PATOLOGIA NERVILOR CRANIENI

CONF. UNIV. DR. ROMAN-FILIP CORINA

 NERVUL OLFACTIV
• ANATOMIE:
• Face parte din analizatorul olfactiv care cuprinde:
• Porțiunea periferică – recepția stimulilor specifici
• Porțiunea intermediară – transmiterea excitațiilor de la mucoasa receptoare până la cortexul
cerebral.
• Porțiunea centrală – procesele de analiză și sinteză
senzații și percepții olfactive.
omucoasa olfactivă – (celulele olfactive)  fibre olfactive
 tractul olfactiv  amigdala  girusul parahipocampic,
sistemul limbic
• Acuitatea olfactivă variază în timpul zilei, fiind mai accentuată
înainte de mese și mai scăzută după mese.
• Explorarea funcțională a nervului olfactiv – olfactometrie.
 NERVUL OLFACTIV
• ANOSMIA – pierderea simțului olfactiv prin afectarea căilor
olfactive sau leziuni ale mucoasei olfactive.
• Cauze: rinite, sinuzite obstrucții nazale.
• Anosmie neurogenă (în general unilaterală) – tumori, meningite,
TCC, intoxicații exogene și endogene cronice, hipovitaminoze.
• HIPOOSMIA – diminuarea cantitativă a simțului olfactiv.
• HIPEROSMIA – exagerarea simțului olfactiv.
• Cauze: primele luni ale sarcinii, la bolnavii migrenoși, alergii.
 PAROSMIA – perceperea greșită a unui miros drept alt miros, de
obicei dezagreabil.
 CACOSMIA – confundarea mirosurilor reale cu unele neplăcute.
 Cauze: cure cu droguri care alterează mucoasa olfactivă,
intoxicații medicamentoase, boli psihice (schizofrenie, paranoia).
 NERVUL OLFACTIV
• HALUCINAȚIILE OLFACTIVE – percepții olfactive fără cauză obiectivă
generatoare.
• Pacienții afirmă că simt existența unor mirosuri, de cele mai multe ori
dezagreabile.
• Pot apărea cel mai des în patologia psihiatrică, dar și în cea neurologică – de
obicei paroxistic, sub formă de aură, care precede apariția unei crize
epileptice.
• CRIZA UNCINATĂ – halucinație olfactivă + halucinații gustative și vizuale
(colorate, panoramice) + senzație de deja vu sau jamais vu. – leziune la
nivelul uncusului hipocampic.
 NERVUL OLFACTIV
• Cauze:
• Traumatisme craniocerebrale (ruperea nv.olfactiv, contuzie a
bulbului olfactiv), viroze, meningite bazale, inhalare de substanțe
toxice, iradiere, meningiom olfactiv.

• Substanțe neurotoxice (etanol, amfetamine, cocaina,

aminoglicozide, tetraciclina, fumat)

• Leziuni centrale anosmie cu aguezie, aura epileptică-

în crize uncinate (temporale)

• Stabilirea etiologiei:
• examinare ORL
• roentgen, CT: fracturi,tumori
• EEG - crize temporale
 NERVUL OLFACTIV
• TERAPIE
• Afecțiuni nazale – terapia afecțiunii de bază
•Afecțiuni neurogene – tratamentul crizelor,
tratament chirurgical al Tu.

Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

 NERVUL OPTIC
• ANATOMIE:
calea vizuala
retina (receptori celule senzoriale la nivelul straturilor
2,6,8)  axonii cel. multipolare str.8 nervul opic  părăsește
ochiul prin papila nv.optic (polul post.ocular)
nv.optici (părăsesc orbita prin gaura optică), se întâlnesc
in fața șeii turcesti, constituind chiasma optică
chiasma optică( fibrele nerv. se încrucișeazaă parțial –f.
hemiretinei nazale trec în partea controlaterală, f.celor 2
hemiretine temporale își continuă traiectul omolateral)
bandeletele optice - conțin,f.hemiretinei temporale omolaterale
și ale hemiretinei nazale controlaterale.
corpul geniculat lateral  radiațiile Gratiolet (subst.albă
temporală)
centrul vizual cortical -situat in lobul occipital,pe marginea
scizurii calcarine, ariile 17,18,19 Brodmann
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.
 NERVUL OPTIC
•Arcul reflex pupilar (reflexul fotomotor)
fibrele tractului optic (bandeletelor optice)
ajung fără încrucișare în corpul geniculat
lateral din trunchiul cerebral,
 ele sunt dirijate în nucleul Edinger-
Westphal parasimpatic bilateral

 ganglionul ciliar
 m.sfincter pupilar
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

 NERVUL OPTIC
• PATOLOGIA NV. OPTIC - CAUZE:
> patologie ischemică
ocluzia art.centrale a retinei (amauroza fugace-embolii din
art.carotidă internă ipsilaterală)
ischemie în teritoriul art.cerebrale posterioare- generează
hemianopsie omonină în câmpul vizual controlateral.

