Sunteți pe pagina 1din 44

Programa şcolară

pentru

Opțional ,,Bună ziua Germania”


clasa I şi clasa a II-a
Prefaţă

Deoarece limba este purtătoare de sens şi tradiţie, este cheia cunoaşterii precum şi mijloc de comunicare
interumană şi interculturală, în predare îi revine un rol important. Înţelegerea şi folosirea corectă a limbii sunt
premise pentru succesul învăţării la toate disciplinele; totodată fiecare disciplină contribuie în mod specific la
perfecţionarea cunoştinţelor de limbă. Perfecţionarea limbii este prin urmare nu doar sarcina ariei „Limbă şi
comunicare”, ci un principiu transdisciplinar. Conţinuturile învăţării trebuie temeinic explicate şi exersate,
pentru ca predarea în clasele următoare să se poată clădi pe o bază solidă de cunoştinţe. Nivelul de
cunoştinţe de limba germană al elevilor este foarte variat, astfel că este necesară observarea atentă a
fiecărui copil şi elaborarea unor obiective individuale de dezvoltare.
Structurarea programei şcolare pentru clasa pregătitoare în patru părţi arată multitudinea de sarcini ale
disciplinei şi face posibilă dezvoltarea de competenţe generale şi specifice, dar nu trebuie să ducă la tratarea
izolată a părţilor componente. Dimpotrivă, tocmai la Limba germană maternă trebuie pus accentul pe o
legătură simbiotică a diferitelor sarcini şi pe ducerea lor la împlinire prin activităţi transdisciplinare.
Programa cuprinde competenţe şi conţinuturi obligatorii precum şi sugestii de activităţi de învăţare. Toate
descrierile de competenţe şi toate conţinuturile sunt obligatorii, nu şi ordinea în care sunt tratate. Ele sunt
formulate în aşa fel încât să descrie ce se cere de la elev şi să arate care este scopul activităţii didactice.
Trebuie avut în vedere că înţelegerea şi acumularea de cunoştinţe este permanent legată de emoţii şi
atitudini, iar cunoştinţele se achiziţionează legate de diferite forme de lucru. Copilul este mereu implicat cu
întreaga sa personalitate.
Sugestiile de activităţi de învăţare contribuie la dezvoltarea competenţelor specifice şi la însuşirea
conţinuturilor. Dascălul are liberatatea de a alege dintre activităţile de învăţare propuse cele care se pliază
mai bine pe nevoile clasei sau poate veni cu idei proprii privind strategiile didactice. Anexele privind
vocabularul de bază şi structurile gramaticale sunt obligatorii.
Pe baza programei de faţă, dascălul elaborează planificarea materiei, alege conţinuturi, le completează,
stabileşte accente şi le concretizează potrivit nivelului clasei şi condiţiilor existente. De asemenea, el va
formula teme de predare-învăţare şi va stabili ordinea lor cronologică.

Această programă şcolară se adresează şi şcolilor sau secţiilor cu predare în limba română în care limba
germană se studiază ca limbă maternă. Cadrul didactic va urmări formarea şi dezvoltarea competenţelor
generale şi specifice prevăzute de programa şcolară prin selectarea şi adaptarea de activităţi de învăţare în
funcţie de numărul de ore prevăzut de Planul-cadru de învăţământ pentru fiecare clasă.

Competenţe cheie –cadrul de referinţă european, 2007

Cadrul de referinţă european cuprinde opt competenţe cheie:

1. Competenţă de limbă maternă 5. Competenţă de învăţare


2. Competenţă de limbă străină 6. Competenţă socială şi civică
3. Competenţă matematică şi competenţă de bază în 7. Competenţă de iniţiativă şi antreprenorială
ştiinţă şi tehnologie 8.Conştientizare şi expresie culturală.
4. Competenţă calculator

În centrul predării germane a şcolii elementare stă competenţa de limbă maternă şi competenţa de limbă
străină. Cu celelalte competenţe, există suprapuneri şi legături: Unele competenţe sprijină dobândirea
celorlalte.

Extrase din: Competenţele-cheie pentru învăţarea de-a lungul vieţii. Un cadru de referinţă european.
Comunitatea Europeană 2007:

„Competenţă de limbă maternă „Competenţă de limbă străină


Competenţa de limbă maternă este abilitatea de a se Competenţa de limbă străină impune, în esenţă
exprima atât oral şi în scris şi de a interpreta aceleaşi posibilităţi ca şi competenţa de limbă
concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii în maternă: se bazează pe capacitatea de a interpreta
exprimare (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii în
reacţiona lingvistic adecvat şi creativ în toate formă, atât oral şi în scris într-un număr adecvat al
contextele sociale şi culturale, în formarea generală contextelor sociale şi culturale - în formarea generală
şi profesională, la muncă, acasă şi în petrecerea şi profesională, la muncă, acasă şi în petrecerea
timpului liber. Competenţa comunicativă rezultă din timpului liber.- de a se exprima corespunzător
însuşirea limbii materne, care este indisolubil legată dorinţelor şi nevoilor proprii (ascultare, vorbire, citire
de dezvoltarea capacităţii cognitive a individului de a şi scriere). Competenţa de limbă străină, de

2
interpreta lumea şi de relaţiile cu alte persoane. asemenea, solicită, aptitudini, cum ar fi medierea şi
Competenţa de limbă maternă impune ca o înţelegerea interculturală. Gradul de stăpânire al
persoană să dispună de cunoştinţe de vocabular, unei limbi străine variază între cele patru dimensiuni
gramatică şi funcţiile limbajului. Acesta include o (ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi în diferitele
conştientizare a principalelor tipuri de interacţiune limbi, precum şi în funcţie de contextul social şi
verbală, o serie de texte literare şi non-literare, cultural, de mediu, de nevoile şi / sau interesele
principalele caracteristici ale diferitelor stiluri şi individului.
registre ale limbii, precum şi variabilitatea limbajului
şi a comunicării în contexte diferite. Competenţa de limbă străină necesită cunoştinţe de
vocabular şi cunoştinţe funcţionale de gramatică cât
Individul ar trebui să aibă abilitatea de a gestiona şi cunoaşterea principalelor tipuri de interacţiune
scris şi verbal o varietate de situaţii de comunicare, verbală şi de registru ale limbii. De asemenea,
de a-şi monitoriza comportamentul de comunicare şi important este şi cunoaşterea convenţiilor sociale şi
de a-l adapta la cerinţele situaţiei. Aceste aspectul cultural şi variabilitatea limbii.
competenţe includ şi capacitatea de a diferenţia şi
utiliza diferite tipuri de texte, de a cerceta informaţii, Printre abilităţile esenţiale pentru comunicarea în
de a colecta şi a procesa, de a utiliza diferite limbi străine se numără şi capacitatea de a înţelege
mijloace de ajutor şi de a formula şi exprima mesaje vocale, iniţierea, susţinerea şi încheierea
argumentele proprii, oral şi în scris adecvat unei conversaţii, cât şi texte, care corespund nevoilor
contextual într-un mod convingător. fiecărei persoane,să citească, să înţeleagă şi să fie
capabil să le creeze. Individul ar trebui să fie, de
O atitudine pozitivă faţă de competenţa de limbă asemenea, capabil, să utilizeze în mod
maternă implică o dispoziţie la dialog critic şi corespunzător mijloacele de ajutor, si de a invăţa
constructiv, cu o apreciere pentru estetica de limbă limbi, de asemenea, în mod informal, ca parte a
şi pentru căutarea după ea, şi un interes în învăţării pe tot parcursul vieţii.
interacţiunea cu ceilalţi. Acest lucru presupune o
conştientizare a impactului limbajului asupra altora şi O atitudine pozitivă este legată de aprecierea
necesitatea de a înţelege limbajul într-un mod pozitiv diversităţii culturale, precum şi de curiozitatea şi
şi responsabil social şi de a-l folosi în avans. " interesul faţă de limbă şi comunicarea interculturală.

Dezvoltarea competenţelor esenţiale în domeniile învăţării – şcoala primară

1. Să înţeleagă ceea ce aude şi să reproducă:


- să asculte şi să înţeleagă
- să reproducă ceea ce aude
2. Să vorbească şi să poarte conversaţii:
- să stăpânească verbal diferite situaţii de comunicare
- să formuleze şi să exprime argumente verbale adecvate contextului într-un mod convingător
3. Să citească şi să se descurce cu literatura:
- să înveţe să citească
- să diferenţieze şi să utilizeze diferite tipuri de texte
- să caute, să adune şi să prelucreze informaţii
4. Să scrie pentru el şi pentru alţii:
- Schreiben lernen und die eigene Schrift entwickeln
- Rechtschreibstrategien aufbauen
- verschiedene Kommunikationssituationen schriftlich bewältigen
- schriftliche Argumente kontextadäquat auf überzeugende Weise formulieren und ausdrücken
- Kenntnisse in Wortschatz, Grammatik und den Funktionen der Sprache erwerben

Competenţe

Predarea limbilor străine în şcolile primare promovează următoarele competenţe:


- Competenţa de receptare
- Competenţa de redactare
- Competenţa de a reflecta
Valori şi atitudini

Ar trebui să fie transmisă o atitudine pozitivă faţă de competenţa lingvistică. Aceasta presupune:
- Interes pentru dialog critic şi constructiv
- interes pentru a înţelege și a căuta estetica limbii
- Interesul de a interacţiona cu alţii
- Conştientizarea impactului limbajului asupra altora
- Necesitatea de a înţelege şi de a folosi limbajul într-un mod pozitiv şi responsabil social
- Aprecierea diversităţii culturale
- Curiozitatea şi interesul faţă de limbă şi faţă de comunicarea interculturală

Limba germană ca limbă maternă

Predarea limbii în învăţământul primar este un element important pentru continuarea dezvoltării
competenţelor lingvistice şi promovarea valorilor şi atitudinilor, după grădiniţă. Cadrul didactic are un rol
important de model şi trebuie să dispună de competenţe lingvistice, de specialitate şi didactice.
Competenţele de şcoală primară conduc spre cele din gimnaziu şi liceul. Pentru a ilustra acest lucru,
acestea vor fi enumerate mai jos, competenţele lingvistice prevăzute în programa şcolară a clasei a 12-a
pentru limba germană ca limbă maternă.
Competenţe
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii germane în diferite situaţii de comunicare
2. Aplicarea şi extinderea elementelor de bază ale activităţilor ştiinţifice cât şi însuşirea de cunoştinţe
de fundal literar-ştiinţifice, pe baza diverselor texte literare şi non-literare
3. Argumente scrise şi orale, exprimarea fondată a părerii şi criticarea diferenţiată a textelor literare şi
non-literare
4. Înţelegere pentru expresiile culturale străine şi pentru opiniile diferite

Valori şi atitudini, care trebuie transmise:


1. Bucuria de a citi, sensibilitate şi sensibilitate estetică în domeniul literaturii;
2. Panoramă în valorile culturale şi în dezvoltarea literaturii germane;
3. Gândire independentă, de reflective şi critică;
4. Încredere în capacitatea comunicativă;
5. Flexibilitate şi toleranţă faţă de argumentele şi părerile altora;
6. Deschidere pentru nou, străin;
7. Abilităţi de comunicare interculturală, realizarea de conexiuni între literatura de specialitate în limba
maternă şi literatura română.
COMPETENŢE GENERALE
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare


cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare


COMPETENŢE SPECIFICE ŞI RECOMANDĂRI DE PREDARE

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a


V.1. Ascultarea şi înţelegerea I.1. Ascultarea şi înţelegerea II.1. Ascultarea şi înţelegerea
- ascultarea poveştilor; - ascultarea poveştilor; - ascultarea poveştilor;
- desenarea după o poveste ascultată; - desenarea după o poveste ascultată; - desenarea după o poveste ascultată;
- alegerea de imagini/poze corespunzătoare - alegerea de imagini/poze corespunzătoare - alegerea de imagini/poze corespunzătoare
unei poveşti ascultate; unei poveşti ascultate; unei poveşti ascultate;
- punerea în ordinea corectă imaginile unei - punerea în ordinea corectă imaginile unei - punerea în ordinea corectă imaginile unei
poveşti ascultate; poveşti ascultate; poveşti ascultate;
- descoperirea „intrusului‖ într-un şir de - descoperirea „intrusului‖ într-un şir de - descoperirea „intrusului‖ într-un şir de
imagini referitoare unei poveşti ascultate; imagini referitoare unei poveşti ascultate; imagini referitoare unei poveşti ascultate;
- descoperirea şi completarea părţilor lipsă ale - descoperirea şi completarea părţilor lipsă ale - descoperirea şi completarea părţilor lipsă ale
unei poveşti cunoscute în povestirea unei poveşti cunoscute în povestirea unei poveşti cunoscute în povestirea
învăţătoarei; învăţătoarei; învăţătoarei;
- recunoaşterea enunţurilor care nu aparţin - recunoaşterea enunţurilor care nu aparţin - recunoaşterea enunţurilor care nu aparţin
unei poveştii cunoscute; unei poveştii cunoscute; unei poveştii cunoscute;
- înţelegerea şi executarea sarcinilor de lucru, - înţelegerea de texte ascultate adecvate vârstei; - înţelegerea de texte ascultate adecvate vârstei,
prin intermediul jocului, de ex.: adu caietul tău, rezolvarea de exerciţii scrise la textele
deschide fereastra, şi altele.; ascultate;
- exerciţii şi jocuri de concentrare/ reacţie verbală;
- învăţarea exprimării verbale în locul
evaluării critice.
- (de ex. recunoaşterea exagerărilor,
clarificarea neînţelegerilor, etc.)

