari riguroase. Pentru o montare si demontare usoara a
manivelei pe portiunea de calare vom lasa un mic joc, care sa nu ingreuize
totusi functionarea. Vom alege ajustajul H8/e8 din sirul preferential 1.
[3, pag. 252-253]

II. MEMORIU JUSTIFICARIV DE CALCUL

Calculul si proiectarea surubului si a piulitei

1. Stabilirea naturii solicitarii tijei

Schema functionala.Diagrama de forta si momente


Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita
in cadrul mecanismelor cu actionare manuala avem piulita fixa, surubul
executind o miscare de rotranslatie (PPF). Pentru usurinta proiectarii
schemele functionale sint complectate cu diagrame de forte si momente ce
incarca elementele mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea
sectiunilor periculoase ale elementeelor respective.
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

2. Alegerea profilui filetului

Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal (STAS 2114/1-75)


din urmatoarele considerente :

- are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi
isoscel cu unghiul la virf de 30 grade si baza egala cu pasul
- flancul filetului are o inclinare de 15 grade
- jocurile la diametrul interior si exterior sint egale
- fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si
respectiv r=0,5mm pentru P>12
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

- are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat


- asigura o buna centrare intre surub si piulita
- se poate executa prin procedeul de frezare
Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/
2114-75 putind fi executat cu pas normnal, fin sau mare :
D=d –diametrul nominal al filetului

H 4 = 0.5 ⋅ p + ac = h3

H1 = 0.5 ⋅ p
H1
z = 0.25 ⋅ p =
2
R1 max = 0.5 ⋅ ac
H = 1.866 ⋅ p
R 2 max = ac
d 2 = D2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p
d 3 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ ac
D4 = d + 2 ⋅ ac
D1 = d − 2 ⋅ H1 = d − p
a c = 0.15 mmpentru 1.5
a c = 0.25 mmpentru 2<p<5
a c = 0.5mm pentru 6<p<12
a c = 1mm pentru p=6 [2,pag17,18]
Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si
piulita care transmit sarcini mari in ambele sensuri.
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

3. Alegerea materialului surubului si piulite

Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale


mecanismelor cu surub depinde de mai multi factori:
- caracteristicile mecanice ale materialului
- asigurarea conditiilor functionale, tehnologice si economice in
modul cel mai fovorabil
- fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importantemecanice ale materialului pentru surubul si piulita
din constructia mecanismelor cu surub sint:
(Rp0.2) - limita de curgere
(Rm) - limita de rupere
(A) - alungirea
(E) - modulul de elasticitate
Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjlocii cu
actionare manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica
nu impune durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel laminat
Alegem pentru surubul de miscare materialul OL50 (STAS 500/2-
80)care are carecteristici mecanice de rezistenta acaperitoare, proprietati
de prelucrare buna si nu mecesita tratament termic.
CaracteristicileluiOL50:
- rezistenta la tractiune σ at = σ ac = 51[ N / mm 2 ]
- rezistenta la incovoiere σ ai = 56...61[ N / mm 2 ]
- rezistenta la rasucire τ at = 31 ... 33[ N / mm 2 ]
- rezistenta la forfecare τ at = 41[ N / mm 2 ]
Solicitari
- tractiune σ at = σ ac = 140[ N / mm 2 ]
- incovoiere σ ai = 161[ N / mm 2 ]
- rasucire σ at = 91[ N / mm 2 ]
forfecare σ af = 112 [ N / mm ] [3, tab3.2]
2
-

Caracteristicile mecanice
- rezistenta la tractiune Rm = 490 ... 610 [ N / mm 2 ]
limita de curgere R po = 280 [ N / mm ]
2
-
- alungirea la rupere A = 21% [3,tab3.1]
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din