> leziuni compresive

tumori ale nv.optic, compresiuni prin tu. paraselare
sindrom HIC - lent dezvoltat, produce atrofie optică, cu
diminuarea lentă a acuității vizuale și orbire
traumatisme – compresiune prin hematoame,fragmente
osoase.
 NERVUL OPTIC
• Inflamații
Papilita nervului optic –cu edem papilar,dureri oculare
și diminuarea acuității vizuale.
Nevrita retrobulbară –fără edem papilar la examenul FO, aspect
clinic ca și în papilită (apare în SM,diabet, infecții sistemice,
intoxicație cu: alc.metilic, tutun,etc )
Arterita temporală – amauroză unilaterală,pacienții mai vârstnici
 Tabloul clinic in patologia nv.optic:
 Tulburări ale acuității vizuale(AV):
scăderea AV = ambliopie
pierderea AV=amauroza
 Tulburări ale câmpului vizual
hemianopsii,quadrananopsii
 NERVUL OPTIC
EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI:

• efectuat cu oftalmoscopul
• se examineaza partea centrala și periferia retinei papila nv. optic,
(aspectul normal) - formă rotundă sau ovalară cu margini net
delimitate
• are culoare roz,
• vasele de sânge (artere,vene), venele, mai groase converg spre
centrul papilei,arterele mai subtiri ,sub forma de 2 linii paralele,de
culoare rosie, separate de o dunga alba.
• -edemul si staza papilara-expresia sindromului HIC
• ștergerea marginilor papilei (mai ales în partea internă)
• venele mai dilatate,arterele cu aspect filiform
• hemoragii de-a lungul arterelor “in flacara”
• în ciuda importantelor modificări ale FO, AV este păstrată.
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.
 NERVUL OPTIC

• Cauze ale edemului și stazei papilare:

tumori cerebrale(70-80% din cazurile cu stază
papilară,apare mai frecvent la pacienți tineri).

Inflamații (abces cerebral, meningoencefalită

tuberculoză)