V.2. Reproducerea celor auzite


- memorarea şi reproducerea de rime,
frământări de limbă, poezii, cântece şi texte I.2. Reproducerea celor auzite
scurte - memorarea şi reproducerea de rime, II.2. Reproducerea celor auzite
- jucarea de jocuri cu repetare de structuri, de frământări de limbă, poezii, cântece şi texte - memorarea şi reproducerea de rime, frământări
ex. Împachetarea valizei; scurte de limbă, poezii, cântece şi texte scurte
- recunoaşterea şi enumerarea - jucarea de jocuri cu repetare de structuri, de - jucarea de jocuri cu repetare de structuri, de ex.
personajelor principale ale unei poveşti; ex. Împachetarea valizei; Împachetarea valizei;
- recunoaşterea şi enumerarea personajelor - recunoaşterea şi enumerarea personajelor
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 6
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 6
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- reproducerea declaraţiilor principale ale unei poveşti; principale ale unei poveşti;
personajelor, dialogurilor simple - reproducerea declaraţiilor - reproducerea declaraţiilor personajelor,
- reproducerea a ceea ce s-a memorat în jocul de rol personajelor, dialogurilor simple dialogurilor simple
- reproducerea a ceea ce s-a memorat în jocul de rol - reproducerea a ceea ce s-a memorat în jocul de rol

I.3. Perceperea acustică a structurilor simple


de limbă
Sunete şi tonuri / silabe / cuvinte şi propoziţii
- Descoperirea a ceea ce ne spun sunetele,
de ex. uşă care se trânteşte, maşina care claxonează
Sună
Ce auzi tu?
Tare, încet
Scurt, lung
Repede, încet
- Recunoaşterea şi gruparea de semne acustice,
de ex. pentru pauză, ora de sport
- Împărţirea limbajului oral în cuvinte; diferenţierea şi
recunoaşterea cuvintelor care sună asemănător ,
de ex. mână – câine, perete – pădure, cuptor –
deschis, pârâu - carte, în – lui, gură – lună, ac -
unghie
- Descoperirea, posibilităţii de a construi enunţuri
cu ajutorul cuvintelor, recunoaşterea enunţurilor
- Recunoaşterea rimelor simple, memorarea
lor, construirea lor individuală

I.4. Perceperea şi indicarea diferenţiată a


sunetelor şi tonurilor
Sunete şi tonuri
- Joc: „Ghiceşte sunetele― (eventual. Înregistrarea
pe casetă: un copil scoate un sunet, ceilalţi îl
ghicesc); motolirea hârtiei, ruperea ei, mâncat de
măr
- Ce auzi tu?
- Vorbeşte despre ceea ce auzi cu ochii
închişi Închide ochii.
- Imitarea de sunete din mediul înconjurător.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 7


2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
V.3. Vorbirea clară I.5. Construirea de sunete diferite şi pronunţarea II.3. Vorbirea expresivă
- exerciţii şi jocuri pentru vorbirea clară, pentru de cuvinte clare Indiciu:Dezvoltarea cestei competenţe trebuie
sunetele grele şi legături între sunete (vocale/ Sunete / cuvinte / silabe urmărită tot timpul pe parcursul orelor de curs.
semivocale lungi şi scurte, ng, sunete cu ich, - Vorbirea articulată; articularea tăcută; Rime, poezii, frământări de limbă, texte de proză
sunete cu ach, chts ca de ex. în nachts- noapte, citirea cuvintelor pe buze Priveşte buzele.
nichts-nimic, chs ca şi x şi altele) : repetarea în - Vorbirea tare şi clară: Vorbirea întinsă, - Vorbirea clară, ritmică, reproductivă de rime,
limbaj şoptit, în tonalităţi diferite, încet, repede, Rime metrice, Versuri rapide; Vorbeşte clar. versuri, poezii, vorbirea articulată de şiruri de
ş.a.m.d. - Vorbirea (cântatul) rimelor pentru copii dialoguri, frământări de limbă, glume
- vorbirea de rime şi frământări de limbă de ex. Frământări de limbă - Audiţie şi repetiţie, cu voce tare şi moale,
ca dimineaţa - respectiv ritualul de despărţire în şoaptă
- căutarea de cuvinte care sună asemănător - Prezentarea liberă a poeziilor scurte
şi cuvinte rimă I.6. A avea grijă la pronunţia corectă, vorbirea - Vorbitul pe casetă audio.
- căutarea de cuvinte cu acelaşi sunet iniţial expresivă şi naturală
- cântarea de cântece cunoscute cu Indiciu: Dezvoltarea cestei competenţe trebuie
silabe/sunete diferite, de ex. ‖Trei chinezi cu urmărită tot timpul pe parcursul orelor de curs
contrabasul”.
- Vorbirea clară, ritmică, reproductivă de rime,
ghicitori, versuri, poezii, vorbirea articulată
de frământări de limbă, rime.
- Audiţie şi repetiţie; înregistrarea pe
casetă; Prezentarea liberă a poeziilor
scurte
- Ascultare de poveşti, de
ex. Grisul dulce
Muzicanţii din Bremer
Lupul şi cei şapte iezi
Hänsel şi Gretel
Scufiţa roşie
Albă ca zăpada
- Povestirea cu ajutorul întrebărilor,
prezentarea scurtă a conţinutului
- Povestirea cu ajutorul suplimentar al mimei
şi gesturilor cât şi a imaginilor
- Cântatul, şoptitul, vorbitul în cor, De ex. dăruire
V.4. Vorbirea şi acţiunea conform situaţiei I.7. Vorbirea referitoare la situaţiile de zi cu zi şi II.4. Vorbirea situaţională
- învingerea verbală a situaţiilor de zi cu zi * : a respectiv cercuri tematice Cercuri tematice diferite
saluta, a ruga, a mulţumi, a se prezenta, a povesti Cercuri tematice: Festivaluri şi sărbători, şcoala, Legat de cele spuse anterior
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
despre sine, furnizarea şi căutarea de informaţii, a casa, familia, corpul, jocurile, cumpărăturile, anul
dori cuiva ceva, exprimarea de dorinţe şi necesităţi, Justificarea şi exprimarea opiniei proprii
a consola, a ajuta; Discuţii despre obiectele şi activităţile de la ore, din
- găsirea de termeni superiori şi inferiori simpli, de locuinţă, din timpul liber, de ex.: Descrierea de procedee, oameni, animale sau plante
ex. măr - pară, prună – fructe sau mobilă : scaun, - la şcoală / în clasă Dimineaţa/amiază/după-masă/seara
masă, dulap; - în casă / în locuinţă
- exersarea prin joc a opuşilor (tare – încet, slab – - familia mea şi eu / corpul meu Comunicarea de informaţii, de ex. numirea locului
gras); - la joacă / în timpul liber
- exersarea de termeni spaţiali şi temporali în jocuri - la cumpărături Respectarea formelor de politeţe, de ex. salutul şi
didactice şi în situaţii de zi cu zi; - anul (anotimpuri, decursul zilei, zilele săptămânii, luatul la revedere, rugatul şi mulţumitul, exprimarea
- exersarea şi deprinderea prin joacă a cuvintelor lunile, vremea) de invitaţii
numeralelor cardinale şi ordinale până 10; - festivaluri pe parcursul anului
- exersarea dialogurilor simple corespunzătoare Ziua mărţişorului (1martie), ziua mamei (a 2-a Oferirea de ajutor şi consolare
situaţiilor de zi cu zi prin joc de rol; duminică din mai) Pot să te ajut?
- folosirea a ceea ce s-a învăţat în situaţii verbale Ziua copilului (1 iunie),Sf. Nicolae, Advent,Crăciunul, Pot să fac ceva pentru tine?
naturale (făcute posibil de învăţătoare, de ex. vizita naşterea lui Hristos,Paştele, iepuraşul de paşte
într-o altă clasă, conversaţie cu vizitatori). Rămânerea la temă
* vezi vocabularul de bază şi recomandările literare.

V.5. Conversaţia I.8. Cunoaşterea şi folosirea regulilor simple de II.5. Cunoaşterea şi folosirea regulilor simple de
- jocuri de dialog şi exerciţii; conversaţie conversaţie
- cunoaşterea, învăţarea, respectiv convenirea Reguli de conversaţie Reguli de conversaţie
regulilor conversaţiei şi efortul de a le păstra: Recapitularea regulilor de conversaţie deja
Privirea vorbitorului, Preluarea ocaziilor naturale de conversaţie cunoscute, discutarea lor, de ce sunt importante.
Ascultarea vorbitorului, Observarea conversaţiilor cu sau fără ordine Încercarea de a răspunde partenerului
A lăsa vorbitorul să termine de vorbit, (eventual înregistrare pe casetă audio) Probarea diferitelor forme de conversaţie, de ex.
A se anunţa la cuvânt, Întocmirea unor reguli simple pentru conversaţie, de conversaţie cu partener, în grup, în cerc.
A se adresa partenerului de conversaţie ex. a se anunţa la cuvânt, a vorbi numai când ai Vorbeşte cu partenerul tău despre acest lucru.
cu prenumele, cuvântul; a asculta ceilalţi vorbitori; a lăsa fiecare Vorbeşte în grupă despre acest lucru.
A nu râde de vorbitor, vorbitor să termine de vorbit; a nu râde, când cineva Descoperirea, a ceea ce este important în
A preda cuvântul, de ex. în conversaţie zice ceva inversat, a vorbi la temă conversaţie şi ce deranjează.
lanţ, Ascultă. Dezvoltarea comună a regulilor de conversaţie, de
A rămâne la temă; Vorbeşte tare şi clar. ex. sub forma unei planşe
- purtarea de conversaţii în cerc, într-o grupă, cu un Lasă … să vorbească.
partener; Anunţă-te.
- jucarea de jocuri de rol;
- jucarea de jocuri ajutătoare. Exersarea regulilor.
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
Includerea treptată a tehnicilor de conversaţie
simplă, de ex. a da cuvântul mai departe
V.6. Povestirea de experienţe trăite, observate, Exersarea diferitelor forme de conversaţie, de ex. II.6. Povestire coerentă
sentimente şi emoţii conversaţie cu partener, în grupă, în cerc. Experienţe personale, povestiri, succesiuni de
- povestirea în cercul de dimineaţă; imagini, imagini
- povestirea ”din cutia cu poveşti“: în ora de abilităţi I.9. Comportarea corespunzătoare în situaţii Povestire după succesiune de imagini
practice va fi decorată o cutie de pantofi. În aceasta simple de conversaţii Ce se întâmplă (în imagine)?
copii au voie să pună câte un obiect, despre care au Situaţii de conversaţie:a saluta, a se retrage,a Povestirea şi jucarea poveştilor citite.
voie să spună în faţa clasei 3 propoziţii. ruga, a mulţumi, a întreba, a se interesa, a-şi Imaginarea şi povestirea începutului sau sfârşitului
- povestirea la începutul săptămânii spune părerea, a se scuza, a se felicita unei serii de imagini incomplete; reprezentarea
- povestirea după vacanţă; Recurgerea şi crearea de situaţii de conversaţie, de grafică a fragmentelor.
- povestirea după un obiect/imagine impuls; ex. în vizită:
- observarea şi descrierea ulterioară a unor Bună dimineaţa, bună ziua, la revedere, ciau, bună II.7. Povestirea vie şi coerentă a experienţelor
proceduri, de ex. pregătirea mesei; seara, noapte bună. Experienţe personale
- urmărirea seriilor de imagini şi crearea unei poveşti Folosirea situaţiilor următoare, de ex. la cumpărături, Folosirea situaţiilor narative spontane, de ex. după
referitoare la acestea; la şcoală, acasă. pauză, la ocazii speciale
- exerciţii şi jocuri pentru sensibilizarea percepţiei, de Dă-mi te rog caietul (stiloul). Povesteşte ... .
ex. prin jocuri Kim Arată-mi te rog … . Povestirea de observaţii, de ex. în natură, in der
– ce lipseşte?, jocuri de memorie – găsirea perechii Pot eu te rog ... ? Natur, viaţa de zi cu zi
- exprimarea sentimentelor şi emoţiilor proprii; Mulţumesc(frumos). Observă.
- discutarea şi indicarea sentimentelor şi emoţiilor Punerea de întrebări şi a răspunde la ele. De ex. Ce observi?
celorlalţi; Cum…? Când…? Unde…? Ce…? Crearea regulată de timp pentru povestire, de ex.
- găsirea şi discutarea de soluţii pentru situaţii de Cum îţi merge? înainte de începerea orei, cerc narativ
stres emoţional; Pot să te ajut? Ascultarea atentă, a se exprima asupra povestirii şi a
Eşti bolnav? întreba
Întrebări, de ex. despre timp, despre loc (când Cugetarea, dacă cele experimentate au fost expuse
/unde) succesiv
Când vii tu ...?
Creionul îţi aparţine ţie?
Unde este cartea ta?
Cât este de târziu?
Cât este ceasul?

