Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru
Deoarece limba este purtătoare de sens şi tradiţie, este cheia cunoaşterii precum şi mijloc de comunicare
interumană şi interculturală, în predare îi revine un rol important. Înţelegerea şi folosirea corectă a limbii sunt
premise pentru succesul învăţării la toate disciplinele; totodată fiecare disciplină contribuie în mod specific la
perfecţionarea cunoştinţelor de limbă. Perfecţionarea limbii este prin urmare nu doar sarcina ariei „Limbă şi
comunicare”, ci un principiu transdisciplinar. Conţinuturile învăţării trebuie temeinic explicate şi exersate,
pentru ca predarea în clasele următoare să se poată clădi pe o bază solidă de cunoştinţe. Nivelul de
cunoştinţe de limba germană al elevilor este foarte variat, astfel că este necesară observarea atentă a
fiecărui copil şi elaborarea unor obiective individuale de dezvoltare.
Structurarea programei şcolare pentru clasa pregătitoare în patru părţi arată multitudinea de sarcini ale
disciplinei şi face posibilă dezvoltarea de competenţe generale şi specifice, dar nu trebuie să ducă la tratarea
izolată a părţilor componente. Dimpotrivă, tocmai la Limba germană maternă trebuie pus accentul pe o
legătură simbiotică a diferitelor sarcini şi pe ducerea lor la împlinire prin activităţi transdisciplinare.
Programa cuprinde competenţe şi conţinuturi obligatorii precum şi sugestii de activităţi de învăţare. Toate
descrierile de competenţe şi toate conţinuturile sunt obligatorii, nu şi ordinea în care sunt tratate. Ele sunt
formulate în aşa fel încât să descrie ce se cere de la elev şi să arate care este scopul activităţii didactice.
Trebuie avut în vedere că înţelegerea şi acumularea de cunoştinţe este permanent legată de emoţii şi
atitudini, iar cunoştinţele se achiziţionează legate de diferite forme de lucru. Copilul este mereu implicat cu
întreaga sa personalitate.
Sugestiile de activităţi de învăţare contribuie la dezvoltarea competenţelor specifice şi la însuşirea
conţinuturilor. Dascălul are liberatatea de a alege dintre activităţile de învăţare propuse cele care se pliază
mai bine pe nevoile clasei sau poate veni cu idei proprii privind strategiile didactice. Anexele privind
vocabularul de bază şi structurile gramaticale sunt obligatorii.
Pe baza programei de faţă, dascălul elaborează planificarea materiei, alege conţinuturi, le completează,
stabileşte accente şi le concretizează potrivit nivelului clasei şi condiţiilor existente. De asemenea, el va
formula teme de predare-învăţare şi va stabili ordinea lor cronologică.
Această programă şcolară se adresează şi şcolilor sau secţiilor cu predare în limba română în care limba
germană se studiază ca limbă maternă. Cadrul didactic va urmări formarea şi dezvoltarea competenţelor
generale şi specifice prevăzute de programa şcolară prin selectarea şi adaptarea de activităţi de învăţare în
funcţie de numărul de ore prevăzut de Planul-cadru de învăţământ pentru fiecare clasă.
În centrul predării germane a şcolii elementare stă competenţa de limbă maternă şi competenţa de limbă
străină. Cu celelalte competenţe, există suprapuneri şi legături: Unele competenţe sprijină dobândirea
celorlalte.
Extrase din: Competenţele-cheie pentru învăţarea de-a lungul vieţii. Un cadru de referinţă european.
