Sunteți pe pagina 1din 46

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

83

Joc didactic - ,,Ce-i trebuie copilului la şcoală? Ce-i trebuie la grădiniţă?

Lucica Muntean, Grădiniţa Pricaz

Joc didactic - „Animale sălbatice”

Angelica Buju

Joc didactic - „Ce ştim despre animale” Sultana Naum, Grădiniţa nr. 33 Constanţa

Joc integrat - „Cu ce călătorim?” Vasilica Ionescu, Grădiniţa nr. 22 Constanţa

Lecţie plimabre ,,Curtea grădiniţei” Mariana Croitoru, Constanţa Odolbaşa, Grădiniţa ,,Elena Farago”, Craiova

Joc didactic - „Anotimpurile” Floarea Jarcu, Grădiniţa Dalboset, Caraş-Severin

Convorbire - ,,Animalele din ograda bunicilor”

Convorbire - ,,Primăvara anotimpul florilor” Rodica Bărăgan, Deva

Activitate integrată - ,,Oraş - sat”

Rozalia Vereş, Târgu Mureş

Convorbire - ,,Sărbătoarea primăverii” Mariana Daniela Sperilă, Gărdiniţa ,,Pinocchio” Craiova

84

PROIECT DE ACTIVITATE

Capitolul II

Daniela Rus, Grădiniţa P.N. Balda, Sărmaşu

Grupa: Pregătitoare

Obiectul:

educaţie muzicală, activitate practică). Tema: Spune ce ştii despre primăvarăTipul lecţiei: consolidare. Scopul: verificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor copiilor legate de aspecte specifice mediului, respectiv anotimpului primăvară.

limbajului,

activitate

integrată

(cunoaşterea

mediului,

educarea

Metode didactice: flori de lotus, imagini de primăvară, jetoane cu florile de primăvară şi uneltele grădinarului, hârtie glasată, foarfecă, lipici, acuarele, pensule, pahare. Obiective operaţionale

Să recunoască caracteristicile anotimpului primăvara;

Să recepteze tema activităţii;

Să se mobilizeze printr-o conduită afectivă generată de empatie;

Să reţină regulile jocului;

Să participă activ;

Să elaboreze creaţii colective originale;

Să construiască, să caute, să aranjeze în tablou elemente cerute de text;

Să recite o poezie în concordanţă cu mesajul transmis;

Să interpreteze corect un cântec de primăvară învăţat.

Să redea prin pictură o imagine caracteristică primăverii;

Etapele

Activitatea educatoarei

Activitatea copiilor

Evaluare

lecţiei

Moment

Voi aranja mobilierul conform metodei „Lotus” şi voi pregăti materialele necesare desfăşurării activităţii, urmărind apoi intrarea ordonată a copiilor în sală şi aşezarea lor pe perniţele dispuse în semicerc.

Copiii intră în ordine în sală şi se vor aşeza pe perniţe.

Observa-

organizato-

rea

ric

comporta-

 

mentului

nonverbal.

Introduce-

Copiii vor fi solicitaţi să dezlege următoarea ghicitoare:

   

rea în

activitate

„Când zăpadă se topeşte, Ghiocelul înfloreşte, Iar pâraiele umflate, Curg la vale înspumate. Vreau să-mi spuneţi negreşit:

Ce anotimp a venit? Voi descoperi din floarea mare de lotus imaginea reprezentativă anotimpului

A

venit

anotimpul

Frontală

primăvara.

 

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

85

 

primăvara. Voi alege apoi opt copii cu ajutorul ghicitori despre primăvară:

   

1.

„Primăvara e anotimp

Lunile primăverii sunt: martie, aprilie şi mai.

Primăvara e mândră floare, Câte luni aceasta are?”

2.

„Sus pe bolta cea senină

Se iveşte soarele.

Cine oare se iveşte?”

3.

„Care flori de primăvară

Ghiocei, lalele, narcise, zambile.

Înfloresc la noi în ţară?”

4.

„Cine oare înmugureşte,

Copacii şi pomii.

Când vremea se încălzeşte, Înfrunzeşte, înfloreşte Şi miresme răspândeşte?” „Veţi primi câte o floare, Vă grupaţi după cum vreţi, Ascultaţi şi vă gândiţi, Şi răspundeţi toţi ce ştiţi.

Copii aleşi vor lua 1- 2 parteneri de lucru şi se vor aşeza la una din măsuţele pe care se află o floare de lotus.

Deci concursul să-l pornim, Toţi bine să ne simţim, Să răspundeţi toţi corect, Să vă prind buline-n piept.”

Consolidare

Le voi explica copiilor sarcinile pe care le au de rezolvat, fiecare grupă având sarcină diferită:

-caută imagini:

 

a învăţării

martie - ghiocel, mărţişor, felicitare de 8 martie.

Evaluare

frontală şi

individua-

1.

Să caute imaginile

-rup şi lipesc bucăţele de hârtie glasată galbenă în

reprezentative lunilor

anotimpului primăvara;

2.

Să redea prin rupere şi lipire

conturul desenat pe foaia de lucru;

imaginea soarelui;

3.

Să execute prin tehnica

-realizează prin tehnica origami

origami lalele;

4.

Să mototolească şi să

floarea, tulpina, şi frunza lalelei. -mototolesc hârtie creponată roz şi

lipească pe crenguţele puse la dispoziţie hârtie creponată realizând copacul;

5.

Să se gândească la câteva

verde şi le lipesc pe crenguţe;

poezii de primăvară;

6.

-şi amintească 2-3

-se gândesc la poezii şi cântece de

cântece de primăvară;

7.

Să redea prin pictură

primăvară; -redau imaginea pădurii în anotimpul

imaginea pădurii în anotimpul primăvara;

8.

Să găsească jetoanele cu

primăvara; -caută jetoanele cerute.

florile de primăvară precum şi imaginea grădinarului şi uneltele acestuia.

Concluzii

După expirarea timpului de lucru, copiii îşi vor prezenta imaginile, jetoanele, precum şi lucrările efectuate.

 

Evaluare

formativă

86

Capitolul II

Vom analiza, corecta şi completa răspunsurile fiecărei grupe, după care le voi spune:

„V-aţi gândit, v-aţi consultat, Şi răspunsuri bune-aţi dat, Dar timpul a expirat. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare.” Toţi copiii vor primi ca recompensă câte o floare, iar echipa câştigătoare va primi în plus o buburuză pe panoul hărniciei. Vom realiza apoi o expoziţie cu lucrările copiilor:

o machetă cu lalele şi copăcei înfloriţi, un poster cu imaginile alese deasupra cărora tronează soarele, şi un panou cu imaginile reprezentative pentru poeziile şi cântecele reproduse în timpul activităţii.

PROIECT DIDACTIC

Mihaela Rizescu, Tg Mureş

Grupa: pregătitoare Categoria de activitate: Activitate integrată Tema activităţii: ,,Ce ştim despre păsările călătoareMijloc de realizare: joc-concurs Tipul activităţii: consolidare Scopul activităţii:

Trezirea sentimentelor de dragoste pentru păsări, pentru foloasele pe care acestea le aduc naturii, precum şi ocrotire a lor; consolidarea cunoştinţelor despre păsările călătoare; formarea deprinderi de exprimare corectă, fluentă şi coerentă în propoziţii şi fraze; dezvoltarea operaţiilor gândirii, analiza, sinteza, generalizarea; cultivarea interesului şi plăcerii pentru învăţarea prin cooperare. Obiectivele operaţionale:

a) cognitive-informaţionale:

- să adreseze întrebări colegilor din celelalte grupe (echipe).

- să realizeze un ciorchine simplu;

- să încercuiască litera cu care începe cuvântul dat;

- să despartă cuvintele în silabe stabilind numărul acestora.

- să scrie cifra care arată câte silabe are cuvântul;

- să rezolve sarcinile de lucru cooperând în grup;

- să elaboreze sarcinile de lucru cooperând în grup;

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 87

88

Capitolul II

- să examineze lucrările (tablourile) făcând observaţii şi comentarii în calitate de vizitatori şi critici;

- să reexamineze produsul realizat (fiecare grupă) pe baza comentariilor critice din timpul turului galeriei aducând corecţiile necesare.

b) psiho-motorii:

- să folosească corect materialele puse la dispoziţie pentru realizarea sarcinilor.

c) afective:

- -şi exprime emoţiile şi sentimentele faţă de păsările călătoare, de ocrotire şi

bunăstare a lor;

- să coopereze cu coechipierii pentru rezolvarea fiecărei sarcini;

Strategii didactice:

Metode şi procedee: Explicaţia, expunerea, exerciţiul, conversaţia, interviul de grup, ciorchinele, învăţarea prin cooperare, trierea aserţiunilor, turul galeriei. Material didactic folosit: Panou pentru evidenţa bulinelor primite; siluete- jetoane cu păsări, copaci, cuiburi, alte elemente pentru realizarea tablourilor;

ecusoane cu păsări călătoare, cariocă, lipici, un copil îmbrăcat în zâna Primăvară, coşuleţ, plicuri numerotate. Durata: 35-40 minute.

Material bibliografic:

„Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii”. Viorica Preda, „Grădiniţa altfel-scrisori metodice”, Ed. Integral, Bucureşti,

2003.

„Metode interactive de grup” - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga .

Scenariul didactic

Evenimentul

     

didactic

Conţinutul ştiinţific

Strategii

Evaluare

Momentul

Se pregăteşte sala de grupă şi materialul necesar pentru buna desfăşurare a activităţii.

   

organizatoric

Captarea

Introducerea în activitate se va realiza prin elementul surpriză „primăvara”, având cu ea un coşuleţ în care se află mai multe plicuri numerotate, stimulente şi un plic cu sarcinile concursului.