A fi de acord cu un lucru respectiv a refuza ceva


(Nu)Îmi place.
... (nu) este
gustos. Eu
(nu)vreau.
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
Scuză-mă! Iartă-mă! Îmi pare rău.
A exprima felicitări, de ex. de ziua de naştere, de
festivaluri şi sărbători anuale
Toate bune de ziua de naştere!
Vacanţă plăcută!
Un sfârşit de săptămână frumos!
Sărbătorirea zilei de naştere în clasă cu cântecul de
zi de naştere, poezii de zi de naştere

I.10. Povestirea de experienţe personale


Crearea de situaţii favorabile povestirii,
De ex. la începutul orei, la începutul săptămânii, în
cercul de povestire
Ieri, alaltăieri, azi, mâine, poimâine
Pe drumul spre şcoală ...
În pauză ...
La sfârşitul săptămânii ...
În vacanţă ...
Copiii povestesc despre ei, despre sărbătorile
anuale, despre experienţele pe drumul spre şcoală,
de acasă, din timpul liber
Copiii ascultă, se exprimă, întreabă, observă regulile
de conversaţie

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II


V.7. Recunoaşterea caracterului simbolului I.11. Recunoaşterea şi perceperea caracterelor II.8. Citirea corectă conformă
semnului simbolice ale scrisului şi alte semne Exersarea pronunţiei corecte, de ex. la cuvintele
- indicarea semnelor din cărţi şi din mediul Semne şi litere cu h- extins sau cu dublare, cu ajutorul versurilor
înconjurător; rapide, frământărilor de limbă, cuvinte eronate,
- conceperea de forme, semne şi diferenţe de Descoperirea şi recunoaşterea ulterioară a jocuri de limbaj: "Vom Hommel follen docke
mărime ale obiectelor, imaginilor, simbolurilor; detaliilor din imagini Tropfen"
- înţelegerea, recunoaşterea şi folosirea Ce este aceasta? Frământarea de limbă, cuvintele eronate
simbolurilor, de ex. pentru rechizitele şcolare Diferenţierea diferitelor litere (cuvinte) de altele şi Exerciţii la grupa de litere grea, de ex. -ch-, -qu-, -
proprii; recunoaşterea lor, de ex. literele mari chs-, -ig-, -ng- şi alte structuri asemănătoare, de
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
- colecţionarea de simboluri pentru obiecte, Descoperirea că scrisul şi alte semne (de ex. ex. ab - an, auf - aus, den - dem, in - im
activităţi, desfăşurări de acţiune, sentimente şi semne de circulaţie, simboluri pentru cutii poştale, Grupa de litere
folosirea lor în comunicate, de ex. în scrisori telefon, apă potabilă, nefumători) înseamnă ceva
scurte; şi însemnătatea lor poate fi descoperită prin ”citit”. Atenţie la terminaţii, repetarea cuvintelor spuse
- inventarea de simboluri; neclar
- cunoaşterea şi folosirea de concepte spaţiale ca Citeşte cuvântul (propoziţia) exact.
stânga, dreapta, sus, jos, între; Vorbeşte clar.
- exerciţii şi jocuri cu concepte spaţiale. I.12. Recunoaşterea sunetelor în cuvinte,
învăţarea literelor corespunzătoare II.9. Creşterea coerenţei şi a vitezei de citire
V.8. Diferenţierea percepţiei Sunete şi litere Texte alese
- observarea repetată a ilustrărilor diferitelor direcţii Ascultarea selectivă a sunetelor din cuvinte Decuparea de şiraguri de cuvinte, de ex.
de stil (simple, colorate,monocrome, mici, mari, cu Care sunet îl auzi tu? Copilul/se/joacă şi construirea pe etape a
atenţie la detaliu) şi discuţia despre ele; Recunoaşterea de litere, de ex. dintr-un text sau o enunţului:
- propunerea repetată de cărţi cu imagini, povestiri, ”salată de litere”. DAS (articol hotărât)
poveşti, rime şi poezii şi stimularea, de a memora Arată litera. DAS KIND (copilul)
detaliile; Încercuirea sau urmărirea de litere: DAS KIND SPIELT (copilul se joacă)
- povestirea de detalii, de ex. Ce ţi-a plăcut mai Încercuieşte …. Decupează şirul de cuvinte.
mult? Urmăreşte… . Citirea mai multor cuvinte dintr-un suflu.
- crearea de poveşti vizuale; Observarea semnelor de punctuaţie importante:
- recurgerea la detalii, pasaje comice din povestiri, virgula, punctul, semnul întrebării, semnul
jucarea de rol a rimelor şi poeziilor. I.13. Conceperea ordonării literelor în variantele exclamării
şi calităţile ei diferite Marcarea şi citirea după paşi de înţeles
V.9. Recunoaşterea corelaţiilor - litere şi grupe de litere Citirea textelor cu repetiţii de cuvinte şi structuri, de
- recunoaşterea şi enumerarea personajelor - silabe şi cuvinte ex. „Marea sfeclă“; „Unde locuiesc unele cuvinte“
principale ale unei poveşti; Ordonarea fiecărei litere a sunetului Exerciţii pentru cursivitatea cititului, de ex. Citirea
- punerea/ răspunderea la întrebări legate de text: corespunzător, de ex. căutarea literei, unui cuvânt (o grupă de cuvinte, propoziţii întregi),
Care este problema? Cum se termină povestea? identificarea, numirea, sortarea, diferenţierea. acoperirea, vorbirea, recitirea, demers analog şi
Cine?/Unde?/Ce?/Cum?/Când? Ordonează. textelor.
- Presupuneri: Cum se continuă povestea? Cum s- Acoperă… .
ar termina povestea? Folosirea anumitor litere pentru mai multe sunete Grupă de cuvinte
- crearea de propuneri de soluţii pentru situaţii De ex. a vedea - stradă Cititul în cor sau cu partener, citit selectat (citit
problematice: Cum ar putea fi rezolvată problema? selectiv)
- crearea de situaţii problematice în clasă şi Ordonarea semnelor diferite (litere mari ;i mici, de Cititul cu partener
aducerea de cărţi cu imagini, povestiri, poveşti, ex. r –R) pentru acelaşi sunet. Cititul în cruce:o propoziţie continuă în linia
care arată cum se descurcă copiii şi adulţii în următoare
diferite situaţii; Compararea sunetelor asemănătoare şi literele „Citit fulger“: afişarea scurtă de cartonaşe cu
- discutarea despre diferitele comportamente; scrise asemănător de ex. b - p, d - t, g - k cuvinte sau turnuri de cuvinte
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
- discutarea despre sentimentele şi problemele Compară Citirea de texte care lărgesc câmpul vizual, de ex.
personajelor literare şi compararea cu cele proprii; literele/cuvintele. Ce au triunghiular
- oferirea de cărţi cu imagini, care tematizează ele în comun? Continuarea citirii unui text început de profesor.
probleme sociale, şi discutarea cu copiii despre Exerciţii pentru recunoaşterea rapidă a literelor, Citirea repede a exerciţiilor, de ex. Citirea cu voce
aceste probleme şi prelucrarea lor în jocuri de rol; grupelor de litere şi cuvintelor; jocuri literelor, de tare şi pe cât posibil se vorbeşte repede şi sigur;
- discutarea despre drepturi şi valori. ex. „Cuvinte vrăjite“. recitire
Indicarea semnelor silabelor, de ex. ab-, aufsteigen
V.10. Privirea cărţilor (a urca, a coborî); prinderea sensului lor; de ex. II.10. Citire tăcută
Citirea regulată a povestirilor şi privirea imaginilor; prin prezentare prin mimică-gestică. Texte alese
- cererea către părinţi de a le citi copiilor regulat; Alinierea literelor în ordinea învăţată, de ex. ca Citire cu voce tare, încet, în tăcere (cu mişcarea
- oferirea de cărţi cu imagini, care conţin lucruri miriapod sau tren buzelor), în tăcere (fără mişcarea buzelor)
necunoscute sau se potrivesc experienţelor încet, în tăcere, în linişte
actuale ale copiilor; I.14. Păstrarea direcţiei de lucru la citit (de la Utilizarea memoriei auditive, de ex. semn de carte
- luarea în considerare a cărţilor de specialitate stânga la dreapta, de sus în jos) Exerciţii pentru citire în şoaptă: citirea cuvintelor
pentru a pregăti cu ajutorul lor o ieşire didactică, Indicarea mâinii stângi respectiv a celei drepte (propoziţiilor) în texte alternativ tare şi încet
de ex. într-o brutărie, la Zoo. stânga - dreapta
- luarea în considerare şi a cărţilor cu imagini ale Numirea poziţiei spaţiale a diferitelor obiecte sau II.11. Citirea cu modelarea sunetelor
copiilor; persoane Texte alese
- întocmirea unei biblioteci a clasei şi ordonarea Sus-jos Respectarea semnelor de punctuaţie;
cărţilor în funcţie de temă; În faţă – în spate reprezentarea grafică a tipurilor de propoziţie cu
- împrumutarea cărţilor acasă; Peste - dedesubt ajutorul arcelor de sunet,
- planificarea în cadrul orelor şi a timpului pentru Utilizarea de mijloace ajutătoare: arătător, De ex. Propoziţie enunţiativă: .
privirea cărţilor cu imagini; fereastră de citire, semn de carte, copertă Propoziţie interogative: ?
- îndemnarea copiilor ca să vorbească despre Numeralele ordinale : Propoziţie exclamativă: !
cărţile lor preferate; Primul, prima …. Ultimul, ultima; ghilimele „...―
- vizitarea unei biblioteci; Începutul, mijlocul, sfârşitul Evidenţierea lucruri importante prin accentuare,
- vizitarea unei librării şi cumpărarea unei cărţi. Indicarea în timpul cititului. citirea pe rol şi prezentarea de poezie
Prezentarea de poveşti sau poezii cu intonaţie;
I.15. Citirea constructivă şi distructivă citirea pe rol, pictură, de ex. înregistrarea pe bandă
V.11. Munca creativă cu conţinutul şi limbajul - Cuvinte audio cu instrumente ritmate.
- Relatarea în cuvinte proprii a povestirilor în - Propoziţii Discursuri ritmice în canon.
imagini; - Texte (de maxim 75 de cuvinte)
- cu ocazia diverselor evenimente recitarea de Demontarea şi montarea de cuvinte cunoscute şi II.12. Înţelegerea şi transmiterea de informaţii
rime, poezii, povestirea de istorisiri; necunoscute, de ex. cu ajutorul lăzii sau dozei de simple
- găsirea unui nou sfârşit pentru o istorisire scurtă; bere (partea frontală: litere mici, partea dorsală: Imagini, succesiuni de imagini, texte
- imaginarea şi descrierea locurilor acţiunii; litere mari); conceperea sensului lor. Preluarea de informaţii din imagini sau texte
- inventarea de povestiri scurte şi personaje Construirea şi citirea de cuvinte fără sens sau simple; transpunerea în jocul de rol, de ex.
fantastice.
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
imaginare; Exerciţii diferite de montare şi demontare de chestionarea temelor, transmiterea lor, telefonatul
- construirea şi jocul cu figuri şi păpuşi; cuvinte. Care personaje sunt prezente?
- introducerea în jocul de rol a cărţilor cu imagini a Modificarea sensului cuvintelor cunoscute şi Ce rol doreşti să joci?
unei noi figuri; necunoscute, de ex. prin înlocuire, omitere sau Eu sun la. / Eu vorbesc la telefon cu… .
- modificarea elementelor narative ale unei adăugarea de litere Povestirea despre observări, de ex. la activitate
povestiri, de ex. Oglindă, oglinjoară, care este cel sau cu ajutorul imaginilor
mai … din ţară? Ordonarea de cartonaşe cu cuvinte la imaginile Transmiterea de informaţii sub forma jocului, de
- propunerea şi stimularea de jocuri de cuvinte. corespunzătoare ex. „Împachetarea valizei“ sau prin pantomimă
Recunoaşterea elementelor cunoscute din
cuvintele noi. II.13. Extragerea de informaţii, individual, din
Formarea şi schimbarea de cuvinte sau propoziţii textele simple
cu literele nou învăţate sau cu cuvintele nou Texte alese
învăţate construirea şi schimbarea de propoziţii Exerciţii de citire, de ex. cu ajutorul cercului
Alcătuieşte cuvinte/propoziţii. narativ; Completarea textelor lacunare;
Punerea în poziţie corectă a cuvintelor unei Descoperirea, dacă enunţul corespunde
propoziţii conţinutului
Aşează corect propoziţia. Text lacunar
Transformarea cuvintelor cunoscute în cuvinte noi, Răspunderea la întrebări referitoare la textul citit
de ex. Seile – leise (frânghii – încet) Îmbogăţirea vocabularului; modificarea structurii
Punerea cuvintelor la plural, de ex. Korb – Körbe propoziţiei, de ex. prin schimbarea poziţiei
(coş – coşuri); A se avea grijă la formarea cuvintelor, adăugarea de cuvinte noi sau omiterea
umlautului. de cuvinte
Forma de cuvinte rimă, surprinzând importanţa Inversează.
schimbărilor Adaugă.
Omite.
I.16. Citirea propoziţiilor şi a textelor simple Înţelegerea şi executarea indicaţiilor sau cerinţelor
- Punctuaţia propoziţiei scrise, de ex. instrucţiuni de construcţie, reguli de
- texte (de maxim 75 de cuvinte) joc,reţetă
Descompunerea cuvântului pentru citirea de Marcarea respectiv copierea de cuvinte şi
cuvinte; citirea sumară în grupe de cuvinte şi trepte propoziţii purtătoare de informaţii
de înţeles Ilustrarea informaţiilor prin realizarea unui desen
Desenează…conform textului.
Respectarea punctuaţiei importante a propoziţiei şi
surprinderea importanţei lor II.14. Citirea atentă-comparativă şi evaluatori
Fii atent la … . Texte alese
Citirea sumară şi citirea ghidată a textelor simple; Explicarea notiţelor; discutarea despre aşteptările
Atenţie la surprinderea exactă a sensului din text
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
Crearea de texte prin citirea pe rol, joc de scenă; Explică notiţa.
pictură (ilustrare) de poveşti în imagini Ce gândeşti tu (părere ai)?
Găsirea pasajelor speciale şi citirea lor,
I.17. Recunoaşterea corelaţiilor De ex. punerea în scenă a pasajelor, fragmentelor
- recunoaşterea şi enumerarea personajelor comice sau tensionante din text
principale ale unei povestiri; Caută… locul.
- punerea/răspunderea independentă la întrebările Exerciţii în parteneriat, citirea cu intonaţie: cititul în
aferente textului: Ce problemă există? Cum se tăcere a textului, înţelegerea semnificaţiei şi
termină povestirea? Cine? Unde? Ce? Cum? transmiterea ei în timpul cititului
Când? Verificarea textelor dacă sunt complete, puse în
- crearea de presupuneri: Cum continuă povestirea ordine şi executabile, de ex. indicaţii de joc
mai departe? Cum se termină povestirea? Este textul complet?
- dezvoltarea de soluţii pentru situaţii problematice: Găseşte ordinea corectă.
Cum ar putea fi rezolvată problema? Sunt regulile corecte?
- punerea de situaţii problematice în clasă şi Gândirea la persoane şi acţiune; compararea cu
oferirea de cărţi, povestiri, poveşti, care prezintă propriile experienţe, de ex. o poezie
cum se comportă copiii şi adulţi în situaţii diferite; Verificarea, dacă o poveste se putea desfăşura
- discutarea diferitelor moduri de comportament; aşa
- discutarea despre sentimentele şi problemele Este aceasta posibil?
personajelor literare şi compararea lor cu ale Comentarii la text, de ex. exprimarea unei păreri şi
elevilor; motivarea ei
- oferirea de cărţi, care tematizează probleme
sociale şi discutarea cu copiii despre acestea şi II.15. Munca creativă cu texte conforme vârstei
prelucrarea lor în jocuri de rol; Texte alese
- discutarea despre drepturi şi valori. Modificarea textelor, de ex. prin înlocuirea
cuvintelor(propoziţiilor); găsirea altor soluţii
I.18. Munca creativă cu texte conforme vârstei Schimbă.
Texte alese Transferarea situaţiilor existente, de ex. la oraş
- redarea cu cuvinte proprii a povestirilor ; sau la sat
- recitarea de rime, poezii, povestirea de istorisiri Prezentare scenică prin joc de rol sau teatru de
cu ocazia diverselor evenimente; păpuşi
- găsirea unui nou sfârşit pentru o istorisire scurtă; Jocuri ... .
- imaginarea şi descrierea locurilor acţiunii; Inventarea unui început sau sfârşit al unei povestiri
- inventarea de povestiri scurte şi personaje Inventează începutul (sfârşitul)
imaginare; Continuă.
- construirea şi jocul cu figuri şi păpuşi; Dezvoltarea şi convertirea ideilor proprii cu ajutorul
- introducerea în jocul de rol a unei noi figuri; textelor, de ex. crearea unei planşe, invitarea
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
- modificarea elementelor narative ale unei prietenilor, începerea unei prietenii prin
povestiri, de ex. Oglindă, oglinjoară, care este cel corespondenţă
mai … din ţară? Imaginarea de texte din domeniul poeziei concrete,
- propunerea şi stimularea de jocuri de cuvinte cuvinte imagini, poezii, jocuri verbale