Comunitatea Europeană 2007:
2
interpreta lumea şi de relaţiile cu alte persoane. asemenea, solicită, aptitudini, cum ar fi medierea şi
Competenţa de limbă maternă impune ca o înţelegerea interculturală. Gradul de stăpânire al
persoană să dispună de cunoştinţe de vocabular, unei limbi străine variază între cele patru dimensiuni
gramatică şi funcţiile limbajului. Acesta include o (ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi în diferitele
conştientizare a principalelor tipuri de interacţiune limbi, precum şi în funcţie de contextul social şi
verbală, o serie de texte literare şi non-literare, cultural, de mediu, de nevoile şi / sau interesele
principalele caracteristici ale diferitelor stiluri şi individului.
registre ale limbii, precum şi variabilitatea limbajului
şi a comunicării în contexte diferite. Competenţa de limbă străină necesită cunoştinţe de
vocabular şi cunoştinţe funcţionale de gramatică cât
Individul ar trebui să aibă abilitatea de a gestiona şi cunoaşterea principalelor tipuri de interacţiune
scris şi verbal o varietate de situaţii de comunicare, verbală şi de registru ale limbii. De asemenea,
de a-şi monitoriza comportamentul de comunicare şi important este şi cunoaşterea convenţiilor sociale şi
de a-l adapta la cerinţele situaţiei. Aceste aspectul cultural şi variabilitatea limbii.
competenţe includ şi capacitatea de a diferenţia şi
utiliza diferite tipuri de texte, de a cerceta informaţii, Printre abilităţile esenţiale pentru comunicarea în
de a colecta şi a procesa, de a utiliza diferite limbi străine se numără şi capacitatea de a înţelege
mijloace de ajutor şi de a formula şi exprima mesaje vocale, iniţierea, susţinerea şi încheierea
argumentele proprii, oral şi în scris adecvat unei conversaţii, cât şi texte, care corespund nevoilor
contextual într-un mod convingător. fiecărei persoane,să citească, să înţeleagă şi să fie
capabil să le creeze. Individul ar trebui să fie, de
O atitudine pozitivă faţă de competenţa de limbă asemenea, capabil, să utilizeze în mod
maternă implică o dispoziţie la dialog critic şi corespunzător mijloacele de ajutor, si de a invăţa
constructiv, cu o apreciere pentru estetica de limbă limbi, de asemenea, în mod informal, ca parte a
şi pentru căutarea după ea, şi un interes în învăţării pe tot parcursul vieţii.
interacţiunea cu ceilalţi. Acest lucru presupune o
conştientizare a impactului limbajului asupra altora şi O atitudine pozitivă este legată de aprecierea
necesitatea de a înţelege limbajul într-un mod pozitiv diversităţii culturale, precum şi de curiozitatea şi
şi responsabil social şi de a-l folosi în avans. " interesul faţă de limbă şi comunicarea interculturală.
Competenţe
Ar trebui să fie transmisă o atitudine pozitivă faţă de competenţa lingvistică. Aceasta presupune:
- Interes pentru dialog critic şi constructiv
- interes pentru a înţelege și a căuta estetica limbii
- Interesul de a interacţiona cu alţii
- Conştientizarea impactului limbajului asupra altora
- Necesitatea de a înţelege şi de a folosi limbajul într-un mod pozitiv şi responsabil social
- Aprecierea diversităţii culturale
- Curiozitatea şi interesul faţă de limbă şi faţă de comunicarea interculturală
Predarea limbii în învăţământul primar este un element important pentru continuarea dezvoltării
competenţelor lingvistice şi promovarea valorilor şi atitudinilor, după grădiniţă. Cadrul didactic are un rol
important de model şi trebuie să dispună de competenţe lingvistice, de specialitate şi didactice.
Competenţele de şcoală primară conduc spre cele din gimnaziu şi liceul. Pentru a ilustra acest lucru,
acestea vor fi enumerate mai jos, competenţele lingvistice prevăzute în programa şcolară a clasei a 12-a
pentru limba germană ca limbă maternă.