hidrocefalie internă
 NERVUL OCULOMOTOR COMUN (III)
• Musculatura oculară extrinsecă, inervată de 3 perechi de
nervi cranieni III,IV,VI
• Asigură mișcările conjugate ale globilor oculari -
lateralitatea orizontală, verticală și convergența.
• Comenzi motorii voluntare (centrul cortical frontal-aria 8)
• Comenzi motorii involuntare (automate) - aria occipitală
19
• Centrii oculogiri supranucleari – zona
diencefalomezencefalică
• nucleul Darkshevitch - verticalitatea sup.
• Nucleul Cajal - verticalitatea inferioara.
• Nucleul Perlia – convergența
• Nucleii lateralității –dispuși în calota pontină
 NERVUL OCULOMOTOR COMUN (III)
• ANATOMIE:
• originea reală mezencefal,
• iese din trunchiul cerebral la nivelul cisternei
interpedunculare ,trece prin peretele extern al
sinusului cavernos, intră în orbită prin fanta
sfenoidală,unde se împarte în ramuri terminale
distribuite msc:
- ridicătorul pleoapei superioare
-dreptul superior
-dreptul inferior
-dreptul intern
-oblicul mic
musc.ciliar și sfincterul irian
-fibre parasimpatice-ncl Edinger-
Westphall asigură inerv.sfincterului irian și mușchiului
ciliar
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.
 NERVUL OCULOMOTOR COMUN (III)
SEMIOLOGIA LEZIUNILOR
Ptoză palpebrală ,uneori doar parțială
Strabismul divergent
Diplopia (apare din cauza strabismului –cele 2
axe oculare nu mai sunt paralele, obiectele nu se
mai proiectează pe puncte retiniene simetrice și
imaginile
care se formează în cei 2 lobi occipitali nu se mai
suprapun, pacientul percepe 2 imagini ale
aceluiași obiect (imaginea falsă se formează
lateral de cea reală,
de partea opusă ochiului lezat)
Midriaza paralitică (refl.fotomotor paralizat)
Paralizia mișcărilor de ridicare și coborâre a
globului ocular
 PARALIZIA TOTALĂ DE NERV III
• CAUZE:
Sindromul fantei sfenoidale-Rochon-Davigneaud
(sunt afectati nervii III,IV,VI siV1 de aceeasi parte)
pupila este miotica,fiind afectate fibrele simpatice,
cu respectarea ganglionului ciliar situat in orbita.
Sindromul de apex orbitar Rollet -este asemanator cu
precedentul,asociind ambliopie sau amauroza
omolaterala (fiind interesat nv.II la iesirea din canalul
optic.
Sindromul de loja cavernoasa –Suferinta nv:III,IV,VI de
aceeasi parte,si ram.V1 (oftamica)
 Granulomatoza sinusului cavernos –sdr.Tolosa –Hunt,
oftalmoplegie dureroasa,cu raspuns pozitiv la
corticoterapie
• Sindromul Garcin –este constituit din lezarea tuturor nervilor
cranieni dintr-o jumătate laterală a bazei craniului, fiind
determinat de tumori care infiltrează această zonă.
• Nv III,mai poate fi afectat în hemoragiile subarahnoidiene
determinate de anevrisme ale poligonului Willis.,TCC,
infecții de vecinătate(otite,sinuzite,osteite ale stâncii
temporale),poliradiculonevrite,intoxicații,.
• Afecțiuni intranevraxiale cu afectarea nv.III:
> Sindromul Weber-paralizie omolaterală III,cu hemipareza
controlaterală.(leziuni pedunculare-mezencefalice)
> Sindromul de nucleu rosu tip inferior (sindromul Benedikt)-
pareză III asociată cu hemisindrom extrapiramidal,
coreoatetozic
Sindromul Claude - contralateral parezei de III apare
hemisindrom cerebelos
NERVUL IV (PATETIC – TROHLEAR)
DATE ANATOMICE: origine în mezencefal ,iese din
trunchiul cerebral pe partea posterioară a acestuia,
călătorește în peretele extern al sinusului cavernos
(alături de nv III), intră în orbită prin fanta sfenoidală
inerveaza un singur mușchi extrinsec al globului
ocular-oblicul mare.
Lezarea nv .IV determină doar diplopie, fără strabisme
Diplopia - este verticală, imaginea falsă se formează sub
imaginea reală.
Suferința nv.IV în general are aceeași etiologie ca și
a nv.III.
 NERVUL ABDUCENS – OCULOMOTOR EXTERN
(VI)
•DATE ANATOMICE: originea reală în calota
pontină, părăsește trunchiul cerebral prin șanțul
bulbopontin,străbate unghiul pontocerebelos,
trece prin vârful stâncii temporale, se angajează
in interiorul sinusului cavernos, lateral de
a.carotidă internă; pătrunde în orbită prin fanta
sfenoidală (împreună cu Nv.III,IV și V1).
-inervează un singur mușchi extrinsec ocular:
dreptul extern
-cel mai subțire nerv cranian.
 LEZAREA NERVULUI ABDUCENS -
SIMPTOMATOLOGIE
• Strabismul convergent – (globul ocular se află în
unghiul intern al orbitei)
• Diplopia – imaginea falsă se formează pe orizontală,
fiind de aceeași parte cu ochiul lezat, medial de
imaginea reală.
CAUZE ALE LEZARII NERVULUI VI:
• Sindromul de HIC (fără valoare localizatorie a leziunii)
• Lezările nervului VI pe traiectul său extracerebral,
sunt determinate de lezarea sa împreună cu nervii
III și IV, în cadrul sindroamelor descrise la patologia
oculomotorului comun, topografia lor fiind
apropiată.
 LEZAREA NERVULUI VI
• Sindromul Gradenigo - (sindromul vârfului stâncii
temporale) reunește paralizia de VI, cu o nevralgie
trigeminală determinată de o afecțiune osteolitică a vârfului
stâncii. (supurație acută a stâncii temporalului).
• Sindromul paratrigeminal Raeder - apare în procese
inflamatorii, tumorale, vasculare din zona fosetei
ganglionului Gasser, de pe fața antero-superioară a stâncii
temporalului. Clinic pacientul prezintă dureri violente în
teritoriul trigemenului, paralizie de VI, sdr. Claude-Bernard-
Horner, omolaterale leziunii.
• Lezarea nervului VI în traiectul său intrapontin
Sindromul Milard-Gubler –paralizia nervului VI,asociază
paralizia de tip periferic a nervului VII,ambele de aceeași
parte cu leziunea și o hemipareză sau plegie controlaterale
leziunii.
 PARALIZIA MIȘCĂRILOR DE LATERALITATE A
GLOBILOR OCULARI
• Sindromul Foville superior - (leziuni situate
deasupra decusației pontine a căilor
oculocefalogire) - bolnavul “își privește leziunea”
cerebrală având hemiplegie controlaterală.
• Sindromul Foville inferior - leziuni situate sub
decusația pontină a căilor oculogire, devierea
globilor oculari va fi de partea opusă leziunii.
Căile piramidale se încrucișează în bulb, leziunea
pontină va determina hemiplegie controlaterală,
bolnavul ”își va privi membrele paralizate”
• Crizele adversive – paroxisme de mișcări tonice
sau tonico-clonice ale capului și ale globilor oculari
înspre partea opusă a leziunii (fenomene iritative
care iau naștere în aria frontală 8).
 PARALIZIA MIȘCĂRILOR DE VERTICALITATE A
GLOBILOR OCULARI
• Sindromul Parinaud - imposibilitatea executării
voluntare a mișcărilor conjugate de ridicare și de
coborâre a globilor oculari (adeseori se însoțește de
paralizia mișcărilor de convergență a globilor oculari).
Cauzele acestui sindrom sunt leziunile calotei
pedunculare
• Sindromul Kestenbaum - generat de leziunile
substanței cenușii periapeductale. Clinic paralizia
verticalității voluntare, nistagmus disjunctiv
convergent, nistagmus retractor - (mioclonie
oculoretractorie), tulburări pupilare.
 NERVUL TRIGEMEN (V)
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• ANATOMIE:
• Nerv mixt
• senzitiv,
• motor
• somatovegetativ
 TRIGEMENUL SENZITIV
• Protoneuronul: Ganglionul Gasser Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

