UNITATEA NR.

5 – TIPURI DE FUNDAȚII
(continuare)

Fundaţii elastice
Sunt recomandate atunci când se întâlnesc următoarele situații:
 încărcările mari transmise unui teren cu rezistenţe la compresiune mici sau care are
o compoziţie neuniformă existând posibilitatea apariţiei unor tasări diferenţiate;
 nivelul apelor freatice este ridicat şi se doreşte obţinerea unei adâncimi mici de
fundare.
Pot fi realizate cu secţiune dreptunghiulară, secţiune de înălţime variabilă (cu teşituri), sub
formă de grindă (obelisc).
Pentru a obţine o rezolvare optimă din punct de vedere tehnico-economică, se impun
condiţionări între valoarea evazării laterale (L) şi înălţimea blocului (H).

Fig. 1. Fundaţii continue elastice:

a) sub formă prismatică; b) cu muchii teşite; c) sub formă de obelisc:
1 – perete; 2 – cuzinet; 3 – bloc de fundare de formă prismatică; 4 – bloc de fundare de formă prismatică cu
muchii teşite; 5 – bloc de fundare sub formă obelisc; 6 – strat suport

Sunt realizate din beton de clasa minimum Bc 10 şi sunt prevăzute la partea inferioară cu
armături de rezistenţă alcătuite din bare longitudinale şi transversale.
Cuzinet = Element de construcție confecționat din beton armat, piatră dură etc. așezat între
un bloc de fundație și un stâlp (perete) și având ca scop transmiterea greutății la blocul de fundație
respectiv

1
 Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate
 Sunt utilizate atunci când se doreşte reducerea volumului de săpătură şi de beton.
 Se recomandă atunci când zidurile transmit la fundaţii încărcări mici, iar adâncimea
la care se găseşte terenul bun de fundare depăşeşte 2 m.
 Nu se recomandă a se folosi în cazul terenurilor cu tasări inegale şi în zone cu
seismicitate ridicată.
Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din blocuri de fundaţie (reazeme
izolate) şi elemente de descărcare (grinzi, grinzi cu vute (evazări), arce).
Reazemele izolate se prevăd la intersecţia zidurilor, în punctele cu încărcări importante, în
dreptul plinurilor de zidărie. Distanţa optimă dintre reazeme se stabileşte în funcţie de natura
terenului şi de mărimea încărcărilor.

Fig. 2. Fundaţie cu descărcare pe reazeme izolate, grinzi fără vute (evazări):

1 – reazeme izolate; 2 – grindă de descărcare; 3 – perete; 4 – beton de egalizare;
5 – pietriş; 6 – pat de nisip; 7 – trotuar; 8 – umplutură; 9 – dop de bitum;
10 – placa suport a pardoselii

Fundaţii sub pereţi portanţi realizaţi din beton armat

Pereţii din beton armat, în general preiau solicitări importante, ca valoare, pe care le
transmit fundaţiilor. În aceste condiţii, fundaţiile executate sub astfel de pereţi sunt caracterizate
de lăţimi mari.
Soluţiile constructive de realizare la fundaţiile sub pereţii din beton armat sunt:
 cuzinet din beton şi bloc de fundare din beton simplu;
 bloc din beton armat (fundaţie elastică).

2
 Pentru a putea fi ancorat în fundaţie (prin armătură), peretele din beton armat trebuie să fie
„aşezat” pe un element armat.
În funcţie de modalitatea de dispunere, armătura existentă în fundaţie îndeplineşte
diverse roluri. Dintre acestea se pot aminti rolurile principale pe care le îndeplinesc, spre exemplu:
 armătura transversală preia eforturile rezultate din Forța de reacţiune a terenuluide
fundare, Forța de compresiune și Forța de întindere;
 armătura longitudinală preia eforturile rezultate din tasările diferenţiate ale
terenului de fundare, Forța de compresiune excentrică, Forța de întindere și Forța de forfecare;
 mustăţile de ancorare a peretelui realizează legătura mecanică a peretelui cu
fundaţia.

Fig. 3. Fundaţii sub pereţi portanţi realizaţi din beton armat:

1 – perete; 2 – cuzinet armat; 3 – bloc de fundaţie din beton simplu; 4 – bloc de fundaţie realizat din beton
armat; 5 – strat suport; 6 – strat de poză; 7 – umplutură verticală;
8 – teren natural; 9 – umplutură orizontală; 10 – armătură longitudinală;
11 – armătură transversală; 12 – mustăţi de ancorare a peretelui;
CTS – cotă teren sistematizat; CS – cotă subsol; CSG – cotă săpătură general

3
 Fundaţii radier sub pereţi portanţi
Fundaţiile radier sub pereţi portanţi sunt utilizate atunci când eforturile transmise de pereţi
sunt importante ca valoare şi/sau când caracteristicile mecanice ale terenului sunt slabe.
La clădirile cu pereţi portanţi radierul este o placă groasă de grosime constantă, de minimum
20 cm, realizată din beton de clasă minimă Bc15 şi armată cu bare independente sau plase STNB.
Dimensiunea radierului va depăşi cu minimum (50 – 100) cm, elementele structurale perimetrale ale
clădirii.

