str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.

ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

CALCULE UTILE ÎN SPITAL

Întocmit: farm.clinician Iftimuț Teodora-Cristina

 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

1.PREPARATE PERFUZABILE

1.1 ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ CONTINUĂ

Când este necesară administrarea soluțiilor intravenoase, medicul prescrie de fapt doar cantitatea
de soluție (în litri sau mililitri) care trebuie administrată pe o perioadă de timp, raportarea fiind făcută cel mai
adesea la un interval de 24 ore. Farmacistul de spital este cel care calculează viteza de administrare
intravenoasă luând în calcul volumul unei picături de soluție, cantitatea de fluid care trebuie administrată și,
nu în ultimul rând, timpul de perfuzare indicat de medic.

1.1.1 Seturi de administrare intravenoasă

Există o gamă foarte variată de seturi de administrare intravenoasă. De obicei, pe ambalajul acestor
seturi este inscripționat, pentru diferențiere, “factorul de picurare”, adică numărul de picături care corespund
la un mililitru de soluție perfuzabilă.Seturile care eliberează picături cu volum mare (10-20 picături/ml) se
numesc seturi de macropicurătoare, iar cele care generează picături cu un volum mai mic (60 picături/ml)
se numesc seturi de micropicurătoare sau minipicurătoare.
Exemple de seturi de macropicurare ar fi:

Producător Număr de picături/ml

Cutter 20 picături/ml

Abbott 15 picături/ml

McGaw 15 picături/ml

Travenol 10 picături/ml

Toate seturile de micropicurătoare eliberează 60 picături la mililitru.Cunoașterea acestui “factor de

picurare” este necesar pentru a calcula și uniformiza viteza de perfuzare. Dacă rata de perfuzare trebuie să
fie de 100 ml/oră sau chiar mai mare sunt recomandate seturile de macropicurătoare. Pentru viteze de
perfuzare mai mici de 100 ml/oră, cel mai frecvent sunt folosite seturile de micropicurătoare.
Pentru o perfuzare lentă reglarea seturilor de micropicurătoare este mai dificilă. De exemplu, pentru
a perfuza 50 ml soluție/oră, viteza de picurare a setului de perfuzare ar trebui să fie de 8 picături/minut.

1.1.2. Modul de calculare a ratei de curgere a perfuziilor intravenoase

Trei metode diferite pot fi folosite pentru a calcula rata de curgere a perfuziilor intravenoase (adică a
numărului de picături/minut). Farmacistul de spital trebuie să folosească una din aceste metode pentru a
calcula dozele ce trebuie administrate perfuzabil.

Metoda I: presupune trei pași

 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

a. cantitatea de soluție = ml/oră

Nr.de ore de administrare

b. ml pe oră = ml/min
60 minute

C. ml/minut X nr.de picături/ml al setului de perfuzare = picături/min

Metoda a II-a: presupune doi pași ( este cea mai frecventă folosită)

a. cantitatea de fluid = ml/h

nr de ore de administrare

b. ml pe oră x nr.de picături pe ml (ale setului de perfuzare) = nr.picături/min

60 min

Metoda a III-a: cu o singură etapă

cantitatea de fluid x nr.de picături pe ml (ale setului de perfuzare)= nr.picături/min

Nr.de ore de administrare x minute pe oră (60)

1.1.3 ASOCIEREA ÎN PERFUZIE A MEDICAMENTELOR FOLOSITE PENTRU ADMINISTRARE

INTRAVENOASĂ CONTINUĂ

Medicamente asemena soluțiilor polivitaminice și a celor de clorură de potasiu pot fi adăugate în

soluția perfuzabilă pentru a obține o administrare intravenoasă continuă. Se preferă adăugarea acestora în
sacul sau flaconul de perfuzare exact înaintea începerii administrării intravenoase a soluției. Adăugarea se
face prin injectarea medicamentului în dopul de cauciuc al săculețului sau a flaconului de perfuzare urmată
de răstunarea recipientului de câteva ori pentru a asigura o dispersare omogenă a medicamentului.Este
vital să nu se facă administrarea medicamentului după ce a început administrarea perfuziei decât dacă
modul de administrare permite răsturnarea flaconului pentru omogenizarea conținutului.
Dacă s-a făcut adăugarea medicamentelor în soluțiile perfuzabile cu mult înaintea administrării lor,
singura metodă de menținere a potenței medicamentului este prin condiționarea amestecului obținut la
frigider.

EXEMPLU:
Medicul dorește administrarea a 1000 ml de soluție de dextroză 5% în clorură de sodiu 0.9% timp
de 6 ore. Farmacistul are la dispoziție o pungă ce conține 1000 ml de soluție dextroza 5% în clorură de
sodiu 0.9% și un set de perfuzare care generează 10 picături/ml. Câte picături/minut trebuie administrate
pacientului?