Competenţe
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii germane în diferite situaţii de comunicare
2. Aplicarea şi extinderea elementelor de bază ale activităţilor ştiinţifice cât şi însuşirea de cunoştinţe
de fundal literar-ştiinţifice, pe baza diverselor texte literare şi non-literare
3. Argumente scrise şi orale, exprimarea fondată a părerii şi criticarea diferenţiată a textelor literare şi
non-literare
4. Înţelegere pentru expresiile culturale străine şi pentru opiniile diferite
V.5. Conversaţia I.8. Cunoaşterea şi folosirea regulilor simple de II.5. Cunoaşterea şi folosirea regulilor simple de
- jocuri de dialog şi exerciţii; conversaţie conversaţie
- cunoaşterea, învăţarea, respectiv convenirea Reguli de conversaţie Reguli de conversaţie
regulilor conversaţiei şi efortul de a le păstra: Recapitularea regulilor de conversaţie deja
Privirea vorbitorului, Preluarea ocaziilor naturale de conversaţie cunoscute, discutarea lor, de ce sunt importante.
Ascultarea vorbitorului, Observarea conversaţiilor cu sau fără ordine Încercarea de a răspunde partenerului
A lăsa vorbitorul să termine de vorbit, (eventual înregistrare pe casetă audio) Probarea diferitelor forme de conversaţie, de ex.
A se anunţa la cuvânt, Întocmirea unor reguli simple pentru conversaţie, de conversaţie cu partener, în grup, în cerc.
A se adresa partenerului de conversaţie ex. a se anunţa la cuvânt, a vorbi numai când ai Vorbeşte cu partenerul tău despre acest lucru.
cu prenumele, cuvântul; a asculta ceilalţi vorbitori; a lăsa fiecare Vorbeşte în grupă despre acest lucru.
A nu râde de vorbitor, vorbitor să termine de vorbit; a nu râde, când cineva Descoperirea, a ceea ce este important în
A preda cuvântul, de ex. în conversaţie zice ceva inversat, a vorbi la temă conversaţie şi ce deranjează.
lanţ, Ascultă. Dezvoltarea comună a regulilor de conversaţie, de
A rămâne la temă; Vorbeşte tare şi clar. ex. sub forma unei planşe
- purtarea de conversaţii în cerc, într-o grupă, cu un Lasă … să vorbească.
partener; Anunţă-te.
- jucarea de jocuri de rol;
- jucarea de jocuri ajutătoare. Exersarea regulilor.
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
Includerea treptată a tehnicilor de conversaţie
simplă, de ex. a da cuvântul mai departe
V.6. Povestirea de experienţe trăite, observate, Exersarea diferitelor forme de conversaţie, de ex. II.6. Povestire coerentă
sentimente şi emoţii conversaţie cu partener, în grupă, în cerc. Experienţe personale, povestiri, succesiuni de
- povestirea în cercul de dimineaţă; imagini, imagini
- povestirea ”din cutia cu poveşti“: în ora de abilităţi I.9. Comportarea corespunzătoare în situaţii Povestire după succesiune de imagini
practice va fi decorată o cutie de pantofi. În aceasta simple de conversaţii Ce se întâmplă (în imagine)?
copii au voie să pună câte un obiect, despre care au Situaţii de conversaţie:a saluta, a se retrage,a Povestirea şi jucarea poveştilor citite.
voie să spună în faţa clasei 3 propoziţii. ruga, a mulţumi, a întreba, a se interesa, a-şi Imaginarea şi povestirea începutului sau sfârşitului
- povestirea la începutul săptămânii spune părerea, a se scuza, a se felicita unei serii de imagini incomplete; reprezentarea
- povestirea după vacanţă; Recurgerea şi crearea de situaţii de conversaţie, de grafică a fragmentelor.