mecanismul cu surub, este indicat a fi astfel construita incit uzura sa fie
concentrata asupra ei. Astfel se recomanda ca materialul ales pentru
piulita sa aiba modulul de elsticitate mai mic decit cel al materialului
surubului, ceea ce are ca efect uniformitatea repartizarii sarcinii pe spire,
imbunatatirea comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de
functionare.
Alegerea materialului pentru piulita ca element al culpei de frecare
surub- piulita se va face in asa fel incit sa se limiteze presiunea de contact
dintre spirele piulitei si ale surubuluila valori reduse evitindu-se astfel uzura
prematura. Plecand de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze acelasi
mterial pentru piulita ca si pentru surubul de forta vom utiliza cupluri de
materiale care au o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la
uzura, ca de exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale, otel pe fonta
antifrictiune.
Vom opta pentru CuSn12- bronz moale cu o comportare buna din punct
de vedere al rezistentei la uzura
Coracteristici la CuSn12
- tractiune σ at = 28[ N / mm 2 ]
- incovoiere σ ai = 28[ N / mm 2 ]
- rasucire σ at = 20[ N / mm 2 ]
- compresiune σ ac = 28[ N / mm 2 ] [3,tab3.7]
- rezistenta minima la tractiune Rm = 220[ N / mm 2 ]
- duritate HB = 80
- alungirea la rupere A = 7% [3,tab3.6]

Calculul diametrului mediu al filetului

F 27500
d2 = = ⇒ d 2 = 31.1867 [ mm ]
π ⋅ ϕ h ⋅ ϕ m ⋅ qa π ⋅ 0.5 ⋅ 2 ⋅ 9

ϕ h = 0.5 pentru profil trapezoidal ;


ϕm = 2 [4,pag55]
[
q a = 9 N / mm 2
] pentru otel necalit pe bronz
Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 30*12(p6) cu:
D=d=34 mm
D2=d2=31,1867 mm
D1=28 mm
d1=27 mm
D4=35 mm
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

P=6 mm
⇒ H 4 = 0.5 ⋅ p + ac = h3 = 3.5[ mm ]

⇒ H1 = 0.5 ⋅ p = 3[ mm]
H
⇒ z = 0.25 ⋅ p = 1 = 1.5[ mm]
2
⇒ R1 max = 0.5 ⋅ ac = 0.25[ mm ]
⇒ H = 1.866 ⋅ p = 11 .198 [ mm ]
⇒R 2 max = ac = 0.5[ mm ]
d 2 = D 2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p = 31,1867[ mm ]
d 1 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ a c = 27[ mm ]
D 4 = d + 2 ⋅ a c = 31[ mm ] ;
D1 = d − 2 ⋅ H 1 = d − p = 28[ mm]
[2,tab2.2]
Alegerea numarului de inceputuri
La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se impune
conditia de autofrinare. Alegen n=2- numarul de inceputuri care se impun
pentru in randament si o productivitate mare [4,pag56]
Verificarea autofrinarii
- se verifica cu relatia β m < ϕ '
pE 12
- β m = arctg = arctg = 3,50°
π ⋅d 2 π ⋅ 27
µ 11
- ϕ ' = arctg = arctg = 8,82
cos α1 cos 15 °
- unde µ =0.15 , α =15 ° [4,pag56]
Astefel s-a verificat ca nu se impune conditia autofrinarii la presele
normale

Calculul numarului de spire in contact


ϕ m ⋅ d 2 2 ⋅ 31,1867
z= = = 10,3955 ⇒ z = 11 [4,pag56]
p 6
Calculul lungimii filetului piulitei
m = z ⋅ p = 11 ⋅ 6 = 66[ mm ] [4,pag56]
Calculul lungimii filetului surubului
L f = h + m + 3 ⋅ p = 100 + 66 + 18 = 182 [ mm ] [4,pag56]
Proiectarea extremitatilor surubului principal
La proiectarea extremitatilor trebuie sa se tina cont de faptul ca
dimensiunile radiale ale unei extremitati sa se inscrie in cercuri cu
diametrele mai mici decit diametrul interior al filetului. In caz contrar
surubul nu poate fi introdus in piulita.
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

Proiectarea extremitatii inferioare se realizeaza astfel se alege rulmentul


de presiune astfel incit capacitatea lui statica Co sa fie C o > F iar din STAS
rezulta dimensiunile rulmentului.