Metoda I:

a. 1000 ml/6 ore= 166, 6= 167 ml/oră

b. 167 ml/ 60 minute= 2.78= 2.8 ml/minut
c. 2.8 ml/min x 10 picături/ml= 28 picături/min
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

Metoda II:

a. 1000 ml/6 ore =167 ml/oră

B. 167 ml/oră x 10 picături/ml = 28 picături/min

60 min

Metoda a III-a:

1000 ml x10 picături/ml = 27-28 picături

6 ore x 60 min

1.2. RATA DE PERFUZARE, ÎN FUNCȚIE DE CONCENTRAȚIE ȘI DE VOLUMUL CE TREBUIE

ADMINISTRAT ÎN UNITATEA DE TIMP

Al doilea pas în administrarea perfuzabilă a medicamentelor este acela de a calcula rata de

perfuzare raportată la unitatea de timp. Rata de perfuzare se poate defini atât prin volumul (în ml), cât și
prin concentrația de substanță medicamentoasă (exprimată în unități, mg sau micrograme) care trebuie
administrată perfuzabil. Stabilirea ratei de perfuzare este de obicei atribuția medicului și poate fi exprimată
atât în unități de volum, cât și de concentrație. Administrarea medicamentelor puternic active este prescrisă
de obicei sub formă de concentrație raportată la timp de administrare (timpul fiind de obicei exprimat în ore
sau minute).
Larga răspândire a seturilor de microperfuzare pentru administrarea de medicamente puternic
active și folosirea pompelor de perfuzare volumetrice, care sunt calibrate să citească administrarea în
ml/oră, limitează nevoie de a calcula rata de perfuzare în picături/minut deoarece, în cazul
microperfuzoarelor, rata exprimată în ml/oră corespunde cu numărul de pciături de soluție/minut. În prezent,
exprimarea ratei de perfuzare în concentrație raportată la unitatea de volum, raportată la unitatea de timp
este considerată cea mai precisă și mai sigură metodă de administrare a medicamentelor perfuzabile. În
cazul medicamentelor puternic active se impune administrarea cu pompe volumetrice de perfuzare sub
monitorizare strictă.

1.2.1 Calcularea concentrației și a volumului de perfuzare, raportat la unitatea de timp (oră sau
minut), a unui medicament de concentrație exprimată în unități

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de heparină în glucoză 5% cu o concentrație de 5000 unități heparină/250
ml la 30 ml/oră. Trebuie calculată concentrația de heparină perfuzată pe minut sau oră.
Volumul de perfuzare este indicat ca fiind de 30 ml/oră, adică 0.5 ml/minut, iar concentrația
heparinei în soluția de glucoză 5% este de 5000 unități/250 ml la 30 ml/oră, adică 20 unități/ml.
a.Concentrația de heparină ce se perfuzează într-un minut este:
20 unități/ml x 0.5 ml/minut = 10 unități/minut
b.Concentrația de heparină ce se perfuzează într-o oră este:
10 unități/min x 60 min/oră = 600 unități/oră.

1.2.2. Calcularea concentrației și a volumului de perfuzare raportat la unitatea de timp (oră sau
minut), a unui medicament de concentrație exprimată în miligrame
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

EXEMPLU
Se perfuzează o soluție de dopamină în glucoză 5% cu o concentrație de 400 mg/250 ml la 60
ml/oră. Trebuie calculată concentrația de dopamină perfuzată pe minut sau oră.
Volumul de perfuzare este indicat ca fiind de 60 ml/oră, adică 1 ml/minut, iar concentrația dopaminei
în soluția de glucoză 5% este de 400 mg/250 ml, adică 1.6 mg/ml.
a. Concentrația de dopamină ce se perfuzează într-un minut este:
1.6 mg/ml x 1 ml/minut = 1.6 mg/minut
B. Concentrația de dopamină ce se perfuzează într-o oră este:
1.6 mg/min x 60 min/oră = 96 mg/oră.

1.2.3 Calcularea concentrației și a volumului de perfuzare, raportat la unitatea de timp (oră sau
minut), a unui medicament de concentrație exprimată în micrograme

EXEMPLU
Se perfuzează o soluție de dopamină în glucoză 5% cu o concentrație de 800 mg/500 ml la 400
micrograme/minut. Trebuie calculată concentrația de dopamină perfuzată pe minut sau oră.
Concentrația dopaminei în soluția de glucoză 5% este de 800 mg/500 ml, adică 800000
micrograme/500 ml sau 1000 micrograme/ml, iar concentrația de dopamină ce se perfuzează într-un minut
este 400 micrograme/min.
a. Volumul de soluție perfuzat într-un minut este:
400 micrograme/min = 0.25 ml/min
1600 micrograme/ml

b. Volumul de soluție ce se perfuzează într-o oră este:

0.25 ml/min x 60 min/oră = 15 ml/oră
c.Concentrația de dopamina ce se perfuzează într-o oră este:
400 micrograme/min x 60 min/oră = 24000 micrograme/oră

1.3. RATA DE PERFUZARE ÎN UNITATEA DE TIMP A UNUI MEDICAMENT, RAPORTATĂ LA

GREUTATEA CORPORALĂ A PACIENTULUI

Greutatea corporală reprezintă un parametru exact și semnificativ în dozarea efectului terapeutic al

unui medicament. Medicul prescrie doza necesară de medicament pe kilocorp și concentrația soluției
perfuzabile ce urmează a fi administrată. Din aceste informații se poate calcula rata de perfuzare pentru
administrarea unei doze individualizate pacientului respectiv. Pentru o dozare corectă este nevoie de
cântărirea zilnică a pacientului.
În acest caz, se folosesc formule extinse de calcul, derivate din metodele anterioare de a calcula
concentrația soluției care urmează să fie administrată prin perfuzare și rata de perfuzare în unități de
concentrație sau volum. Astfel, valoarea concentrației de substanță medicamentoasă care trebuie
administrată pe minut este obținută multiplicând greutatea corporală cu doza prescrisă pe kilocorp/minut.
În prezent, pompele volumetrice nu pot citi fracțiuni mai mici de un mililitru (de exemplu, nu putem
perfuza 1.08 ml/oră). De aceea, dacă se prescriu valori fracționare de volum pentru administrare
perfuzabilă, trebuie rotunjite la un număr întreg. Astfel un volum de 1.8 ml/oră va fi aproximat la 2 ml/oră. La
calcularea concentrației pe minut sau pe oră sau a volumului pe mint se află valoarea reală, cu o exactitate
de trei zecimale, înainte de a fi rotunjită. La aflarea volumului de perfuzare pe oră, dacă se obține o valoare
fracționară poate fi rotunjită, făcându-se regula rotunjirii ratelor de perfuzare fracționare. Prima excepție se
face în cazul pacienților cu o stare labilă pentru care diferența dintre 1 și 2 ml poate fi semnificativă. În
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

