Stimulatorul cardiac se implanteaza pacientilor ce prezinta tulburari de conducere sau celor cu
tulburari de formare a impulsului cardiac.
2. Efectuarea procedurii
Implantarea stimulatorului cardiac poate fi efectuata interventional sau chirurgical.
In cazul abordului interventional se introduc 1-2-3 sonde de stimulare la nivel intracavitar AD, VD si sinus coronar pe calea venoasa(vena jugulara interna, vena jugulara externa, vena cefalica, vena subclaviculara, vena axilara sau vena femurala), sub ghidaj radiologic, sursa fiind amplasata de obicei la nivelul regiunii subclaviculare stangi sau drepte si prepectoral, intrapectoral sau subpectoral, in caz de abord periombilical. Procedura consta in: - administrarea de antibiotic intravenos cu 30 minute inainte de incizie, care se continua 48 de ore post procedural; - asepsie locala cu alcool si betadina; - anestezie locala; - incizie 2-3 cm la nivelul santului deltoido-pectoral perpendicular sau longitudinal; - disectia planurilor; - izolare vena cefalica sau punctie vena subclaviculara; - introducerea sondelor de stimulare (acestea pot fi cu fixare pasiva sau activa; deasemenea pot fi unipolare sau bipolare); - testarea sondelor de stimulare (prag stimulare; sensing; impedanta) - fixare sonde de stimulare; - montare sursa stimulator; - formare buzunar pentru implantare sursa; - verificarea hemostazei; - sutura in doua planuri; - pansament steril; - verificare si programare stimulator cardiac; - radiografie torace post implantare (fata si profil) - toaleta zilnica a plagii; - scoaterea firelor de sutura la 7 zile post procedural.
3. Prezentul protocol se adapteaza fiecarui pacient in functie de patologie, evolutie si
activitati asociate, conform ghidurilor terapeutice si a procedurilor aprobate