I.19. Câştig de bucurie în lectură II.16. Întâlnirea cu unele tipuri de text


Povestirea şi lectura la diverse evenimente - forme epice scurte: povestirea, basmul
Citeşte. - fragmente de dialog
Prezentarea, lectura povestirii preferate - poezii
Figurile scenice ale povestirilor, de ex. situaţii de zi - texte de zi cu zi şi texte uzuale
cu zi, poveşti, prezentare schematică prin Ascultarea de fragmente, de ex. dintr-o poveste
propoziţii scurte (cunoscută) si recunoaşterea ei
Constatarea că lectura poate distra şi îmbogăţi, de Ascultă cu atenţie.
ex. prin ghicitori, poveşti enigmatice Care poveste este?
Descoperirea progresului în lectură, de ex. cu Citirea şi povestirea textelor conforme vârstei
ajutorul ceasului de lectură Povesteşte.
Organizarea unei biblioteci a clasei respectiv a Recunoaşterea personajelor principale
unui colţ de lectură. Numeşte personajele.
Descoperirea, că poveştile, de ex. „Grisul dulce“,
încep şi se termină întotdeauna la fel: „ A fost
odată ... “
Cum începe (se termină) povestea?
Ordonarea imaginilor (diapozitivelor) la pasaje din
text.
Care imagine se potriveşte?
Jucarea acţiunii
Exersarea unui joc de rol, de ex. „Bate vântul“:
- Identificarea schimbarea rolului
- Menţinerea utilizării corecte
- Exersarea dialogului
- modificarea vocii
- Punerea în rol
Compararea şi evaluarea diferitelor moduri de
reprezentare
Ascultarea şi prezentarea de povestiri , de ex. „Aus
Glas“, „Wenn die Möpse Schnäpse trinken“;
empatie cu sensul şi forma lingvistică.
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa II
Găsirea de cuvinte rimă cuvintelor unei poezii
Prezentarea de poezii cu aceeaşi temă
Discutarea conţinutului.
Reprezentarea muzicală a unei poezii, de ex. cu
instrumente create de elevi sau instrumente Orff
Învăţarea de poezii, de ex. pentru o petrecere
Memorează… .
Prezintă… .
Colecţionarea de texte, de ex. din ziare, reviste.
Observarea şi compararea
Adună fragmente din ziar.
Cugetarea, în ce scop pot fi folosite aceste texte
Pentru cine este scris textul?
Crearea unei colecţii într-un anuar al clasei, de ex.
Reguli de joc

II.17. Cunoaşterea literaturii pentru copii şi


adolescenţi; descoperirea bucuriei lecturii
Prezentarea cărţilor preferate; prezentarea unui
fragment special
Prezintă cartea ta preferată.
Organizarea unui colţ de lectură respectiv a unei
biblioteci în clasă
Adu cărţi.
Exprimarea asupra unei cărţi, de ex. asupra
designului grafic şi ilustraţie sau inteligibilitate.
Organizarea unei expoziţii de carte
Vizita la o bibliotecă
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
V.12. Efectuarea de exerciţii motrice grosiere I.20. Efectuarea de exerciţii motrice grosiere şi II.18. Efectuarea de exerciţii motrice grosiere
si fine fine şi fine
- executarea regulată de exerciţii de relaxare - elemente formative - exerciţii motrice grosiere şi fine
pentru întregul corp, în special pentru - exerciţii motrice grosiere şi fine - educarea coordonării ochi/mână
musculatura umerilor, mâinilor, palmelor şi - educarea coordonării ochi/mână
degetelor - rânduri în mişcare Exerciţii de relaxare
- jocuri ale degetelor, jocuri de mişcare Exerciţii de întărire pentru musculatura mâinii şi Exerciţii de întărire a musculaturii mâinii palmei şi
- exerciţii de întărire pentru musculatura mâinii şi degetelor, de ex. prin cântecul „Mâinile mele se degetelor
degetelor: frământă, rupe, împătură întorc“; şi exerciţii cu ambele mâini, jocuri ale
- exerciţii de balans, de ex. valuri mari şi mici, pe degetelor, ture de scris: „Zece oameni nervoşi“;
hârtie cu format mare sau la tablă copiere
- scris artistic asociat cu vorbit ritmat, de ex. pe, de
punct,, virgulă, linie, gata e faţa lunii. sus, jos
la stânga,la dreapta, drept;
V.13. Dezvoltarea coordonării ochi-mână la mijloc; sus, jos
- preluarea şi reconstrucţia mişcărilor simple înainte, colţuros, ascuţit, rotund, oval
existente Exerciţii de întărire pentru musculatura mâinii şi
- copierea desenelor şi rândurilor de pe tablă în degetelor: frământă, împătură, formează, îndoaie,
caiet rupe
- continuarea ritmică a rândului simbol Transferul de la mişcări de abilităţi motorii brute în
direcţia celor fine, de ex. mersul, alergatul pe linii
şerpuite; reprezentarea degetului în aer, pe bancă,
pe spatele colegului şi în diferite mărimi pe hârtie.
Preluarea şi executarea pe cât posibil mai fidelă
de mişcări simple şi coerente.
Condu exact după
(Aer, tablă, bancă).
Preluarea şi executarea pe cât mai fidelă de
mişcări ritmice existente
Executarea exactă a mişcărilor din prezentarea
Exerciţii cu arie de desfăşurarea în scădere.