aceste circumstanțe, dacă apar probleme de dozare a medicamentului, este consultat medicul care a
stabilit tratamentul.
În continuare sunt exemplificate câteva moduri de calcul al ratei de perfuzare raportate la suprafața
corporală. Prima metodă, cea a ecuației fracționale de bază, poate fi folosită numai dacă se cunosc doi
dintre parametri și nu este nici pe departe la fel de exactă ca cea de-a doua metodă prezentată.

1.3.1. Calculul ratei de perfuzare exprimate în unități substanță medicamentoasă/kilocorp

Spre deosebire de problemele anterioare, primul pas în acest caz îl reprezintă determinarea
concentrației necesare pe kilocorp pe minut, de unde se poate deduce concentrația de substanță
medicamentoasă care trebuie administrată pacientului într-un minut.

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de heparinăîn glucoză 5% cu o concentrație de 5000 unități heparină/ 250
ml la 0.15 unități/kg/minut, pacientul cântărind 70 kg. Trebuie calculată concentrația de heparină perfuzată
pe minut sau oră, precum și volumul de soluție perfuzat pe minut sau oră.

Concentrația heparinei în soluția de glucoză 5% este de 5000 unități/250 ml, adică 20 unități/ml.

a. Numărul de unități de heparină perfuzat într-un minut acestui pacient este:

0.15 unități/kg/min x 70 kg = 10.5 unități/min

b. Numărul de unități de heparină perfuzat într-o oră respectivului pacient este:

10.5 unități/min x 60 min/oră = 630 unități/oră

c. Volumul de soluție perfuzat într-un minut este:

10.5 unități/min = 0.5 ml/min
20 unități/ml
d. Volumul de soluție perfuzat într-o oră este:
0.5 ml/min x 60 min/oră = 30 ml/oră

1.3.2. Calculul ratei de perfuzare exprimate în miligrame substanță medicamentoasă/kilocorp

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de dopamină în glucoză 5% cu o concentrație de 400 mg/250 ml la 0.01
mg/kg/min, pacientul cântărind 63.6 kg. Trebuie calculată concentrația de dopamina perfuzată pe minut sau
oră, precum și volumul de soluție perfuzat pe minut sau oră.

Concentrația dopaminei în soluția de glucoza 5% este de 400 mg/250 ml, adică 1.6 mg/ml.
a.Numărul de mg de dopamină perfuzat într-un minut acestui pacient este:
0.01 mg/kg/min x 63.6 kg = 0.636 mg/min
b. Numărul de mg de dopamină perfuzat într-o oră respectivului pacient este:
0.636 mg/min x 60 min/oră = 38.16 mg/oră
c.Volumul de soluție perfuzat într-un minut este:
0.636 mg/min = 0.397 ml/min
1.6 mg/ml
d. Volumul de soluție perfuzat într-o oră este:
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

0.397 ml/min x 60 min/oră =23, 82 ml/h= 24 ml/h

1.3.3. Calculul ratei de perfuzare exprimate în micrograme substanță medicamentoasă/kilocorp

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de dobutamină în glucoza 5% cu o concentrație de 500 mg/250 ml la 5
micrograme/kg/min, pacientul cântărind 82.7 kg. Trebuie calculată concentrația de dobutamină perfuzată pe
minut sau oră, precum și volumul de soluție perfuzat pe minut sau oră.
Concentrația dobutaminei în soluția de glucoza 5% este de 500 mg/250 ml sau 500000
micrograme/250 ml, adică 2000 micrograme/ml.
a. Numărul de mg de dobutamină perfuzat într-un minut acestui pacient este:
5 micrograme/kg/min x 87.2 kg = 413.5 micrograme/min
b. Numărul de mg de dopamină perfuzat într-o oră respectivului pacient este:
413.5 micrograme/min x 60 min/oră = 24810 micrograme/oră
c. Volumul de soluție perfuzat într-un minut este:
413.5 micrograme/min = 0.206 ml/min
2000 micrograme/ml
d. Volumul de soluție perfuzat într-o oră este:
0.206 ml/min x 60 min/oră =12.36 ml/oră = 12 ml/oră

1.3.4. Ecuația fracțională de bază

Această ecuație poate fi folosită pentru determinarea: concentrației soluției, volumului ce trebuie
administrat pe oră sau a concentrației prescrise pe minut. Ecuația are o constantă reprezentată prin rata de
curgere a setului de perfuzare ( care este de obicei 60 picături/ml).Necunoascutele vor fi notate cu X.

Concentrația soluției (unități, mg, mcg/ml) =

Rata de picurare a setului de perfuzare (60 pic/ml)

= concentrația dorită/min
volum/oră (ml/oră) sau picături/minut

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de heparină în glucoză 5% cu o concentrație de 5000 unități heparină/ 250
ml la 0.15 unități/kg/minut, pacientul cântărind 70 kg. Trebuie calculat volumul de soluție perfuzat pe minut
sau oră.
Concentrația heparinei în soluția de glucoză 5% este de 5000 unități/250 ml, adică 20 unități/ml.
Concentrația dorită pe minut este de 0.15 unități/ kg/min x 70 kg = 10.5 unități/min.

