Tendinte in Publishing Online in 2014 - 2015

publishing online
o Robert Berza o Cristina Bazavan

o Sebastian Cochinescu o Cristian China-Birta
o Alexandru Giboi o Alex Ciucă
o Cristi Lupșa o Radu Dumitru
o Cristian Pantazi o Cristi Manafu
o Augustin Roman o Vali Petcu
o Mihai Seceleanu
o Dragoș Stanca
o Marta Ușurelu
Material publicat de Costin Cocioabă

și Alexandru Negrea, cu susținerea
Bancpost
publishing online
Costin Cocioabă
Managing Director la Bakers Digital Communication

Romania și blogger la www.refresh.ro și www.costin.ro
Alexandru Negrea
Head of Facebook Dept. la Spada, trainer în cadrul

Social Media School și blogger la www.marketing20.ro
și www.alexandrunegrea.ro
Bancpost
Partener principal în publicarea acestui material și

susținător activ al mediului online din România
Pagina de Facebook | Site oficial
Tendințe în publishing online în 2014-2015 2

Suntem siguri că invitații noștri oferă direcții utile pentru orice practician
sau pasionat din zona de publishing online din România.
Le mulțumim pentru deschidere și pentru timpul acordat interviurilor cu

care i-am bătut la cap câteva săptămâni și sperăm că efortul lor va fi
apreciat și de voi, de cititorii acestui material.
În acest context, vă mulțumim și vouă anticipat pentru orice menționare pe

bloguri sau în rețelele sociale. Promovarea ne ajută să vă oferim în
continuare materiale gratuite.

Managing Director la Bakers Digital
Communication Romania
Am intrat în publishing-ul online în 2007,
atras de potențialul lucrurilor pe care aveam
să le construiesc în PRO TV. Am prins ani
frumoși, ani în care am trasat structuri și
strategii la peste 50 de site-uri si microsite-
uri de știri și de televiziune, site-uri care,
conform cifrelor raportate ulterior și de SATI,
au fost accesate cel puțin o dată de fiecare
român.
3-4 ani mai târziu, instalarea bine merci a crizei financiare a împins
brandurile la explorarea zonei digitale, pentru a identifica alte surse de venit,
dar și de comunicare. Astfel, publishingul a migrat către servicii, în timp ce
serviciile au început să folosească cele mai apropiate canale de comunicare
de consumator, identificându-se cu zona publishing digital, în toate formele
lui.
7 ani mai tarziu, publishingul face parte din viața oricărui brand care a fost
conștient că gestionarea unei platforme proprii de comunicare vine la
pachet cu mult mai multe beneficii decât potențialele probleme de imagine
pe care le-ar putea avea. Iar consumatorii nu vor aștepta prezența
brandurilor în online pentru a discuta despre ele.
Mai mult, publisheri consacrați au renunțat la print pentru online, mergând

însă și în zona serviciilor. În plus, cele mai mari companii din această zonă,
Google și Facebook, devin, dacă nu au facut-o deja, competitori cu
publicațiile online.
Trăim astăzi, în România, două revoluții. O revoluție mobile, care schimbă

iarăși obișnuințele de consum al informației, și una social media, în care
oricine poate avea o părere publică, la o distanță de câteva tap-uri pe ecranul
unui device mobil.
Care sunt oportunitățile de neratat în următorii ani? Care sunt tipurile de

conținut, însă și platformele următoriilor ani? Iată, în acest ebook, un
răspuns colectiv, din partea unor oameni care au știut cum să se adapteze la
schimbările din ultimii ani.

Head of Facebook Dept. la Spada și
trainer în cadrul Social Media School
Sunt norocos să fac parte dintr-o

generație în jurul căreia evoluția
tehnologică face ravagii. În sensul bun al
cuvântului de data asta.
Rețelele sociale și blogurile au schimbat

mult felul în care consumăm informație
pe internet și totul pare să se adapteze la
acest trend. Şi partea cea mai
frumoasă, în cazul meu, este că simt această transformare ca pe o evoluție.
Cred că mediul online oferă, în acest moment, oportunități nelimitate pentru

orice utilizator care poate livra/publica conținut unic, de calitate și bine
documentat din orice domeniu. Singura condiție e să accepte schimbările, să
se adapteze la ele și să rămână tot timpul concentrat pe calitate în
defavoarea cantității.
Chiar și companiile, care se mulțumeau, până acum 5-6 ani, cu câte un site
de prezentare pe internet, au fost angrenate în acest joc al blogurilor și al
rețelelor de socializare. Nu e o bănuială, e o constatare - în ultimii doi ani
cererea de training-uri și consultanță în acest domeniu a devenit tot mai
mare și nu pare să fi ajuns la apogeu.
“Vrem să-i cunoaștem pe oamenii din spatele produselor și serviciilor pe

care le consumăm” - par a spune toți utilizatorii de internet în 2014.
Până și ROI-ul s-a transformat din Return On Investment în Risk Of Ignoring,

în cazul social media (ideea nu-mi aparține, dar mi-a plăcut prea mult ca să
nu o aduc în discuție și aici).
Prin urmare, după mai multe discuții pe tema asta, iată cum arată viitorul în
publishing online, în opinia unor oameni care au reușit să facă față cu
success tuturor transformărilor din ultimii ani.
Enjoy!

Robert Berza ........................................................................ ........................ 7
Sebastian Cochinescu ...................................................... ...................... 10
Alexandru Giboi ................................................................ ....................... 12
Cristi Lupșa ......................................................................... ........................ 15
Cristian Pantazi ................................................................. ....................... 19
Augustin Roman ................................................................ ...................... 21
Mihai Seceleanu ................................................................... .................... 23
Dragoș Stanca ..................................................................... ...................... 25
Marta Ușurelu ..................................................................... ...................... 28
Robert Zănescu ..................................................................... ..................... 31
Cristina Bazavan ...................................................................................... 35
Cristian China-Birta .......................................................... ..................... 38
Alex Ciucă ............................................................................ ..................... 41
Radu Dumitru ..................................................................... ...................... 43
Cristi Manafu ...................................................................... ....................... 46
Vali Petcu ............................................................................. ...................... 48

Digital content strategist &
video-on-demand pioneer (ex
Head of Internet Division CME)
Blog: www.therobi.com
Linkedin: Robert Berza
1. Care crezi că sunt

oportunitățile de neratat și
trendurile în zona de publishing
în 2014-2015?
Dacă iei la puricat primele 20 de site-uri de conținut din România poți

observa lejer că și-au cam atins plafonul la cifre de audiență. Creșterile
anuale sunt maximum la nivelul creșterii pieței. O singură excepție notabilă
e cea a produselor Kanal D care însă abia își împlinesc, cu o întârziere
serioasă, potențialul. E poate semnul că modelul actual are limitele lui și e
timpul să fie ajustat.
O oportunitate pe care aș lua-o cu siguranță în considerare ține de

polarizarea evidentă în rândul utilizatorilor români. Nu există site de
conținut care să nu simtă asta. “Ai lui Băse” vs. “Huo Băse”, Steliști vs.
Dinamoviști (dezvoltată în Real vs. Barca), Android vs. iOS, “să plecăm din
țara asta de ***** “ vs. “să rămânem și să o curățăm”, Mamaia vs. Vama
Veche și lista e chiar a naibii de lungă.
O specializare pe conținutul care se învârte în jurul acestor pasiuni, de la

calitatea și complexitatea producției până la structura portalurilor și o
distribuție specială pentru acest gen de conținut, cred că poate aduce atât
avantaje legate de audiență, cât și oportunități legate de vânzări.