 

(Zâna

atenţiei

Primăvară)

surpriza

Anunţarea

Astăzi, ne vom întrece pe două echipe „Ce ştim despre păsările călătoare”- cu scopul de a-i arăta zânei Primăvară câte lucruri ştim. Pentru ca jocul nostru să fie

Expunerea

 

jocului şi

enunţarea

obiectivelor

Ecusoane

Instructajul

 

mai frumos, iar Primăvara mulţumită, va trebui să ne împărţim în două echipe, după ecusoanele pe care le aveţi în piept.

verbal

 

Explicarea

-echipa berzelor şi echipa rândunicilor. -Voi trebuie să fiţi foarte atenţi la cerinţele mele! Pe rând câte un copil din fiecare echipă va fi invitat de către Primăvară să extragă din coşuleţ un plic. care va fi citit de către mine şi apoi echipa respectivă va rezolva sarcina aşa cum i se cere. Cei care rezolvă corect fără să greşească vor fi aplaudaţi şi recompensaţi cu câte o bulină roşie la tablă. Va ieşi câştigătoare echipa care acumulează cele mai buline.

   

jocului

Explicaţia

Desfăşurarea

Ghicitorile Un copil de la echipa berzelor va extrage plicul nr.1 şi voi citi cerinţele:

   

jocului-concurs

Interviul de

Verificare

grup

orală,

Fiecare echipă va formula o ghicitoare despre o pasăre călătoare, pe care o va adresa echipei adversă. Dacă s-a realizat corect sarcina, echipa va primi bulina roşie. Ciorchinele cu abordare interdisciplinară. Un copil de la echipa rândunelelor v-a extrage plicul cu nr. 2 şi voi citi cerinţele:

recompensă

(bulină)

Pe echipe -

Ciorchine

verificare orală recompensă (bulină) şi individual - verificare scrisă recompensă (bulină)

simplu

Fiecare echipă va realiza un ciorchine, pornind de la ecusonul pe care-l au în piept. Exerciţiul joc se va realiza oral la tablă. Voi cere copiilor din echipa berzelor să spună la ce se

Conversaţia,

exerciţiul scris

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

89

gândesc când le spun barză.

   

În acest timp eu scriu pe tablă Barză şi îl încercuiesc. De jur, împrejur trasez săgeţi şi scriu cuvintele pe care le spun copii. La fel procedez şi cu echipa rândunelelor. Voi ruga apoi echipele să-şi aleagă un reprezentant care v-a lucra la tablă. Copiii desemnaţi vor încercui litera care arată cu ce sunet începe cuvântul

(un

cuvânt din cele

enumerate de copii), v-a despărţi cuvântul în silabe şi v-a scrie lângă cuvânt cifra care arată câte silabe are cel cuvânt. Trierea aserţiunilor Voi chema un copil de la echipa berzelor să extragă plicul cu nr.3 şi eu citesc cerinţele: Priviţi imaginile care reprezintă comporta- mentul copiilor faţă de păsări. În pătrăţelele din dreptul lor coloraţi:

Bulină verde pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care eşti de acord - aşa da! Bulină galbenă pentru imaginile care reprezintă comportamentele cu care - uneori eşti de acord, alteori nu eşti de acord! Bulină roşie pentru imaginile care reprezintă comportamente cu care nu eşti de acord - aşa nu! Turul galeriei Voi chema un copil de la echipa rândunelelor să extragă plicul cu nr. 4 şi eu citesc cerinţele:

-Fiecare grupă are ca sarcină realizarea unui tablou, cât

Observaţia

sistematică

Instructajul

verificare,

verbal

recompensă

(bulină).

Trierea

aserţiunilor

Exerciţiul scris

Instructajul

Pe echipe,

verbal,

verificare,

Exerciţiul

analiza

practic

produselor,

Turul galeriei

recompensare

90

Capitolul II

 

mai original, folosind imaginile date. -Se expun tablourile formând astfel, o galerie expoziţională. -La semnalul educatoarei, grupurile de copii (vizitatori şi critici) trec pe la fiecare exponat, observă, comentează critic şi fac notiţe pe margine (elemente care au fost omise din tabou).

   

Încheierea

-Grupurile se întorc la locurile iniţiale îşi reexaminează produsul şi aduc completări. În încheierea concursului se face corespondenţa bulinelor. Echipa care a acumulat mai multe buline va fi declarată câştigătoare - se aplaudă şi va fi stimulată moral de către Zâna Primăvară, care înmânează diplome echipelor şi le mulţumeşte copiilor pentru strădania lor. Voi face aprecieri colective şi individuale asupra modului de participare la joc şi drept răsplată voi lăsa copiilor ecusoanele care le-au purtat în timpul jocului. Vor ieşi din clasă interpretând un cântec despre păsări.

Conversaţia de

Stimulente

activităţii

încheiere

morale şi

materiale

 

(ecusoane).

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 91

92

Capitolul II

PROIECT DIDACTIC

Marinela Costache, Grădiniţa ”Nicolae Romanescu”, Craiova

Grupa: mijlocie Categoria activităţii: Activitate integrată Forma de realizare: Joc didactic Tema activităţii: Căutătorii de comoriTipul de activitate: consolidare Scopul activităţii:

- consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre obiectele din jurul nostru (denumire, structura, caracteristici, funcţionalitate, valoare estetică şi sentimentală);

- exersarea inteligenţelor multiple;

- educarea spiritului de observaţie, a interesului pentru joc şi lumea înconjurătoare. Obiective operaţionale:

- să denumească materialele / obiectele cu care acţionează;

- să prezinte un obiect / grup de obiecte într-un mod creativ, misterios;

- să formuleze enunţuri (întrebări / răspunsuri);

- să manifeste orientare în spaţiu, comunicativitate, curiozitate, spirit de observaţie, spirit creativ. Reguli ale jocului: Copiii organizaţi în grupuri de prezentare urmează pe rând indicaţiile de deplasare către locul misterios; prezintă ambianţa pregătită, apoi interacţionează cu celelalte grupuri. La prezentarea locului misterios participă toţi copiii din grupul-gazdă. Elemente de joc: suspansul, deplasarea, indicaţiile de orientare în spaţiu. Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, „călătoria misterioasă”, „schimbă perechea”. Material didactic: jucării, obiecte diverse, pietricele colorate, truse de construcţie, accesorii pentru jocul la „Căsuţa poveştilor”, jucăria preferată de acasă. Durată: 20-25’ Material bibliografic:

1) ,,Metode interactive de grup-ghid metodic”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Ed. Arves, Craiova, 2006. 2) ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,” vol. I, II, III, Breben S., Gongea E., Ruiu G., Ed. Reprograph, Craiova.

Desfăşurarea

activităţii

Strategii didactice

Evaluare

(instrumente şi

indicatori)

Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific

1.Organizare,

pregătire

Material didactic

Amenajarea zonelor în care vor acţiona copiii:

mobilier, material

Observarea

comportamentului

Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific

Desfăşurarea

activităţii

Evaluare

(instrumente şi

Strategii didactice

indicatori)

   

didactic

 

2.Reactualizarea

Jocul „Schimbă

Explicaţia:

Jumătate dintre copii iau câte o jucărie, iar ceilalţi câte o pietricică. Copiii formează

cunoştinţelor

obiectul” Prezentarea obiectului prin enunţuri scurte partenerului de joc.

Am găsit o lada cu comori” (jucării şi pietricele colorate). Fiecare copil îşi va lua o comoară- jucării sau pietricele. Fiecare copil cu jucărie prinde de mână un copil cu pietricică. Din cele două coloane, prin prinderea capetelor, se formează două cercuri concentrice- cei cu jucării în interior, iar cei cu pietricele în exterior. La semnalul „schimbă perechea” copiii din interior se deplasează la dreapta. Lucrul în perechi:

copiii din interior formulează o propoziţie simplă /dezvoltată pe care o comunică partenerului, apoi trebuie să ghicească în ce mână a ascuns perechea pietricica. La comanda „Schimbă perechea şi dă obiectul mai departe”. Fiecare copil dă obiectul vecinului în sensul deplasării şi jocul

perechi. Cele două coloane formează două cercuri concentrice. Copiii cu jucării în interior, cei cu pietricele în exterior.

Se explică jocul, se exersează pentru înţelegere. Fiecare copil formează o propoziţie simplă /dezvoltată despre jucăria primită, apoi joacă „pietricica”.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

93

Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific

 

Desfăşurarea

activităţii

 

Evaluare

(instrumente şi

Strategii didactice

indicatori)

   

se repetă până când primul copil din interior ajunge să facă pereche cu primul copil din exterior. Evaluare.

Apoi copiii desfac cercurile

-

copiii care au

pietricele spun culoarea şi le depozitează într-o casetă;

 

jucăriile sunt puse în lada pentru comori. Se apreciază dinamismul, interacţiunea, originalitatea răspunsurilor.

-

3. Anunţarea

Tema activităţii

Expunerea:

Observarea comportamentului Se vor constitui 3 grupuri a câte 6 copii.

Obiectivele

Astăzi ne vom juca de-a căutătorii de comori. Fiecare copil are un ecuson. Toţi copiii care poartă acelaşi ecuson se vor grupa.

temei şi a obiectivelor

activităţii

4. Dirijarea

Sarcina didactică

„Călătoria misterioasă” În activităţile de la ariile de stimulare vor fi premiate

lucrări ale copiilor, iar acestea vor deveni puncte de atracţie în călătoria misterioasă.

Fiecare grup are un lider care va dirija un reprezentant al altui grup spre destinaţie. Indicaţiile de orientare până la locul misterios pot fi, spre exemplu: fă 3 paşi la dreapta,

învăţării

-

Copiii care au

ocoleşte mesele albastre, etc. Aici intervine grupul care a lucrat dimineaţa la domeniul respectiv, prezentând realizările şi atracţiile locului

lucrat la sectorul „Construcţii” vor prezenta realizările

lor enumerând

obiectele realizate,

analizând structura,

caracteristicile

elementelor.