(foseta Mackel, pe fața antero-

superioară a stâncii temporalului)
• Dendritele acestor neuroni formează
cele trei ramuri senzitive ale
trigemenului:
• Nervul oftalmic
• Nervul maxilar
• Nervul mandibular
• Axonii neuronilor din nucleul Gasser
traversează unghiul ponto-cerebelos
și pătrund în punte unde fac sinapsă
cu deutoneuronul căii în nucleul
senzitiv al trigemenului (alungit, are
trei componente – mezencefalică,
pontine și bulbară.
 TRIGEMENUL SENZITIV
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Axonii deutoneuronilor
formează fasciculul
quintotalamic care, după o
încrucișare parțială, se adaugă
panglicii Reil, realizează
conexiuni cu formația
reticulată și cu alte alte
formațiuni ale TC, terminându-
se la nivelul nucleului ventro-
postero-medial talamic unde
fac sinapsă cu al treilea
neuron al caii.
 TRIGEMENUL SENZITIV
• Nervul oftalmic asigura
sensibilitatea:
• Frunte (pana la vertex) Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Nas, bolta foselor nazale

• Pleoape superioare,
conjunctiva, cornee
• Sinusul frontal, sfenoidal,
etmoidal
• Meningele frontal
• Traiect – paraseste orbita prin
fanta sfenoidala
• In traiectul intraorbitar are atasat
un ganglion vegetativ de la care
pornesc nervii ciliari lungi si scurti
care asigura inervatia pupilei)
 TRIGEMENUL SENZITIV
• Nervul maxilar asigură sensibilitatea:
• Pleoapei inferioare Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Aripii nasului
• Regiunea malară și temporală
anterioară
• Buza superioară
• Sinusul maxilar
• Palatul dur, gingiile și dinții superiori
• Traiect – traversează fosa
pterigomaxilară (aici are atașat un
ganglion vegetativ care dă fibre pentru
glanda lacrimală), intră în craniu prin
gaura rotundă.
 TRIGEMENUL SENZITIV
• Nervul mandibular asigură
sensibilitatea: Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• buzei inferioare
• Bărbiei, părții posterioare și
inferioare a obrazului
• Tâmplei
• Planșeului bucal
• Gingiilor și dinților inferiori
• 2/3 anterioare ale limbii
• Traiect – are atașat un ganglion
vegetativ care dă trecere fibrelor
din nucleul salivar inferior; intră
în craniu prin gaura ovală.
 TRIGEMENUL MOTOR
• Originea reală: nucleul masticator (punte)
• Fibrele motorii însoțesc pe cele senzitive, trec pe sub
ganglionul Gasser apoi intră în componenta nervului
mandibular
• Asigură inervația mușchilor masticatori:
• Temporal, maseter, pterigoidian (ridică madibula)
• Milohioidian, pântecul anterior al digastricului
(coboară mandibula)
• Pterigoidian extern (lateralitatea, proiecția
mandibulei)
• Peristafilin extern (dilata trompa Eustachio)
• Mușchiul ciocanului
 EXAMENUL CLINIC – FUNCȚIA SENZITIVĂ