- povestirea după un obiect/imagine impuls; ex. în vizită:
- observarea şi descrierea ulterioară a unor Bună dimineaţa, bună ziua, la revedere, ciau, bună II.7. Povestirea vie şi coerentă a experienţelor
proceduri, de ex. pregătirea mesei; seara, noapte bună. Experienţe personale
- urmărirea seriilor de imagini şi crearea unei poveşti Folosirea situaţiilor următoare, de ex. la cumpărături, Folosirea situaţiilor narative spontane, de ex. după
referitoare la acestea; la şcoală, acasă. pauză, la ocazii speciale
- exerciţii şi jocuri pentru sensibilizarea percepţiei, de Dă-mi te rog caietul (stiloul). Povesteşte ... .
ex. prin jocuri Kim Arată-mi te rog … . Povestirea de observaţii, de ex. în natură, in der
– ce lipseşte?, jocuri de memorie – găsirea perechii Pot eu te rog ... ? Natur, viaţa de zi cu zi
- exprimarea sentimentelor şi emoţiilor proprii; Mulţumesc(frumos). Observă.
- discutarea şi indicarea sentimentelor şi emoţiilor Punerea de întrebări şi a răspunde la ele. De ex. Ce observi?
celorlalţi; Cum…? Când…? Unde…? Ce…? Crearea regulată de timp pentru povestire, de ex.
- găsirea şi discutarea de soluţii pentru situaţii de Cum îţi merge? înainte de începerea orei, cerc narativ
stres emoţional; Pot să te ajut? Ascultarea atentă, a se exprima asupra povestirii şi a
Eşti bolnav? întreba
Întrebări, de ex. despre timp, despre loc (când Cugetarea, dacă cele experimentate au fost expuse
/unde) succesiv
Când vii tu ...?
Creionul îţi aparţine ţie?
Unde este cartea ta?
Cât este de târziu?
Cât este ceasul?
V.14. Luarea poziţiei corecte de scris I.21. Observarea condiţiilor exterioare pentru II.19. Observarea condiţiilor exterioare pentru
- Prezentarea de povestiri şi explicaţii, ajutor şi scris scris
indicii pentru poziţia corpului şi a mâinii Poziţia la scris Poziţia la scris
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
- desenarea unei imagini cu poziţia corectă a Potrivirea scaunelor şi meselor la statura copiilor. Potrivirea scaunelor şi meselor la statura copiilor.
corpului Observarea poziţiei favorabile individuale, de ex. Observarea poziţiei favorabile individuale, de ex.
- observarea şi discutarea imaginilor cu poziţia sursa de lumină, vederea la tablă sursa de lumină, vederea la tablă
corectă la scris Decizia asupra obiectului de scris, materialului de Decizia asupra obiectului de scris, materialului de
- indicarea consecventă a poziţiei corpului. scris, mărimea scrisului scris, mărimea scrisului
Ajutor şi indicii asupra poziţiei corecte a corpului Ajutor şi indicii asupra poziţiei corecte a corpului
şi a mâinii şi a mâinii
drept - strâmb drept - strâmb
Adunarea de experienţă în utilizarea diferitelor
obiecte de scris pe suprafeţe de scris diferite, de
ex. cu degetul sau băţul în nisip, cu cretă cerată
sau cu carioci pe coli mari de hârtie, cu buretele
ud pe tablă
V.15. Adunarea de experienţă cu diferite I.22. Bucuria formelor grafice Motivaţia II.20. Scrierea corectă ca formă şi ordonată
obiecte de scris şi suprafeţe de scris scrisului; înţelegerea desenelor Orientări formale pentru scriere
- probarea diferitelor obiecte de scris şi folosirea Elemente de formă, simboluri
lor creativă Păstrarea orientării formale în timpul scrierii, de
- desenarea, pictarea şi scrierea mare sau mică Bucuria în urma realizării cât mai exacte a ex. înclinarea şi unghiul de scriere; respectarea
pe diverse suprafeţe formelor grafice, la înţelegerea prin forme grafice, raportului dintre lungimile superioare şi inferioare,
- crearea unui mape cu producţiile proprii sau a copierea, concurs de scris. aceeaşi distanţă între rânduri şi cuvinte, şi a scrie
unei expoziţii cu tema „scrie, pictează[ ;i creează“ Inventarea de ornamente în mod egal între ele; să respecte marginea şi să
pentru părinţi Model de pictură. o păstreze
Ordonarea şi formarea individuală de bază, de ex.