-

Grupul de la

misterios. Grupul

94

Capitolul II

Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific

Desfăşurarea

activităţii

Evaluare

(instrumente şi

Strategii didactice

indicatori)

   

„Jocul de rol”:

respectiv se va integra în cadrul pe care-l prezintă şi va împărtăşi celorlalţi experienţele trăite. Fiecare copil va interveni propunând locul misterios în care îi place să se joace. Copiii se costumează, mimează câteva gesturi pentru a reprezenta personajul, ceilalţi răspund la întrebări, interacţionează cu grupul-gazdă.

Copiii spun povestea jucăriei preferate (adusă de acasă). Ceilalţi enumeră jucăriile preferate.

Copiii se costumează cu materialele puse la îndemână (un şorţuleţ, o scufiţă, o baghetă, o basma, o coroniţă), apoi îi întreabă pe copiii din celelalte grupuri de cine le aduce aminte şi ce alte obiecte au mai întâlnit în poveşti. - Biblioteca:

Expoziţia de personaje îndrăgite. Fiecare copil din grupul-gazdă spune povestea / istoria jucăriei sale- de ce-i place, cum se joacă cu ea, prin ce întâmplări a trecut.

5.Obţinerea

Întrebări/răspunsuri

„Călătoria calare pe melc” Copiii pornesc prin clasă pentru a descoperi comori ascunse. Acestea se află în vitrine, în cutii, sub scaune. Regula este să cerceteze cu grijă, să meargă cu paşi mici şi să aleagă comoara cu care se poate juca mai frumos.

Copiii răspund la întrebările „Ce este şi ce faci el?” Copiii descriu jucăria aleasă, motivând alegerea (argumente estetice, funcţionalitate)

performanţei

6. Evaluarea

 

Reluarea

Copiii pun pe o etajeră jucăriile /obiectele aduse din

activităţii

obiectivelor.

Aprecieri

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

95

Evenimentul

didactic

Conţinutul ştiinţific

Desfăşurarea

activităţii

Evaluare

(instrumente şi

Strategii didactice

indicatori)

   

stimulative asupra

călătorie.

desfăşurării

Stimularea

focului,

Observarea

interacţiunea între

comportamentului

copii, valoarea

ideilor.

7. Încheierea

 

Jocul „De-a comorile” îl vom relua când ne vom juca pe-afara sau vom merge în parc. Totul e să ştii să găseşti comori.

 

activităţii

ACCESIBILIZAREA IDEII DE VALORI EUROPENE LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

Maria Tuturugă, Grădiniţa nr.37, ,,Dumbrava Minunată”, Craiova

Una din funcţiile pe care şcoala, ca instituţie, ce răspunde nevoii de educaţie, este aceea de integrare într-un sistem de valori sociale. Dezideratul educaţiei universale mai poate fi conceput în afara unei dimensiuni etice, morale a şcolii şi educaţiei. Nevoia de etică se leagă de victoria mondială a economiei de piaţă, bazată pe rentabilitatea economică, pe concurenţă şi competiţie. O mişcare puternică care reclamă promovarea eticii vine dinspre ştiinţa mediului ECOLOGIA. De aceea, sistemul şcolar trebuie să-şi afişeze valorile de referinţă în această direcţie, definite clar din punct de vedere social şi pedagogic. Elaborarea unei pedagogii moderne, bazate pe subiect (copil) activă şi responsabilizată în acelaşi timp va permite specializarea cu deschidere spre ceilalţi. Educaţia în spiritul drepturile omului, ale copilului trebuie să constituie puncte de referinţă fără de care este greu de conceput educaţia etică în sistemul şcolar. Adeziunea la valori a viitorului cetăţean care va trăi în societatea pluralistă se va produce şi în măsura în care curriculumul va promova valorile educative ale conţinuturile:

Educaţia pentru valori nu se face prin discurs pedagogic, ea trebuie să se reflecte în relaţia din comunitatea şcolară şi socială prin dimensiuni şi exemple concrete de respect, toleranţă, viaţă democratică, de responsabilitate.

96

Capitolul II

Stimularea reflecţiei, interogaţia, dezvoltarea gândirii critice la elevi (copii) reprezintă modalităţi reale de educare a valorilor democratice. Paradigma pedagogică a unei educaţii pentru valori se poate realiza prin contextualitatea pe baza principiului aici şi acum. Credibilitatea unei persoane sau a unei instituţii poate crea acelaşi etos comunicativ care reprezintă condiţie, sine qua non a transmiterii şi respectării valorilor. Din această perspectivă, pledoaria pentru necesitatea accesibilizării ideii de valori la nivel de înţelegere şi manifestare a copilului preşcolar prin strategii specifice, se impune cu necesitate. Copilul preşcolar va fi cetăţeanul de mâine, iar asimilarea valorii la standardele societăţii postmoderniste va conduce la realizarea dezideratelor Educaţiei Durabile. Experienţele pedagogice care pledează pentru argumentarea idei că transmiterea valorii se poate realiza la vârsta preşcolară vor fi sintetic prezentate. Concepute, proiectate şi derulate pe structura „METODEI PROIECTELORtemele „EUROSURPRIZE”, „UEvalori”, „PRIETENIE”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, „CODUL ECO”, „EURO GARDA ECO”, DREPTULUI COPILULUI” au contribuit la realizarea obiectivelor educaţiei pentru valori europene. Complementar strategiilor tradiţionale de asimilare, aprofundare, exersare şi evaluare a cunoştinţelor şi capacităţilor, am utilizat metode active de învăţare, contextualizând sistemul de valori şi exersându-l. Conceput pe metoda proiectelor, demersul didactic derulat pe o perioadă de două săptămâni cuprinde două miniproiecte: „EUROSUPRIZE” şi VALORI EU”. Accesibilizarea informaţiilor, înţelegerea valorilor şi exersarea competenţelor de transmitere a mesajelor s-a produs pe un teren pregătit derularea altor proiecte ce au anticipat prin informaţiile asimilate:

PRIETENIE”, „CODUL ECO”, „CODUL PREŞCOLARULUI”, compre- hensiunea mesajului. Determinarea implicării active a copiilor şi motivarea pentru a afla cât mai multe informaţii s-a produs prin declanşarea concursului EUROPARLAMENTULCOPIILOR”. Spiritul de competiţie promovat de U.E. s-a concretizat la nivelul demersului nostru prin angajarea părinţilor, ca furnizor de informaţie pentru copii, şi prin atribuirea recompensele pentru copii activi (steluţe galbene). Modul de monitorizare a implicării în vederea decernării EUROPARLAMENTĂRILOR s-a realizat pe baza unui ghid.

1.informaţii prezentate de copii despre organismele U.E. şi ţările U. E;:

Reportaj”; „Ştirea zilei”; „Reporteri prin Europa

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 97

98

Capitolul II

2. rezolvarea sarcinilor în activităţile de tip integrat bazate pe metode

interactive:

Ciorchinele U.E.”;

„Piramida, valori U.E”;

„Blazonul U.E”;

„Explozia stelară”

,, Trenul U.E.” joc interactiv.

3. analiza portofoliului copiilor:

Interviu + Turul galeriilor”.

Pentru eficienţa şi eficacitatea demersului s-au stabilit strategii, astfel încât obiectivele dorite să fie realizate. Proiectul a pornit de la evenimentul foarte mult mediatizat primirea „ROMÂNIEI” în Uniunea Europeană. Elementele de provocare, de stimulare a curiozităţii epistemice leau constituit însemnele UE, afişate, vizualizate le Centrul tematic: steagul U.E, Harta ţărilor U.E, moneda EURO. Pentru a argumenta afirmaţia că metodele interactive şi procedeele utilizate şi amintite în ghidul de monitorizare au condus la implicare deosebită a copiilor în a culege, transmite informaţii, în a le exersa în contexte diferite, portofoliul individual şi colectiv justifică valorizarea acestor idei. Exemplificarea secvenţelor didactice cu particularizarea fiecărei metode constituie alternative de bună practică.

Astfel „Reportajul „Reporter prin Europa” având ca obiectiv expunerea unor informaţii privind Uniunea Europeană, privind ţările ce o compun. Materiale utilizate: microfon (poate fi microfon jucărie sau reportofon), informaţii despre ţările U.E sau U.E, însemne, suveniruri, imagini, steaguri, monede. Demers: (În fiecare zi se prezintă 23 reportaje) Educatoarea este reporter la primele relatări (reportaje); Fiecare copil care a adus la centrul tematic imagini, suveniruri, steag, monede specifice ţării pe care a ales s-o prezinte este călătorul care, într-o excursie imaginară, a adunat aceste date. Întrebări de genul:

Cum se numeşte ţara vizitată?” Ce culori are steagul ei?” „Ce suveniruri ai adus?” „Îi cunoşti capitala?” Cum sunt francezii, …?” „Care este mâncarea specifică?” „Ce ai aflat despre copii ţării X ….?” Copilul cu abilităţi de comunicare este desemnat reporter. Educatoarea notează pe flipchart copilul, ţara prezentată cu însemnele şi elementele specifice.