2. Spre ce tipuri de conținut crezi că ar
trebui să se îndrepte publisherii români în
2014-2015 și pe ce tip de platformă? Ce
părere ai despre migrarea de la
tradiționalul browser către o aplicație
mobilă?
Cred cu tărie că de acum până în iarna lui 2016-2017, există o șansă

importantă pe care publisherii de conținut general o pot îmbrățișa:
jurnalismul pro-activ, combativ și argumentat.
Pe langă cele două cicluri electorale care se apropie de sfârșit, există deja o
senzație acută că incompetența și corupția nu mai pot fi tolerate. E un val de
subiecte serioase care astăzi produc mai multe reacții decât pozele cu pisici
sau cu dosul vreunei vedete de plastic.
E valul care poate readuce interesul unor echipe editoriale spre conținut gen
Romania te iubesc, editorialiștii Adevarul sau Gândul, articolele complexe
despre sistemul medical ale lui Mixich de pe hotnews.ro, anchetele
RiseProject sau Centrul de Investigații Media. Şi nu pentru că asta le-ar
plăcea ziariștilor să acopere ca să se laude printre prieteni, ci pentru că sunt
semne că un scandal despre Maria Câmpeanu produce trafic, reacții social
media și plusează și la imagine.
Cât despre platforme, cred că un publisher decent nu poate rata prezența pe

niciun device. Nu e vorba despre migrare, ci mai degrabă despre ceea ce în
CME numeam “one content, multiple distribution”. E important să fii prezent
acolo unde e userul. Pe PC, mobil sau tabletă, indiferent dacă ai o strategie de
site cu responsive design vs. site + apps, în Social Media, în mașină
(automobilele conectate la internet tocmai încep să devină relevante), pe TV
(aplicațiile pentru Smart TV încă nu sunt îmbrățișate de prea mulți în .ro)
etc.
Nu cred într-o formulă corectă pentru toată lumea, dar cred că fiecare produs
trebuie să fie în aceste media și că trebuie să încerce până când găsește
soluția cea mai bună.

3. Ce șanse dai unui proiect de publishing
care pornește la drum în 2014 și care crezi
că ar fi o abordare sănătoasă pentru a
genera venituri pe termen mediu spre
lung? Quality ori volum?
În fiecare industrie, și online-ul din Romania nu face excepție, e loc de

proiecte noi care să schimbe și să îmbunătățească dinamica jocului. Nu va fi
ușor într-o piață în care “localii” au o felie din ce în ce mai mică de venituri
din advertising din cauza prezenței Google, Facebook, Yahoo, Microsoft etc.
Dar nu e nici imposibil.
Quality sau volum? Păi depinde de produs, investiție, nișă etc. Pentru cei
care însă pornesc fără o investiție serioasă sau sprijinul unui produs foarte
bun de conținut offline, cred că oportunitățile sunt în zona quality.
Există deja exemple din zona de cooking, travel, sport & leisure care au
pornit cu dreptul pe acest drum și care cu o investiție suplimentară pot
deveni relevanți pe nișa lor la nivel de venituri din advertising. Cred însă că
ținta, pe termen mediu și lung nu trebuie să fie acolo, la ads, ci la ce alte
categorii de venituri îți poate aduce un produs “quality”: de la evenimente
până la e-commerce.
În fond, de la cine ai cumpăra un echipament complet de tenis pentru

juniorul tău de acasă: de la un shop treizecizero.ro (cu o selecție serioasă de
produse și review-uri detaliate) sau de la un shop sport.ro / prosport.ro /
gsp.ro (am lucrat pentru toate cele 3 branduri, deci nu pot fi acuzat de
partizanat)?

Technical and New Media Director
BURDA România
Linkedin: Sebastian Cochinescu
1. Care crezi că sunt oportunitățile de

neratat și trendurile în zona de
publishing în 2014-2015?
Cei mai importanți factori de creștere ai unui

publisher online cred că vor fi conținutul de
calitate și focusul pe cititor.
2. Spre ce tipuri de conținut crezi că ar trebui să se îndrepte

publisherii români în 2014-2015 și pe ce tip de platformă? Ce
părere ai despre migrarea de la tradiționalul browser către o
aplicație mobilă?
Sunt un susținător al conținutului de calitate, în orice formă și pe orice

platformă.
Conținutul este consumat din ce în ce mai mult pe mobil, așa că o creștere a

interesului publisherilor în această zonă va fi naturală.
Aplicațiile mobile care vor clona conținutul web nu vor atrage cititori.
Interactivitatea va fi cheia conținutului consumat pe mobil.

Entuziasmul și perseverența nu mai sunt suficiente într-un startup în 2014.
Mediul online din România se maturizează, iar succesul unui startup în

publishing depinde din ce în ce mai mult de cât de bine ți-ai facut temele și
de ce disponibilități financiare ai, chiar dacă asta înseamnă să apelezi la un
investitor.
Cât despre partea a doua din întrebare, nu aș pune ori între cele două, ci aș
alege mai degrabă quality și volum. Huffington Post (editia germană a
HuffPost este publicată de către Burda), de exemplu, publică peste o mie de
articole pe zi.
Consumul de conținut este în creștere în România, iar cititorii sunt din ce în

ce mai dornici de conținut de calitate.

Director General AGERPRES

trendurile în zona de
Cred că este corect să începem discuția făcând o distincție clară între două
zone de publishing care se vor comporta în mod diferit anul acesta: zona
media și cea non-media.
În ceea ce privește zona de publishing media trebuie să luăm în considerare

că 2014 este un an mai atipic și este destul de complicat să izolam câteva
trenduri ale zonei de publishing.
Anul acesta este marcat de două evenimente politice majore - alegerile

europarlamentare din mai și presidențialele din toamnă. Ştim cu toții că
mass-media își configurează și re-configurează estimările de venituri în
astfel de perioade în funcție de publicitatea electorală, indiferent că vorbim
despre presa centrală sau locală, fie ea pe print, online, radio sau TV.
În ceea ce ne privește pe noi, AGERPRES, lucrurile sunt mai clare. Misiunea

noastra este aceea de a asigura informarea publică rapidă și corectă,
indiferent că traversăm an electoral sau nu.
Trecând în zona de publishing non-media, aici lucrurile sunt diferite.

Evoluția acesteia, precum și trendurile cred că vor ramâne constante, cu o
tendință tot mai accentuată însă spre digitalizare. Mai știți cărțile cu poze,
nu? Mie mi-ar plăcea un e-book cu ceva video.

mobilă?
Marea majoritate a românilor au acces la internet în acest moment, fie

printr-un PC, fie pe mobil, și ținând cont de faptul că timpul liber al tuturor
parcă s-a micșorat semnificativ, fără a face noi ceva special ca să provocăm
asta, este evident, din punctul meu de vedere, ce vor consumatorii.
Romanele fluviu nu cred că mai prind, decât dacă sunt scrise de George R.R.
Martin.
Cu alte cuvinte, consumatorul are nevoie de materiale scurte, iar în ceea ce

privește o agenție de presă, vorbim de un mozaic de text + foto + video, cât
mai atractiv combinat astfel încât să dea informațiile esențiale, să nu
plictisească și să fie atractiv din punct de vedere vizual.
În curând vom avea aplicații mobile pentru orice, tradiționalul browser nu

are cum să fie o excepție. Vedem cum sistemele de operare devin de fapt un
gen de integratoare de aplicații mobile. E normal, e cursul firesc al evoluției.

Cred că varianta cea mai fericită ar fi cât mai multe produse quality. Deci
calitate în volum mare, aceasta fiind și direcția deja abordată de piața de
media din Occident.
Vorbim aici despre subiecte serioase, de impact pentru diferite aspecte ale
vieții, tratate într-un mod profesionist. Vorbim despre documentare
îndelungată înainte de scrierea unui subiect, despre respectarea normelor
jurnalistice, și nu în ultimul rând, despre păstrarea unei decențe a scriiturii.
Sper că titlurile care conțin cuvinte de genul „șoc”, „află aici ce s-a
întâmplat” sau „tragedie” să dispară cât mai mult din media românească. La
AGERPRES ne asumăm acest rol de gardian al presei de calitate și avem mai
multe demersuri în acest sens, printre care și un parteneriat long term cu
Fundația Thomson Reuters.
Prin încurajarea unui astfel de jurnalism putem spera și la schimbari vizibile

la nivelul societății, iar marii jucători nu vor putea miza veșnic pe un public
cu un nivel scăzut de cultură, ci vor trebui să facă trecerea către publicul
educat, care cere subiecte cu o adevarată valoare informativă.

