3.

Familii de funcţii de gradul al doilea

3.1. Familiile de funcţii de gradul al doilea sunt de forma

fm(x)=E1(m)x2+E2(m)x+E3(m),
unde E1, E2, E3 sunt expresii de parametrul real m. Pentru fiecare valoare reală atribuită lui m se obţine o
funcţie, iar toate aceste funcţii sunt “înrudite” prin anumite proprietăţi. De fapt, aceste proprietăţi
constituie şi tipurile de probleme care apar la acest capitol.

3.2. Probleme rezolvate

3.2.1. Fie familia de funcţii de gradul al doilea

fm(x)=mx2+2(m+1)x+m+2, unde mÎR\{0}.` (1)
a). Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe dreapta y=x+1.
b). Fie A şi B punctele de intersecţie ale unei parabole oarecare cu axa xx’ şi F proiecţia vârfului V al
parabolei pe xx’. Să se arate că oricare ar fi m, AB=2FV.
c). Să se arate că toate parabolele definite prin (1) trec printr-un punct fix.

Rezolvare
a). Problema se putea formula şi în cazul general: ‘să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor
funcţii se găsesc pe o dreaptă’.
În cazul când ni se dă ecuaţia dreptei, cel mai simplu este să înlocuim coordonatele vârfului xV şi yV în
ecuaţia dreptei:
b m +1 D 1
xV=- =- şi yV=- =- .
2a m 4a m
xV şi yV sunt coordonatele vârfului oricărei parabole din familie.
Dacă V(xV, yV) aparţine dreptei y=x+1, înseamnă că xV şi yV verifică ecuaţia dreptei. Verificăm acest
lucru:
1 m +1 1 1
yv=xV+1 Û - =- , de unde - = - , deci problema este rezolvatã.
m m m m
Dacă în enunţ nu ni se dă ecuaţia dreptei sau a curbei pe care să se găsească vârfurile parabolelor,
rezolvarea se reduce la a elimina parametrul m între coordonatele vârfului.
1
- +1
m +1 1 -1 y
Deci, cum x = - , y = - , avem: m= si, înlocuind, x= . De unde x=-1+y, adica
m m y 1
-
y
y=x+1.
Dar x şi y din ecuaţia y=x+1 obţinută sunt coordonatele vârfului oricărei parabole din familie.
y
a). Punctele de intersecţie ale lui Gf cu xx’ sunt chiar soluţiile x1 şi x2
ale e-cuaţiei fm(x)=0.
-D
Avem că AB=|x2 –x1|, FV=
x 4a
Trebuie să demonstrăm că pentru orice m real, AB=2FV, ceea ce este
A O F B echivalent cu AB2=4FV2. Vom evalua fiecare membru:

AB2=|x2-x1|2=x12+x22-2x1x2=(x1+x2)2-2x1x2-2x1x2=(x1+x2)2-4x1x2.
Cu relaţiile lui Viète, obţinem:
 m+2
2
é 2(m + 1) ù 4
AB2= ê- ú - 4× = .
ë m û m m2
2
æ 1ö 1
4FV =4 × ç - ÷ = 4 × 2 .
2

è mø m
Deci, AB2=4FV2 şi, cum AB şi FV sunt lungimi de segmente, adică
sunt pozitive, urmează că AB=2FV.
c). Vom presupune că toate parabolele din enunţ trec printr-un punct fix M(x0,y0) şi vom determina acest
punct.
Condiţia “toate parabolele trec prin M” este echivalentă cu “toate parabolele trec prin M, oricare ar fi
mÎR\{0}”, deci x0 şi y0 sunt independente de m.
Punctul M(x0, y0) verifică astfel fm(x)=y, pentru orice valori ale lui m. Vom lua: m=1Þ x02+4x0+3=y0 şi
m=-1 Þ -x02+1=y0.
ì x0 2 + 4 x0 + 3 = 0 ì x 0 = -1
Rezolvăm sistemul: í Ûí
î - x0 + 1 = y 0 î y0 = 0
2

Aşadar, punctul fix este M(-1,0).