De reţinut: Pentru ca informaţiile să fie uşor relatate copii trebuie ajutaţi de părinţi pentru a-şi pregăti portofoliul reportajului (informaţii, imagine, obiecte). Copiii care nu au fost ajutaţi de părinţi să-şi pregătească un portofoliu, li s-a oferit posibilitatea să relateze o informaţie asimilată în timp în cadrul secvenţei „Ştirea zilei”. Formularea „Am aflat că ….”, copilul transmite o ştire, relatează un aspect care l-a impresionat foarte mult (poate fi preluat din reportajele colegilor). Când s-a acumulat informaţie suficientă, în sistem concentric, cunoştinţele au fost exersate în activităţi bazate pe acţiune interrelaţională, reprezentare grafică. De exemplu: „Ciorchine, Ţări U.E”. Etape: Acţional: Se aşează în mijloc un cerc albastru pe care este scris „Ţări U.E”, în jur se aşează cercuri cu steagurile ţărilor UE (pe cerculeţ este scris şi numele ţării) „Reprezentare grafică” I. Activitate individuală: Fiecare copil îşi realizează propriu ciorchine cu 4,5,6 ţări (steaguri, nume).

propriu ciorchine cu 4,5,6 ţăr i (steaguri, nume). II. Se formează perechi şi fiecare copil îşi

II. Se formează perechi şi fiecare copil îşi completează ciorchinele cu elementele partenerului. De reţinut: După ce fiecare pereche şi-a realizat un ciorchine mai extins decât cel iniţial, educatoarea reprezintă grafic un ciorchine cu informaţiile furnizate de fiecare grup în parte, astfel încât paleta (ciorchinele final să cuprindă toate ţările membre ale U.E (25+ ultimele 2 (România şi Bulgaria). Pe acest ciorchine se pot purta discuţii care au ca obiectiv fixarea informaţiilor despre ţări, valorile tradiţionale pe care le promovează poporul respectiv. Fixarea cunoştinţelor asimilate şi furnizate prin mijloace alternative s-a realizat prin metoda „EXPLOZIE STELARĂ”:

Tema: Ce ştim despre Uniunea Europeană”

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

99

Material: 5 steluţe, fiecare având scrisă una dintre întrebările:

1. Ce?;

2. Când?;

3. Cine?;

4. Unde?;

5. De ce?

1. Ce?; 2. Când?; 3. Cine?; 4. Unde?; 5. De ce? 1 steluţă în centru cu

1

steluţă

în

centru

cu

eticheta

U.E.; 5 săgeţi steaguri, monede, imagini, etichete cu valorile U.E. Demers:

I. Educatoarea adresează întrebări copiilor poziţionaţi câte unul lângă una dintre steluţe. Exemplu: 1. Ce însemne ale UE cunoşti? Ce valori au ţările din U.E? Copilul de lângă steluţa cu întrebarea „Ce?” alege din materialele puse la elementele care constituie răspuns la întrebarea care i-a fost adresată. II. Educatoarea împarte clasa în grupuri de câte patru copii, fiecare grup adresează întrebările unui singur copil poziţionat lângă una dintre steluţe. Exemple de întrebări:

lângă una dintre steluţe. Exemple de întrebări: Când a intrat România în U.E? Când putem merge
lângă una dintre steluţe. Exemple de întrebări: Când a intrat România în U.E? Când putem merge

Când a intrat România în U.E? Când putem merge în alte ţări fără paşaport?

U.E? Când putem merge în alte ţări fără paşaport? Unde este capitala U.E? Unde merg parlamentarii

Unde este capitala U.E? Unde merg parlamentarii europeni să-şi spună ideile?

Unde merg parlamentarii europeni să - şi spună ideile? Cine a avut ideea înfiinţării U.E.? Cine

Cine a avut ideea înfiinţării U.E.? Cine a ajutat România să intre în U.E?

De ce este bine să fim în U.E? De ce am intrat mai târziu? De ce steagul UE are 12 steluţe?

De reţinut: La început educatoarea ajută copiii să-şi formuleze întrebările şi răspunsurile. Jocul se reia, schimbând rolurile. Sunt evidenţiaţi copiii care au adresat întrebări interesante şi cei care au dat răspunsuri corecte. Recompense steluţe. Pentru accesibilizarea ideii de valori U.E. complementar temelor de discuţie, am utilizat cu succes metoda „Piramida”.

Capitolul II

Material: 6 plăcuţe cu valori (etichete) cu un simbol al valorii şi cuvântul respectiv flipchart+cariocă.

100

al valorii şi cuvântul respectiv flipchart+cariocă. 100 Demers: I. Se exersează acţional la Sectorul „

Demers: I. Se exersează acţional la Sectorul „Bibliotecă”. Un grup de 6 copii, fiecare descifrează propria etichetă (plăcuţă) şi apoi aşează plăcuţa încât cele 6 plăcuţe (ca într-un puzzle) să formeze o piramidă. Educatoarea ajută copiii să descifreze fiecare inscripţie (cuvânt ce numeşte o valoare) şi discută cu copiii pentru înţelegerea importanţei respectării acestor valori. II. Pentru fixare şi vizualizare se realizează o piramidă a valorilor UE pe flipchart (de către educatoare). III. Copiii reprezintă grafic pe fişă individuală proprie piramidă a valorilor U.E. Obiectivele proiectului au putut fi realizate prin folosirea metodei „Blazonul UE”. În prima fază s-a constituit un Blazon ca o reconstituire de imagini (puzzle) cu elementele constitutive ale unui blazon. Se discută în grup educatoarecopii.

ale unui blazon. Se discută în grup educatoare  copii. Faza a II-a: se realizează un

Faza a II-a: se realizează un blazon pe flipchart (copiii enunţă elementele şi educatoarea scrie şi desenează). Faza a III-a: realizarea de către copii a blazonului propriu (elemente desenate sau scriere - copiere a elementelor constitutive ale blazonului). De reţinut: Este indicat să se realizeze Blazoane în grup pe baza cărora se poartă discuţii în cerc.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 101

102

Capitolul II

Stimularea implicării copiilor în a participa activ s-a realizat prin recompensarea cu steluţe. Anunţarea concursului „Vreau să fiu EUROPARLAMENTAR UE” de la debutul proiectului a creat o atmosferă motivantă, spiritul de competiţie manifestându-se permanent. Desemnarea candidaţilor (copii europarlamentari) s-a realizat prin exerciţii democratic. Fiecare copil a numit un coleg justificând alegerea potrivit criteriilor enunţate. Dintre cei 10 copii desemnaţi candidaţii câştigă doar cinci care au cumulat cele mai multe steluţe. Pentru departajare se analizează portofoliile individuale ale proiectului (informaţii, desene, blazon, ciorchine) şi răspunsurile la „Interviu”. Întrebări: Ce vei face ca EUROPARLAMENTAR? Ce vei spune despre România şi copiii din România? Analiza portofoliilor se realizează folosind metoda „Turul Galeriilor”. Expuse vizibil, produsele fiecărui copil candidat sunt evaluate de colegi şi notate cu steluţe. Pe flipchart se notează rezultatele şi se desemnează câştigătorii. Valorile pe care UE le promovează privind problematica mediului, au fost accesibilizate prin derularea proiectelor programului ECOŞCOALA. Dreptul de a circula se câştigă respectând reguli, cooperarea, ajutorul, respectul fiind repere general valabile pentru cetăţenii europeni. Bibliografie:

Metode interactive de grup”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruicu, Mihaela Fulga, Editura Arves. „Şcoala şi educaţia pentru toţi”, Traian Vrăşmaş, Ed. Bucureşti 2004.

CREATIVITATEA EDUCATOAREI condiţie pentru sporirea eficienţei demersului didactic

Carmen Şerban, Grădiniţa „N. Romanescu” Craiova

În întreaga sa manifestare copilul este împins de dorinţa cunoaşterii, a descoperirii, iar curiozitatea spontană a lui, manifestată prin întrebările ”de ce?”, ”cum?”, ”cine?”, ”ce se întâmplă?” constituie întotdeauna un prilej de a-l pune pe acesta să răspundă singur la întrebări, printr-un demers didactic euristic, problematizant, activ şi acţional, în care creativitatea educatoarei îşi spune din plin cuvântul. Un astfel de demers îl constituie activităţile integrate în care graniţele rigide dintre activităţi se şterg, iar copiii sunt supuşi unor experienţe de învăţare complexe care le dezvoltă interesul pentru dobândirea cunoştinţelor. În cadrul proiectului ”Alimentele şi sănătatea”, am desfăşurat activitatea integrată ,,Ce, cât şi cum mâncăm pentru a fi sănătoşi?”, în care s-au

îmbinat mai multe forme de realizare: întâlnire cu un medic nutriţionist, convorbire, observare, joc acţional de sortare, clasificare, recitare poezii, interpretare cântece, teatru. Ca obiective generale am urmărit:

cunoaşterea de către copii a celor mai importante alimente necesare menţinerii sănătăţii, precum şi a principalelor reguli de păstrare, preparare şi consummare a acestora;

dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei involuntare;

– formarea deprinderii de a selecta atent alimentele consumate;

– cultivarea interesului pentru respectarea regulilor de igienă. Activitatea s-a desfăşurat iniţial sub forma unei convorbiri între medic şi copii, cu întrebări adresate de ambele părţi. În acest mod s-au clarificat aspecte privind importanţa alimentaţiei pentru om, tipul alimentaţiei la copiii preşcolari, alimentele de bază, derivatele acestora, alimente permise şi interzise copiilor, influenţa alimentelor procesate industrial asupra sănătăţii, rolul vitaminelor şi mineralelor în menţinerea vieţii, norme de igienă alimentară şi necesitatea respectării stricte a acestora. Se prezintă apoi schema aparatului digestiv, iar copiii observă drumul parcurs de alimente până se transformă în substanţe nutritive pentru organism. Se desfăşoară activitate pe grupuri: sortarea jetoanelor cu imagini ale alimentelor de bază şi derivatele acestora, clasificarea derivatelor conform materiei prime, numărarea produselor şi asocierea cifrelor corespunzătoare. Sub îndrumarea medicului imaginile selectate sunt ordonate într-o ”piramidă a alimentelor” şi astfel se stabileşte locul pe care fiecare aliment îl ocupă într-o alimentaţie raţională. Prin propoziţii eliptice se face evaluarea normelor de igienă a alimentaţiei: păstrarea, prepararea şi consumarea alimentelor. Copiii recită poezii şi cântă despre alimentele preferate şi momentele servirii mesei. Momentul surpriză al activităţii îl constituie sceneta ”Disputa alimentelor” – creaţie proprie- prezentată de către educatoare în colaborare cu mame ale copiilor, acesta fiind desfăşurată interactiv cu participarea medicului şi a copiilor. În acest mod am constatat că preşcolarii au reţinut foarte uşor diverse aspecte privind alimentaţia raţională. Momentul întâlnirii cu medicul a adus activităţii mai multă rigoare ştiinţifică şi de asemenea a stârnit interesul şi curiozitatea copiilor. Medicul a fost alături de copii într-o altă ipostază, aceea de sfătuitor, de colaborator, partener de joc, ceea ce în mod cert a dus la o îmbunătăţire a relaţiei copil-medic, ştiut fiind faptul că mulţi copii se tem de medic. De asemenea poeziile şi cântecele au creat momente artistice care au adus buna dispoziţe în rândul copiilor, iar teatrul, prin costumaţia adecvată şi replicile amuzante, a stârnit în egală măsură curiozitatea şi hazul copiilor, rămânând pentru ei un moment de neuitat.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 103

104

Capitolul II

Activităţile integrate înlătură rutina şi fac posibilă asimilarea rapidă şi fără eforturi a noi cunoştinţe de către copii, însă este important ca educatoarea să realizeze un bun scenariu al acestora în care îşi manifestă din plin creativitatea.