V.16. Crearea cu elemente de formă a scrisului Ghirlande în culori diferite, mărimi, grupări II.21. Transcrierea şi scrierea de cuvinte şi
- copierea elementelor de formă ca linia (dreaptă, Reprezentarea grafică a mişcărilor ritmice propoziţii scurte lizibile şi succesive în scris
oblică, perpendiculară), vârful, ghirlanda, Buclă, Crearea individuală de foi de scriere de mână.
triunghi, pătrat, dreptunghi, oval, cerc (de Simboluri simple, de ex. pentru servicii din clasă/ Cuvinte / Propoziţii / Semne de punctuaţie
asemenea, pe caseta, hârtie) laude, reprezentarea lor şi verbalizarea
- crearea creativă cu elemente de formă, de ex. însemnătăţilor Descoperirea scrierii ca o activitate cu sens;
„acoperirea„ unui acoperiş cu ghirlande, citirea celor scrise
reprezentarea solzilor unui peşte, decorarea unui I.23. Descoperirea diferenţelor dintre litere, Introducere în scris; scrierea după prezentare, de
covor cu diferite forme. tipărire şi scris de mână ex. prin observarea amănunţită a imaginii cuvânt
şi acoperirea treptată a cartonului
- Litere tipărite Acoperă… .
- Litere scrise de mână Furnizarea de evenimente naturale de scris, de ex.
Compararea scrisului de tipar şi cel de mână scrierea unei propoziţii la o imagine, scrierea unei
… tipărit … invitaţii, o felicitare
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
… scris de mână … Indiciu: Se scriu numai cuvinte exersate!
Căutarea literelor scrise de mână din literele
prezentate, de ex. cu ajutorul cartonaşelor cu II.22. Scrierea experienţelor în propoziţii
litere. simple
Ordonarea literelor tipărite la cele scrise de mână, Scrierea experienţelor în propoziţii simple, logic
de ex. ”loteria lecturii” pe o parte literele tipărite consecutive, de ex. în vacanţă, la sfârşit de
pe cealaltă parte cele scrise de mână. săptămână, în pauză.
Transcrierea şi citirea unei propoziţii despre
I.24. Deprinderea elementelor de formă de experienţe, cele petrecute, auzite, de ex. glume,
bază ale scrisului de tipar şi realizarea lui în povestiri comice, experienţa cu un animal
mişcări corecte
Litere de tipar, elemente de formă II.23. Transpunerea imaginilor simple în limbaj
Exersarea elementelor de formă, şi în rânduri şi în scris
grupe; schimbarea mărimii scrisului şi a Ordonarea imaginilor în şiruri
instrumentului de scris Ordonează imaginile.
Stânga, dreapta Alcătuirea unei propoziţii pentru fiecare imagine.
orizontal, vertical, diagonal Scrie câte o propoziţie pentru fiecare imagine.
linia, ovalul, cercul, arcul, vârful, cârligul Găsirea unui titlu pentru fiecare poveste în
Crearea de litere tipărite, de ex. cu scobitori, imagini
sârmă, lână Găseşte un titlu care se potriveşte.
Crearea de litere, de ex. din plastilină Înlocuirea imaginilor dintr-un text lacunar cu
Umplerea formelor date cu litere de tipar cuvintele corespunzătoare
(Pictogramă) Căutarea mai mmultor propoziţii la o imagine şi
Reprezentarea literelor prin mişcare, de ex. mai transcrierea lor.
mulţi copii construiesc un „M“ Prezentarea
Ilustrarea conceptelor, de ex. orizontal cu o
balanţă, vertical cu un şnur (sudură) II.24. Alcătuirea de texte variate
Alegerea din mai multe cuvinte a celor ce
I.25. Reprezentarea literelor de tipar în ordinea potrivesc într-un text şi înlocuirea lor
corectă a mişcărilor Pune cuvântul care potriveşte.