V.14. Luarea poziţiei corecte de scris I.21. Observarea condiţiilor exterioare pentru II.19. Observarea condiţiilor exterioare pentru
- Prezentarea de povestiri şi explicaţii, ajutor şi scris scris
indicii pentru poziţia corpului şi a mâinii Poziţia la scris Poziţia la scris
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
- desenarea unei imagini cu poziţia corectă a Potrivirea scaunelor şi meselor la statura copiilor. Potrivirea scaunelor şi meselor la statura copiilor.
corpului Observarea poziţiei favorabile individuale, de ex. Observarea poziţiei favorabile individuale, de ex.
- observarea şi discutarea imaginilor cu poziţia sursa de lumină, vederea la tablă sursa de lumină, vederea la tablă
corectă la scris Decizia asupra obiectului de scris, materialului de Decizia asupra obiectului de scris, materialului de
- indicarea consecventă a poziţiei corpului. scris, mărimea scrisului scris, mărimea scrisului
Ajutor şi indicii asupra poziţiei corecte a corpului Ajutor şi indicii asupra poziţiei corecte a corpului
şi a mâinii şi a mâinii
drept - strâmb drept - strâmb
Adunarea de experienţă în utilizarea diferitelor
obiecte de scris pe suprafeţe de scris diferite, de
ex. cu degetul sau băţul în nisip, cu cretă cerată
sau cu carioci pe coli mari de hârtie, cu buretele
ud pe tablă
V.15. Adunarea de experienţă cu diferite I.22. Bucuria formelor grafice Motivaţia II.20. Scrierea corectă ca formă şi ordonată
obiecte de scris şi suprafeţe de scris scrisului; înţelegerea desenelor Orientări formale pentru scriere
- probarea diferitelor obiecte de scris şi folosirea Elemente de formă, simboluri
lor creativă Păstrarea orientării formale în timpul scrierii, de
- desenarea, pictarea şi scrierea mare sau mică Bucuria în urma realizării cât mai exacte a ex. înclinarea şi unghiul de scriere; respectarea
pe diverse suprafeţe formelor grafice, la înţelegerea prin forme grafice, raportului dintre lungimile superioare şi inferioare,
- crearea unui mape cu producţiile proprii sau a copierea, concurs de scris. aceeaşi distanţă între rânduri şi cuvinte, şi a scrie
unei expoziţii cu tema „scrie, pictează[ ;i creează“ Inventarea de ornamente în mod egal între ele; să respecte marginea şi să
pentru părinţi Model de pictură. o păstreze
Ordonarea şi formarea individuală de bază, de ex.
V.16. Crearea cu elemente de formă a scrisului Ghirlande în culori diferite, mărimi, grupări II.21. Transcrierea şi scrierea de cuvinte şi
- copierea elementelor de formă ca linia (dreaptă, Reprezentarea grafică a mişcărilor ritmice propoziţii scurte lizibile şi succesive în scris
oblică, perpendiculară), vârful, ghirlanda, Buclă, Crearea individuală de foi de scriere de mână.
triunghi, pătrat, dreptunghi, oval, cerc (de Simboluri simple, de ex. pentru servicii din clasă/ Cuvinte / Propoziţii / Semne de punctuaţie
asemenea, pe caseta, hârtie) laude, reprezentarea lor şi verbalizarea
- crearea creativă cu elemente de formă, de ex. însemnătăţilor Descoperirea scrierii ca o activitate cu sens;
„acoperirea„ unui acoperiş cu ghirlande, citirea celor scrise
reprezentarea solzilor unui peşte, decorarea unui I.23. Descoperirea diferenţelor dintre litere, Introducere în scris; scrierea după prezentare, de
covor cu diferite forme. tipărire şi scris de mână ex. prin observarea amănunţită a imaginii cuvânt
şi acoperirea treptată a cartonului
- Litere tipărite Acoperă… .
- Litere scrise de mână Furnizarea de evenimente naturale de scris, de ex.
Compararea scrisului de tipar şi cel de mână scrierea unei propoziţii la o imagine, scrierea unei
… tipărit … invitaţii, o felicitare
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
… scris de mână … Indiciu: Se scriu numai cuvinte exersate!
Căutarea literelor scrise de mână din literele
prezentate, de ex. cu ajutorul cartonaşelor cu II.22. Scrierea experienţelor în propoziţii
litere. simple
Ordonarea literelor tipărite la cele scrise de mână, Scrierea experienţelor în propoziţii simple, logic
de ex. ”loteria lecturii” pe o parte literele tipărite consecutive, de ex. în vacanţă, la sfârşit de
pe cealaltă parte cele scrise de mână. săptămână, în pauză.
Transcrierea şi citirea unei propoziţii despre
I.24. Deprinderea elementelor de formă de experienţe, cele petrecute, auzite, de ex. glume,
bază ale scrisului de tipar şi realizarea lui în povestiri comice, experienţa cu un animal
mişcări corecte
Litere de tipar, elemente de formă II.23. Transpunerea imaginilor simple în limbaj
Exersarea elementelor de formă, şi în rânduri şi în scris
grupe; schimbarea mărimii scrisului şi a Ordonarea imaginilor în şiruri
instrumentului de scris Ordonează imaginile.
Stânga, dreapta Alcătuirea unei propoziţii pentru fiecare imagine.
orizontal, vertical, diagonal Scrie câte o propoziţie pentru fiecare imagine.
linia, ovalul, cercul, arcul, vârful, cârligul Găsirea unui titlu pentru fiecare poveste în
Crearea de litere tipărite, de ex. cu scobitori, imagini
sârmă, lână Găseşte un titlu care se potriveşte.
Crearea de litere, de ex. din plastilină Înlocuirea imaginilor dintr-un text lacunar cu
Umplerea formelor date cu litere de tipar cuvintele corespunzătoare
(Pictogramă) Căutarea mai mmultor propoziţii la o imagine şi
Reprezentarea literelor prin mişcare, de ex. mai transcrierea lor.
mulţi copii construiesc un „M“ Prezentarea
Ilustrarea conceptelor, de ex. orizontal cu o
balanţă, vertical cu un şnur (sudură) II.24. Alcătuirea de texte variate
Alegerea din mai multe cuvinte a celor ce
I.25. Reprezentarea literelor de tipar în ordinea potrivesc într-un text şi înlocuirea lor
corectă a mişcărilor Pune cuvântul care potriveşte.
Litere de tipar, Elemente de Formare Găsirea individuală a cuvintelor lipsă şi
prezentarea textului gândit individual
Ajutoare pentru fixare, de ex. prin daruri, desene Alegerea din mai multe cuvinte de acelaşi fel
Recunoaşterea punctelor de început şi a direcţiei (nume, acţiuni, descrieri) a celui care corespunde,
de mişcare pentru ca enunţul să aibă sens, de ex.: „Ana…
Unde începe … ? încet la şcoală“ (merge/sare/ fuge/aleargă)
Gruparea de litere mari şi mici. Înlocuirea cuvintelor care se potrivesc în text
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
Ordonarea conţinutului de litere, de ex. prin lacunar
marcarea colorată a elementelor comune de Scrierea începutului sau sfârşitului unei povestiri
formă; crearea de grupe de litere cu acelaşi
element de bază II.25. Transcrierea faptelor simple
Compararea literelor care pot fi uşor confundate: Scrierea de ex. a listelor de cumpărături, teme de
b - d; h - k; l - t; m - n; p - q casă, mesaje scurte
Determinarea literelor dintr-un cuvânt, de ex. la Scrie un bilet de cumpărături/ un anunţ
început, la mijloc, la sfârşit Notarea observaţiilor simple despre ceva distinct,
Unde stă … ? de ex. în ştiinţa mediului
Ce stă … ? Scrierea punctelor cheie
Schimbarea mărimii de scriere şi a instrumentului Scrie puncte cheie.
de scris Scrierea de propoziţii adiacente la un fapt simplu,
de ex. despre un animal de casă
I.26. Scrierea lizibilă a cuvintelor şi Întocmirea de anunţuri, de ex. despre un obiect
propoziţiilor în scris de mână pierdut sau găsit.
Litere de tipar / Cuvinte
Îmbinarea de cuvinte şi propoziţii, descoperirea
scrisului ca activitate cu sens: etichetare de
imagini, completarea textelor lacunare;
Construieşte …. împreună.
Ceea ce se scrie individual se citeşte.
Controlează.
Copiază cuvintele ca un întreg;
Conducerea copierii:
Scrierea din imaginaţie

I.27. Reprezentarea cifrelor prin respectarea


formei şi prin mişcarea corectă
Cifrele
Recunoaşterea punctelor de început şi a
direcţiilor de mişcare, fiind atent în acelaşi timp la
modul de scriere corectă
Cifra
Ajutoare pentru fixare, de ex. prin cadouri, desene
Diferenţierea cifrelor asemănătoare.
Realizarea de imagini ale cifrelor
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
I.28. Deprinderea de elementelor formale de II.26. Prezentarea dorinţelor şi cerinţelor într-o
bază ale scrisului de mână şi executarea lor formă scrisă simplă
prin mişcarea corectă Formularea de dorinţe şi întrebări într-o
Elemente formale /litere în scris de mână / propoziţie,
mişcări De ex. pentru o listă cu dorinţe
Introducerea elementelor de mişcare în Realizarea de invitaţii şi felicitări,
executarea mişcării De ex. de ziua mamei, de Crăciun
dunga, umbrela,băţul, bastonul,linia şarpele, Scrierea de anunţuri de vânzări sau schimbare.
cârligul, linie ascendentă, linie descendentă
Recunoaşterea punctelor de început şi a II.27. Scrierea corectă a cuvintelor din
direcţiilor mişcării vocabularul de bază
Sprijinirea mişcării prin vorbirea ritmată Surprinderea optică, acustică şi motrică verbală şi
Exersarea elementelor formale şi a direcţiei de structurarea cuvintelor: de ex. scrierea unui
mişcare prin modificarea mărimii scrierii (model, cuvânt cu degetul pe spatele vecinului
ornament) Diferenţierea dintre vocalele lungi şi scurte, de ex.
Imagini progresive , din care se pot dezvolta uşor vor – von (înainte – de), Vogel – Form (pasăre –
primele cuvinte scrise de mână, de ex. grabă, al formă)
meu, a mea Transcrierea cuvintelor întregi respectiv a
grupelor de cuvinte; exersarea scrisului corect
I.29. Prezentarea de litere scrise de mână şi Citeşte cuvântul. Priveşte atent cuvântul. Acoperă
semne de punctuaţie prin mişcare corectă cuvântul. Scrie cuvântul întreg. Verifică.
Elemente formale / litere scrise de mână / Ordonarea şi scrierea de cuvinte, de ex. după
semne de punctuaţie / direcţie de mişcarea ABC, după numărul de silabe
Derivarea literelor din elemente de mişcare, Completarea de litere respectiv de grupe de litere
De ex. (Baston + cârlig) = n Transformarea cuvintelor:
Din ce este alcătuită litera … ? - cuvinte rimă, de ex. perete - mână
Recunoaşterea punctelor de pornire şi a direcţiei - alcătuirea de noi cuvinte prin înlocuirea de litere,
de mişcare de ex. munte - cetate
Exersarea semnelor de punctuaţie prin joc
II.28. Conceperea de noi cuvinte pornind de la
I.30. Scrierea şi transcrierea lizibilă şi vocabularul de bază la noua reformă de
succesivă cuvintelor şi a propoziţiilor simple scriere
Cuvinte / propoziţii / semne de punctuaţie Compunerea de obiecte simple, de ex.
Marcarea, numirea şi scoaterea în evidenţă a Tisch(masă)
literelor şi grupurilor de litere pregnante înainte de
transcriere Taschen - tuch - Kopf
Descrierea şi exemplificarea mişcărilor dificile, de (buzunar – prosop – cap)
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
ex. puncte de oprire, linii de top, schimbări de Hand (mână)
direcţie, linii de conectare.
Uneşte. Construirea de diminutive, de ex. tabloul -
Unirea literelor în cuvinte şi propoziţii; Tablouaşul, masa - măsuţa
descoperirea scrierii ca activitate cu sens, citirea Fă din mare mic.
celor scrise
Transcrierea cuvintelor crescând ca întreg; Considerarea terminaţiilor diferite ale cuvântului
coordonare spre scriere; scriere din imaginaţie; de acţiune,
de ex. prin observarea atentă a imaginii De ex. singen, ich singe, du singst, wir singen
cuvântului şi acoperirea treptată a modelului a cânta, eu cânt, tu cânţi, noi cântăm
Acoperă … .
Marcarea, numirea şi scoaterea în evidenţă a II.29. Cunoaşterea unor particularităţi ale
literelor şi grupurilor de litere pregnante înainte de reformei de scriere
transcriere - scrierea cu majusculă a substantivelor
Descrierea şi exemplificarea mişcărilor dificile, de - umlaut simplu: a - ä, o - ö, u - ü, au – äu
ex. puncte de oprire, linii de top, schimbări de - cuvinte cu diftongi: ai, ei, eu, äu, au
direcţie, linii de conectare. - cuvinte cu b/p, d/t, g/k
Uneşte. - cuvinte cu v, c, ch, x, y, qu
Unirea literelor în cuvinte şi propoziţii; - dublarea sunetului de mijloc
descoperirea scrierii ca activitate cu sens, citirea Extragerea de substantive din texte; ordonarea
celor scrise însoţitorului
Transcrierea cuvintelor crescând ca întreg; Găseşte însoţitorul corect.
coordonare spre scriere; scriere din imaginaţie; Găsirea substantivelor în şiruri de cuvinte,
de ex. prin observarea atentă a imaginii De ex.
cuvântului şi acoperirea treptată a modelului
Acoperă … .
Scrierea de propoziţii înşiruite pentru fixarea
anumitor mişcări, de ex.
Otto malt den Ball.(Otto pictează minge)
Otto holt den Ball.(Otto aduce mingea) Ce substantive a înghiţit şarpele?
Pregătirea situaţiilor naturale de scriere, de Colecţionarea de cuvinte cu tremă.
ex. scrierea unei propoziţii aferente unei Crearea de treme prin de ex. plural: mărul -
imagini, o invitaţie/ o felicitare merele şi diminutivare: mână - mânuţa
Scrie o invitaţie. Exerciţii de completare
Indiciu: Numai cuvintele exersate vor fi date Colecţionare de cuvinte cu ai, de ex. mai,
dictare! porumb; exersarea de cuvinte, de ex. la
compuneri
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
I.31. Automatizarea şi grăbirea crescândă a Caută cuvinte cu ... .
operaţiei de scriere Punerea la plural, de ex. pomul – pomii şi
Descrierea mişcării diminutivarea, de ex. şoarecele - şoricelul
Grăbirea treptată a mişcării. De ex. prin urmărirea Căutarea şi crearea de cuvinte rimă
legăturilor dintre litere şi a cuvintelor scurte (şi pe Rostirea accentuată a cuvintelor, de ex., cu
hârtie cu pătrăţele) sunetul interior „d”; scrierea de cuvinte
Creşterea vitezei de scriere într-o perioadă Marcarea de litere la sfârşitul cuvântului, de ex.
anunţată de timp prin conducere
Scrie mai repede. Exerciţii de completare
Compunerea şi descompunerea de cuvinte, de Identificarea modului de scriere la sfârşitul
ex. cuvântului prin prelungirea cuvântului, de ex.
B - Bl - Blu - Blum - Blume . . .(floare) - rotund: o masă rotundă
Exerciţii de scriere cu ochii închişi. - întreabă-mă (pe mine): a întreba
Exerciţiu cu partener: dictarea reciprocă de cuvinte şi Respectiv punerea la plural, de ex.
verificarea lor Muntele - munţii; coşul - coşurile
Dictează partenerului tău. Prelungeşte cuvântul.
Recapitularea ajutoarelor de memorare
I.32. Scrierea cu formă accesibilă şi ordonată cunoscute: „tată, văr, pasăre, bovine, perioadă,
Orientări formale pentru scriere popor, nu uit.“
Folosirea ajutoarelor de memorare: “de la şi plin
Păstrarea orientării formale la scriere, de ex. şi mult, vor- şi ver-, aceasta memorează.“
înclinarea şi gradul unghiului de scriere; Raportul Colecţionarea şi scrierea de cuvinte cu v, c, ch, x,
dintre lungimile superioare şi inferioare; aceeaşi y, qu
spaţiere a cuvântului şi rând; scriere una sub alta Exerciţii de completare
regulată, urmărirea marginii şi păstrarea acesteia Punerea la plural
Observă linia. Extragerea de cuvinte cu dublarea sunetului de
Exerciţiu cu partener, de ex. cu ceasul de lectură. mijloc, de ex. din texte
Alcătuirea de cuvinte rimă, de ex. pieptene –
I.33. Folosirea scrierii de tipar şi a celei de oaie, a alerga – a cunoaşte
mână „Salata de silabe“: Compunerea de cuvinte cu
Cuvinte şi propoziţii/ exerciţii de creare ajutorul silabelor date, de ex. soa-re
Transformarea literelor, cuvintelor şi a propoziţiilor Compune… .
simple din scriere de tipar în scriere de mână şi
invers.
Folosirea în diferite situaţii de scriere, de ex.
crearea de bijuterii din frunze
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
I.34. Scrierea corectă a cuvintelor din
vocabularul de bază
Surprinderea optică, acustică şi motrică verbală şi
structurarea cuvintelor: cuvinte cu vocale lungi
sau scurte, de ex. im – Igel (arici), am –
Hase(iepure)
Transcrie … .
Scrie … .
Scrie din memorie… .
Vorbirea articulată, lautarea şi compunerea şi
descompunerea de cuvinte
Investigarea, de ex. pe masă, în aer
Copierea, scrierea cuvintelor întregi, şi propoziţii
simple din memorie; scrierea de cuvinte şi a
propoziţiilor simple după dictare, verificarea, de
ex. prin control individual sau al partenerului