Editor Decât o Revistă
Linkedin: Cristian Lupșa

Prefațez gândurile mele spunând că am

petrecut ultimele 10 luni la Nieman
Foundation for Journalism at Harvard,
unde nu trecea săptămână fără să atingem
acest subiect. Din același motiv, părerea
mea e influențată de climatul antreprenorial
american din zona jurnalistică, care e mult
mai efervescent și optimist decât în Europa
(și exponențial mai efervescent și optimist
decât în România).
Ce e de neratat e acceptarea că nimeni n-are răspunsul corect, dar că

niciodată n-a fost experimentarea mai atractivă decât acum. În producerea
de conținut, valul video e extrem de puternic, de la Vine, la Upworthy, la
producții scumpe cu modele inovative - și directe - de distribuție, cum e
House of Cards-ul lui Netflix, sau, mai recent, canalul dedicat al World
Wrestling Entertainment.
Epoca vizuală continuă să domine (vezi și cea mai mare prioritizare în

design a fotografiilor făcută de Facebook și Twitter), iar inovațiile în
împachetare și design în zona digitală sunt abundente - de la deja
atotprezentul parallax scrolling, până la vizualizare de date.
Multe companii sunt, pe bună dreptate, mobile-first (unii antreprenori spun

chiar că mobile ar trebuie să fie singurul lucru la care să te gândești). Piața
de smartphoneuri crește global și e înțelept să fii unde va și publicul. La fel
de important e ca orice platformă să aibă, cum spune David Carr de la NY
Times, cât mai puțină fricțiune: și pentru cei care consumă, dar și pentru cei
care crează conținut. (Exemplul lui preferat e Medium).

Modelele de business se diversifică constant și, în
ultima perioadă, tradiționalelor modele susținute prin
publicitate sau vânzare, li s-au adăugat inițiative de
crowdfunding, creat comunități de abonați/membri, co-
distribuție, evenimente, susținere de către entități
nonprofit sau, mai nou, investiții în proprietăți digitale
făcute de antreprenori din tehnologie (vezi First Look
Media).
Nu toate vor prinde și nu toate se vor potrivi, dar

diversificarea poate crea proprietăți media extrem de
robuste (vezi Texas Tribune).

aplicație mobilă?
Aici îmi voi demonstra prejudecata și voi spune că în primul rând publisherii
români trebuie să crească calitatea produsului și calitatea împachetării.
Experiența utilizării majorității produselor media românești - în special în
zona digitală, dar și în print și audio-vizual - e retrogradă. Atât din punct de
vedere al conținutului - clickbaiting (“șoc” și “click aici” și altele asemenea),
de exemplu, n-ar avea ce să caute într-un produs care se vrea de calitate, cât
și din punct de vedere al publicității (care oferă o experiență infernală de cele
mai multe ori). Eu unul aș vrea mai multă atenție la editare și la efortul
curatorial.

Publisherii români ar trebui să-și diversifice modurile
de a măsura succesul și altfel decât după numărul de
afișări. Trebuie să-și definească mai clar brandul
și intenția și să se poarte în consecință – deocamdată
suntem în stadiul în care vrem să prindem cât mai multă
lume, dar viitorul - cu siguranță în print, dar și în
digital - nu e în mass-media, ci în mass-nișe, produse
dedicate și experte pe un anume tip de conținut sau de
format.
Trebuie să luăm în calcul și dispariția “mijlocului”. Studiile arată că oamenii

citesc lucruri extrem de scurte sau extreme de lungi. Mijlocul - articole de
700-1,000 de cuvinte și echivantul lor în video (clipurile de 2-3 minute) - sunt
cele mai neglijate.
Mijlocul dispare și în politica editorială - poți fi fie cel mai bine “întins” pe cât
mai multe arii de conținut (voi spune The Guardian sau The New York Times,
pentru că experiența HotNews.ro e cu 10 ani în urmă), fie cel mai “adânc” pe
nișa pe care o stăpânești (Aici avem un exemplu minunat în treizecizero.ro).
O aplicație e tot o zonă de mijloc: între browsingul de pe telefon sau

experiența de social media și ce faci pe desktop/laptop. Dacă e să investești
într-o aplicație, gândește-te ce va putea să facă mai bine decât competitorii
de mobil - și aici vorbesc de competitorii pentru timp și atenție (Candy Crush,
Facebook, Instapaper etc.), nu cei de pe piață. Va fi interesant de urmărit
experimentul NYT Now.

3. Ce șanse dai unui proiect de publishing care
pornește la drum în 2014 și care crezi că ar fi o
abordare sănătoasă pentru a genera venituri pe
termen mediu spre lung? Quality ori volum?
Depinde de scopul cu care pornești la drum. Ca om de

conținut voi spune mereu quality și sunt exemple
internaționale care susțin teoria că dacă construiești
produse bune, oamenii vor veni (538, Vox The Intercept
De Correspondent Narrative.ly, Curious City etc.). Dacă doar vrei să faci bani,
probabil o strategie cu pisici și sâni va funcționa, dar doar până când cineva
găsește următoarea găselniță.
Până și BuzzFeed, care a intrat în lumea media pe criteriu de volum - și a

câștigat masiv - a investit serios în jurnalism în ultimul an, până acolo încât
au creat o echipă de știri externe și una de investigații.
Probabil cea mai sănătoasă abordare îmbină ambele dorințe: nu arunca încă
un produs mediocru în lume, dar nici nu trăi divorțat de realitățile pieței.
Și nu uita să inovezi. Asta îmi spun de câteva luni bune și cred că asta ar
trebui să fie deviza tuturor în era media în care trăim.

Redactor Şef Hotnews.ro

Oportunități de neratat nu cred că există în 2014-2015. Piața internă e atît de

distorsionată, încît nu aș paria pe o anumită direcție. Poate doar mobile
publishing, cu obiecția că nu știu încă în ce mod ar putea fi monetizat
produsul.

aplicație mobilă?
Eu aș milita pentru conținutul local/regional. Iată cîteva motive:
- e loc de creștere, cele mai multe dintre titlurile actuale avînd un mare
deficit de credibilitate;
- se pot monetiza inclusiv prin anunțuri, pe lîngă formele clasice de

publicitate. Plus că în local există sute de companii mari care ar putea fi
relativ ușor convinse să sprijine proiecte editoriale decente si oneste din
punct de vedere editorial;
- campania anticoruptie în rîndul baronilor locali va duce la dispariția

multor titluri din piața locală/regională, titluri care depindeau politic de
acești baroni și care distorsionau piața de publicitate. Ca atare, acest loc
va trebui umplut. Cine are curajul să intre în piață?

În ce privește migrarea spre aplicația mobilă,
repet: nu știu încă în ce mod poate fi monetizat
produsul. Migrarea cititorilor se face oricum,
că vrem noi sau nu, dar e o provocare majoră
pentru editori să găseasca modul corect de
monetizare.
3. Ce șanse dai unui proiect de publishing care pornește la drum

în 2014 și care crezi că ar fi o abordare sănătoasă pentru a genera
venituri pe termen mediu spre lung? Quality ori volum?
Cine vrea să pornească un proiect nou de presă în 2014 ar trebui să aibă

finanțarea asigurată pentru minimum trei ani. Atît va dura, după părerea
mea, pînă cînd piața va scăpa de cîțiva dintre jucătorii care o distorsionează
îngrozitor de mult prin combinarea diverselor tipuri de finanțare, unele
dintre ele ilegitime.
În acești trei ani, eu aș privilegia conținutul de calitate în detrimentul

volumului. Există atîtea site-uri cu trafic uriaș dar aproape imposibil de
monetizat, încît ar fi încă unul în plus la numărătoare. Dar site-uri cu
informații de bună calitate? Le numeri pe degete. Aici e loc de creștere, dar
cu aceste condiții:
- finanțare asigurată pentru trei ani;
- patronat care să dea mînă liberă conducerii editorial;
- investiții în instrumentele necesare.