Se alege rulmentulc cu seria de dimensiuni 11


avind:Co=104000N>27500N
d =70
d 1 = D =95
D1 =70 ,2
T =18
după operatia de tăiere
r =1,5
C 0 =104 KN
C =35 ,5KN

Verificarea tijei surubului la solicitari compuse


Se vor stabili sectiunile solicitate atit la compresiune cit si la rasucire
σ ech = σ c2 + 4 ⋅ τ t2 ≤ σ ac ⇒ 48,03 2 + 4 ⋅ 0.753 2 = 36 .1343 < 51[ N / mm 2 ]

σc =
4 ⋅ F 4 ⋅ 27500
= [
= 48,030 N / mm 2 ]
π ⋅ d12
π ⋅ 27 2

16 ⋅ 103 ⋅ Mt1 16 ⋅ 10 3 ⋅ 93,65


σt = = [
= 24,2329 N / mm 2 ]
π ⋅ d13
π ⋅ 27 3

M t1 = 93 ,65
Mt 2 − este momentul datorat frecarilor din rulment
⋅ 0.01 ⋅ 28 ⋅ 27500 = 3.8[ N ⋅ m ] , unde µ0 = 0.01
1 1
Mt 2 = ⋅ µ0 ⋅ d m ⋅ F =
2000 2000
[4,tab4.1]
Verificarea sectiunii de calare a manivelei la rasucire si a spirelor
surubului
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

a) Sectiunea de calare este solicitata de momentul de torsiune total


M tot = Mt 1 + Mt 2 = 93,65 + 3,85 = 97,5[ N ⋅ m ]

⋅ F ⋅ d 2 ⋅ tan ( β 2 + ϕ ' ) =
1 1
M t1 = ⋅ 27500 ⋅ 31,1867 ⋅ tan 12,32 ° = 93 .65[ N ⋅ m]
2000 2000
b) La spirele surubului
- la stivire q=
F
=
27500
2 ⋅ π ⋅ d 2 ⋅ H 1 2 ⋅ π ⋅ 31,1867 ⋅ 3
[
= 6.549 < q a = 8...10 N / mm 2 ]
- la incovoiere
H 
6 ⋅ F  1 + ac 
σi =  2  = 6 ⋅ 27500 ⋅ (1.5 + 0.5) = 24,4441 < σ = 56...61 N / mm 2
[ ]
ia
π ⋅ z ⋅ d1 ⋅ h 2
π ⋅ 11 ⋅ 27 ⋅ 3.804 2

F 27500  2
- la forfecare τ = = = 2,0 3< τ 6a f= 4  1N / m m
f
z ⋅ π ⋅ d1 ⋅ h 1 ⋅ 1π ⋅ 2 ⋅ 73.8 0 4  
[4tab4.2]
Verificarea surubului la flambaj
- se considera ca surubul este incastrat la ambele capete
- l lungimea surubului cuprinsa intre cele doua capete l=180

l f ≤ 15 ⋅ d 1 = 405 lf –lungimea de flambaj


λ-coeficient de zveltete
60 ≤ λ ≤ 100
π ⋅ d1
2

Ff = (a − b ⋅ λ) a=350; b=1,15 pentru OL 50


4

A
λ =lf ⋅ = 99 ,69 ≤ 100 unde Imin= πd14/64(0,4+0,6d/d1)=10435,57
I min

Dimensionarea piulitei
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

Se urmareste urmatorul algoritm de calcul:


4⋅β ⋅F 4 ⋅ 27500 ⋅ 1.3
a) De = + D '2 = + 34 2 = 50,778 [ mm ] in formula
π ⋅ σ at π ⋅ 32
anterioara β =1.3 coeficient de rasucire
b) calculam diamertul gurelului
D e − D ' 50,778 − 34
gp = = = 8,389[ mm ]
2 2
D g = (1.3... 1.5) D e = (1.3... 1.5) ⋅ 50 ,778 [mm ] se alege constructiv Dg =
77[mm] [4,pag65]

c) h g = ( 0.2... 0.25 ) ⋅ m =14 ,345 [ mm ] grosimea gurerului [4,pag66]


UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

Verificarea corpului piulitei

a) la corp avem solicitare compusa


tractiune σ t = π ( D 2 − D 2 ) = π ( 50,7782 − 352 ) = 25,87 < σ at = 28[ N / mm ]
4⋅F 4 ⋅ 27500 2
-
e