Observaţie.
Se pune întrebarea dacă pentru orice familie de parabole —depinzând de parametru— există un punct
prin care trec toate parabolele din familie. Răspunsul este dat în urma rezolvării sistemului. Adică se
poate întâmpla ca sistemul să nu aibă soluţii reale sau să aibă două soluţii, deci două puncte fixe.
De exemplu: gm(x)=mx2+x(m+1)+m-1, mÎR* nu are punct fix, în timp ce hm(x)=mx2+x(1-3m)+2m-1,
mÎR* are două punct fixe.
Faptul că toate parabolele trec printr-un punct fix se poate demonstra şi astfel: fie ecuaţia familiei de
parabole
y=mx2+2(m+1)x+m+2,
din care, ordonând după puterile lui m obţinem:
m(x2+2x+1)+2x-y+2=0.
Parabolele trec printr-un punct fix dacă ecuaţia de mai sus are o soluţie reală (x0,y0) independentă de m.
Adică:
m(x02+2x0+1)+2x0-y0+2=0, "mÎR\{0}.
Deci se poate da lui m o valoare reală oarecare.
Fie m=0 Þ2x0-y0+2=0 şi deci m(x02+2x0=1)=0, "mÎR\{0}, adică x02+2x0+1=0.
Aşadar, vom rezolva sistemul:
ì x0 2 + 2 x0 + 1 = 0 ì x0 = -1
í Ûí
î 2 x0 - y 0 + 2 = 0 î y0 = 0
(Laurenţiu Panaitopol – Gazeta Matematică)

3.2.2. Fie familia de functii de gradul al doilea

fm(x) = (m – 1)x2 + 2(m + 2)x + m + 1, mÎR/{1}.
Sa se arate ca:
a).Vârfurile parabolelor asociate acestor functii se gasesc pe o dreapta.
b). Parabolele din familie trec printr-un punct fix.
c). Orice doua parabole din familie sunt tangente.
d). Sa se determine a si b astfel încât parabolele din familie sa fie tangente dreptei y = ax + b.
(Laurentiu Panaitopol, Gazeta Matematica)

Rezolvare
a). Se elimina m între coordonatele vârfului (vezi problema 3.2.1.). Se obtine dreapta de ecuatie
y = -3x – 1.
b). Se procedeaza ca la problema precedenta si se obtine punctul fix A(1, -4).
c). Consideram doua parabole din familie ( pe care le obtinem pentru doua valori oarecare ale lui m ).
Acestea vor avea ecuatiile:
y = (m1 – 1)x2 – 2(m1 + 2)x + m1 + 1
y = (m2 – 1)x2 – 2(m2 + 2)x + m2 + 1,
unde m1,m2ÎR/{1}, m1¹m2.
Punctele de intersectie se obtin rezolvând sistemul format de cele doua ecuatii de mai sus. Efectuând
calculele, obtinem:
(m1 – m2)(x2 – 2x + 1) = 0.
Dar, cum m1¹m2, urmeaza ca x2 – 2x + 1 = 0 , adica x1=x2=1.
Am obtinut x = 1 si y = -4, adica doua parabole oarecare au punctul comun A(1, -4), deci sunt tangente.
d). Asa cum am mai aratat, punctele de intersectie a doua curbe se determina rezolvând sistemul
determinat de ecuatiile lor, adica
y = f1(x) si y = f2(x).
ì y = (m - 1) x 2 - 2(m + 2) x + m + 1
Avem: í . Efectuând calculele,
î y = ax + b
obţinem:
(m – 1) x2 – (2m + 4 + a)x + m + 1 – b = 0.
Cum cele două grafice sunt tangente, înseamnă că sistemul are o singură soluţie (x,y), deci ecuaţia
în x de mai sus are o rădăcină dublă, adică D = 0. Înlocuind D şi efectuând calculele, obţinem:
4m(4 + a + b) + (4 + a )2 + 4 – 4b = 0, oricare ar fi mÎ R - {1}.
Deci putem da lui m valoarea 0, de unde:
(4+a)2 +4-4b = 0, oricare ar fi mÎ R - {1}, deci
4+a+b = 0.
ì 4+a+b = 0
Rezolvând sistemul í obţinem a=-6 şi b=2.
î(4 + a)2 + 4 - 4b = 0
Aşadar, parabolele din familie sunt tangente dreptei y=-6x+2.