Head of Digital Antena TV Group
Linkedin: Augustin Roman

în 2014-2015?
Aici aș impărți în două categorii publisherii. Prima, cei mari, cu siteuri ce au

deja o audiență confortabilă. Ei ar fi bine să meargă către zona de servicii și
să încerce astfel să monetizeze audiența, să ia bani puțini de la cît mai mulți.
A doua categorie, publisherii mici, cred că ar trebui să se regrupeze pe nișe

clare și să-și construiască aici comunități.
Şi cei mici, și cei mari ar fi bine să acorde în paralel o mare atenție mobilului
și să fie prezenți în această zonă cu variante atractive ale produselor lor și
cu aplicații derivate din acestea.

aplicație mobilă?
Trăim cumva un paradox. Acum, conținutul care generează audiență este cel
"murdar", știri cu vedete ieftine, cu titluri false, umflate. Este un conținut
însă ușor acceptat de piață, poate și din considerentul că internetul
înseamnă într-o bună măsură distracție.
Eu aș miza însă în viitorul apropiat pe conținut util și pe nișe de conținut

pentru oamenii pasionați, spre exemplu sportul, culinarul, călătoriile,
animalele de companie.

Despre migrarea de pe browser spre aplicație mobilă
pot zice că deocamdată aici contează doar marile
puteri din mediul digital. Va fi mai greu pentru un
publisher sa aibă succesul din browser în această zonă,
dar este obligatoriu să joace și pe acest teren.

Aș miza pe quality + comunitate. Cred că aceasta este cheia succesului pe

termen mediu si lung.
Dacă reușești să construiești acest întreg atunci poți obține venituri bune
atît din advertising, cît și din alte direcții, căci este clar că diversificarea
liniei de venituri trebuie să fie un “must” pentru toată lumea.

CEO & Founder, InternetCorp
Linkedin: Mihai Seceleanu

în 2014-2015
Ultimii doi ani au fost caracterizați de o creștere agresivă pe piața din

Romania a bugetelor alocate Facebook, în timp ce Google și-a continuat
trendul ascendent.
Credem că hype-ul Facebook se apropie de final, în mare măsură și datorită

deciziei de a limita reach-ul organic al postărilor. Încercarea de a forța
advertiserii să plătească din nou pentru a interacționa cu fanii, fani în
achiziția cărora au investit deja, probabil că le va frâna sănătos ascensiunea.
Cred că în 2014-2015 principala amenințare și totodată oportunitate pentru

publishingul autohton vine din mobile. Un procent deja semnificativ din
traficul de internet pe site-urile din .ro vine din device-uri mobile, ducând
treptat la scăderea inventory-ului disponibil pe desktop.
Şi, în condițiile în care gradul de monetizare pe mobile este mult mai redus
decât pe desktop, cu siguranță jucătorii din .ro pot fi mai afectați decât cei
internaționali (Google, Facebook) -- care sunt mult mai "mobile-ready"
inclusiv din punct de vedere al soluțiilor dedicate de monetizare.

2. Spre ce tipuri de conținut crezi că ar trebui
să se îndrepte publisherii români în 2014-
2015 și pe ce tip de platformă? Ce părere ai
despre migrarea de la tradiționalul browser
către o aplicație mobilă?
Având în vedere tendința de creștere rapidă a inventory-ului mobile în

defavoarea celui online, există alternativa de a te lăsa purtat de curent fără
sa faci nimic, respectiv de a reacționa și îmbrățișa mobile-ul.
Există o expresie, la modă pe Wall Street din 2009 încoace - "diversify or die",
iar probabil cea mai bună soluție pentru publisherii români este de a
dezvolta aplicații și soluții dedicate pe zona de mobile, complementare
businessului de publishing, care să le ofere surse alternative de monetizare
cu potențial de creștere rapid.

Nu cred că un proiect de publishing care pornește la drum în 2014, fără a

avea resurse financiare uriașe în spate, poate crea un proiect de masa de
succes.
Soluția este nișa + quality + real engagement cu comunitatea de cititori (nu

ce se înțelege azi prin engagement, respectiv Facebook).
Sunt în continuare nișe insuficient acoperite, iar proiectele de publishing

care le adresează au șanse reale de a construi în jurul lor comunități
dinamice, mici însă foarte relevante pentru targetul site-ului.

Managing Partner la
THINKDIGITAL
Blog: www.dstanca.ro
Linkedin: Dragoș Stanca

În condițiile în care, pe de o parte, grupurile mari și marii spenderi de bugete

de advertising online se consolidează și la fel fac și playerii globali Facebook
și Google, care adună împreună deja mai mult de jumătate din bugetele din
piață, publisherii locali au, în opinia mea, o singură șansă pe termen mediu:
consolidare și/sau repoziționare.
Pe cale de consecință, cred că principalele oportunități sunt legate de

necesitatea playerilor locali de a înțelege rapid încotro merge piața și de a
realiza că sunt uniți de mai multe lucruri decât cele care îi despart.
Prin urmare, anticipez crearea de marketplace-uri locale și alianțe între

publisherii premium, în zona de advertising, în următorii 2-3 ani.
În rest, dacă publisherii "tradiționali" nu vor genera și alte linii de venit și nu

își vor dezvolta și operațiuni de e-commerce sau altele asemenea, nu prevăd
un viitor prea roz în această zonă de business.

mobilă?
Cred că în același timp cu consolidarea zonei de branduri premium sau cu

awarness suficient în zona de publishing, pasul logic ar fi să se încerce
optimizarea audiențelor online. Sau, altfel spus, calitatea în dauna cantității.
Advertiserii și clienții vor audiențe precise care să le asigure conversii clare,

nu mai vor să tragă cu tunul în țânțar. Desigur, există si excepții: mari
lansări, campanii de awarness. Dar doar acestea nu pot asigura un business
de publishing online sănătos. Plus că, din pacate, încă există televiziunea
tradițională, care e foarte ieftină și înfometată.
Digitalul trebuie să mizeze pe avantajele sale, pe care să nu le transforme în

dezavantaje (altminteri, mergând la absurd, în curând riscăm să ni se ceară
să ni se platească o campanie doar dacă un client convertit din online a și
ramas fidel brandului 1 an și a repetat achiziția de minim 3 ori :)) .
Legat de platformă, e clar că nu mai există varianta desktop, tabletă si mobil.

Ci o singura variantă și o experiență unitară, multi-screen. Legat de migrarea
din browser în apps, în ceea ce privește publishingul, eu unul sunt sceptic în
legatură cu aplicațiile "de brand". În afară de câteva excepții la nivel global.
Cred în schimb în viabilitatea modelelor de tip Flipboard: conținut agregat

dar selectat prin asistență umană, structurat foarte clar pe nișe de interes,
din surse multiple, într-o experiență grafică cât mai prietenoasă dar, totuși,
spectaculoasă.

Ideal, volum + quality. Dacă e de ales însă, mai ales quality. Şi să nu se

bazeze doar pe advertising, câtă vreme prăpastia dintre volumul de
inventory disponibil și bugetele de marketing online existente este încă
mare. Motiv pentru care crește atât de mult zona pieței licitative de tip RTB*.
Formula de business corectă în domeniu este brand puternic, audiență

suficient de mare ca volum și relevantă ca target plus diversificarea liniilor
de venit. Modelul trafic "să fie" contra advertising "pentru toată lumea"
începe să fie depășit. Dacă nu e depășit deja.
*Real Time Bidding Advertising (RTB Advertising) – Wikipedia

Redactor șef și acționar majoritar la
Revista Biz
Blog: www.martausurelu.ro
Linkedin: Marta Ușurelu

Suntem de mai multă vreme într-o nouă

paradigmă – trecerea spre ceea ce numește
"streams" sau "flows".
Site-urile de orice fel, și mai ales cele ce oferă conținut, împrumută tot mai
mult forma cunoscută din majoritatea rețelelor sociale (Facebook, Twitter,
Instagram etc.), cu update-uri permanente și, esențial, posibilitatea de a
accesa cât mai simplu informațiile din trecut.
Tag-urile devin tot mai importante, fiindcă pot organiza informația în

funcție de interesul utilizatorilor. Iar filtrarea cât mai eficientă a cantității
uriașe de conținut existent și generat permanent e o provocare, dar și o
oportunitate pentru publisheri.
O altă oportunitate pe care o văd este ceva ce aș numi reinventarea

conținutului existent – stăm pe munți de date, iar aceste date pot fi
refolosite în forme și formate ce nu existau la vremea generării lor.