20 unități/ml = 10.5 unități/min

60 picături/ml X( ml/oră sau pic/min)

X= 31 ml/oră sau X = 31 picături/min

1.4. Rata de perfuzare pentru medicamentele care se administrează prin titrare

Medicamentele care se administrează intravenos prin titrare sunt caracterizate de: concentrația
soluției, rata de perfuzare, concentrație pe kilocorp și factor de titrare. Factorul de titrare reprezintă
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

concentrația medicamentului raportată la o picătură de soluție perfuzabilă și se exprimă prin

unități/picătură, mg/picătură, micrograme/picătură. Astfel, pentru a determina concentrația exactă a
soluției perfuzabile, factorul de titrare poate fi adăugat la valoarea ratei de perfuzare sau scăzut din
această valoare. Din moment ce metoda de administrare a medicamentelor intravenos prin titrare se face
doar în cazul pacienților cu o stare a sănătății labilă, calcularea factorului de titrare se va face de către
farmacistul de spital pentru a afla cantitatea exactă de medicament acre trebuie administrată.
Pentru a ajusta rata de perfuzare pentru medicamentele care se administrează prin titrare trebuie
consultate tabelele cu specificațiile producătorului în ceea ce privește modul de administrare perfuzabil al
anumitor medicamente.Adesea, cantitatea de medicament care trebuie administrată perfuzabil se
regăsește în intervalul recomandat de aceste tabele. În aceste cazuri, factorul de titrare poate fi folosit
pentru a determina concentrația exactă a medicamentului ce urmează să fie administrat. De asemenea,
factorul de titrare, mai poate fi folosit și pentru a verifica, conform tabelelor, alegerea corectă a
medicamentului.

EXEMPLU:
Se perfuzează o soluție de dopamină în glucoză 5% cu o concentrație de 400 mg/250 ml, pacientul
cântărind 75 kg. Titrarea începe la 4 micrograme/kg/min pentru a menține tensiunea arterială sistolică între
100 și 200 mmHg.
Concentrația dopaminei în soluția de glucoza 5% este de 400 mg/250 ml, adică 1.6 mg/ml sau 160
micrograme/ml.

a. Cantitatea de dopamină perfuzată într-un minut este:

4 micrograme/kg/min x 75 kg = 300 micrograme/min

b. Volumul de soluție perfuzat într-un minut, respectiv o oră este:

300 micrograme/min = 1.875 ml/min x 60 min/oră =112.5= 113 ml/oră

160 micrograme/ml

c. Factorul de titrare este:

113 ml/oră = 113 picături/minut

300 micrograme/minut = 2.65 = 3 micrograme/picătură

113 picături/min

Caz I. Dacă se dorește creșterea ratei de perfuzare de la 113 pic/min cu 7 picături, se calculează:
a. Cantitatea de dopamină perfuzată într-un minut:
7 picături x 3 micrograme/picătură = 21 micrograme
21 micrograme + 300 micrograme/min = 321 micrograme/min

b. volumul de soluție perfuzat într-o oră:

7 picături + 113 picături/min =120 picături/min sau 120 ml/oră

Caz II. Dacă se dorește scăderea ratei de perfuzare de la 120 ml/oră (120 picături/min) cu 5 picături,
se calculează:
a. Cantitatea de dopamină perfuzată într-un minut:
5 picături x 3 micrograme/picătură = 15 micrograme
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

321 micrograme/min -15 micrograme = 306 micrograme/minut

b. Volumul de soluție perfuzat într-o oră:

120 picături/min -5 picături =115 picături/min sau 115 ml/oră

1.5. Determinarea cantității totale de medicament administrată într-un anumit timp

Determinarea întregii cantități administrate perfuzabil dintr-un anumit medicament de-a lungul
timpului este folositoare atunci când se dorește modificarea schemei de tratament a unui pacient. Dacă
pacientul reclamă efecte adverse toxice, lipsa efectului terapeutic sau discontinuitate în manifestarea
acestuia, în urma tratamentului cu un anumit medicament, datele despre cantitatea totală administrată de-a
lungul tratamentului sunt importante pentru a fi notate și luate în considerație în schemele terapeutice
următoare.
Pentru a calcula aceste valori, trebuie cunoscută atât concentrația de substanță medicamentoasă
din soluție care a fost administrată, cât și momentul la care a început tratamentul cu o cât mai mare
precizie. Și, în acest caz, folosind seturi de microperfuzoare cu un debit de 60 picături pe ml, observăm că,
rata de perfuzare raportată la oră coincide cu cea a numărului de picături raportate la minut.

EXEMPLU:
O soluție de heparină în glucoză 5% cu o concentrație de 10000 unități heparină/ 250 ml la 30
ml/oră a fost perfuzată timp de 3 ore și apoi întreruptă.Trebuie calculată cantitatea de heparină pe care a
primit-o pacientul.
Concentrația heparinei în soluția de glucoză 5% este de 10000 unități/250 ml, adică 40 unități/ml.

a. Concentrația de heparină perfuzată într-o oră:

40 unități/ml x 30 ml/oră = 1200 unități/oră
1200 unități/oră x 3 ore = 3600 unități/ 3 ore