• Se investighează sensibilitatea superficială,

termică, tactilă și dureroasă în segementele de
inervare
• Tulburările de sensibilitate pot fi subiective (cel mai
frecvent durere) sau obiective
• Nevralgia trigeminală primitivă (boala Fothergill)
• Dureri fulgurante de scurtă, survenite în salve cu durata
de ore, cel mai frecvent în teritoriul maxilar superior,
întotdeauna unilateral, și insoțite de modificări
vegetative locale.
• Durerea este declanșată frecvent de anumite gesturi:
masticație, curenți de aer rece, atingerea anumitor zone
(mucoasa obrajilor, gingiile)
 EXAMENUL CLINIC – FUNCȚIA SENZITIVĂ

• Nevralgia trigeminală primitivă

• Cauzele sunt multiple, insuficient explicate:
• Iritația trigemenului în zona de străbatere a arahnoidei,
• Demielinizări locale prin compresia nervului
• Infecții cu virus herpes
• Afecțiuni odontogene (durerile dispar după tratarea afecțiunii dentare)
• Examenul obiectiv este normal
 EXAMENUL CLINIC – FUNCȚIA SENZITIVĂ

• Nevralgia trigeminală secundară

• Cauzele sunt multiple:
• Lezare traumatică
• Tumori
• Toxice
• Hemopatii maligne
• Procese inflamatorii
• Examenul obiectiv: există tulburari obiective de
sensibilitate
• Paroxismele dureroase apar pe un fond dureros continuu
de mai mică intensitate.
 EXAMENUL CLINIC – FUNCȚIA MOTORIE

• Se examinează masticația și mișcările mandibulei.

• Leziuni unilaterale: devierea mandibulei la deschiderea
gurii
• Leziuni bilaterale: mandibula este cazută cu
imposibilitatea închiderii gurii.
• Pot apărea fasciculații și atrofii locale
• Trismusul = contractura mușchilor masticatori cu
imposibilitatea deschiderii gurii
• Cauze:
• Procese inflamatorii localizate pe traiectul trigemenului
(amigdalite, otite, parotidite, afecțiuni dentare)
• Intoxicație cu stricnina, spasmofilie, descărcări extrapiramidale)
 EXAMENUL CLINIC – REFLEXELTRIGEMENULUI

• Reflexul cornean (trigeminofacial) – Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

se atinge cu vata sclera  clipit

• Dispare în leziuni ale nervului
trigemen sau facial.

• Reflexul maseterin
(trigeminotrigeminal) – cu gura
întredeschisă, se percută
interpunând degetul, mentonul 
mișcare rapidă de ridicare a
mandibulei
• dispare în leziunile de trigemen
• este exacerbat în leziuni piramidale
 TULBURĂRI VEGETATIVE ÎN PATOLOGIA
TRIGEMENULUI

• Sindromul Charlin-Haris (nevralgia nazociliară)

• Durere violentă localizată în globul ocular, orbita,
jumatatea medială a pleoapelor, dacrioree, rinoree
apoasă
• Sindromul Sluder-Ramadier (ganglionevralgia
sfenopalatina)
• Simptome asemănătoare cu precedentul, dar durerile
sunt localizate mai profund și prezintă iradieri multiple:
maxilar, mandibulă, regiunea zigomatică, ureche,
mastoidă, ceafă, umăr.
• Cauzat de procese inflamatorii ale fosei pterigomaxilare
(frecvent consecința unor sinuzite maxilare, sfenoidale,
etmoidale, etc)
 TULBURĂRI VEGETATIVE ÎN PATOLOGIA
TRIGEMENULUI

• Simpatalgia facială (nevralgia nazociliară)

• Durere la nivelul unei fețe, frecvent continuă cu exacerbări, cu durata de zile
sau săptămâni
• Declanșate de diverși factori (frig, căldură, emoții, lumină, insomnii, NU
masticația)
• Însoțite de roșeață și hipertermie locală
• Iradiază difuz spre ceafă, umăr, membru superior
 NERVUL FACIAL
• ANATOMIE:
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Nerv mixt, senzitiv, motor și

somatovegetativ
• Originea reală a fibrelor motorii:
nucleul puntin al facialului (punte)
• Originea aparentă: șanțul
bulbopontin, lateral
• Străbate unghiul ponto-cerebelos,
 canalul auditiv intern 
conductul Fallope  gaura
stilomastoidiană apoi se divide în
două ramuri
• Ramura temporofacială
• Ramura cervicofacială
 NERVUL FACIAL
• ANATOMIE:

• Conexiunile nucleului facial:

• Cortex prin fibrele corticobulbare (mimica voluntară). Fibrele corticobulbare care
ajung la nucleul facial partea inferioară încrucișează total pe când cele care ajung
la partea superioară se încrucișează doar parțial
• Sistemul extrapiramidal (mimica automata)
 FUNCȚIILE FACIALULUI

• Functia motorie: inervează

musculatura mimicii
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Functia senzitivo-senzoriala:
• Inervația senzitivă a conductului
auditiv extern, conca auriculară,
fața externă a timpanului,
tegumentul retroauricular.
• Sensibilitatea gustativă la nivelul
2/3ant ale limbii.
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

 NERVUL FACIAL
ANATOMIE
• Funcția senzitivo-senzoriala:
• Asigurată de fibrele din nervul Wrisberg (VIIbis)
• Protoneuronul: ganglionul geniculat (stânca
temporalului)
• Deutoneuronul: partea superioară a nucleului solitar
(bulb); de aici, fibrele iau calea panglicii Reil proiectându-
se în ariile corticale postrolandice 1, 2, 3.
• Funcția vegetativa
• Fibre vegetative parasimpatice provenite din nucleul
lacrimal (fac sinapsă în ganglionul sfenopalatin) și salivar
superior (sinapsa în ganglionii submaxilar și
submandibular).
 EXAMENUL CLINIC – NERVUL FACIAL
• Se inspecteaza fața,
urmărindu-se asimetriile
faciale (ex. static); Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Paralizia de nerv facial:

• Lagoftalmie
• Epifora
• Semnul Negro: ochiul de partea
bolnavă pare situat mai sus
• Ștergerea pliurilor frunții și ale
șanțului naso-genian
• Gura deviată spre partea
sănătoasă
• Absența clipitului de partea
bolnavă
 EXAMENUL CLINIC – NERVUL FACIAL
• Paralizia de nerv facial (examenul
dinamic): Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Semnul Charles Bell – devierea în sus a

globului ocular la închiderea ochilor
• Deviere spre partea sănătoasă la
deschiderea gurii
• Imposibilitatea de a fluiera și a sufla
într-o lumanare
• Semnul Souques: la strângerea ochilor
genele de partea afectată par mai
lungi
 EXAMENUL CLINIC – NERVUL FACIAL
• Reflexele nervului facial:
• Reflexul naso-palpebral: percuția bazei nasului
 clipit bilateral (absent de partea afectată)
• Reflexul optico-palpebral: proiecția bruscă a unei
lumini puternice duce la închiderea ochilor
• Reflexul cohleo-palpebral: închiderea ochilor la
producerea unui zgomot puternic
• Reflexul corneean

• Explorarea gustului: hipoguezie, disguezie

 PAREZA FACIALĂ PERIFERICĂ VS CENTRALĂ
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.
 NERVUL GLOSOFARINGIAN
• ANATOMIE
• Nerv mixt, senzitiv si motor,
somatic si vegetativ; Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• Origine reala a fibrelor motorii se

afla in etajul superior al nucleului
ambiguu;
• Iese din craniu prin gaura rupta
posterioara alaturi de nervii X, XI
si vena jugulara.
• Inerveaza:
• Constrictorul superior al faringelui
• Stilofaringianul
• Glosostafilinul (rol important in
deglutitia pentru solide)
 NERVUL GLOSOFARINGIAN
• ANATOMIE
• Componenta senzitivo- Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

senzoriala:
• Protoneuronul – ganglionii
Andersch si Ehrenritter
(primul pe fata externa a
bazei craniului al doilea
intracranian)
• Deutoneuronul – etajul
mijlociu al fasciculului solitar,
axonii proiectandu-se in ariile
corticale 1, 2, 3.
• Teritoriul inervat:
sensibilitatea gustativa (amar)
si sernsibilitatea limbii (1/3
post), loja amigdaliana, pilierii
valului, trompa Eustachio,
urechea medie.
 NERVUL GLOSOFARINGIAN
• ANATOMIE
• Componenta vegetativa (parasimpatica)
• Fibrele preganglionare provin din nucleul salivar inferior  nervul Jakobson
ganglionul otic (sinapsa)  n auriculotemporal  glanda parotida.
• Are si un contingent de fibre ce intra in componenta nervului Hering  n IX
participa la reflexul depresor carotidian.
 NERVUL GLOSOFARINGIAN