2. Spre ce tipuri de conținut crezi că ar trebui să
se îndrepte publisherii români în 2014-2015 și pe
ce tip de platformă? Ce părere ai despre migrarea
de la tradiționalul browser către o aplicație
mobilă?
Publisherii trebuie să gândească tot mai mult conținutul independent de

platformă. Nu spun să nu-l adapteze în funcție de specificul fiecărei
platforme, ci să nu se lase conduși de acest specific.
Conținutul bun e bun și pe print, și pe smartphone și online. Eforturile

trebuie să meargă în direcția punerii în valoare a conținutului cu ceea ce
poate oferi fiecare platformă.
Sunt pentru abordarea "back to basics" – scrie un text bun, valoros,

realizează imagini (foto sau video) originale și vei vedea ce ușor va fi să-l pui
în valoare prin intermediul instrumentelor extraordinare pe care le oferă
astăzi tehnologia.
Dincolo de conținut, publisherii, mai ales cei din mediul digital, ar trebui să
se îndrepte tot mai mult către zona de servicii, pentru a monetiza mult mai
eficient audiența.
În ceea ce privește migrarea spre aplicații mobile, este un pas logic pentru
cei care construiesc și vor să impună un brand. Cititorii, utilizatorii caută
experiențe unice. O aplicație îti oferă mai multe oportunități de a face acest
lucru și de a te individualiza cu adevarat.

3. Ce șanse dai unui proiect de publishing care
pornește la drum în 2014 și care crezi că ar fi o
abordare sănătoasă pentru a genera venituri pe
termen mediu spre lung? Quality ori volum?
Orice start de la zero este dificil, mai ales într-un domeniu în care și marii
jucători au probleme - și vorbesc aici chiar la nivel global, nu mă refer doar
la România.
Aș merge fără dubii spre quality. Există numeroase metode pentru a obține
destul de repede volum, cantitate, dar așa vei construi o audiență mult prea
eterogenă și instabilă.
Conținutul de calitate bine țintit spre o nișă bine definită va aduce stabilitate
și soliditate unui proiect de publishing nou.

Director Marketing și Comunicare
Bancpost
Conținut, credibilitate și
companii de media
Media așa cum o cunoaștem se transformă.
Pe fond, apar noi canale de comunicare –
sociale, iar noi branduri de media –
bloggerii, cresc în mod firesc și completează
nevoia de informație mainstream sau de nișă. În timp ce media se
transformă din “creator de conținut” în “distribuitor de credibilitate”,
bloggerii și, mai nou, brandurile comerciale, se poziționează din ce în ce mai
puternic la granița dintre cele două.
La început a fost media. Şi brandurile comerciale. Şi a fost bine. Apoi, a venit

Internetul. Şi a fost bine, însă nu chiar pentru toată lumea. Când a venit și
Social Media totul a început să se schimbe din temelii.
În România, din 2009 și până la ultimul val SNA, presa scrisă cunoaște
scădere după scădere în “readership"- cine își mai dorește “yesterday news”?
Posturile TV preiau frecvent în jurnalele de știri materiale postate pe

YouTube sau își construiesc conținut editorial pe baza întâmplărilor relatate
mai întâi în canalele social media -auzim adesea exprimări de genul
“îndrăgitul interpret a postat ieri pe pagina sa de Facebook (sau Twitter)
imagini din culisele ultimului său concert”, sau “bancherul a notat aceasta
opinie pe blogul său, fapt ce a stârnit o serie de comentarii” iar capturile de
ecran ale canalelor respective domină ecranul în format 16:9.
Radioul distribuie ades informație de la agregatoarele de știri on-line.

Asistam de fapt la o schimbare de paradigmă.
Multe dintre brandurile media nu mai pot continua

activitatea sub forma consacrată până acum, de
"creatori de conținut". Pentru acestea, doar a crea
și distribui conținut nu mai este fezabil din punct
de vedere economic.
Deși în lume nu se intamplă semnificativ mai multe lucruri decât acum 15

ani, schimbarea de paradigmă a venit din faptul că un consumator de media
are astăzi mai multe posibilități să afle despre o anume întâmplare în doar
câteva ore – de ce să mai dai drumul la televizor la ora 19:00 ca să afli
ultimele știri, sau și mai rău, să citești a doua zi despre ce s-a întâmplat ieri.
Ieșirea din această situație stă totuși în mâna media. Multe branduri media
au înțeles că viitorul lor depinde de transformarea din "creatori de conținut"
în "custode de infomație", și anume să adune, să sorteze, să clasifice și să
distribuie informații. Ele acționează acum ca un "distribuitor de
credibilitate" – brandul media este un garant al materialelor distribuite, iar
garanția este dată de experiența și abilitățile echipei editoriale.
Vom avea din ce în ce mai puține publicații de tip cotidian, iar pe piață vor
rezista publicațiile lunare/bi-lunare și săptămânale care sunt capabile să
prelucreze și să dezvolte analize, respectiv să creeze conținut capabil să
susțină idei și să declanșeze opinii audienței căreia i se adresează.
Schimbările din media au loc în paralel cu apariția și consacrarea unor noi

tipuri de media – a unor branduri de media în sine, bloggerii. Bloggerii
reinventează atât jurnalismul cât și publishingul. Ei sunt răspunsul cererii
din piată, o cerere ce indică o nevoie nesatisfăcută la intersecția “creare de
conținut” și “distribuitor de credibilitate”.

Un singur jucător pare că nu își găsește încă locul
în piață: brandul comercial. Până nu demult,
brandul comercial purta o conversație
semnificativă la televizor. Sau chiar și în on-line
– brandul comercial avea bannere și skyscrappere.
Şi din când în când și layouturi în presa scrisă.

Totuși, în timp ce toată lumea pare că are ceva
de spus și o spune cât mai des și pe cât mai multe
canale, rezultatele comerciale încă sunt așteptate să apară. De ce? Pentru că,
deși se vorbește destul de mult, nu se mai ascultă la fel de mult ca altădată,
sau mai precis, oamenii nu mai ascultă așa cum ascultau odată.
Brandurile comerciale trebuie să înțeleagă schimbările de comportament de

consum media generate atât de media în sine, cât și de bloggeri. Totul în
contextul Social Media.
Oamenii nu mai ascultă cum ascultau odată. Asta înseamnă că brandurile

comerciale trebuie să vorbească altfel. Da, este încă util să ai reclamă la TV,
să mai pui un banner în on-line, sau să împingi un video pe YouTube sau un
post pe Facebook. Însă, dacă brandurile comerciale vor continua să facă doar
asta, atunci sfârșitul este aproape.
Brandurile comerciale trebuie să ia în serios schimbările din media și să

devină ele însele media. Brandurile au propria lor viață, propriile lor
experiențe, pe care, în mod iscusit, le pot pot împărtăși utilizatorilor prin
creare de conținut.
Spre deosebire de media (TV, presă, radio), care face astăzi pasul de la
“creatori de conținut” la “distribuitori de credibilitate”, brandurile comerciale
trebuie să își creeze propriile canale media. Ele pot și trebuie să devină
companii de media. Să creeze, să fie custode și colecționar de informație. De
ce? Pentru că astăzi lupta nu se mai dă pe “share of wallet”, ca acum câțiva
ani (fundamental, conceptul este corect - până la urmă o companie din asta
trăiește, câștigă bani din vânzările cât mai mari făcute către piață, în avantaj
față de ceilalți jucători).