1.6. Determinarea dozei raportată la suprafața corporală

Se poate calcula doza de substanțî activă ce trebuie admnistrată unui pacient raportându-ne la
suprafața corporală (SC), pornind de la premiza că funcțiile renală și hepatică depind de aceasta.În
acest sens, cea mai frecventă utilizată formulă este cea Dubois, dar acuratețea cea mai mare o
reprezintă relația lui Mosteller. Astfel, există și se folosesc cu succes mai multe formule.
a. Dubois
SC ( m2 ) = 0, 007184 x înălțimea (cm)0,725 x greutate ( kg ) 0,425
b. Mosteller
SC ( m2 ) = (⦏ Înălțimea ( cm ) x greutatea ( kg) ⦐/ 600 ) ½
c. Haycock
SC ( m2 ) = 0,024265 x înălțimea ( cm) 0,3964 x greutatea ( kg ) 0,5378
d. Gehan și George
SC ( m2 ) = 0.0235 x înălțimea (cm) 0,42246 x greutatea (kg) 0.51456
e. Boyd
SC ( m2) = 0,0003207 x înălțimea (cm)0.3 x greutatea (g) |0,7285 - (0,0188 x LOG (g)|
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

Toate aceste formule sunt foarte utile în calculele clinice de stabilire a dozei exacte ce
trebuie administrate, mai ales pentru substanțele foarte active, ce se utilizează în doze mici și au un risc
crescut de apariție a efectelor adverse. Acesta este și cazul gemcitabinei.
Gemcitabina este un citotoxic și trebuie administrat cu multă atenție.În primul rând trebuie
monitorizat numărul granulocitelor și al trombocitelor înaintea fiecărei doze administrate și în cazul în care
se remarcă un grad ridicat de hematotoxicitate, dozele se modifică conform următoarei scheme:

Nr.total de granulocite Nr. de trombocite % din doza completă

( X 109 / L) ( x 109 / L)

> 1,0 > 100 100

0.5 - 1.0 50-100 75

< 0.5 <50 Se întrerupe

De asemenea, se ajustează dozele sau se mărește intervalul dintre administrări în următoarele

cazuri:
-apariția stomatitei, mucozitei sau esofagitei semnificative
-vărsături severe
-diaree severă
Gemcitabina se întrerupe imediat în cazul în care se suspectează pneumonita sau sindromul uremic
hemolitic indus de medicament.
EXEMPLUL 1:
Pacient care urmează un tratament cu gemcitabină 1000 mg/m2 suprafață corporală, are greutatea
de 58 kg, înălțimea 175 cm.
SC= 1,71 m2 , folosind formula Dubois ---Doza de gemcitabină = 1710 mg
Hemoleucograma înregistrează următoarele valori:
Leucocite =9830
Hemoglobina=12.5
Trombocite=223
Neutrofile=6,67
Aceasta indică faptul că în ciclul 1, ziua 1, se administrează întreaga doză de gemcitabină. Peste o
săptămână ( ziua 8) nu avem nicio modificare de greutate, înălțime, dar se reduce numărul de trombocite la
77 și, ca urmare, doza de gemcitabinî se reduce la 75%--Doza de gemcitabină = 1282, 5 mg. În ziua 15 din
ciclul 1 al tratamentului pacientul prezintă tromboflebită și, ca urmare, se întrerupe tratamentul până la
ameliorarea sau vindecarea acesteia și se reia cât mai repede posibil.

EXEMPLUL 2
Pacientă cu greutatea de 74 kg și înălțimea de 162 cm trebuie să urmeze tratamentul cu
gemcitabină 100 mg/m2 suprafață corporală.
SC= 1.79 m2 , folosind formula Dubois -- Doza de gemcitabină = 1790 mg
Hemoleucograma înregistrează următoarele valori:
Leucocite= 3000
Trombocite= 100
Neutrofile = 2, 30
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

În prima zi a ciclului primește D 100% , adică 1790 mg. În ziua 8 din ciclul I, neutrofilele sunt 0, 40 și
leucocitele 1700 și, ca urmare, se întrerupe tratamentul cu gemcitabină și se administrează filgrastim,
dexametazonă și masă leucocitară. După o săptămână, în ziua 15, leucocitele sunt 11000, neutrofilele 3,4,
iar trombocitele 150000, astfel se administrează din nou D 100% de gemcitabină, 1790 mg.

2.Tratamentul clinic pediatric

În administrarea medicației de urgență cu calcule de diluție complexe, este esențial ca farmacistul

de spital să evalueze exactitatea indicațiilor medicului și să se asigure că nu există riscul administrării în
cazul copiilor a unei supradoze de lichide. În acest scop, multe instituții încearcă să standardizeze
concentrațiile soluțiilor perfuzabile pediatrice tocmai pentru a preveni apariția erorilor de calcul.
În calcularea dozei ce trebuie administrată perfuzabil în cazul copiilor se iau în calcul aceiași
parametri ca în cazul adulților: concentrația de substanță medicamentoasă a soluției, rata de perfuzare
exprimată în concentrație sau volum și concentrația de medicament în funcție de greutatea corporală
raportată la unitatea de timp.
Factori care influențează administrarea intravenoasă
Erori, ca aceea a administrării de fluide în exces se pot face atunci când, la administrarea
intravenoasă a volumului de soluție a medicamentului de urgență, nu se ține seama de aportul de lichide
din ultimele 24 ore. O altă sursă de eroare, care poate avea drept consecință atât administrarea de fluide în
exces, cât și modificarea absorbției substanței medicamentoase, este prelungirea tratamentului intravenos.
Atunci când rata de picurare a perfuzorului nu este luată în considerație, copilul poate primi fluide în exces
mai ales dacă medicația este administrată cu ajutorul a două seturi de perfuzare montate în serie. Se poate
întâmpla ca medicația administrată astfel să nici nu ajungă la pacient dacă viteza de curgere este mică (de
exemplu 1 ml/oră) și tubulatura perfuzorului nu a fost umplută cu soluție medicamentoasă înainte de
începerea perfuzării.