Disputa alimentelor

Personaje : Medicul

Prăjitura

Zâna sucurilor

Mărul

În sala de grupă medicul discută cu copiii despre alimente, rolul lor în menţinerea vieţii, reguli de igienă a alimentelor, vitamine şi minerale conţinute de alimente. Intră „Prăjitura”, „Zâna Sucurilor” şi „Mărul” – purtând o costumaţie adecvată interpretate de către educatoare sau mame ale copiilor.

Prăjitura:

Bună ziua, dragi copii! Am aflat că azi aveţi o întâlnire importantă în care

discutaţi despre noi. Iată am venit aici să ne vedeţi cât de frumoase suntem şi

mai ales să vă reamintim cât de gustoase suntem. Ne recunoaşteţi ? Cine suntem noi ? Eu cine sunt ? (Se aşteaptă răspunsul copiilor) Sucul:

— Dar eu, cine sunt ? Mărul:

Şi eu ?

(copiii recunosc personajele după costumaţie şi ecusonul de pe piept) Prăjitura:

Văd că ne-aţi recunoscut, dar ştiţi voi ce gust avem ? Copiii:

Dulce, acrişor…… Prăjitura:

Dar din ce sunt făcută ştiţi ? Copiii:………………………… Prăjitura:

Priviţi, aici jos am un pandişpan făcut din făină, zahăr şi ouă, apoi un rând de cremă de ciocolată, vedeţi numai bunătăţi. Vai ce poftă îmi fac! Mai sus iarăşi am pandişpan, cremă şi deasupra frişcă, multă frişcă! Mai am şi un moţ din dulceaţă şi ciocolată. Vedeţi ce frumoasă sunt! Iar gustoasă… o minune! Dacă mâncaţi prăjituri multe, veţi creşte mari, aşa ca mine! Medicul:

Stimată „Prăjitura”, noi toţi ştim că sunteţi bune şi gustoase, dar copiii nu

trebuie să abuzeze, adică să mănânce prea multe prăjituri.

Copii, prăjiturile conţin zahăr, ouă în cantităţi mari şi dacă mâncaţi prea mult

vă puteţi îmbolnăvi. Prea multe prăjituri vă fac să fiţi graşi şi un copil gras nu este totdeauna sănătos! Se spune că un copil grăsuţ, va fi un adult obez.

eu

sunt Zâna Sucurilor.

Prăjitura:

Cum, un copil gras nu este frumos ? Ce vrei să spui? Lămureşte-!

Medicul:

Este frumos, dar nu este sănătos, mai târziu va fi un adult obez măcinat de

multe boli! Prăjitura (mirată):

Eu aşa credeam, că oamenii graşi sunt cei mai frumoşi şi mai sănătoşi! Ştiţi

cum se spune „gras şi frumos”. Acum am‚ înţeles. Copii, să mâncaţi şi prăjituri, dar nu prea multe şi numai după ce-aţi mâncat supa şi friptura. Prăjiturile sunt pentru desert. Aţi înţeles? Aşa să faceţi! Copiii:……………

Zâna Sucurilor:

Dragă Prăjitură, dă-mi şi mie voie să vorbesc cu copiii! Prăjitura:

Bine, te rog, poate eşti tu mai convingătoare. Zâna Sucurilor:

Copii, după ce aţi mâncat prăjituri, care oricum sunt cam greţoase, eu, sucul,

sunt cel mai bun pentru voi! Sunt rece şi acidulat şi vă răcoresc imediat. Dacă beţi sucuri multe şi de toate felurile, veţi fi mereu veseli şi binedispuşi. Ce ziceţi, ne împrietenim ?

Copiii:…………… Zâna Sucurilor:

— Voi la grădiniţă beţi suc? Copiii:

Bem suc după ce mâncam, uneori nu în fiecare zi, un pahar, Zâna Sucurilor:

Aşa de puţin ? Eu credeam că beţi în fiecare zi câte o sticlă ! Vai, ce păcat

Medicul:

Nu este niciun păcat ! Voi, sucurile sunteţi bune răcoritoare, dar copiii nu au voie sa bea prea multe sucuri. Dacă sucul este prea rece, îi doare gâtul, dacă beau înainte de masă nu mai au poftă de mâncare, îi doare stomacul, în plus

sucurile

bine

organismului. Copii, puteţi să beţi sucuri, dar mai rar, nu zilnic şi nu în cantităţi

mari. Cel mai bine este ca mamele voastre să vă prepare sucuri naturale din fructe, nectar, compoturi, fără conservanţi şi cu zahăr cât mai puţin. Zâna Sucurilor:

— Mai rar, mai rar

să beţi mult suc, în fiecare zi. Dar

tot mereu aud recomandarea aceasta! Eu aş fi vrut copii,

conţin

multe

substanţe

chimice,

conservanţi

care

nu

fac

ce să fac ? Acum chiar îmi vine, să plâng

Mărul:

— Copii, vreau să vă spun şi eu ceva! Zâna Sucurilor:

Pleacă tu, că eşti prea acru!

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

105

Prăjitura:

Şi prea tare! Îi dor dinţii pe copii!

Mărul:

— Copii, eu sunt cel mai bun fruct. Eu sunt regele fructelor! Stau la masa

împăraţilor,

îmbolnăviţi! Creşteţi mari, sănătoşi şi voinici! Eu am multe vitamine! Prăjitura:

Parcă noi nu avem! Zâna Sucurilor:

Chiar aşa! Mărul:

— Da copii! Vitaminele mele vă fac sănătoşi şi puternici. Eu pot fi mâncat şi

crud şi suc şi compot şi plăcintă. Dar cel mai bun sunt crud, cu coajă cu tot!

va

preşedinţilor,

miniştrilor.

Pe

mine

dacă

mâncaţi

nu

Medicul:

Da copii, mere şi alte fructe este bine să consumaţi zilnic! Se spune că dacă mănânci un măr pe zi nu te duci la medic, iar dacă mănânci şase mere pe zi nu mai ai nevoie de stomatolog, nu mai faci carii. Mărul:

Vedeţi copii că am dreptate! Eu sunt cel mai bun şi cel mai ieftin fruct! La piaţă sunt mere din belşug, dar înainte de a mânca mere trebuie să le spălaţi bine. Ce părere aveţi? Pot fi prietenul nostru? Copiii:…………… Mărul:

Ce bine îmi pare, ce bine îmi pare! Voi fi mereu prietenul copiilor! Am câştigat, am câştigat! Prăjitura:

Şi noi ? Zâna Sucurilor:

Cu noi cum rămâne? Medicul:

Şi voi sunteţi prieteni cu copiii, dar este bine să vă întâlniţi mai rar.

PROIECT DE ACTIVITATE

Carmen Maria Urcan

Grupa: mare-pregătitoare Durata: 35 minute Categoria de activitate: Educaţie pentru ştiinţă Tipul activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: Prietenii păduriiSubtema: Animale sălbatice din ţara noastră. Mijloc de realizare: convorbire realizată prin metoda cubului.

106

Obiective cadru: - dezvoltarea capacităţii de a înţelege mediul înconjurător. -cultivarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin cooperare

Obiective

înconjurătoare (animale)

- -şi adapteze propriul comportament la cerinţele grupului.

Obiective operaţionale:

Capitolul II

de referinţă: -să cunoască unele componente ale lumii

a) cognitive:

- să denumească animalele sălbatice din ţara noastră;

- să descrie un animal sălbatic;

- să compare două animale sălbatice;

- să specifice hrana animalelor sălbatice;

- să numească puii animalelor sălbatice;

- să identifice „personajele animale” precizând povestea din care fac parte b)motrice:

- să se orienteze corect în spaţiul suprafeţelor de lucru;

- să utilizeze corect materialul didactic; c)afective:

- -şi cultive autocontrolul emoţiilor;

- să înveţe să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptare;

Strategia didactică:

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, metoda cubului, metoda pătratelor divizate, demonstraţia Mijloacele de învăţământ: planşe cu animale sălbatice, cub (carton, placaj sau material plastic) cu latura de 50 cm, pătrate divizate reprezentând un animal. Material bibliografic:

Cerghit, Iona, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Bucureşti, 2006

Metode

şi

procedee

Etapele

activităţii

Activitatea educatoarei

Activitatea copiilor

1.Moment

organizatoric

Aşez scaunele la măsuţe câte 3-4 (sau mai puţine în funcţie de câţi copii sunt). Pregătesc materialele didactice necesare.

Se

scăunele

cuminţi.

aşează

şi

pe

sunt

2.Captarea

atenţiei

Trezirea interesului pentru activitate se va face prin citirea de către educatoare a unei scrisori trimisă de Rilă Iepurilă.

Ascultă cu atenţie.