I.35. Conceperea de noi cuvinte pornind de la


vocabularul de bază la noua reformă de
scriere
Compunerea de cuvinte rimă de ex. nas – iepure,
albastru - gri
Rime.
Căutarea de terminaţii identice la cuvintele de
acţiune,
De ex. fragen - geben, ich male - ich hole, du
fragst - du bringst (a întreba –a da, eu pictez – eu
iau, tu întrebi – tu aduci)
Punerea substantivelor la plural de ex. ochiul -
ochii
Alcătuirea de substantive compuse, de ex.
ghiozdanul, caietul de scriere

I.36. Recunoaşterea unor particularităţi ale


reformei de scriere şi folosirea lor (nu numai
pe baza cuvintelor din vocabularul de bază)
- scrierea cu majusculă a substantivelor
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
- scrierea cu majusculă a începutului de propoziţie
- împărţirea cuvintelor după silabe
- cuvinte cu ei, eu, au
- cuvinte cu sch
- cuvinte cu st/sp la începutul lor
- cuvinte cu v
Marcarea literei de început
Folosirea şi omiterea literei de început
Înlocuieşte … .
Marcarea majusculei de la începutul propoziţiei
Stabilirea începuturilor de propoziţie dintr-un text
verbal(scris)
Marcarea sfârşitului de propoziţie (semn de
punctuaţie)
Punctul, semnul întrebării, semnul exclamării.
Rostirea cuvintelor cu accentuarea silabei, de ex.
vers metric; aplaudarea silabei
Împarte … după silabe ….
Ghicitori cu silabe
Aplauze.
Construirea şi rezolvarea de ghicitori cu silabe.
Diferenţierea de cuvinte ce se pot despărţi şi ce
nu se pot despărţi în silabe.
Atenţie la particularităţi în despărţire
Căutarea şi crearea de cuvinte rimă
Compunerea de cuvinte, de ex. femeie - casnică
Căutarea de cuvinte înrudite, de ex. copt - coace
Ordonarea cuvintelor după reguli diferite,
De ex. extragerea tuturor cuvintelor cu prima literă
mare
Transcrierea de cuvinte şi alcătuirea de propoziţii
simple
Extragerea diferenţelor între modul de vorbire si
scriere, de ex. la tată, văr, pasăre, mult, dar: tată -
vază, Volker - Veronika
Folosirea de ajutori de memorie: „tată, văr,
pasăre, bovine, perioadă, popor, nu uit“.
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
V.17. Analizarea acustică a structurilor I.37. Împărţirea acustică, motric-verbală şi II.30. Cunoaşterea tipurilor de cuvinte şi
verbale vizuală a cuvintelor şi propoziţiilor caracteristicile lor
- unirea semnelor acustice, de ex. pentru pauză, - silabe, cuvinte, propoziţii - substantivele numesc denumirea oamenilor,
pentru ora de sport; - sunete şi grupe de sunete animalelor, plantelor şi obiectelor
- recunoaşterea de semnale acustice şi sunete, Conştientizarea structurilor textelor tipărite şi - substantivele pot fi la singular sau plural
indicarea lor, diferenţierea lor, localizarea lor, de scrise în cuvinte, de ex. cu ajutorul şirului de - substantivele au articol: der, die, das; ein,
ex. prin sortarea imaginilor cu sunete; cuvinte eine, ein
- recunoaşterea de proprietăţi acustice ca Structurarea propoziţiei în cuvinte - compuneri simple din substantive
tare/încet, înalt/jos, luminos/întunecat şi folosirea Numără cuvintele. - cuvintele de acţiune spun ce fac
prin joc, de ex. joc de rol; Desparte după silabe. oamenii, animalele, plantele şi obiectele
- numărarea cuvintelor unei propoziţii, de ex. Rostirea, compararea şi diferenţierea cuvintelor - cuvinte cum spun cum sunt
pentru fiecare va fi pictat un punct, va fi pus un care sună la fel oamenii, animalele, plantele şi
nasture pe fiecare document, se va aplauda o Ascultarea şi discuţia despre sunete şi grupe de obiectele
dată; sunete Numirea de oameni, animale, plante, şi obiecte,
- determinarea poziţiei unui cuvânt în cadrul Constatarea grupelor de litere comune diferitelor de ex. prin ghicitori
propoziţiei: Unde se află cuvântul ”minge”? (la cuvinte, diferenţierea şi marcarea lor Adunarea şi ordonarea de oameni, animale,
început, la mijloc, la sfârşit) Exerciţii de compunere/descompunere cu cuvinte plante şi obiecte din lumea copiilor
- mărirea propoziţiilor sau scurtarea lor; Compune/descompune cuvântul. Exerciţii pentru recunoaşterea de substantive,
- diferenţierea cuvintelor care sună asemănător, Schimbul de sunete şi litere De ex. în propoziţii sau în texte
de ex. mână - câine, perete - pădure, carte - Vrăjeşte noi cuvinte. Punerea substantivelor de la singular la plural şi
prosop, gură - lună; Crearea de noi cuvinte şi prinderea importanţei lor invers
- despărţirea cuvintelor în silabe; Constatarea aceloraşi sunete respectiv litere în Diferenţierea substantivelor aflate la singular şi
- recunoaşterea şi găsirea cuvintelor cu rimă; cuvinte diferite (sunet iniţial, medial, final) plural
- recunoaşterea aceluiaşi început de cuvânt şi Ordonarea substantivelor după articol
sfârşit de cuvânt; Găsirea articolului corect al unui substantiv la
- recunoaşterea unui sunet dat în cuvânt; singular sau plural
- recunoaşterea unui sunet în funcţie de poziţia Alcătuirea de substantive compuse, de ex. din
acestuia, sunet iniţial, medial, final; ghicitori cu imagini.
- descompunerea cuvintelor simple şi stabilirea Descompunerea substantivelor compuse
numărului de sunete. Expunerea şi numirea de activităţi,
De ex. mimică şi gestică
Folosirea verbelor în forme diferite, de ex. eu
calculez, tu calculezi, el calculează
Căutarea de verbe, de ex. dintr-un şir de cuvinte
Ordonarea adverbelor corespunzătoare la
substantivele date
Compunerea de perechi opuse, de ex. vesel - trist
Recunoaşterea adverbelor în exerciţii diferite
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
II.31. Cunoaşterea tipurilor de propoziţii
- tipuri de propoziţii: propoziţie enunţiativă,
propoziţie interogativă, propoziţie exclamativă
- punctuaţia propoziţiei
Povestire, întrebări, exclamări în situaţii concrete,
de ex. într-o conversaţie sau într-o scenă („citire
continuă“)
propoziţie enunţiativă, propoziţie interogativă,
propoziţie exclamativă,
Determinarea tipurilor de propoziţii dintr-un text
Punerea semnelor de punctuaţie: punctul, semnul
întrebării, semnul exclamării
CONŢINUTURI