Calcularea acurateței parametrilor care influențează diluarea

În multe cazuri, atunci când medicul prescrie doar concentrația de medicament ce trebuie
perfuzată/kilocorp/minut și rata de perfuzare exprimată prin volum de soluție administrată/oră, farmacistul
de spital este cel care trebuie să calculeze cantitatea de diluant necesară pentru a aduce concentrația
soluției medicamentoase la concentrația prescrisă de medic. Medicul ar trebui să determine toți parametrii
legați de dozarea medicamentului, parametrii care includ concentrația de medicament care trebuie
administrată/kg/minut, volumul soluției medicamentoase care urmează să fie perfuzat/oră, precum și
parametrii de diluție ai acestei soluții. Farmacistul ar trebui să verifice parametrii de diluție stabiliți de medic
pentru a se asigura că și concentrația medicamentului este corect prescrisă. Metodele menționate mai sus
sunt folosite și pentru calcularea dozelor pediatrice. În multe secții de urgență din spitalele de pediatrie,
cantitatea de soluție folosită pentru administrarea intravenoasă a medicamentelor este limitată pentru a
preveni administrarea de fluide în exces. Astfel, dacă medicul decide să mărească doza de medicament
prescrisă pentru un anumit pacient, în loc să mărească volumul de soluție perfuabilă care trebuie
administrat, farmacistul clinician poate să aleagă să îi administreze o soluție mai concentrată din acel
medicament.

EXEMPLU:
Trebuie determinat gradul de diluție a unei soluții perfuabile astfel încât să asigure o concentrație
corectă a substanței medicamentoase în următorul caz:
Un copil de 2 ani este tratat pentru o criză de astm. Greutatea pacientului este de 10.5 kg.
Medicul prescrie: aminofilină 110 mg în 500 ml soluție perfuzabilă, cu o rată de perfuzare de 40
ml/oră.
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

Doza pediatrică: 0.85 mg/kg/oră.

Medicamentul disponibil în spital: aminofilină 250 mg/10 ml.

Pasul 1: Se calculează rata de perfuzare care oferă informații despre concentrația administrată în
unitatea de timp. Calcularea concentrației administrată/oră:
10,5 x 0,85 mg/kg/oră = 8,9 mg/oră
Pasul 2: Concentrația soluției:

8.9 mg/oră = 0.22 mg/ml

40 ml/h
Pasul 3: Verificarea acurateței diluării prescrise de medic:

mg:ml: : mg: ml
0.22: 1: : X:500
X=110 mg

Din calcul se observă că gradul de diluare a substanței active este corect.

Pregătirea dozelor de medicament:

● D = 110 x 10 = 1100 = 4,4 ml

H 250 250

Sau

● Mg : ml : : mg : ml
250: 10 : : 110 : x
250 x =1100
X= 4, 4ml

Din calcul reiese că se va obține soluția perfuzabilă prin amestecarea a 4,4 ml aminofilină cu 500 ml
solvent.

3. TRATAMENTUL ÎN TRAVALIU ȘI NAȘTERE

Dozele de medicament care trebuie administrate perfuzabil în timpul travaliului și nașterii se

calculează în același mod ca cele folosite în terapie intensivă. De aceea, farmacistul trebuie să poată
calcula cu ușurință concentrația soluției perfuzabile, rata de perfuzare și factorul de titrare. Acuratețea
calculelor este vitală alături de o monitorizare permanentă a administrării intravenoase atât pentru perfuziile
cu rol anestezic cât și pentru cele medicamentoase. Determinarea cu exactitate a aportului intravenos de
fluide alături de o evaluare corectă a funcției pulmonare poate elimina riscul administrării de lichide în exces
și în consecință și a riscului apariției edemului pulmonar acut la mamele predispuse.
Aspectul cel mai important de luat în considerație în tratamentele administrate femeilor în travaliu
sau în timpul nașterii este că medicamentele administrate mamei afectează și fătul.

3.1. COMBINAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS CU PERFUZII DE MENȚINERE A

HIDRATĂRII ORGANISMULUI
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

În timpul travaliului, pentru evitarea deshidratării la femeile la care administrarea orală de lichide
este contraindicată, se recurge la aportul intravenos de perfuzii de hidratare. Medicamentele cel mai des
administrate în cazul nașterilor sau a travaliului sunt cele de stimulare a contracțiilor, pentru tratarea
preeclampsiei, sau prevenirea nașterii premature. În mod normal, volumul de lichide perfuzabile pe care le
primește un pacient este de 100 până la 125 ml/oră. Administrarea perfuzabilă “in bolus” (de lichide în
cantitate mare) de 200 până la 500 ml se folosește pentru rehidratarea inițială a mamei, mai ales în cazul
travaliilor premature sau înainte de anestezia locală. Orice medicație recomandată în aceste cazuri care
este combinată cu perfuziile rehidratante trebuie inclusă în calcularea ratei de perfuzare pe oră. Astfel vor
exista două linii de perfuzie simultane, una principală pentru aportul de fluide necesare hidratării și alta
secundară pentru tratamentul medicamentos.Toate perfuziile medicamentoase trebuie administrate cu
ajutorul unei pompe volumetrice, cu ajutorul căreia se poate verifica atât volumul, cât și concentrația soluției
medicamentoase. Amestecarea medicamentelor este frecvent folosită atât în cazul mamelor cu cazuri
grave de preeclampsie, cât și a celor cu risc de naștere prematură, dar cel mai uzual se folosește în cazul
inducerii sau a stimulării nașterii. În exemplul care urmează se administrează intravenos un medicament
ocitocic și rata perfuziei primare, adică a celei de rehidratare este ajustată în raport cu soluția
medicamentoasă pentru a se obține un efect terapeutic optim și să mențină în același timp o hidratare
adecvată pentru mamă. Această ajustare trebuie să ia în calcul faptul că medicul prescrie doar concentrația
perfuziei medicamentoase și din concentrație trebuie dedusă rata de perfuzare în raport cu volumul
administrat pe minut sau pe oră.