Ascultă

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

107

3Anunţarea

Astăzi vom învăţa despre animalele sălbatice din ţara noastră. Activitatea noastră se va numi „Prietenii pădurii” Întreb copii cum se numeşte activitatea.

   

temei

Răspund: „Prietenii pădurii”.

Conversa-

ţia

4.Desfăşura-

V-am adus un cub (îl arăt copiilor şi-l rostogolesc pentru a vedea că pe fiecare latură scrie ceva), pe care îl vom folosi astăzi la activitate. Pe fiecare latură a cubului e scrisă câte o anumită sarcină, adică ceea ce trebuie să faceţi voi. V-am împărţit pe grupe, asta înseamnă că veţi lucra împreună câte 3-4. Eu voi rostogoli cubul (zahărul) şi la ce sarcină se va opri aceea va avea de făcut prima grupă. Împart copiii în I grupă, a II- a, etc. Por să-şi denumească grupa (De ex. grupa iepuraşilor). Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex. grupa iepuraşilor). Dau cu zarul şi spun primei grupe ce va avea de făcut (De ex. pe zar scrie „Numeşte”, deci ei vor trebui să numească toţi locuitorii pădurii sau „descrie” şi ei vor trebui să descrie un animal sălbatic ales de educatoare) şi la fel precizeze şi celorlalte grupe ce sarcină au. Întreb pe rând fiecare grupă dacă a reţinut ce are de făcut. Le voi cere să se concentreze şi să se sfătuiască între ei, apoi să-şi aleagă pe cineva care să fie şeful, adică să răspundă pentru ei. Voi cere să fie atenţi şi să reţină ce spune fiecare grupă pentru că la sfârşit vor primi şi o fişă despre tot ce vor

 

Explicaţia

rea propriu-

zisă

a activităţii

Metoda

Copiii reţin ce grupă sunt.

cubului

Demonstra

-ţia

Spun ce au de făcut

(de analizat,

de

descris etc).

Îşi aleg şeful grupei.

Se sfătuiesc între ei. Şeful grupe răspunde.

108

Capitolul II

 

învăţa astăzi. Le voi lăsa 2-3 minute să se concentreze apoi voi cere unei grupe să-şi spună sarcina şi să o rezolve, în timp ce celelalte grupe ascultă şi pot corecta dacă li se pare că s-a greşit undeva. Se apreciază răspunsurile bune şi se trece la altă grupă şi la altă sarcină de lucru. Îi voi supraveghea în permanenţă şi îi voi ajuta acolo unde nu se descurcă. După ce se vor epuiza toate sarcinile se vor face o concluzie.

Răspund la

 

întrebări.

5.Asigurarea

 

Copii vor fi regrupaţi în grupuri de câte 6. Lucrează din fiecare grup 5 copii, iar unul este observator. Fiecare grup va primi câte un pătrat divizat în mai multe feluri reprezentând o imagine a unui animal personaj din poveşti. Voi cere copiilor să reconstituie pătratele şi să identifice animalele personaje din povesti şi să interpreteze dialogurile dintre ele sau să povestească un scurt fragment. Ex: „Capra cu trei iezi”, „Ursul păcălit de vulpe” „Ciubotele ogarului” etc. Le voi da indicaţii acolo unde va fi nevoie.

Reconstituie pătratele divizate şi identifică animalele personaje din poveşti.

 

retenţei

şi

a

transferului

 

Metoda

 

pătratelor

Povestesc scurte fragmente în care sunt implicate animalele personaje.

divizate

6.Încheierea

 

Despre ce am învăţat astăzi? Voi face aprecieri generale şi individuale asupra desfăşurării activităţii. Copii vor interpreta cântecul:

Graiul animalelor”.

Despre animalele

 

activităţii

lbatice, despre

locuitorii pădurii.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

PROIECT DIDACTIC

109

Lőrinczi Härtlein Enikő, Grădiniţa nr.3 Sovata

Grupa: mijlocie Activitatea: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: Insectele - „Comorile Zânei PrimăvaraTipul activităţii: verificare - consolidare de cunoştinţe Forma de realizare: Joc didactic Scopul activităţii:

- Exersarea memoriei, dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii în vorbire;

- Consolidarea deprinderii copiilor de a formula propoziţii corecte din punct de

vedere gramatical; Obiective operaţionale:

- Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copii vor fi capabili:

- Să recunoască o ghicitoare, spusă de educatoare

- Să ghicească după câteva caracteristici şi imagini esenţiale, părţile corpului,

locul unde se ascund şi dacă este sau nu folositoare insecta;

- Să compare două insecte - asemănări/deosebiri; -folositoare/dăunătoare. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, tratarea diferenţială, descoperirea, jocul de mişcare şi metoda jocului Schimbă perechea

Material didactic:

Cărţi de joc cu imaginile insectelor, cărţi cu imaginile insectelor în care se precizează şi se află locul de unde provin; Sarcini didactice:

Dezlegarea ghicitorilor;

Formularea de propoziţii corecte;

Denumirea insectelor;

Relaţionarea cu ceilalţi;

Rezolvarea probleme în pereche;

Lucru în pereche;

Regulile jocului:

Grupa este împărţită în două echipe pe baza unei zicători.

Copiii vor realiza lucrul în pereche, ajutându-se astfel la cunoaşterea de la unul la altul cât mai multe despre insecte.

La baterea palmelor, schimbarea locului, şi până atunci să-şi reţină câteva

caracteristici despre insecta respectivă. Elemente de joc: surpriza, jocul, jetoane, ecusoane, aplauze, semnal acustic, deplasarea, scrisoare.

110

Capitolul II

     

Strategii

didactice

Evaluarea,

Evenimente

didactice

Conţinutul ştiinţific

instrumente

şi indicatori

1. Moment

 

Asigurarea

   

organizatoric

condiţiilor

optime

pentru

 

desfăşurarea

activităţii:

 

-

aerisirea sălii de grupă;

-

pregătirea

materia-lelor didactice; -aranjarea scăunelelor în două cercuri concentrice; -introducere copiilor în sală de grupă;

2.Captarea

O realizez prin citirea unei scrisori primită de la Zâna Primăverii, care ne propune să-i adunăm insectele pierdute în drum spre noi.

- Expunerea

   

atenţiei

- Conversaţia

-Intuirea

materialelor

3.Anunţarea

Voi anunţa titlul jocului:

   

temei şi

Comorile Zânei Primă- vara”. Pentru ca să găsim comorilor Zânei, trebuie să găsiţi prima dată perechea voastră, după ecusoanele primite. Ca să fiţi bine pregătiţi în grupa mare, jocul acesta vă va ajuta foarte mult. Ca să găsiţi comorile Zânei, trebuie să jucăm un joc, care vă v-a indica aceste comori.

obiectivelor

O realizez prin interacţiune expozitivă, folosind ca procedeu comunicarea orală.

4.Desfăşurarea

Jocul se numeşte „Schimbă perechea” şi se desfăşoară în felul următor. Fiecare dintre voi trebuie să-şi găsească perechea după culoarea fluturelui. Fluturii de o culoare vor ocupa loc în cercul exterior şi cei cu altă culoare în cercul interior. Veţi primi jetoane cu desenele insectelor şi va trebuie să le spuneţi caracteristicile.

   

activităţii

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

111

 

La auzul semnului veţi schimba perechea, cei care stau în cercul din exterior. Astfel toţi acumula cunoştinţe noi.

   

Jocul de probă

După explicaţia regulilor de joc, vom desfăşura un joc de probă, în funcţie de nivelul cunoştinţelor copiilor.

-Demonstraţia -Jocul de probă.

Autoevaluare

Jocul

Vom începe jocul prin care copiii primesc sarcina de a fi atenţi şi să ajute unul pe celălalt. Copiii vor alcătui în propoziţii scurte

   

propriuzis

-Conversaţia

Verificarea

-Exerciţiul

cunoştiinţelor

Rezolvarea

sarcinilor

caracteristicile insectelor văzute pe cartonaşe:

jocului

-buburuza, fluture, furnica, greierele, cărăbuşul, albina, licuriciul, libelula, omida, musca, ţânţarul.

Jocul propriu-

Ca

relaxare

vom

imita

-Imitare

 

zis

glasul câtorva insecte:

-Jocuri de

Albina: zum-zum-zum Ţânţarul: zî-zî-zî

mişcare

-Privirea

Imităm fluturele, Buburuza, cărăbuşul.

cum

zboară:

ilustraţiilor

Ne uităm la imaginile din

lexicon

ca

să vedem

naşterea fluturelui.

Ghicitori

Să vă fie puţin mai greu, trebuie să ghiciţi despre cine va fi vorba în următoarele ghicitori.

-Conversaţie

 

-Exerciţiul

Colorat e ca o floare,

-Ghicirea

Trupul fin şi mic el are,

ghicitorilor

Zboară vara pe câmpie, Spuneţi ce-ar putea să fie?”

-Alcătuirea

propoziţiilor

corecte

(fluturaşul)

-Conversaţia

Copiii vor spune câteva propoziţii despre fluture.

conţine precizări

despre asemănări

Mică, dar voinică, În spate ridică,

 

/deosebiri,

folositoare/dăună-

 

toare.

112

Capitolul II

 

Sacul cu povară Să-l ducă în cămară” (furnica) Copiii alcătuiesc câte o propoziţie despre furnică. În loc să-şi caute mâncare, El cântă vara pe ogoare.” (greierele) Copiii alcătuiesc propoziţii despre greier.

 

5.Încheierea

Zâna primăverii şi-a găsit insectele pe care le-a pierdut? V-a adus şi vouă câte o

Se fac

activităţii

aprecieri

generale şi

individuale.

comoară

modelată:

buburuză, albină, greier ca răsplată.

METODE ACTIVE DE ÎNVĂŢARE METODA „CUBUL”

Marioara Popescu Grădiniţa: „Roboţel”

Grupa: Mare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema activităţii: De vorbă cu varaTipul activităţii: Verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor Obiective operaţionale:

- să ia parte la o activitate de învăţare în grup;

- să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul înconjurător;

- să manifeste iniţiativă în comunicarea orală;

- să redea cântece, poezii, ghicitori legate de anotimpul vara.