Până nu demult, puneai un buget important pe
masă și câștigai un “share of wallet” important.
Astăzi lucrurile nu mai stau așa. Încearcă să pui
un buget semnificativ în Google și vezi ce se
întâmplă. Dacă nu poți capta atenția, dacă nu poți
fi relevant, banii nu te mai ajută, și implicit
“share of wallet” este doar o cifră pe email.
Astăzi lupta se dă în mod esențial pe “share of attention”. Pe felul în care

reușești să captezi, ca brand comercial, atenția consumatorului prin
informații relevante disponibile pe canalele tale de media. Dacă bătălia
pentru “share of attention” este câștigată, șansele brandului comerical să
maximizeze “share of wallet” cresc considerabil.
Este adevarat, până să ajungă consumatorul la canalul media al brandului

comercial, el trebuie să treacă mai întâi pe la brandul de Media, fie acela o
publicație (TV, radio, presă, site de știri) sau blogger. Însă asta este absolut
ok.
Conținutul și credibilitatea sunt două concepte care merg mână în mână și

la care trebuie să se raporteze acum, mai mult ca oricând, toți cei care au de
spus ceva. Aceste concepte sunt ca ziua și noaptea. Unul îi umează celuilalt,
într-o rotație permanentă.
Astăzi, pentru unii jucători, este mai importantă credibilitatea. Pentru alții,
este conținutul. În timp, rolurile se schimbă între ele. Totul depinde de ce fel
de companie de media vrei să fii. Tu ce alegi?

Jurnalist, Blogger
Blog: www.bazavan.ro
Facebook: /cristina.bazavan
1. Care crezi că ar trebui să fie

abordarea corectă a unui
blogger față de rețelele sociale
din punct de vedere al brandingului, conținutului și al audienței?
După mine, rețelele sociale sunt niște unelte cu care poți să-ți faci munca
mai ușoara și să ți-o comunici mai bine. Daca ai o selecție inteligentă de
persoane/ reviste/companii pe care le urmărești pe Twitter, poți utiliza acest
canal ca pe o agenție de știri foarte personalizată și targetată pentru nevoile
tale. E o unealtă care “îți dă” content.
Facebook și Instagram sunt pentru a comunica munca ta. Sunt uneltele cu

care-ți faci branding, prima pe conținut, a doua pe vizual. Nu găsesc rostul
pentru care să publici pe Facebook ceva care îți apartine integral si nu are
un link către un site, blog care să îți aparțină. Pentru că produci content în
spațiul altcuiva.
Şi dacă nu e orientat către ceva care e al tău (nu duci audiența de acolo către
un produs care să-ți aparțină) e doar o chestiune de ego – de vanitate: cîți
oameni îmi dau like, cîtă lume mă bagă în seamă.
Compar adesea Facebook cu o garsonieră în care stai cu chirie. Imaginați-vă

că investiți foarte mulți bani în garsoniera asta, vine un grafician celebru și
vă desenează pereții, iar proprietarul, peste noapte, schimbă regulile jocului
– vă dă afară pentru că vrea să vîndă garsoniera.
Social Media are canale prin care poți să-ți comunici munca, dar contentul
tău trebuie să fie pe un suport care-ți aparține în totalitate.

2. Care sunt tipurile de conținut către
care ar trebui să se îndrepte bloggerii
în 2014-2015 și pe ce tip de
platformă? Ce părere ai despre
migrarea de la tradiționalul browser
Contentul “scris” – clasic, să-l numim – va rămîne Regele, deși sper să-și
facă loc la noi și contentul video. Viitorul cred că va fi într-un mix între foto
și text scurt; un foto reportaj care va aminti de benzile desenate ca structură,
dar va avea drept ilustrație fotografia jurnalistică. (E ceea ce a început să
facă Dragos Asaftei în ultima vreme, de exemplu, doar că structura aceasta
poate fi declinată pe orice alt subiect nu doar entertainment - zona în care
merge el acum)
Altfel, avem două situații distincte cînd e vorba de conținut scris: cei care au
învățat să scrie ca “pentru print” și cei care s-au născut în epoca digitală, au
spațiul să scrie, dar nu știu regulile.
E mult de muncă în ambele direcții. Primii trebuie să învețe limbajul pentru

digital, altfel scrierile lor vor fi “Shakespeare în limba veche” – adică
înțelegem acțiunea, dar ne plictisim repede. Iar cei născuți în epoca digitală
trebuie să învețe noțiunile de bază, structurile de scris, să știe ce urmăresc
cînd scriu și mai ales să știe de ce scriu.
Întrebările din jurnalism (cine, ce, cum, cînd, unde) sunt completate acum de
“ce am de comunicat", "cui comunic" și "care e obiectivul meu cînd comunic,
ce reacție vreau să obțin de la cititor" pentru că ne luptăm cu o durată de
concentrare (attention span) mai mică de 2 minute și trebuie să învățăm să
respectăm timpul pe care ni-l acordă cititorii.
La partea de content video stăm foarte, foarte prost – pentru că pentru un

produs bun e nevoie nu doar de structura textului, ci și de o structură a
poveștii din imagini.
E mult de muncă în direcția asta, dar în același timp e și mult spațiu de

manevră; e loc pe piață și e ușor de cîștigat rapid o nișă pe care să o domini.

3. Care sunt top 3 recomandări pe
care le-ai oferi unei persoane care își
deschide un blog în 2014 în ideea de a
face bani de pe urma acestei
activități?
Să-l gîndească drept un business – target, format, strategie de promovare.

Să-și pună problemele de care ziceam mai inainte - “ce am de comunicat",
"cui comunic" și "care e obiectivul meu cînd comunic, ce reacție vreau să
obțin de la cititor" – și să și le treacă pe o listă pe care să și-o afișeze pe
perete.
Să se întoarcă la ea de cîte ori îi vine vreo idee să mai inventeze ceva nou
pentru blog ca să vadă dacă rămîne în formatul propus.
Să identifice o nișă în care știe că va performa foarte bine grație

cunoștințelor sale profesionale sau ale stilului lui de viață și să lupte să
devină lider în ea.
Să nu își caute scuze pentru lipsa audienței cu exprimari de genul “eu nu

scriu pentru bani, nici pentru public, scriu pentru plăcerea mea.”
Cînd nu ai audiență înseamnă că faci ceva greșit (în tehnica de scris, în cum
te promovezi etc). Nu e altă explicație. Internetul îți dă un feedback rapid și
onest pentru munca ta.

Managing Partner la Kooperativa.ro,
Blogger
Blog: www.chinezu.eu
Facebook: /CristianChinaBirta

abordarea corectă a unui blogger
față de rețelele sociale din punct de
vedere al brandingului, conținutului și al audienței?
Eu, personal, de ceva vreme am început să înlocuiesc, în discuțiile cu

cunoscătorii, nu așa pentru toata lumea :D, termenul de "blogger" cu cel de
"social media person". Pentru că de foarte multă vreme nu mai este de ajuns
să fii doar blogger și atât.
Altfel spus, absența ta de pe rețelele sociale îți creează deservicii, ca să o zic

elegant. Se impune, totuși, o precizare: de multe ori, pe multe rețele sociale
nu ești prezent ca blogger, ci ca brand. O nuanță teribil de importantă.
Pentru că am observat, în timp, că pe rețelele sociale nu neapărat conținutul

de pe blog este atractiv, ci ceea ce spui tu, ca brand. Există diferențe majore
între modul în care pui problema pe diferite rețele sociale. Unele (adica cei
care fac parte din comunitatea ta) reacționează la anumite teme, altele la
altele.
Trebuie să ai o strategie diferită pentru fiecare în parte. Adică ce pui pe

facebook nu are cum să fie identic cu cei pui pe Instagram, desigur. Deși, din
lipsă de timp sau din lipsă de înțelegere a particularitătilor fiecărei rețele în
parte, mulți o ardem cu atutomatisme. Deși știm că nu e bine, desigur.