3.2.3. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:

fm(x)=mx2+2(m-1)x+m-1, m¹0.
a) Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe dreapta y+x=0.
b) Ce porţiune din această dreaptă cuprinde vârful parabolelor cu ramurile în sus (respectiv în
jos)?
Rezolvare
a) Lăsăm ca exerciţiu rezolvarea acestui punct.
b) Ramurile sunt în sus atunci când coeficientul termenului dominant este pozitiv, adică m>0.
1- m 1
Exprimând abscisa vârfului:x= , de unde m= .
m x +1
1
c) Înlocuind în m>0, avem că >0, adică xÎ (-1; ¥ ).
x +1
Vârfurile parabolelor se află pe dreapta y+x=0, adică y = -x.
Reprezentăm dreapta y = -x ( dând două valori oarecare ale lui x, aflând y-ul corespunzător şi
unind punctele obţinute). Este chiar a doua bisectoare a axelor de coordonate.
Am obţinut mai sus xÎ (-1; ¥ ). Adică acea porţiune din dreapta y = -x, ale cărei puncte au
abscisele în intervalul (-1; ¥ ), conţine vârfurile parabolelor cu ramurile în sus. Este vorba de
semidreapta marcată pe figură.
Evident cealaltă semidreaptă conţine vârfurile parabolelor cu ramurile în jos.

3.2.4. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:

fm(x)=x2-2(m-2)x+m-2, mÎR.
a) Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe o parabolă.
b) Pentru ce valori ale lui m, parabola asociată funcţiei fm are vârful sub axa Ox?
Rezolvare
a) Ca şi la problema 3.2.1. vom exprima coordonatele vârfului şi vom elimina parametrul m
între coordonate.
ì x = m-2
í
î y = - m + 5m - 6.
De unde m=x+2 Þ y= -x2+x este ecuaţia parabolei căutate.
b) Vârful sub axa Ox înseamnă că ordonata vârfului este negativă, adică: yv<0 Û -m2+5m-6<0.
Deci mÎ (-¥;2) È (3;¥).

3.2.5. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:

fm(x)=x2-2(m-1)x+m, unde mÎR.
5
Să se arate că vârfurile parabolelor asociate funcţiilor fm se găsesc sub dreapta y= .
4
Rezolvare
5 5
Sub dreapta y= se găsesc toate punctele care au ordonata mai mică decât . Cum
4 4
5 D 5
aceste puncte sunt vârfurile parabolelor, înseamnă că yv< , adică - < , " mÎR.
4 4a 4
4[(m - 1)2 - m] 5
Deci : - < Û 4m2-12m+9>0 (*).
4 4
Rezolvând inecuaţia (*), obţinem mÎR.
Aşadar, oricare ar fi mÎR, vârfurile parabolelor asociate funcţiilor fm se găsesc sub
5
dreapta y= .
4
3.2.6. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:
fm(x)=x2-2mx+1, unde mÎR.
Să se arate că există două parabole asociate acestor funcţii care sunt tangente axei Ox. Să
se arate apoi, că aceste două parabole au vârfurile simetrice faţă de origine.
Rezolvare
Trebuie să arătăm că există m1, m2 ÎR astfel încât parabolele y=x2-2m1x+1 şi y=x2-2m2x
+1 sunt tangente axei Ox. Condiţia de tangenţă a parabolei la ox este D=0( adică ecuaţia are
rădăcină dublă).
Deci : D=4m2-4=0 Þ m1=1 şi m2=-1.
 Pentru aceste valori se obţin parabolele: y=x2+2x+1 şi y=x2-2x+1 care au vârfurile: V1(-
1,0) şi V2(1,0) care sunt puncte simetrice faţă de origine.

3.2.7. Se consideră funcţia f:R®F, FÌR, f(x)=(m-1)x2+2mx+4, cu m parametru real.

a) Pentru ce valori ale lui m parabola definită de funcţia dată este tangentă în A axei Ox?
b) Pentru ce valori ale lui m vârful parabolei este în B, pe Oy?
c) Să se arate că cele două curbe de la a) şi b) sunt simetrice în raport cu mijlocul segmentului
AB.
d) Există un punct fix prin care trec parabolele definite de funcţia dată, când m ia toate valorile
reale?
Rezolvare
a) Parabola este tangentă lui Ox dacă D=0 Þ m=2 şi deci punctul de tangenţă este A(-2;0).
b) xv=0 Û m=0, deci B(0,4).
c) Cele două parabole obţinute la punctele a) şi b) sunt: y=x2+4x+4 şi y= -x2+4.
Mijlocul segmentului AB se obţine astfel: xM= (xA+xB)/2 , yM= (yA+yB)/2 . Deci M(-1,2).
Fie P(a,b) un punct oarecare pe prima parabolă Þb =a2+4a+4.
Calculăm coordonatele simetricului Q al lui P faţă de M. Avem că:
xM= şi yM= , de unde obţinem:
, deci xQ = -a-2 şi yQ= 4-b.
Rămâne de verificat dacă Q(xQ, yQ) este pe parabola y= -x2+4.
Calculăm: - xQ2+4= - (-2-a)2+4= - a2-4a-4+4 = - (a2+4a+4)+4 = - b+4 = yQÞ Q este simetricul
lui P faţă de mijlocul segmentului AB.
Deci, cum P a fost ales arbitrar pe prima parabolă, urmează că cele două curbe sunt simetrice faţă
de mijlocul segmentului AB.
d) Se procedează ca la 3.2.1.c).