Materiale necesare: Se realizează un cub din carton, Feţele cubului sunt

colorate diferit. Fiecărei feţe îi corespunde un verb:

1) albastru - „descrie” 2) roşu-„compară” 3) verde - „asociază” 4) galben - „analizează” 5) maro - „aplică” 6) portocaliu - „argumentează”

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 113

114

Capitolul II

Pe măsuţă sunt jetoane cu aspecte specifice anotimpului vara( e cald, e secetă, se coc multe fructe şi legume, copiii iau vacanţă, pleacă la munte, la mare etc.), culori , carioca, coli albe A 4 . Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil primeşte în piept o umbreluţă colorată diferit (culorile de pe feţele cubului) în funcţie de care se vor grupa la măsuţe. Reactualizarea cunoştinţelor: se va face printr-o discuţie (în cerc) despre aspectele caracteristice anotimpului vara. Copiii împărţiţi în grupe eterogene (nu neapărat egale numeric). Echipele ale un lider de grup care va extrage un bilet a cărui culoare corespunde cu una din feţele cubului pe care este scris verbul definitoriu pentru acea grupă(descrie, compară, asociază, aplică, argumentează). Se anunţă tema, explicând sarcina de lucru şi timpul acordat fiecărei grupe în parte (10-15 minute). După primirea sarcinii de lucru fiecare grupă discută, stabilesc modalitatea de rezolvare a sarcinii, îşi aleg un lider care să-i reprezinte. Pe tot parcursul activităţii copiii, din grupul respectiv, colaborează, discută, dezbat problema. Grupul 1 - „descrie”- au ca sarcină:

-să enumere elementele specifice anotimpului vara. Răspunsurile copiilor: Vara începe vacanţa. Este cald şi mergem la mare şi la munte. Înfloresc multe flori. Se coc multe fructe(mere, pere, căpşuni. cireşe, vişine, caise, piersici, struguri, corcoduşe) şi legume (roşii, ardei, morcovi, varză). Păsările zboară din creangă în creangă şi îşi hrănesc puişorii.” Grupul 2. -„compară” - au ca sarcină:

- să stabilească asemănări şi deosebiri între anotimpul vara şi celelalte anotimpuri. Răspunsurile copiilor: Toamna este frig, vara este cald. Şi vara avem fructe şi legume, dar cele mai multe se coc toamna. Vara este foarte multă verdeaţă, multe flori, iar toamna avem numai crizanteme şi tufănele. Păsările pleacă de la noi din ţară toamnă şi se întorc primăvara. Vara oamenii se îmbracă foarte subţire pentru că este cald, toamna se îmbracă mai gros pentru că este frig.” Grupul 3. -„asociază”-au ca sarcină:

-să spună anumite fragmente din poeziile care se potrivesc cu imaginile de pe masă (flori, fluturi, doi copii merg la mare, la munte livada cu cireşi Răspunsurile copiilor: Vara a sosit voioasă

VARA

Vara a sosit voioasă Şi ne aduce cânt şi soare Ea ne cheamă în drumeţie Sus la munte jos la mare

Spicul de grâu Spicule cu grâu bălai Animat în vârf de pai, Am să-ncerc iubite spic, Să te desenez un pic.

Soarele dogoreşte Teiul înfloreşte Grâul este aurit Cine a sosit?

Îţi fac paiul subţirel Şi încep să înşir pe el Boabe multe mărunţele Două şiruri de mărgele Şi mustăţi, aşa cum ai, Aplecate către pai.

Iar sub spic, de pai lipită, Fac şi-o frunză îndoită, Total galben colorat, Să fie spic adevărat. Grupul 4. -„analizează” - au ca sarcină:

- să stabilească părţile componente ale fructelor şi legumelor de vara învăţate.

Răspunsurile copiilor: Cireşele şi vişinele sunt acoperite cu o coajă subţire, au

un miez gustos şi un sâmbure tare în mijloc la fel ca piersicile şi caisele. Roşia are o coajă subţire şi netedă. Sub coajă se află un miez zemos în care se găsesc seminţe mici şi galbene. Ardeiul are o coajă subţire care acoperă un miez mai subţire decât la roşie. Înăuntrul ardeiul este gol, plin cu aer. Seminţele sunt mici, albe, aşezate în mijlocul lui ca un bucheţel. Grupul 5. -„aplică”- au ca sarcină:

- să deseneze cât mai multe elemente specifice anotimpului vara încât să obţină un tabloul de vară „Peisaj de vară, la munte, la mare, în lanul de grâu”. Grupul 6. -„argumentează” - au ca sarcină:

- să motiveze de ce le place anotimpul vara

Răspunsurile copiilor: Toamna este anotimpul vacanţei, a plimbărilor. Avem multe fructe şi legume. Eu iubesc vara pentru că este ziua fratelui meu şi mâncăm multă îngheţată. Şi vara este frumoasă, pentru că înfloresc trandafirii, macii. Evaluare: Se fac aprecieri asupra modului cum au rezolvat sarcina, cum s-au exprimat, cum au colaborat în cadrul grupului.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

PROIECT DE ACTIVITATE

115

Zoe Viorica Ivănuş, Viorica Burza, Grădiniţa nr. 2 Deva

Grupa: Pregătitoare Domeniu de cunoaştere: Cunoaşterea mediului Categoria de activitate: Cunoaşterea mediului Tema: « Flori de primăvară - narcisa, zambila şi laleaua ». Forma de realizare : Observare Obiectiv fundamental : Cunoaşterea deosebirilor şi asemănărilor dintre cele trei flori de primăvară, în ceea ce priveşte structura, culoarea, mirosul, modul de viata, utilitatea, îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte noi (bulb, buchet…); Obiective operaţionale :

01-Obiective cognitive :

- să analizeze comparativ cele trei plante prin antrenarea analizatorilor : vizual, olfactiv, tactil :

- să precizeze asemănările şi deosebirile dintre cele trei plante;

- să verbalizeze datele percepute prin alcătuirea de propoziţii dezvoltate şi fraze coerente din punct de vedere gramatical; -să mânuiască cu grijă o planta fără a o rupe; 02-Obiective psiho-motorii :

- -şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte noi : bulb, buchet, tulpina;

- să stăpânească un limbaj adecvat activităţii;

- să motiveze necesitatea de a îngriji aceste plante;

- educarea dragostei pentru natura;

03-Obiective afective;

- să manifeste curiozitate pentru aflarea noilor informaţii legate de aceste plante;

- să prezinte interes pentru activitate participând activ şi afectiv

Strategie didactică :

a)Metode : observaţia, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problema- tizarea; « Tehnica clubului »; « Turul galeriei »; « Bula dubla »; b)Mijloace : flori naturale : narcisa, zambila şi laleaua; planşe cu cele trei plante; stimulente Bibliografie : «Cunoştinţe despre natura şi om în grădiniţa de copii », Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1978, pag. 123-126; « Florile-parfum şi culoare », Editura Albatros 1971, pag.168-174; « Metode interactive de grup, Editura Arves 2002 de Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga.

116

Capitolul II

     

Evaluare

Etapele

activităţii

Conţinut

ştiinţific

 

Desfăşurarea activităţii Strategii didactice

Instrumente

Indicatori

0

1

 

2

3

1.Moment

Organizarea

-conversaţia

 

organizatoric

clasei

Pregătesc cele necesare desfăşurării activităţii;

2.Discuţii

stabilesc ordinea şi disciplina în rândul copiilor prin cerinţe verbale; aranjez sala de grupă şi supraveghez ocuparea locurilor; Pentru a le capta atenţia voi enunţa o ghicitoare :

introductive

Răspund la

 

« Pomii au înmugurit Florile au înflorit, Iar zăpada s-a topit, Oare cine a venit ? »

întrebările puse

de educatoare

«

…primăvara. »

În ce anotimp suntem ? » “…primăvara.” “-De unde ştim că este primăvara?"

«

   

«

…afara este cald, apar

 

ghioceii si alte flori… »

«

-Ce flori apar

primăvara ? »

«

…ghiocelul, narcisa,

3.Anuntarea

Prezentarea florilor în faţa copiilor

brânduşa, zambila » Astăzi la cunoaşterea mediului vom observa trei flori : narcisa, zambila şi laleaua.

Să reţină ideile, obiectivele precizate

temei

şi

formularea

obiectivelor

   

Prezint narcisa, zambila şi laleaua.

« -Ce flori sunt acestea ? »

« …narcisa, zambila şi

laleaua. » Voi va trebui să fiţi foarte atenţi pentru a observa asemănările şi deosebirile dintre cele trei flori. Se prezintă cubul în faţa copiilor şi se citesc sarcinile ce derivă din utilizarea lui; 1.Descrie ! (« Cum arată

4.Predare

/

Se aplică

Descrierea

asimilare

de

tehnica

plantelor

noi cunoştinţe

cubului” care

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

 

117

118

Capitolul II

 

stimulează

aceste flori ? » - culoare, forma, mărime) 2.Compară ! (« Cu ce flori seamănă sau de care flori diferă? ») 3.Asociază ! (« Ce simţuri sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste flori ? »)

Stabilirea de

     

se completează

asociaţia de

asemănări şi

deosebirile

idei, transferul

deosebiri şi

5.Fixarea

Copiii trebuie să aşeze corect părţile componente ale fiecărei flori

Împart copiilor părţile componente ale unei flori : un grup de copii va primi părţile componente ale

dintre flori.

de cunoştinţe,

motivarea lor

cunoştinţelor

originalitatea,

Realizarea

de

Copiii aşează

creativitatea.

conexiuni intre

părţile

mediul

componente

înconjurător

 

narcisei, celalalt grup al zambilei, iar ultimul grup ale lalelei.

ale fiecărei

   

4.Analizează ! («Care sunt părţile componente ? La ce folosesc ? ») 5.Aplică ! (« Sunt folositoare ? Dă exemple!”) 6.Argumentează pro sau contra! (“Este bine sau nu să plantăm flori ? De ce ? ») Se formează grupe de către 3-4 copii . Copiii organizaţi în grupuri rezolva o sarcină de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii. La semnalul dat copiii desenează ce ştiu despre cele trei flori. Apoi ceilalţi trec pe la fiecare poster şi înscriu comentariile critice Se completează de o subgrupa de copii pentru 2 flori : zambile si narcise, apoi pentru alte doua comparativ :

şi propria

flori astfel

persoana

încât să

 

formeze

Efectuarea unei

Se cântă un cântec despre primăvara

floarea.

asocieri,

6.Încheierea

La finalul activităţilor se cântă un cântec despre primăvara

comparaţii,

activităţii

Aprecieri

sinteze

 

asupra

desfăşurării

Originalitatea

 

activităţii

răspunsurilor

Stimulente.