3.1. ADMINISTRAREA SOLUȚIILOR PERFUZABILE ÎN FUNCȚIE DE CONCENTRAȚIE

EXEMPLU:
1. Se administrează perfuzabil 100 ml/oră dintr-o soluție de glucoză 5% în ser fiziologic.
2. Se combină 10 unități de oxitocină cu 1000 soluție salină. Se începe perfuzarea cu 5
mU/minut și se crește progresiv la 1 sau 2 mU/minut timp de 10 minute, până când
contracțiile uterine apar la 2-3 minute distanță, având grijă să nu se depășească rata de
perfuzare de 40 mU/minut (1U= 1000 miliunități)

Se folosește:
Un set de perfuzare secundar care conține:
Oxitocină 10 unități/ml
1000 ml ser fiziologic
Set de microperfuzare cu o rată de picurare de 60 picături/ml
Pompă volumetrică

Un set de perfuzare primar care conține:

1000 ml glucoză 5% în ser fiziologic
Set de perfuzare cu o rată de picurare de 10 picături/ml

Pentru setul de perfuzare secundar trebuie făcute următoarele calcule:

a.Concentrația soluției
b.Rata de perfuzare: volumul/minut și oră
c. Factorul de combinare exprimat în concentrație/minut (mU/min)

Pentru setul de perfuzare primară trebuie facute următoarele calcule:

a.Rata de picurare/min
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

b.Reglarea ratei de curgere a perfuziei primare și a celei secundare pentru a obține cantitatea
prescrisă de 100 ml/oră

Perfuzia secundară

a.Concentrația soluției:

10 unități : 1000 ml : : X : 1 ml
1000 X = 10
X= 0.01 unități = 10 miliunități

Deci, concentrația soluției perfuzabile este de 10 mU/ml

b. Rata de perfuzare pentru volumul dat:

concentrația/minut = volum/min x 60 min = volum/oră

Conc soluției

1 mU/min = 0.1 ml/min x 60 min = 6 ml/oră

10 mU/ml

2 mU/min = 0.2 ml/min x 60 min = 12 ml/oră

10 mU/ml

5 mU/min = 0.5 ml/min x 60 min = 30 l/oră

10 mU/ml

c. Factorul de titrare (amestecare):

Pentru a crește concentrația cu câte 1 mU/minut, pompa volumetrică trebuie să crească rata de
perfuzare cu 6 ml/oră (vezi rata de perfuzare calculată mai sus). Factorul de titrare pentru această
problemă este de 6 ml/oră. Deci, pentru a crește concentrația de soluție perfuzabilă, se multiplică rata de
creștere a concentrației cu 6 ml/oră (de exemplu dacă vrem să creștem concentrația perfuzabilă la 5
mU/min, rata de perfuzare se va calcula astfel: 5 x 6 ml = 30 ml/oră).
În concluzie, linia de perfuzare secundară a cărei concentrație de oxitocină este de 10 mU/ml și rata
de perfuzare de 30 ml/oră, trebuie crescută cu câte 6 până la 12 ml la fiecare 10 minute până când pauza
dintre contracții ajunge la 2-3 minute.

Perfuzia primară
Linia de perfuzare secundară va începe de la o rată de perfuzare de la 30 ml/oră, de aceea rata de
perfuzare a liniei primare va fi de 70 ml/oră (deoarece împreună trebuie să aibă 100 ml/oră).
Rata de perfuzare folosind setul cu o viteză de picurare de 10 picături/minut:

70 ml/oră x 10 picături/ml = 11, 6 = 12 picături/min

60 min

Pentru fiecare creștere a ratei de perfuzare secundare are loc o descreștere cu o valoare
echivalentă din rata celei primare. Dacă rata de perfuzare secundară depășește valoarea prescrisă pe oră,
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

linia de perfuzare primară trebuie complet oprită. Concentrația soluțiilor perfuzabile poate fi schimbată de
către medic în cazul în care acesta consideră că mama primește o cantitate prea mare de soluție
perfuzabilă.

3.1.2. Administrarea soluțiilor perfuzabile în funcție de volum

În exemplul anterior, medicul prescria administrarea de oxitocină în funcție deconcentrație,

exprimarea în mU/min fiind cea mai recomandată pentru siguranța administrării. Câteodată, în practica
medicală, rata de perfuzare poate fi prescrisă în unități de volum și exprimată în ml/oră.

EXEMPLU

Se prepară o soluție perfuzabilă din 10 unități oxitocină diluate cu 1000 ml de soluție salină. Perfuzarea se
începe cu o rată de 30 ml/oră și se crește cu 6 până la 12 ml într-un interval de 10 minute până când pauza
dintre contracțiile uterine ajunge la 2-3 minute, dar nu trebuie să depășească 40 mU/minut.
Pentru a determina concentrația pe oră a perfuziei, se multiplică concentrația soluției perfuzabile cu volumul
administrat pe oră.