• SEMIOLOGIA
• Paralizia unilaterala:
• Tulburari ale deglutitiei pentru solide
• Anestezie in teritoriile: 1/3 post a limbii, palatul moale si faringe, aguezie
pentru gustul amar
• Reflex faringian abolit
• “Semnul cortinei” Vernet – la stimularea faringelui sau pronuntarea unor
vocale (a, e) peretele posterior al faringelui este tractionat spre partea
sanatoasa
 NERVUL GLOSOFARINGIAN

• SEMIOLOGIA
• Paralizia bilaterala:
• Tulburari grave de deglutitie
• Voce nazonata
• Frecvent apar si leziuni ale nervului X  val cazut, reflexe velopalatine si
faringiene abolite, refluxul lichidelor pe nas
 NERVUL GLOSOFARINGIAN

• SEMIOLOGIA
• Nevralgia glosofaringiana:
• primitiva
• Episoade dureroase cu caracter lancinant, localizate la baza limbii
si istmul bucofaringian cu iradiere spre unghiul mandibulei.
• insotite de fenomene vegetative: congestia tegumentelor,
uscaciunea mucoasei bucale.
• frecvent declansate de deglutitie, masticatie, stranut
• ex neurologic normal
• secundara – data de neurinoame, meningioame, flebite
jugulare, platibazie, etc
• ex neurologic arata modificari.
 NERVUL VAG
• ANATOMIE
• nerv mixt, senzitivo- Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

motor și
somatovegetativ.
• originea aparentă:
șanțul colateral
posterior al bulbului
• Părăsește craniul prin
gaura ruptă
posterioară, alături de
n IX, XI și vena
jugulară.
 NERVUL VAG - ANATOMIE

• Componenta somato- Componenta senzitivo-

motorie somatica
• originea reala in partea protoneuronul – gl jugular
mijlocie a nucleului deutoneuronul – nucleul
ambiguu solitar
• inerveaza: inerveaza
faringele
• constrictorul mijlociu
laringele
si inferior al faringelui
peretele posterior al
• m valului conductului auditiv
• dilatatorii corzilor extern
vocale zona retro auriculara
dura mater fosa
posterioara
 NERVUL VAG - ANATOMIE
• Componenta viscero-
motorie
• fibrele preganglionare
pornes din nucleul dorsal
al vagului
• fac sinapsa cu neuronii
din ganglionii previscerali
sau intramurali
• inerveaza in teritoriu vast
pneumo-cardio-gastro-
enterocolic
Componenta viscero-
senzitiva
protoneuronul: gl plexiform
deutoneuronul: gl senzitiv
dorsal al vagului
colecteaza impulsuri din
acelasi teritoriu pneumo-
cardio-gastro-enterocolic
asigura numeroase reflexe:
deglutitie, voma, tuse,
salivatie, hepatobiliare,
gastrointestinale, respiratie,
cardioinhibitorii,
vasomotricitatea
 NERVUL VAG - SEMIOLOGIE

• Examenul clinic:
• sensibilitatea laringelui, faringelui, zonei retroauriculare, conductul auditiv
extern
• deglutitia pentru lichide
• reflexul velopalatin
• fonatia
• evaluare respiratorie
• evaluare cardiovasculara
 NERVUL VAG - SEMIOLOGIE

• Paralizia unilaterala
• paralizia hemivalului (la vovalizare  trasctionarea
hemivalului spre partea sanatoasa)
• voce nazonata
• refluarea lichidelor pe nas
• tuse (inchidere insuficienta a glotei cu patrunderea
lichidelor in trahee)
• reflex velopalatin abolit
• tulburari vegetative minore
• frecvent apare asociat si paralizia altor nervi cranieni
 NERVUL VAG - SEMIOLOGIE

• Paralizia bilaterala
• tulburari grave de
• respiratie,
• fonatie si
• deglutitie
• bronhoplegie
• tahicardie
 NERVUL ACCESOR - ANATOMIE

• nerv motor
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• originea reala:
• etajul inferior al nucleului
ambiguu
• nucleul medular C1-C5;
• traiect comun cu n. X, apoi
se divide in 2 ramuri:
• r. interna  fibre de
provenienta bulbara spre m
constrictori ai corzilor vocale
• r. externa  fibre de
provenienta cervicala spre m
trapez si SCM.
 NERVUL ACCESOR - SEMIOLOGIE