Se aplică tehnica « Turul galeriei »

Idei noi apărute; Valoarea ideilor; Evaluarea cantitativa a ideilor; Eventualele erori În cercurile mici aşezate între cele două cercuri mari se completează asemănările. În cercurile din exterior

 

PROIECT DE ACTIVITATE

 

Educatoare: Militaru Florentina

 

Grădiniţa :

Videle

 

Grupa pregătitoare Categoria activităţii: Cunoaşterea mediului Tema: "Ce ştii despre anotimpul toamna?” Tipul de activitate: verificarea şi evaluarea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Forma de realizare: Joc didactic Scopul activitatii: exersarea capacităţilor şi abilităţilor specifice inteligenţelor:

Sinteza

Se aplică « Bula dubla »

narcisa şi laleaua.

verbal-lingvistică, naturalistă, vizual- spaţială, interpersonală şi intrapersonală

parţială

Obiectivele operaţionale:

 
 

să identifice elemente ale mediului înconjurător specifice temei ;

să enumere caracteristici;

 

să interpreteze imagini folosind metafore, expresii literare;

 

să coopereze în timpul activităţii cu partenerii ;

să exprime ideile grupului .

Metode şi procedee: tehnica Lotus, conversaţia, partenerul de sprijin Material didactic : fişe de lucru, imagini, jetoane, ecusoane. Material bibliografic: „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple” Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu Editura Reprograph 2003,2004,2005 "Metode interactive de grup"Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga Editura Arves 2006 Durata: 25’-30

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

119

120

Capitolul II

 

Desfăşurarea activităţii:

2)Comunicarea

Caracteristici

Sarcina de lucru a fiecărui copil este să-şi reaminteasca ideile care definesc anotimpul toamna, selectează un aspect apoi îşi alege 1-2 parteneri de lucru cu care vor aborda împreună subtema selectata - pe baza materialului pus la dispoziţie , ce devine tema principală (ex fructe: măr, pară,nucă, prună, piersică, gutuie, strugure ), caracteristicile lor, foloase, locul unde cresc, se depozitează etc

Ideile emise

 

sarcinii de

ale

Evenimentul

Conţinutul

Strategiile didactice

Evaluarea

lucru

anotimpuilui

Modul de grupare

didactic

stiintific

(instrumente si

toamna,

indicatori)

relaţia om-

(dupa preferinţe / simboluri etc.)

Momentul

 

Pregătirea materialului didactic şi a mobilierului specific activităţii Ocuparea locurilor

Comportamentul

mediu

organizatoric

copiilor

 

Introducerea în

Ghicitori (1-2)

Frontal, se expun ghicitorile şi se fac conexiuni între conţinut şi răspunsuri

activitate

despre

răspunsul

anotimpul

copiilor

toamna

/identificarea

 

simbolurilor

anotimpului

Anunţarea

Tema şi

Sunt expuse obiectivele stabilite în concordanţă cu tema şi cu scopul activităţii subliniind motivaţia învăţării

temei şi

obiectivele

enunţarea

activităţii

3)Activitatea

Propoziţii în

 

obiectivelor

integrate:

în grupuri mici (cate doi- trei)

care sunt

Se impart in grupuri mici dupa diferite criterii si simboluri stabilite etc.

Acţiunile şi

motivaţia

enunţate

răspunsurile

învăţării

   

caracteristici,

copiilor

Dirijarea

Teme

Tehnica Lotus Selectarea temelor secundare (opt) Discuţie in cerc despre continuturile proiectului tematic "Toamna" Joc - exerciţiu "Îţi place să vorbeşti despre ?"caracteristicile toamnei,fructe, legume, fenomene, plecarea păsărilor, activitatea gospodinei, munci specifice toamnei, pregătirea animalelor pentru iernat etc

Capacitatea de a alege, moţiva subtema Răspunsurile copiilor

sunt folosite

 

activităţii

secundare

cuvinte şi

a)Activitate în cadrul grupului Individual selectează imagini care corespund temei alese/propuse şi asociază cuvinte şi expresii specifice preluate din diferite surse de documentare

(posibile):

expresii

1)Discuţie în

caracteristicile

literare

cerc

toamnei,

fructe,

 

legume,

fenomene,

plecarea

păsărilor,

activitatea

 

gospodinei,

b) Partenerul de sprijin Acolo unde copiii nu se descurcă din diferite motive- formează pereche cu cel care are cunoştinţe despre tema selectată, enumeră, stabilesc caracteristici, asemănări , deosebiri etc Împreună stabilesc cuvinte şi expresii literare

Comportamentul

munci

copiilor

specifice

Relaţionarea în

toamnei,

cadrul grupului

pregătirea

animalelor

 

pentru iernat

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

121

122

Capitolul II

   

pe baza imaginilor şi conţinutului poeziilor/ povestirilor audiate pentru a realiza prezentarea de grup

 

Obiective operaţionale:

-

să denumească printr-un cuvânt ce înseamnă pentru ei “ţara”;

să identifice şi să enumere culori pe cuprinsul hărţii, asociind imagini ce corespund formelor de relief întâlnite, apelând la experienţa de viaţă;

-

- să completeze desenul cu noi elemente întregind tabloul realizat în grup;

 

- să exerseze inteligenţele multiple;

Sinteza

c)Activitatea în grup În grup reiau toate ideile

să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, utilizând cuvintele noi.

-

acţiuniilor

emise,

asociază cu

Metode şi procedee:

imaginile corespunzătoare puse la

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca în grup, învăţarea în perechi, jocul, brainstorming-ul. Material didactic:

-

Gradul de

dispoziţie

evaluare şi

autoevaluare

-

harta fizică a ţării, imagini reprezentând muntele, marea, holde de grâu

d)Activitate frontală Fiecare grup , pe rând , afişează pe foaia de flipchart imaginile , desenele copiilor - realizându-se harta temei respective

(câmpia), apa curgând în cascada, culori, carioca, siluete, steag, stema, copii în

Evaluarea

harta

costume populare.

continuturilor

Durata activităţii: 25 minute Bibliografie:

,,Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. a 2-a, rev. şi ad. - Bucureşti, Edit. V & I Integral, 2005;

-

Breben S., ,,Activităţi bazate pe inteligentele multiple”, Edit. Reprograph, Craiova, 2005;

-

Se analizeaza şi se corecteaza în timp ce sunt expuse temele

Prezentare de

-

Breben S, Gongea E., Fulga M, Ruiu G. - ,,Metode interactive de grup”,

grup

Editura Arves

-

M.E.C., ,,Instruire diferenţiată. Stiluri de învăţare şi teoria inteligenţelor

PROIECT DIDACTIC

Grupa: mijlocie A Gradiniţa: ,,Nicolae Romanescu”, Craiova Educatoare: Antoneanu Elena Activitatea: Cunoasterea mediului Tema: Călătorie pe harta tării

Tipul de activitate:

Forma de realizare:

Scopul activităţii:

- familiarizarea copiilor cu harta ţării şi formarea unor reprezentări legate de relieful ţării noastre;

- exersarea vocabularului activ şi îmbogăţirea lui cu cuvinte noi: relief, munte, deal, câmpie, cascadă, pisc;

- exersarea capacităţii de analiză, sinteză, comparaţie;

- dezvoltarea atenţiei şi creativităţii copiilor;

- educarea sentimentelor de dragoste pentru ţara, de admiraţie pentru frumuseţea meleagurilor natale.

Însuşire de cunoştinţe Observare

multiple”, Casa Corpului Didactic, Dolj, 2000.

Desfăşurarea activităţii:

     

Evaluare

Evenimente

didactice

Conţinut

ştiinţific

Strategii didactice

(instrumente şi

indicatori)

Captarea

Audiţie - Imnul de stat - fragment

Conversaţia -“Ce cântec aţi audiat?” -“Ce ştiţi despre acest cântec?”

Copii răspund

atenţiei

Reactualizarea

Joc –

Brainstorming – “la ce vă gândiţi când auziţi cuvântul România?”

Copiii enumeră – educatoarea scrie:

cunoştinţelor

exerciţiu: “Eu

întreb, tu

“ţara noastră”,

răspunzi”

 

“steagul tricolor”,

“stema”, “imnul

ţării”, “costumul

naţional”,”casa

noastră, etc.

- Alegeţi de pe măsuţă imagini ale cuvintelor pe care le-am scris.

Copiii asociază

imagini cuvintelor

scrise.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III

123

124

Capitolul II

Anunţarea temei şi a obiectivelor

Prezentarea hărţii fizice a ţării – “Astăzi vom învăţa despre harta ţării noastre.”

Observaţia – Copiii privesc, analizează, exprimă liber cele observate.

   

staţiunea în care se află.

   

Încheierea

Formăm o horă în jurul hărţii şi cântăm “Noi suntem români”.

Evaluarea comportamentului şi participării copiilor la