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a


Reguli de dialog: 1. Reguli de conversaţie 1. Rime, poezii, frământări de limbă, texte de
2. Situaţii verbale: proză
- privirea vorbitorului, - A saluta, a-şi lua rămas bun, 2. Povestirea de experienţe personale
- ascultarea vorbitorului, - A ruga, a mulţumi, 3. Reguli de conversaţie
- ascultarea până la sfârşit a vorbitorului, - A întreba, a se interesa, 4. Povestirea orală a textelor scurte citite
- anunţarea la cuvânt, - A-şi exprima opinia, 5. Povestirea după imagini
- adresarea pe prenume către - A se scuza, 6. Întrebări şi răspunsuri
partenerul de discuţie, - A felicita
- a nu râde de vorbitor, 3. Experienţe personale 7. Experienţe personale
- a preda cuvântul mai departe, de ex. în 4. Cercuri tematice: sărbători şi 8. Povestirea după imagini
lanţ, festivaluri, Școala, casa, familie, 9. Întrebări şi răspunsuri
- a rămâne la temă; corpul, jocurile, cumpărături, anul 10. Puncte de inserţie
10 rime, 10 poezii, 10 cântece, 10 11. Fapte simple: listă de cumpărături, anunţuri,
a) zgomote şi tonuri comunicări
povestiri Jocuri şi exerciţii verbale b) sunete 12. Dorinţe şi solicitări: felicitări, invitaţii
c) semne şi litere
d) grupe de litere 13. Cuvinte din vocabularul de bază
Vocabular şi structuri pentru viaţa zilnică:
e) silabe 14. Scrierea cu majusculă a substantivelor
a saluta, a ruga, a mulţumi, a se prezenta,
f) cuvinte şi propoziţii 15. Tremare
a povesti despre sine, povestirea, a oferi
g) semne de punctuaţie a propoziţiei 16. Diftongi
informaţii şi reluarea, a dori cuiva ceva,
h) citirea de texte (de maxim 17. Cuvinte cu: b/p, d/t, g/k, v, x, y, c, ch, qu
exprimarea de dorinţe şi necesităţi, a
75 cuvinte) 18. Dublarea sunetului de mijloc
consola, a ajuta.
5. poziţia de scris 19. Sunete, litere şi grupe de litere (c, ch, x,
20 cărţi cu 6. Exerciţii motrice brute şi fine y, qu, Treme, Diftongi), silabe
7. litere de tipar 20. Tipuri de cuvinte: substantive, verbe,
imagini 20 8. Literele scrisului de mână adverbe
9. silabe 21. Tipuri de propoziţii: propoziţii enunţiative,
simboluri 10. cifre interogative, exclamative
11. cuvinte 22. Semne de punctuaţie
Elemente formale ale scrisului 12. propoziţii; semne de punctuaţie
(punct, virgula la enumerări, semnul exclamării, Termeni imperativi
5 jocuri de degete, 5 exerciţii de relaxare, 5 Semnul întrebării)
jocuri de mişcare, 5 poezii pictate 13. Orientare formală la Sunete: Tipuri de cuvinte:
scriere (titlu, data, vocală substantivul,
Exerciţii motrice brute şi fine margine) consoană articolul
14. dictare tremă diftong verbul
15. cuvinte din vocabularul de bază adverbul
16. scrierea cu majuscule a substantivelor şi
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 29
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 29
a începuturilor propoziţiilor Tip de propoziţie: număr:
17. despărţirea după silabe (nu la sfârşitul liniei) P. enunţiativă
18. cuvinte cu ei, eu, au, sch; st, sp la P. interogativă singular
începutul cuvântului P. exclamativă plural

23. Texte: titlu, autor, personaje principale; tip de


text: povestire, pov este, dialog, poezie, texte
de folosire zilnică
Literatură pentru copii şi ad olescenţi; cartea:
cuprins, personaje le
principa

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 30


1. ANEXE

VOCABULAR DE BAZĂ

CLASA PREGĂTITOARE

A F cană, f hârtie, n
A atrage Fereastră, n hartă, f ardei, f
măr, -l carne, n cartof, f parc, m
pe bucuros brânză, m cal, n
a picta vulpe, m pisică, f prună, f
a decupa cinci a cumpăra pensulă, m
maşină, -a cinema, n păpuşă, f
clasă, f
G a lipi R
B furculiţă, lipici, m
baie, n die gâscă, f radieră, m
rochie, n căprioară, n
minge, n grădină, m mic
banca, f a da fustă, m
varză, m / varză, n roşu
urs, m a merge spital, n
a meşteri a aparţine rotund
a se târî
a meşteri galben prăjitură, m
piatră de construcţie, m sticlă, n vacă, f S
pahar, m bucuros scurt suc, m
pat, n mare salată, m
bibliotecă, f verde sandale, f
pară, f L sătul
poftim magazin, m oaie, n
albastru
H lung
A avea fular, m
creion, m a pune foarfecă, f
bluză, f cocoş, m cancelarie, n
mănuşi, f a crea
bomboană, n violet ciocolată, f
maro iepure, m linear, n
caiet, n dulap, m
pâine, n lingură, m a scrie
carte, n caiet, n bomboană, m
a se numi pantofi, f
colorat şcoală, f
aici/acolo
creion colorat, m
în spate
M salbă, f
unt, f acuarele, f negru
curte, m
a lua marmeladă, f porc, n
D miere, m al meu şase
mulţumesc pantalon, f cuţit, n sfoară, n
al tău găină, n lapte, f a fi – conjugarea vb. la
ţie câine, m mie prezent
sat, n înfometat morcov, f al lui/al ei
acolo obosit secretariat, n
trei muzeu, n ea,ei (singular, plural)
tu I căciulă, f şapte
a avea voie eu ciorapi, f
însetat lui/ei joc, n
lor
N a juca
nume, m ascuţit
E voi
lângă a vorbi
un/o a lor
în nu oraş, f
unu nouă a urca
raţă, f macaroane, f a pune
el J nucă, f cizme, f
zmeură, f da barză, m
a mânca
vouă
jachetă, f O stradă, f
portocaliu scaun, m
al vostru/a voastră
K portocală, f tocit
a căuta
cacao, m P supă, f

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 31


pădure, m Z
T U ce un/ ce una cifră, f
tablă, f nouă apă, n zece
ceaşcă, f al nostru alb bloc de desen, m
ceai, m sub care a desena
farfurie, m cum capră, f
teatru, n cât de mult/multe cameră, n
masă, m V noi lămâie, f
roşie, f patru unde doi
oală, m pasăre, m încotro ceapă, f
tort, f în lup, m
strugure, f a vrea
trist cârnaţ, f
W

Structura propoziţiei
1 Cum te numeşti? Un/o/un ... te rog! mulţumesc! Adu/adu TW NW
Eu mă numesc... m/f/n... te rog. mulţumesc! Cât de multe WW NW vezi
Cum te numeşti? tu/vrei tu?
Te numeşti...? 10 Ce culoarea are mingea? TW WW NW
m/f/n... este...
2 Eu sunt Erkan, cine
Cum este m/f/n...? 16 Unde este mărul?
eşti tu?
Acesta este... m/f/n/ este
11 Unde este în/pe/sub/înainte/după/lângă/f/
Cine este acesta? creionul verde? n/ NW
Unde este adverbul, unde este...
3 Eu sunt obosit.
substantivul? PRÄP dem/die/dem NW
Eu sunt... Acolo/aici/acolo.
Eşti tu...? Eu doresc m/f/n …, te rog!
Da .Nu. 17 Unde sunt creioanele
Mulţumesc! colorate?
Eu vreau un/o/un... ... sunt...
4 Aceasta este o pisică.
Vrei tu un/o/un ...? Unde sunt f ...?
Aceasta este un / o / un...
Vrei tu m/f/n ...?
Ce este aceasta? Da , te rog. Nu , mulţumesc.
Un / o / un... 18 Păpuşa aparţine Inei.
Da/Nu, aceasta este un / o / M/f/n/ aparţine mie.
12 Eu am o păpuşă. Acolo, substantiv, ia m/f/n...
un ... Eu am in/o/un... m/f/n aparţine ţie.
Tu ai... Acolo, substantiv, dă m/f/n/...
5 Unde este Tina?
... are... substantiv.
Unde este...?
Cine are...? m/f/n/ ... aparţine lui/ei.
Acolo este.../aici/acolo Eu . Cui aparţine m/f/n...?
Nu. Eu am... ... aparţin mie.
6 unde este lingura?
Nu, tu ai... Cui îi aparţin …?
Unde este …?
Nu, ... are... Mie/ţie/lui/ei/substantiv.
M /f/ n ...este aici/ acolo/acolo.
13 Aceasta este o minge 19 Acesta este tabloul Anei.
7 Aceasta este o pară. albastră. m/f/n aparţine mie.
Este aceasta un /o /
Ce fel de un/o/un este Aceasta este al meu/a mea/al
un...? Da /nu.
aceasta? meu
Aceasta este un /o / un
Un WW NW .../al tău/a ta/al tău
Nu, aceasta este un /o / un...
Unde este un/o/un...? .../al lui/a lui/al lui
Aceasta este un /o / un ...
Acolo/aici/acolo. .../al ei/a ei/al ei...
Nu, aceasta este un /o / un...
Este acesta al meu/a mea/al
14 Arată-mi paharul meu ...?
8 Dă-mi mie mingea roşie!
roşu! Cine are un/o/un …/al tău/a ta/al tău...?
Arată/adu/dă mie te rog
WW NW? Eu . .../al lui/a lui/al lui...?
un/o/un...
Eu am m/f/n/ WW NW .../al ei/a ei/al ei...?
Mulţumesc.
Arată-mi te rog m/f/n... Este acesta m/f/n/ ...de la...?
15 Câte cărţi ai tu? Da. nu, acesta este al meu/al
Numără-le... tău/al lui ...
9 Un pahar cu lapte, te rog!
Cât de multe ... vezi tu? Nu, acesta este ... de la ...

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 32


30 Mami a plecat la Luaţi-vă al lor/a lor/al lor NW.
20 Aceştia sunt pantofii cumpărături.
lui Ali. Unde a mers mami? 38 Acestea sunt
Pantofii aparţin mie. Mami/Ea/el/ a mers la ouăle noastre.
Aceştia sunt pantofii mei. cumpărături. vezi 36 şi 37
Acolo, Peter, ia pantofii.
Aceştia sunt pantofii tăi. 31 Noi ne-am jucat. 39 Daţi-mi farfuriile voastre.
Acolo, Peter, dă pantofii lui... Ce am făcut noi? Peter şi eu, noi avem NW.
Aceştia sunt pantofii Anei. Noi ne-am jucat. Acestea sunt ale noastre NW.
Aceştia sunt pantofii lui/ei. Ce aţi făcut voi? Peter şi Anna, acolo aveţi al
Sunt aceştia pantofii mei? Noi ne-am jucat. vostru NW.
Sunt aceştia pantofii tăi? Acestea sunt ale voastre NW.
Sunt aceştia pantofii Anei? 32 Ina şi Tim au construit. Priviţi, Peter şi Anna au NW.
Sunt aceştia pantofii lui/ei? Ce au făcut ei? Acestea sunt ale voastre NW.
Ei au construit. Noi vă dăm ale noastre NW.
21 Acela! Daţi-ne ale voastre NW.
Care/care/care NW este WW? 33 Noi am mers la plimbare. Luaţi-vă ale voastre NW.
Acela? aceea ? acela ? Unde am mers noi?
Acela! aceea! acela! Noi am fost la plimbare/la 40 Daţi-mi jucăriile voastre.
şcoală. vezi 39
22 Care mănuşi sunt verzi? Unde aţi mers voi?
Care NW sunt WW? Noi am fost la 41 Îngheţata este bună,
Acelea? plimbare/la şcoală. îngheţată cu frişcă este mai
Acelea! bună.
34 Fritz şi Anna au mers Care/care/care NW este mare
23 Care minge doreşti acasă. şi care/care/care NW este mai
tu? Care/care/care NW Unde au mers Fritz şi Anna? mic?
doreşti tu?/vrei du? Ei au mers acasă. m/f/n … NW este mare şi m/f/n
… m/f/n WW NW sau m/f/n … … este mic.
WW NW? 35 Azi merg eu în oraş. m/f/n … NW este mare şi
m/f/n … WW! Ce faci tu mai întâi? m/f/n … NW este mai mare.
Mai întâi merg eu. Care/care/care NW este mai
24 Care zaruri doreşti tu? Ce faci tu după aceea? mare?
Care NW vrei tu ? După aceea mănânc. m/f/n … NW este mai mare.
… WW NW dau … WW NW? Ce faci tu la sfârşit? m/f/n … NW este mare, m/f/n
… WW NW. La sfârşit dorm. … NW este mai mare şi m/f/n
Ce ai făcut tu mai întâi? … NW este cea mai mare.
25 Eu pun păpuşa pe Mai întâi am mers. care/care/care NW este cea
masă. Eu pun/aşez m/f/n/ … Ce ai făcut după aceea? mai mare?
NW După aceea am mâncat. m/f/n … NW este cea mai
pe/sub/în/înainte/după/lângă Ce ai făcut la sfârşit? mare.
M/f/n/ … NW La sfârşit am dormit.
Pune /urcă/târăşte-te ş.a. pe 42 EU mă spăl.
m/f/n … NW. 36 Aceasta este Uite, ursul se bucură.
maşina noastră. Ce face ursul?
26 Unde aşez Peter şi eu, noi avem un/o/un El se bucură.
păpuşa? Unde aşez/ (substantiv) NW. Ce faci tu, când tu eşti
pun ş.a. eu m/f/n/… Acesta este al nostru/a murdar?
NW? noastră/al nostru NW. Eu mă spăl.
Pe /ş.a. usw. m/f/n/ … NW! Peter şi Anna, acolo aveţi voi
un/o/un NW. 43 Mâine vom merge la zoo.
27 Eu am căutat cartea cu Acesta este … Mâine ne vom juca.
imagini. vostru/voastră/vostru NW. Mâine noi vom merge în parc.
Unde am pus eu …m/f/n/ NW Priviţi, Peter şi Anna au o/o/o Ș.a.
ş.a.? NW.
Pe ş.a.…. m/f/n NW! Aceasta este al ei/a ei/al ei 44 Tinei îi era foame.
NW. Lui Otto îi era sete.
28 Ana a cumpărat pâine. Peter se juca în curte.
Ce a făcut Ana? 37 Daţi-ne mingea voastră! Ș.a..
Ana/el/ea/ a... Noi vă dăm al nostru/ a
noastră/al nostru NW.
29 Eu am mers în pat. Daţi-ne al vostru/a voastră/al
Unde am mers eu/...? vostru NW.
Tu ai mers în NW .
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II—a – Comunicare în limba maternă germană 33
Bibliografie
Maier, Wolfgang : Deutsch lernen in Kindergarten und Grundschule; Don Bosco Verlag, 1999
http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/lehrplan-der-volksschule-oth-grm