10 mU/ml x 30 ml/oră = 300 mU/oră

Pentru a determina concentrația administrată pe minut se împarte concentrația pe oră la 60 de minute.

concentrația/oră = concentrația/min
60 min/oră

300 mU/oră = 5 mU/min

60 min/oră

Conform calculelor, din soluția de oxitocină cu concentrația de 10 mU/ml și cu o rată de perfuzare

de 30 ml/oră trebuie administrate 5 mU/minut.

3.2. Administrarea intravenoasă a dozelor terapeutice de atac

În anumite situații, se urmărește obținerea unei concentrații medicamentoase în sânge care să

asigure obținerea unui efect terapeutic. În aceste situații se recurge la administrarea perfuziilor
medicamentoase pe termen scurt. Acest tip de administrare intravenoasă se numește doza terapeutică de
atac.
În exemplul care urmează, o pacientă cu preeclampsie primește o doză de atac de sulfat de
magneziu, urmată apoi de o doză de întreținere a aceleiași substanțe administrată cu ajutorul unei linii de
perfuzare secundară. Linia de perfuzare primară este menținută activă și după administrarea dozei de atac.
La sfârșitul acestui exemplu este determinat și aportul intravenos total pe o perioadă de 8 ore.

EXEMPLU
Trebuie să se administreze 20 g sulfat de magneziu în 1000 ml soluție perfuzabilă de glucoză. Întâi
trebuie perfuzate 4 g soluție în 20 minute, apoi rata de perfuzare trebuie menținută la 1 g/oră. După
administrarea dozei de atac de sulfat de magneziu se administrează glucoză în Soluție Ringer Lactat cu o
rată de perfuzare de 75 ml/oră.
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

Pentru această intervenție sunt disponibile:

Un set de perfuzare secundară format din:

● Soluție de sulfat de magneziu 50% ( 5 g sulfat de magneziu sub formă de fiole de soluție injectabilă
de 10 ml)
● 1000 ml soluție perfuzabilă de glucoză
● Set de microperfuzare cu capacitatea de picurare de 60 picături/ml
● Pompă volumetrică

Un set de perfuzare primară format din:

● 1000 ml soluție perfuzabilă de glucoză în Soluție Ringer Lactat
● Set de perfuzie cu capacitatea de picurare de 10 picături/ml

Setul de perfuzare secundară necesită următoarele calcule:

● Calcularea dozei de sulfat de magneziu în soluția perfuzabilă
● Concentrația soluției perfuzabile
● Volumul dozei de atac și rata de perfuzare a pompei volumetrice
● Rata de perfuzare a perfuziei de sulfat de magneziu exprimată în unități de volum/oră

Setul de perfuzare primară necesită următoarele calcule:

● Rata de curgere/minut

Pentru a afla aportul total de fluide perfuzabile trebuie luate în calcul și:
● Volumul dozei de atac
● Volumul administrat prin perfuzia secundară în 8 ore
● Volumul administrat prin perfuzia primară în 8 ore

Calcule pentru perfuzia secundară:

a. D x V = 20 g x 10 ml = 40 ml de sulfat de magneziu care corespund la 4 fiole soluție

H 5g

injectabilă de sulfat de magneziu

b. Concentrația soluției:

20 g = 20000 mg

20000 mg : 1000 ml : X : 1 ml
1000 X = 20000
X = 20 mg

Rezultă că soluția injectabilă are concentrația de 20 mg/ml.

c. Volumul dozei de atac:

 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

4 g = 4000 mg

20 mg : 1 ml : 4000 mg : X
20 X = 4000
X = 200 ml

d. Rata de curgere a pompei volumetrice:

200 ml ÷ 20 min = 200 x 60 = 600 ml/oră

60 min/h 20

Din calcule reiese că rata de perfuzare a pompei volumetrice pentru administrarea celor 4 g de sulfat de
magneziu în 20 minute trebuie să fie de 600 ml/oră. Dacă pompa nu poate fi ajustată la această valoare,
rata de perfuzare trebuie verificată cu atenție și trebuie supravegheat și răspunsul pacientului pe toată
durata tratamentului.

e). Calcularea ratei de perfuzare în unități de volum pe oră

concentrația/oră = volum/oră
Concentrația soluției

1 g = 1000 mg

1000 mg/oră = 50 ml/oră

20 mg/ml

Astfel, rezultă că rata pompei volumetrice pentru a menține constantă administrarea unei
concentrații de 1 g/oră soluție injectabilă trebuie să fie de 50 ml/oră.

Calcule pentru perfuzia primară

După administrarea dozei de atac de sulfat de magneziu, linia de perfuzare principală va menține o
rată de perfuzare de 75 ml/oră.
De aici putem calcula sau determina rata de picurare pentru un set de perfuzare ce eliberează 10
picături/ml, astfel:

75 ml/oră x 10 picături/min =12.5 = 13 picături/min

60 min

Volumul total de fluide administrat perfuzabil în 8 ore

Volumul dozei de atac 200 ml

Volumul liniei de perfuzare secundară 50 ml x 8= 400 ml
Volumul liniei de perfuzare principală 75 ml x 8 = 600 ml
1200 ml

Din cauză că aportul de fluide în exces poate reprezenta o problemă în cazul pacientelor care
suferă de preeclampsie, trebuie făcute calcule exacte pentru determinarea volumului de soluție perfuzabilă
administrată.
 str.Marchian nr.11, Botoşani, tel/fax.0231/518812, www.spitalulmavromati.ro; e-mail: spital@spitalulmavromati.ro
Operator date cu caracter personal nr.35268

Bibliografie :
1. Farmacie clinică vol 1 +2, Aurelia Cristea, mai 2018