3.3. Probleme propuse

3.3.1. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:
fm(x)=x2+2(m-1)x+m-1, unde mÎR.
Pentru ce valori ale lui m parabolele asociate acestor funcţii au vârful deasupra axei Ox?
R: mÎ(1,2)
3.3.2. Fie funcţia de gradul al II-lea fm(x)=mx2-(2m-1)x+m-1, m¹0. Să se determine m
astfel încât vârful parabolei asociată acestei funcţii să se găsească pe prima bisectoare.
1
R: m=
4
3.3.3. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:
fm(x)=x2-2(m-1)x+m, unde mÎR.
Să se arate că vârfurile parabolelor asociate acestor funcţii se găsesc pe o parabolă.
R: parabola de ecuaţie y= -
x2+x+1
3.3.4. Se dă familia de parabole y=x2-(m+3)x+m+n, depinzând de parametrii reali m şi n.
a) Să se găsească toate parabolele din familie care sunt tangente axei Ox şi intersectează
axa Oy în punctul de ordonată y=1.
b) Dintre parabolele care corespund lui n=1, să se găsească acelea pentru care expresia
E=(x1-x2)2 este minimă, x1şi x2 fiind abscisele punctelor de intersecţie cu axa Ox.
Indicaţie:Cu relaţiile lui
Viete, se exprimă E, care va
fi expresie de gradul al doilea
în m. Minimul funcţiei de
 gradul al doilea se realizează
b
pentru m= - .
2a
3.3.5. Fie familia de funcţii de gradul al doilea:
fm(x) =mx2+2(m+1)x+m+2, mÎR \ í0ý.
Să se arate că punctele de maxim ale parabolelor se află pe o semidreaptă din dreapta y =
x+1.
Indicaţie:Enunţul este identic
cu cel de la punctul a) al
problemei 3.2.1.
3.3.6. Se dă familia de parabole y= m(x-1)2 – (x+2)2, mÎR \ í1ý.
a) Să se exprime coordonatele vârfurilor acestor parabole în funcţie de parametrul real
m şi să se stabilească intervalele de valori în care se pot afla coordonatele punctelor
de minim ale parabolelor.
b) Să se arate că toate parabolele trec printr-un punct fix.
R: a)xV³ 1, yV£ -9 ; (1;-9)
3.3.7. Se consideră funcţia f:R®F, FÌR, f(x)=(m+1)x2+2(m-1)x+m, cu m parametru
real.
a) Să se determine valorile lui m pentru care vârfurile parabolelor definite de funcţia
dată se află în interiorul triunghiului AOB, unde O(0,0), A(1,0) şi B(1,1).
b) Să se deseneze parabola definită de f(x) în cazul în care vârful ei se află pe prima
bisectoare a axelor de coordonate.
Indicaţie:Se rezolvă sistemul xVÎ(0,1),
yVÎ(0,1), xV > yV.
3.3.8. Se dau funcţiile g:R®F1, F1ÌR, g(x)=x –(p+1)x–p +4, h:R®F2, F2ÌR,
2 2

h(x)= -2x2-(p-2)x-p+4, pÎR.

a) Să se determine p astfel ca vârful parabolei asociate lui g să fie pe parabola asociată
lui h.
b) Să se reprezinte grafic, în acelaşi sistem de axe, cele două funcţii pentru p=3.
R:p=1 sau p=3.

3.4. Probleme date la concursuri

3.4.1. Se consideră familia de parabole y =(m-1)x2-(8m-3)x+15m+6, mÎR \ í1ý.
Să se arate că parabolele din familie trec prin două puncte fixe. Să se determine aceste
puncte.
R:M(3,6) , N(5,-4)
Facultatea de Matematică, Craiova-1990
3.4.2. Fie familia de funcţii de gradul al doilea fa:R®R, fa(x)=ax2-(2a+1)x+a+1, a ÎR \
í0ý.
Să se determine a ÎR \ í0ý astfel încât vârful parabolei asociate funcţiei fa să se găsească
pe dreapta de ecuaţie 2x+3y+5=0.
1
R: a= -
28
Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-1991

Prof. Corina Mîinescu

Prof. Cătălin Mîinescu