2. Care sunt tipurile de conținut către care ar
trebui să se îndrepte bloggerii în 2014-2015 și
pe ce tip de platformă? Ce părere ai despre
migrarea de la tradiționalul browser către o
aplicație mobilă?
Din punct de vedere al fondului conținutului, dacă pot să îi spun așa, cred că
bloggerii trebuie să se orienteze către ceea ce generic am putea denumi ca
"informaţie personalizată".
Adică trebuie să existe o informație de bază despre ceva anume, dar care
trebuie "imbracată" de blogger în sensul de explicare a informației (a luat
Guvernul ceva decizie, ce crede el că înseamnă asta) și de validare a părerii
cititorului (stiu că Guvernul e nașpa că a luat decizia asta, dar îmi place să
văd că și alții cred asta).
Altfel spus, cred că viitorul va fi al bloggerului-jurnalist mai mult decât al

bloggerului- blogger. Trecerea de la browserul tradițional la mobil nu este
altceva decât trecerea de la print la online. Respectând proporțiile, desigur :).
Adică vorbim despre "a îmbrăca" ce scrie bloggerul în hainele potrivite
pentru ochiul cititorului.
Nu este nici o revoluție sau ceva, este doar firescul ce se așterne la drum, ca
să bag o metaforă de clasa I :)) .

3. Care sunt top 3 recomandări pe care le-ai
oferi unei persoane care își deschide un blog
în 2014 în ideea de a face bani de pe urma
acestei activități?
Top 3 recomandări din partea mea pentru cineva care vrea să își facă blog ca
să facă bani sună fix așa:
1. Nu îți face blog decât dacă știi sigur că ești în stare să vezi bloggingul ca
pe un business.
2. Dacă ai decis că blogul tău este un business, pregatește-ți business planul

și banii pe care urmează să îi investești (nu te mai amăgi ca poți să scoți
bani dacă nu bagi bani).
3. Ai răbdare. Fii încăpățânat. Crede cu adevarat în ce faci. Şi după vreo doi

ani o să îți dai seama dacă ești pe drumul cel bun sau nu.

Blogger, Managing Partner at
Superior Media
Blog: www.hoinaru.ro
Facebook: /hoinaru.ro

abordarea corectă a unui
Reţelele sociale rămân o componentă importantă în construirea brandului

pentru un blogger. Nu doar că aduc trafic, dar pot consolida brandul. Folosite
greşit, pot aduce prejudicii.
Deocamdată Facebook rămâne un canal important de promovare, eu găsesc

în News Feed o mulţime de articole interesante, astfel încât am renunţat de
tot la reader. 75% din articolele pe care le citesc sunt găsite pe reţelele
sociale.
2. Care sunt tipurile de conținut către care ar trebui să se îndrepte

bloggerii în 2014-2015 și pe ce tip de platformă? Ce părere ai
despre migrarea de la tradiționalul browser către o aplicație
mobilă?
Deşi se pune accent foarte mult pe video, sunt convins că nu e un tip de
conţinut care funcţionează pentru toată lumea. Textul rămâne de bază, nu
văd o schimbare majoră pentru următorii ani.
Cât despre tranziţia de la browser la aplicaţii de mobile, cred că şansele sunt

foarte mici. O aplicaţie de mobile implică nişte costuri destul de mari. Ar
putea funcţiona o aplicaţie mobilă care să adune conţinut de pe mai multe
bloguri, dar în niciun caz n-o să instaleze nimeni 10-15 aplicaţii, câte una
pentru fiecare blog urmărit.

oferi unei persoane care își deschide un
blog în 2014 în ideea de a face bani de pe
urma acestei activități?
Prima recomandare ar fi să se înarmeze cu multă răbdare şi să se asigure că

face asta cu drag. Banii sunt un bonus care vine după mult timp.
A doua recomandare ar fi să-şi aleagă extrem de bine nişa pe care vrea să

scrie, să studieze concurenţa, să ştie cu ce vine în plus.
A treia recomandare ar fi să ştie de la început din ce urmează să facă bani şi

să excludă din start display advertisingul din ecuaţie.

Blogger
Blog: www.nwradu.ro
Facebook: /nwradu
1. Care crezi că ar trebui să

fie abordarea corectă a unui
Eu consider că rețelele sociale au un singur scop relativ la un blog: țin

bloggerul respectiv mai aproape de cititorii săi. Sunt mai multe metode prin
care fac asta: semnalează cititorilor noile articole, le poți arăta diverse alte
link-uri și idei pe care nu le dezvolți în articole pe blog șamd. Aici însă aș
trage linie.
Nu aș muta conținutul principal și nici comentariile de pe blog pe rețelele

sociale, prefer să am un control mai bun asupra lor.
Singura rețea socială care în opinia mea complementează blogul este

Instagram, unde fiecare poate dovedi talentul de a găsi scene interesante în
viața de zi cu zi. Este ca și cum ai avea un fotoblog micuț.
În ceea ce privește imaginea bloggerului pe rețelele sociale, cred că e nevoie

de un pic de precauție în limbaj și subiectele tratate. Sau măcar sa nu uite că
ce scrie acolo rămâne scris pe termen lung și uneori se poate întoarce
împotriva sa.
Altfel, tonul mesajelor trebuie să fie unul personal, similar cu ce scrii pe blog.
Nu-ți trebuie o "personalitate" diferită pentru fiecare platformă în parte.

2. Care sunt tipurile de conținut
către care ar trebui să se îndrepte
bloggerii în 2014-2015 și pe ce tip de
platformă? Ce părere ai despre
migrarea de la tradiționalul browser
Ar trebui pus tot mai mult accentul pe părerea personală despre subiectele
abordate. Știrile se propagă imediat pe net, iar bloggerii trebuie să realizeze
că ei nu au rolul de a informa lumea despre anumite subiecte - cel mai
probabil cititorii deja au aflat cele mai recente știri.
Bloggerul ar trebui să-și spună părerea personală despre ce se întâmplă, ce

vede, ce a aflat chiar și în premieră, să arate avantaje și dezavantaje, să facă
paralele sau analize.
Asta dacă ne referim la blogurile ce abordează anumite nișe. Cred totuși că

fiecare blogger trebuie să abordeze și subiecte personale prin articole care
să apropie mai mult cititorii de omul din spatele acelui site. Asta dacă vrea
să spună în continuare că scrie pe un blog, nu pe un site de nișă.
Platforma nu contează.Toate au avantaje și dezavantaje, iar în timp poți

migra de la una la alta. Important este să găsești una care le permite
cititorilor să ajungă la tine cât mai simplu și rapid, de pe mobil sau PC.
Dacă această compatibilitate cât mai mare înseamnă browser, nu aplicație

dedicată, atunci să fie browser.

3. Care sunt top 3 recomandări pe
care le-ai oferi unei persoane care își
deschide un blog în 2014 în ideea de
a face bani de pe urma acestei
activități?
Să aibă răbdare, banii vin greu, de obicei după 1-3 ani. Să scrii pe blog cu
plăcere, din pasiune pentru asta, e cel mai simplu mod de a te menține pe
drumul cel bun.
Să fie serioși și consecvenți în tot ce înseamnă blog. Obiectivitatea, tonul

articolelor, limbajul folosit, felul în care prezinți lucrurile - toate contează. Se
spune că firmele ce investesc bani în campanii pe bloguri sunt tot mai
atente la aceste detalii.
Nu știu dacă asta e adevărat, dar cu siguranță au multe bloguri din care să
aleagă acum și este dificil să intri în acel grup restrâns dacă nu poți prezenta
avantajele site-ului tău față de altele.
Să aibă minime cunoștințe despre afaceri și formele legale necesare pentru

a putea încasa bani conform legilor. Companiile nu colaborează cu fantome
și nici nu dau bani la negru.