Clasa I

A, a a vizita sat, n a găsi


pat, n acolo deget, m
De la albină, f afară sticla, f
Seara, m imagine, n trei harnic
dar eu sunt înăuntru a zbura
opt para, f tu avion, n
advent,m până slab a întreba
maimuţă, m te rog prin femeie, f
toţi a sufla a avea voie vineri, m
singur foaie a mânca
tot albastru a se bucura
când a rămâne prieten, m
bătrân creion, m E, e prietenos
la floare, f bucuros
furnică, f bluză, f ou,n primăvara, m
semaforul, f podeauă, m găleată, m stilou, m
la rău un, o cinci
altfel a avea nevoie a cumpăra pentru
începe maro o dată picior, m
frica, f a aduce unu fotbal, m
a răspunde pâine, n îngheţată, n
a atrage fratele, m elefant, m
mărul, m pieptul, f unsprezece G,
a lucra carte, n părinţi, f
braţul, m colorat raţă,f furculiţa, f
doctorul, m creion colorat, m a se scuza gâsca, f
creanga, m autobuz, m el grădina, m
şi unt, f a povesti a da
pe l ziua de naştere, m
A fi atent măgar, m a place
A se trezi C, c a mânca a merge
Ochiul, n ceva trotuar, m
din galben
maşina, n D, d bani, n
toporul, f F, f legume, n
acolo cu plăcere
B, b acoperiş,n fir, m istorie, f
mulţumesc a conduce faţă, n
A face baie atunci conducător, m sănătos
Minge, m aceasta bicicleta, n imediat
Banca, f deget, m a cade iarba, n
Ursul, m al tău, a ta, fals grâu
Burta ,m al tău a împătura mare
Țăranul,m -l familia, f bunica, f
Copacul, m l greşeala, m bunicul, m
la germană a sărbători verde
amândoi pe tine fereastra, n a saluta
piciorul, n gras vacanţa, f bun
a primi a a se uita la televizor
a lătra marţi,m gata
mătura ţie sărbătoare, n H, h
mai bine joi, m focul, n
păr, n copil, n cu a rula
a avea clasa, f mijloc, f trandafir, f
are rochia, n miercuri, m roşu
cocoş, m mic lună, m spate, m
gât, m a suna lună, m a striga
a ţine a veni luni, m
mâna, f a putea mâine S, s
tare cap, m obosit
iepure, m bolnav a trebui A spune
casă, n creta, f gură, m sâmbătă, m
caiet, n cerc, m mama, f propoziţie, m
cald prăjitură, m curat
a se numi vaca, f a tăia
a ajuta pui, n a cadorisi
cămaşa, n scurt foarfece, f
găina, f L, l N, n schi, m
domn vapor, n
toamna, m A râde după a dormi
azi Lampa, f vecin, m sania, m
vrăjitoare, f lung după-amiază, m a gusta
aici încet ac, f fluture, m
cer, m a lăsa nume, m murdar
acolo a fugi nas, f zăpadă, m
după tare ud a tăia
curte, m a suna lângă repede
a lua a pune jos a lua ciocolată, f
lemn, n învăţător, m nu frumos
a auzi învăţătoare, f nou dulap, m
pantalon, f uşor nouă a scrie
câine, m încet nu pantof, m
a învăţa Nicolae, m pantofi, pl.
a citi încă elev, m
I, i lumină, n zero elevă, f
a iubi O, o burete, m
eu cântec, n negru
vulturul, m a sta întins sus porc, n
in linear, n a deschide greu
întotdeauna stânga cuptor, m soră, f
în lingură ureche, n a înota
este aer, f bunică, f şase
vesel unchi, m a vedea
bunic, m foarte

J, M, m ordine, f al lui, a lui,


j Paşte al lui, Ac
da a face parte, f
jachetă,f fată, n P, şapte
an, n poveste, n p sunt
fiecare a picta hârtie, n a cânta
acum mama, f pauză, f a sta pe ceva
tânăr bărbat, m cal, n aşa
băiatul, m palton, m păpuşă, f vara, m
margarină, f duminică, m
marmeladă, f Qu, qu a mirosi
şoarece, f
K, mai mult R, r
k al meu, a mea,
cacao, m al meu A
rece a anunţa socoti
pieptene, m cuţit, n dreapta
brânză, m a mieuna a vorbi
pisica, f pe mine a ploua
a cumpăra lapte, f maturitate,
mic mie f corect
a s
t
j r
u a
c d
a ă
,
a
s f
c a
u
ţ s
i e
t
a c
s e
c r
u t
ţ a
i
t s
o c
a a
r u
e n
, ,

m m

v
o
r
b
i
a

s
ă
r
i

o
r
a
ş
,

s
t
a
a

p
u
n
e
ora,f noi de ce
a căuta al nostru ce X, x
supa, f jos a spăla
dulce jos apă, n Y, y
a exersa moale Z, z
T, t peste Crăciun
deoarece cifră, f
tabla, f V, v a plânge a plăti
zi, m alb dinte, m
mătuşă, f tată, m cine zece
a dansa a uita a deveni a desena
geantă, f a înţelege cum a arăta
ceaşcă,f mult din nou timpul, f
farfurie, m patru câmpie, f a trage
animal, n pasăre, m cât de mult camera, n
cerneală, f plin vânt, m zoo, m
masă, m de la iarnă,m la
tort,f de la noi zahăr, m
trist înainte de amiază, a şti tren, m
a bea m unde limbă, f
a usca săptămână, f înapoi
a face sport W, w a locui împreună
uşă, f lup, m doi
pădure, m a vrea între
U, u când cuvânt, n doisprezece
a fost a dori
ceas,f cald cârnaţ, f
şi a aştepta
Clasa a II-a
unul iunie noiembrie, m
unul, n acum
A, a unu K, k numai
sfârşit, n nucă,f
de la nepot, m der calendar, m
opt pământ, f a pieptăna
toţi a recolta poate O, o
mierla, f cană, f
sărac castană, f fruct, n
a respira F, f nici un sau
şi a cunoaşte des
sarcina, f a prinde lumânare, f fără
august, m culoare, f cireaşă, f octombrie, m
carnaval, m a lipi Paştele
februarie, m a găti
B, b pană,f coş, m
fin corp, m P, p
bebeluş, n blană,n a costa
pârâu, m poză, n bucătărie, f parc, m
a coace liber plantă, f
banană, f proaspăt prună, f
a construi broască, m L, a curăţi
a începe fruct, f piramida, f
munte, m vulpe, m miel, n
a mişca cinci ţară
a lega frunziş Qu, qu
eşti a trăi A cârăi
lat G, g scară,n
a arde lume, f
scrisoare, m musafir, m violet R, r
cetate, f a aparţine a lăuda
perie, f exact gaură, n Roată, n
ieri copt
sticlă,n a rima
C, c noroc, n M, m a rupe
a mormăi a fugi
cor, m mai, m inel, m
clovn, m porumb, m fusta, m
H, h câteodată România
piaţă, m rotund
D, d A ridica martie, m
luminos mare, n
atunci inima, n făină, n S, s
dată, n vrăjitoare, f piţigoi, f
a gândi aici lubeniţa, f suc, m
decembrie, m sus om, m a colecţiona
pe tine foame, m a memora nisip, m
dictare, n pălărie, m mie acru
obiect, n a plăcea cutie, f
chiar gunoi, m oaie, n
zmeu, m I, i muzică, f a privi
trei umbrelă, m
a mirosi lui rău
întunecat al lui, lor N, n cheie, m
sete, m ei, a ei şase
după foarte
noapte, f săpun, f
E, e J, j natură, f frânghie, n
cuib, n al lui, a lui,
stejar, f vânător, m nouă al lui
a se grăbi ianuarie, m nu septembrie, m
unul iulie, m Nicolae, m sine
şapte X,
silabă, f x
a trebui
soare, f Y,
piatră, m y
cizmă, Z, z a vrăji
m încet gard, m
barză, m zece
a zumzăi lămâie, f
la
la
T, t doi

brad, f
a înlocui
taxi, n
a împărţi
telefon, n
adânc
roşie, f
oală, m
uşă,n
a purta
a visa
prosop, n
lalea, f
a face

U, u

bufniţă
la

V, v

perioadă, n
a vinde
a pierde
a încerca
văr, m
bovine, n
patru
popor, n
de la

W, w

a creşte
vagonul, m
perete, f
deoarece
departe
cui, cui
când
a arunca
unde
nor, f
vierme,m
2. Forme indicative ale scrisului de mână
Scrisul de mână propus serveşte ca bază pentru învăţarea scrisului cursiv şi ca bază de orientare spre
deprinderea scrisului personal.

Pentru evaluarea scrisului, pot fi verificate următoarele aspecte: traiectoria de mişcare, lizibilitatea,
acurateţea, proporţiile, distanţa între litere şi cuvinte, scrierea pe linie, înclinarea, randamentul de scriere într-
un anumit interval de timp, capacitatea de organizare, aspectul general.

39
3. Elemente formale ale scrisului de tipar

Linie

Arc

oval

4. Elemente formale ale scrisului legat

Oval

Arcadă

Cârlig

Laţ

Ghirlandă

Buclă

Val plat

Elementele formale se găsesc în perioada iniţială în desene, exerciţii de mişcare şi istorii de mişcare pentru
scris. Ele vor fi corelate cu literele respective şi nu pot fi practicate în mod izolat.
Propuneri de revizuire a transcrieri şi dictări

La constatarea progresului în învăţarea scrierii corecte, se va face diferenţa între transcrieri (texte
exersate) şi dictări (texte neexersate), identificându-se competenţele de scriere ortografică ale unui elev
după o dictare. Cu toate acestea, importanţa transcrierilor nu poate fi subestimată, deoarece acestea au o
mare valoare de exerciţiu şi, astfel, ajută la creşterea siguranţei în scriere. În plus, elevii mai slabi reuşesc
mai uşor prin transcrieri să obţină succes, element esenţial pentru construirea motivaţiei. La ambele forme
de exerciţiu, elevii cu dificultăţi nu ar trebui evaluaţi după numărul de greşeli, ci după progresul în învăţare.
O transcriere poate fi dată la fiecare două săptămâni, iar dictările trebuie să fie cel puţin două, dar nu mai
mult de patru pe lună. În cazul lungimii textelor, trebuie luate în considerare clasa şi nivelul ei de
performanţă. În clasa a II-a, vor fi propuse texte cu un număr total de 20 - 35 de cuvinte din vocabularul de
bază.
Pentru a evalua ortografia în toate exerciţiile, se recomandă, în special la dictări, folosirea unui barem
prestabilit, care este cunoscut de elevi.

Propunere de notare:

Nr. de greşeli Calificativ


0 - 0,5
Foarte bine
1 - 2,5
3 - 4,5
Bine
5 - 6,5
7 - 8,5
Suficient
9 - 11,5
12 şi mai
multe Insuficient

Considerate ca greşeli parţiale:


- Încălcarea regulilor de punctuaţie
- puncte lipsă la i şi j
- liniuţe lipsă, de ex. la t

Considerate ca greşeală întreagă:


- Încălcarea regulilor de ortografie
- lipsă tremă
- nerectificare clară sau lipsă u la qu
- linie lipsă, de ex. la F
- litere sau cuvinte lipsă.

S-ar putea să vă placă și