Fig. 4. Fundaţie tip radier, la clădiri cu pereţi portanţi [dimensiunile pe desen sunt: (3,00÷4,00)m]
1 – perete structural; 2 – dală de beton; 3 – beton de egalizare

Fundaţii sub stâlpi

În funcţie de raportul dintre valoarea încărcării şi capacitatea portantă a terenului, fundaţiile

sub stâlpi pot fi:
 fundaţii izolate;
 fundaţii continui dispuse pe o direcţie, sub şiruri de stâlpi;
 fundaţii pe tălpi încrucişate;
 radier general.

4
 Fundaţii izolate sub stâlpi
În funcţie de tehnologia de execuţie pot fi monolite sau prefabricate.

Fundaţii monolite
În funcţie de soluţia structurală adoptată pot fi:
 cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat;
 fundaţii cu talpa din beton armat (fundaţii elastice)

Fundaţiile cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat

Sunt alcătuite dintr-un bloc din beton Bc 5, cu înălţimea minimă de (40 – 60) cm. Pentru
înălţimi mai mari blocul se va executa în trepte (maximum trei trepte); fiecare treaptă va avea
înălţimea minimă de 40 cm. Raportul (H/)l = tg α este dependent de presiunea pe talpa de fundaţie
şi de calitatea betonului folosit la alcătuirea blocului, valorile minime variind între 1,0 cm şi 1,8 cm.
Cuzineţii din beton armat Bc 10 au forma de prismă sau obelisc şi pentru o bună conformare
vor îndeplini următoarele condiţii: h ≥ 30 cm; tgβ = h/l ≥ 2/3; h/b > 0,25 cm
Raportul (b/B) = (0,55 - 0,65) cm când blocul are o singură treaptă şi (b/B) = (0,40 – 0,50) cm
când blocul are două sau trei trepte.
Cuzinetul se armează la partea inferioară cu bare drepte dispuse pe cele două direcţii
paralele cu laturile sale; diametrul minim al barelor de armătură este de 10 mm, iar distanţa între
ele este de (10 – 25) cm.

Fig. 8. Fundaţie rigidă, izolată cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat
1 – stâlp din beton armat, monolit; 2 – cuzinet; 3 – bloc de fundare

5
Bibliografie slectivă:

Honțuș Adelaida C., ”Construcții agroturistice”, Editura CERES, București, 2005

Honțuș Adelaida C., ”Construcții agroturistice. Ediția a II-a Revizuită și adăugită”, Editura CERES,
București, 2014
Manole M., "Construcţii. Alcătuiri constructive ale principalelor subansambluri", Editura
MatrixRom, Bucureşti, 2001
Manoliu I., ”Fundaţii şi procedee de fundare”, E.D.P., Bucureşti, 1983
Mitoiu C., ”Construcţii în zone agrosilvice şi turistice”, Universitatea Bioterra, Bucureşti, 2001
Mariusciac D., ”Construcţii moderne din lemn”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985
Pestişanu C., Voiculescu V., Darie M., Vierescu R., "Construcții", Bucureşti, EDP 1995
Răileanu P., Boti N., Stanciu A., Geologie, geotehnica si fundatii — Elemente de geologie si fizica
pamanturilor. Institutul Politehnic Iasi (1986);
Stanciu A., Lungu L, Fundații – fizica și mecanica pământurilor. Editura TEHNICA (2006);
Stan D., ”Construcţii şi mediu”, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2004

Stasuri, normative, instrucţiuni, ghiduri şi coduri

Legea calităţii în construcţii, Legea nr. 10/1995
SR EN 1991-1-1:2004
ISO 2394, General principles on reliability for structures
ISO 3898, Basis of design of structures. Notations General symbols
ISO 8930, General principles on reliability for structures List equivalent terms
SR EN 1998-5:2004
SR EN 1997-1: 2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-2: 2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi încercarea
terenului.
EN ISO 22475-1 - Geotechnical investigation and testing - Sampling by drilling and excavation
methods and groundwater measurements - Part 1: Technical principles for execution.
STAS 3300/1-85 „Teren de fundare. Principii generale de calcul”.
STAS 3300/2-85 „Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe”.
STAS 1243-88: Teren de fundare – Clasificarea si identificarea pamanturilor;
Indicativ C 196-86: Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de
fundatii;

STAS 11100/1-77 - “Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei”

STAS 11100/1-91 - “Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei”
STAS 11100/1-93 - “Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei”
P 100-1/2006 - Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", cu
hărți de zonare proprii
P 100-1/2013 - Codul de proiectare seismica, cu harta de zonare proprie.
Indicativ C 196-86: Instrucțiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de
fundații