Senior Consultant / Project
Manager at The Connector and
Managing Partner at Evensys
Blog: www.manafu.ro
Facebook: /manafu.ro
față de rețelele sociale din punct
de vedere al brandingului,
conținutului și al audienței?
Rețelele sociale sunt parte din tot ceea ce înseamnă promovarea blogului.
Reprezintă un canal foarte bun pentru a duce mesajele din posturi dincolo de
comunitatea strânsă în jurul blogului. Reprezintă o extindere binevenită a
masei de oameni pe care o poate atinge blogul.
Cu alte cuvinte, dacă te întrebi "La ce sunt bune rețelele sociale pentru un
blog", ar fi bine să te întrebi înainte "Vreau să am mai mulți cititori?".

mobilă?
Cred foarte mult într-un calendar editorial pentru orice fel de blogger.
Generalist sau nișat.
Cred foarte mult în oportunitățile pe care le dau subiectele momentului. Cred

însă și în mixul de conținut, care amestecă ordonat video, foto si text.
Conținut care poate fi creat întâi pentru alte platforme (Instagram, YouTube,
Flickr, 500px etc) și apoi integrat pe blog.
Nu cred în aplicația mobilă dedicată. În Romania, rata instalării aplicațiilor

pe smartphones e încă foarte mică.

oferi unei persoane care își deschide un
blog în 2014 în ideea de a face bani de pe
Să nu se gândească la bani când deschide blogul. Să se gândească mai

degrabă la brandul personal și la faptul că blogul e o foarte bună oglindă.
Să privească în oglindă și să nu vadă alt blogger, adică să nu copieze. Să se

poziționeze clar și diferit. Încă se poate.
Să accepte că astăzi banii din blogging vin doar dacă poți arăta volum,
calitate și brand.

Blogger
Blog: www.zoso.ro
Facebook: /zoso.ro

față de rețelele sociale din punct
de vedere al brandingului,
conținutului și al audienței?
Cred că un blogger trebuie și este nevoit să folosească toate instrumentele

pe care le poate folosi pentru a-și mări audiența. Asta înseamnă pagină,
profil, share automat pe ambele, share manual cu un text separat de articol,
asigurarea că articolul are asociată o imagine corectă pentru facebook și așa
mai departe. Asta depinde foarte mult și de profilul blogului si de strategia
bloggerului.
Pe mine, de pildă, nu m-a prins interacțiunea pe pagina blogului.

Interacționez senzațional pe profilul meu, cu numele meu, dar mi se pare
ciudat să scriu cu numele zoso.ro.

mobilă?
Știu că au fost discuții despre migrarea din browser în aplicație, dar eu nu

cred că se va întâmpla masiv. Sigur, toți avem câte o aplicație de consumat
știri sau de găsit filme sau restaurante, dar pentru 90% din conținut tot
browserul este ceea ce trebuie.

Cât despre tipurile de conținut spre care bloggerii
trebuie să se îndrepte, nu cred că regulile s-au
schimbat prea mult de când a început bloggingul. Sigur,
toate nișele mari s-au aglomerat, dar clasamentele cu
liderii de nișe nu s-au schimbat prea mult. Bătălia se dă
acum la coada și la mijlocul clasamentului.
Și mai e ceva: 90% din bloguri nu au o poziționare clară. Sunt doar bloguri.
Nu sunt bloguri magazin, nu sunt bloguri personale, nu sunt bloguri

profesionale. Sunt un amalgam care nu scoate în evidență în nici un fel
calitățile autorului, și aici zace problema pe care bloggerul nu o sesizează
decât atunci când își caută de muncă și realizează că a pierdut timpul
scriind prostioare în loc să arate lumii ce știe și ce poate.
3. Care sunt top 3 recomandări pe care le-ai oferi unei persoane

care își deschide un blog în 2014 în ideea de a face bani de pe
Să fie pregătit să muncească doi ani pe gratis în construirea unei audiențe

înainte să facă vreun ban, să nu se arunce la primii bani care i se flutură pe
sub nas (să nu se vândă ieftin) și să nu își aleagă o nișă stupidă gen
mondenități, scris după rețetă pentru femei prostuțe sau scris după rețetă
despre dezvoltare personală, dacă nu vrea să fie luat în derâdere de restul.
Și să își aleagă dacă vrea să fie blogger sau vrea să fie angajat care mai scrie
din când în când pe blog, dacă nu uită.

What’s next
În următoarea perioadă urmează să publicăm alte câteva materiale gratuite:
1. Tendințe în e-commerce în 2014-2015
2. Tendințe în fotografie în 2014-2015
3. ...și altele
Vă mai recomandăm
1. E-book gratuit: Cele mai populare mesaje publicate pe paginile de

Facebook din România în 2013
2. E-book gratuit: 5 beneficii pentru companiile active pe Google+
3. E-book gratuit: Marketing şi Comunicare pe Facebook în 2014

Tendinte in Publishing Online in 2014 - 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tendinte in Publishing Online in 2014 - 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

publishing online

o Robert Berza o Cristina Bazavan

Material publicat de Costin Cocioabă

Managing Director la Bakers Digital Communication

Head of Facebook Dept. la Spada, trainer în cadrul

Partener principal în publicarea acestui material și

Tendințe în publishing online în 2014-2015 2

Le mulțumim pentru deschidere și pentru timpul acordat interviurilor cu

În acest context, vă mulțumim și vouă anticipat pentru orice menționare pe

Tendințe în publishing online în 2014-2015 3

Mai mult, publisheri consacrați au renunțat la print pentru online, mergând

Trăim astăzi, în România, două revoluții. O revoluție mobile, care schimbă

Care sunt oportunitățile de neratat în următorii ani? Care sunt tipurile de

Tendințe în publishing online în 2014-2015 4

Sunt norocos să fac parte dintr-o

Rețelele sociale și blogurile au schimbat

Cred că mediul online oferă, în acest moment, oportunități nelimitate pentru

“Vrem să-i cunoaștem pe oamenii din spatele produselor și serviciilor pe

Până și ROI-ul s-a transformat din Return On Investment în Risk Of Ignoring,

Tendințe în publishing online în 2014-2015 5

Sebastian Cochinescu ...................................................... ...................... 10

Alexandru Giboi ................................................................ ....................... 12

Cristi Lupșa ......................................................................... ........................ 15

Cristian Pantazi ................................................................. ....................... 19

Augustin Roman ................................................................ ...................... 21

Mihai Seceleanu ................................................................... .................... 23

Dragoș Stanca ..................................................................... ...................... 25

Marta Ușurelu ..................................................................... ...................... 28

Robert Zănescu ..................................................................... ..................... 31

Cristina Bazavan ...................................................................................... 35

Cristian China-Birta .......................................................... ..................... 38

Alex Ciucă ............................................................................ ..................... 41

Radu Dumitru ..................................................................... ...................... 43

Cristi Manafu ...................................................................... ....................... 46

Vali Petcu ............................................................................. ...................... 48

Tendințe în publishing online în 2014-2015 6

1. Care crezi că sunt

Dacă iei la puricat primele 20 de site-uri de conținut din România poți

O oportunitate pe care aș lua-o cu siguranță în considerare ține de

O specializare pe conținutul care se învârte în jurul acestor pasiuni, de la

Tendințe în publishing online în 2014-2015 7

Cred cu tărie că de acum până în iarna lui 2016-2017, există o șansă

Cât despre platforme, cred că un publisher decent nu poate rata prezența pe

Tendințe în publishing online în 2014-2015 8

În fiecare industrie, și online-ul din Romania nu face excepție, e loc de

În fond, de la cine ai cumpăra un echipament complet de tenis pentru

Tendințe în publishing online în 2014-2015 9

Linkedin: Sebastian Cochinescu

1. Care crezi că sunt oportunitățile de

Cei mai importanți factori de creștere ai unui

2. Spre ce tipuri de conținut crezi că ar trebui să se îndrepte

Sunt un susținător al conținutului de calitate, în orice formă și pe orice

Conținutul este consumat din ce în ce mai mult pe mobil, așa că o creștere a

Tendințe în publishing online în 2014-2015 10

Entuziasmul și perseverența nu mai sunt suficiente într-un startup în 2014.

Mediul online din România se maturizează, iar succesul unui startup în

Consumul de conținut este în creștere în România, iar cititorii sunt din ce în

Tendințe în publishing online în 2014-2015 11

1. Care crezi că sunt

În ceea ce privește zona de publishing media trebuie să luăm în considerare

Anul acesta este marcat de două evenimente politice majore - alegerile

În ceea ce ne privește pe noi, AGERPRES, lucrurile sunt mai clare. Misiunea

Trecând în zona de publishing non-media, aici lucrurile sunt diferite.