- rasucire
- solicitari compuse
16 ⋅ 10 3 Mt 1 ⋅ D e 16 ⋅ 10 3 ⋅ 93,65 ⋅ 50,778
τt = = [
= 4,70 < τ at = 28 N / mm 2 ]
(
π De4 − D 4 ) (
π 50,778 4 − 35 4 )
[
⇒ σ ech = σ t2 − 4 ⋅ σ t2 < σ ac N / mm 2 ]
⇒ σ ech = 25,87 2 + 4 ⋅ 4.70 2 = 27,5 < 28 N / mm 2[ ]

b) verificarea gulerului piulitei


UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

3 ⋅ F (D − D ) 3 ⋅ 27500( 76 − 50,778)
- la incovoiere σ i = π ⋅ D ⋅ h 2 = π ⋅ 50,778 ⋅ 14,345 2 = 63,38[ N / mm ]
g e 2

e g

se considera sarcina concentrata la capatul gulerului


- la forfecare τ f =
F
=
27500
π ⋅ D e ⋅ h g π ⋅ 50 ,778 ⋅ 14 ,345
[
= 12 ,01 <τ af = 20 N / mm 2 ]

la srtivire σ str = π ⋅ [ ( D 2 − D 2 ) − r ⋅ d 2 ] = 4.5879[ N / mm ]


4⋅ F 2
-
g e g

Calculul mecanismului de actionare

Pentru actionarea preselor cu piulita fixa se utilizeaza manivela montata


pe capul hexagonal al surubului de forta. Lungimea
manivelei se determina in functie de momentul de torsiune
total care sa fie realizat de catre muncitor pentru actionarea
presei.
M 97500
Fm ⋅ L = M tot ⇒ L = tot = = 390 [ cm ]
Fm 250

Fm – 250[N] forta muncitorului [4,pag74,75]

Calculul corpului turnat

Pentru corpul turnat se alege ca material OL42avind urmatoarele


caracteristici: rezistenta la tractiune σ at = σ ac = 45[ N / mm 2 ]
rezistenta la incovoiere σ ai = 50 ... 54[ N / mm 2 ]
- rezistenta la rasucire τ at = 27 ... 29[ N / mm 2 ]
- rezistenta la forfecare τ at = 36[ N / mm ]
2

Elementele constructive pentru varianta din figura sint urmatoarele:


D4 = 83 [ mm ]; D3 ≈ D4 = 80[ mm ]
Diametrul interior al portiunii filetate a coloanei se determina cu relatia
4 ⋅ Fc 4 ⋅ 9000
d1 = = = 17.546[ mm]
π ⋅ σ at π ⋅ 45
F 27500
unde - Fc = 2 ⋅ β = 2 ⋅ 1.2 = 16500 [N] este forta de
intindere din coloana β =1.15 ... 1.25
- σat − efortul unitar la tractiune admisibil in tija filetului
- se alege surubul M20;d=20[mm]
d 3 = d + (1... 6 ) = 24 [ mm ]
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

d 4 = d 3 + ( 6... 12 ) = 30 [ mm ]
d 4 ≥ 25[ mm ]
d ' ≥ d = 20 [ mm ]
l1 = ( 2... 5) = 2[ mm ]
l 2 −se alege cu 2…5 mm mai mult decit lungimea gaurii filetate din
piulita
l3 ≥ d 3
l 4 −se alege conform STAS 9025-81
H1 = m − hg + ( 0... 4 ) = 46 [ mm ]
H 2 = l3 + ( 2... 4 ) = 27 [ mm ]
H 3 = l4 + ( 5... 10 ) = 32[ mm ]
H 4 ≥ H 3 = 41[ mm ]
a = 35 [ mm ]
c = ( 8... 15 ) = 10 [ mm ]
e = ( 0.6... 0.8) ⋅ c = 10 [ mm ]
L1 = ( 5... 8) De = 240 [ mm ]

L2 ≈ L1 = 240 [ mm ]
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ - NAPOCA


Facultatea : Constructii de Masini
Catedra : Organe de masini
Disciplina : Organe de Masini

Presa cu piulita
rotitoare
F =27500 [N]
h = 100 [mm]

Brisc Claudiu Marius


Grupa si subgrupa : 1431/1
Sectia : Inginerie-Economica
1999-2000
UTCN PROIECT ORGANE DE MASINI

BIBLIOGRAFIE

1) A. ANTAL , D. MATIESAN , I.OLTEANU, F.SUCALA, O.BELCIN –


“ Elemente de proiectare a mecanismelor cu
surub si piulita “
Lito., IPC – N, 1985
2) D. MATIESAN, D. POP , A. CHISIU, T. MADARASAN –
“ Organe de masini “ Bucuresti, Ed.didactica si
pedagogica, 1981