• Leziunea unilaterala a n. recurent (laringeu superior – fibre pentru

musculatura laringelui provenite din vag si accesor)
• voce bitonala
• cauze: carcinoame locale, interventii pe tiroida, anevrism aortic, tumori ce
invadeaza mediastinul
• Leziunea bilaterala a n. recurent
• rara, dar determina tulburari respiratorii grave
 NERVUL ACCESOR - SEMIOLOGIE

• Leziunea ramurii externe  paralizia trapezului si SCMului

• umar cazut, “in epolet”
• ridicarea dificila a umarului
• imposibilitatea abductiei bratului peste orizontala
• usoara rotare a capului spre partea afectata
 NERVUL HIPOGLOS - ANATOMIE
• nerv motor
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.

• originea reala: nucleul

hipoglosului
• fibrele parasesc bulbul la
nivelul santului preolivar;
paraseste craniul prin gaura
condiliana si se distribuie la
toti muschii limbii.
• Conexiuni:
• fibrele corticonucleare
• nucleii celorlalti n cranieni
• formatiuni extrapiramidale,
cerebeloase, reticulate
(motilitate automata)
 NERVUL HIPOGLOS - SEMIOLOGIE

• Leziunea unilaterala:
• in cavitatea bucala limba este deviata spre partea
sanatoasa
• la protruzie, deviaza spre partea lezata
• atrofia hemilimbii
• fasciculatii

• Sindromul Reynold-Revillod-Dejerine (ischemia

arterelor bulbare paramediane)  paralizia
hemilimbii + hemiplegie controlaterala +/-
hemianestezie controlaterala tabetica.
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.
 NERVUL HIPOGLOS - SEMIOLOGIE

• Leziunea bilaterala:
• atrofia globala a limbii
• tulburari grave de masticatie, deglutitie si fonatie
• cauze: stadiile avansate ale SLA, siringobulbie.
SINDROAMELE TRUNCHIULUI CEREBRAL
• SINDROAME BULBARE
• SINDROMUL AVELLIS – hemiplegie controlaterală,
paralizie homolaterală a vălului palatin și a corzilor
vocale (X și XI).
• SINDROMUL SCHMIDT – Sindromul Avellis +
paralizia mușchilor trapez și sternocleidomastoidian.
• SINDROMUL JACKSON – Sindromul Schmidt +
paralizia și atrofia jumătății homolaterale a limbii.
• SINDROMUL WALLENBERG – ipsilateral paralizie de
nerv V, IX, X, XI – hemiparalizia vălului palatin,
faringelui și laringelui, hemianestezia velo-palatină,
hemisindrom cerebelos, sindrom CBH, controlateral:
abolirea sensibilității termoalgezice, uneori o frustă
hemipareză.
SINDROAMELE TRUNCHIULUI CEREBRAL
• SINDROAME PONTINE
• SINDROMUL MILLARD GUBLER – hemiplegie
contralaterală, PFP, pareză de abducens (VI).
• SINDROMULFOVILLE PROTUBERENȚIAL
SUPERIOR – hemiplegie controlaterală, paralizia
mișcărilor de lateralitate ale globilor oculari spre partea
sănătoasă.
• SINDROMUL FOVILLE PROTUBERENȚIAL
INFERIOR: hemiplegie încrucișată, paralizie oculară
directă.
• SINDROMUL BENEDIKT – hiperkinezie
extrapiramidală – mișcări coreoatatozice.
SINDROAMELE TRUNCHIULUI CEREBRAL
• SINDROAMELE MEZENCEFALICE:
• SINDROMUL WEBER – hemiplegie controlaterală, paralizie ipsilaterală a
nervului oculomotor.
• SINDROMUL FOVILLE PEDUNCULAR – sindromul Weber + paralizia
mișcării de lateralitate a globilor oculari spre partea opusă leziunii.
• SINDROMUL SUPERIOR DE NUCLEU ROȘU – semne cerebelotalamice
heterolaterale, asinergie, tremor intențional, mișcări coreoatatozice, tulburări
de sensibilitate.
• SINDROMUL INFERIOR DE NUCLEU ROȘU – pareză de nerv oculomotor
ipsilateral, manifestări cerebeloase de partea opusă – lateropulsie, dismetrie,
asinergie, hipotonie.
Das Bild k ann zurzeit nicht angezeigt werden.