Litere de tipar, Elemente de Formare Găsirea individuală a cuvintelor lipsă şi
prezentarea textului gândit individual
Ajutoare pentru fixare, de ex. prin daruri, desene Alegerea din mai multe cuvinte de acelaşi fel
Recunoaşterea punctelor de început şi a direcţiei (nume, acţiuni, descrieri) a celui care corespunde,
de mişcare pentru ca enunţul să aibă sens, de ex.: „Ana…
Unde începe … ? încet la şcoală“ (merge/sare/ fuge/aleargă)
Gruparea de litere mari şi mici. Înlocuirea cuvintelor care se potrivesc în text
Clasa pregătitoarea Clasa I Clasa a II-a
Ordonarea conţinutului de litere, de ex. prin lacunar
marcarea colorată a elementelor comune de Scrierea începutului sau sfârşitului unei povestiri
formă; crearea de grupe de litere cu acelaşi
element de bază II.25. Transcrierea faptelor simple
Compararea literelor care pot fi uşor confundate: Scrierea de ex. a listelor de cumpărături, teme de
b - d; h - k; l - t; m - n; p - q casă, mesaje scurte
Determinarea literelor dintr-un cuvânt, de ex. la Scrie un bilet de cumpărături/ un anunţ
început, la mijloc, la sfârşit Notarea observaţiilor simple despre ceva distinct,
Unde stă … ? de ex. în ştiinţa mediului
Ce stă … ? Scrierea punctelor cheie
Schimbarea mărimii de scriere şi a instrumentului Scrie puncte cheie.
de scris Scrierea de propoziţii adiacente la un fapt simplu,
de ex. despre un animal de casă
I.26. Scrierea lizibilă a cuvintelor şi Întocmirea de anunţuri, de ex. despre un obiect
propoziţiilor în scris de mână pierdut sau găsit.
Litere de tipar / Cuvinte
Îmbinarea de cuvinte şi propoziţii, descoperirea
scrisului ca activitate cu sens: etichetare de
imagini, completarea textelor lacunare;
Construieşte …. împreună.
Ceea ce se scrie individual se citeşte.
Controlează.
Copiază cuvintele ca un întreg;
Conducerea copierii:
Scrierea din imaginaţie
VOCABULAR DE BAZĂ
CLASA PREGĂTITOARE
A F cană, f hârtie, n
A atrage Fereastră, n hartă, f ardei, f
măr, -l carne, n cartof, f parc, m
pe bucuros brânză, m cal, n
a picta vulpe, m pisică, f prună, f
a decupa cinci a cumpăra pensulă, m
maşină, -a cinema, n păpuşă, f
clasă, f
G a lipi R
B furculiţă, lipici, m
baie, n die gâscă, f radieră, m
rochie, n căprioară, n
minge, n grădină, m mic
banca, f a da fustă, m
varză, m / varză, n roşu
urs, m a merge spital, n
a meşteri a aparţine rotund
a se târî
a meşteri galben prăjitură, m
piatră de construcţie, m sticlă, n vacă, f S
pahar, m bucuros scurt suc, m
pat, n mare salată, m
bibliotecă, f verde sandale, f
pară, f L sătul
poftim magazin, m oaie, n
albastru
H lung
A avea fular, m
creion, m a pune foarfecă, f
bluză, f cocoş, m cancelarie, n
mănuşi, f a crea
bomboană, n violet ciocolată, f
maro iepure, m linear, n
caiet, n dulap, m
pâine, n lingură, m a scrie
carte, n caiet, n bomboană, m
a se numi pantofi, f
colorat şcoală, f
aici/acolo
creion colorat, m
în spate
M salbă, f
unt, f acuarele, f negru
curte, m
a lua marmeladă, f porc, n
D miere, m al meu şase
mulţumesc pantalon, f cuţit, n sfoară, n
al tău găină, n lapte, f a fi – conjugarea vb. la
ţie câine, m mie prezent
sat, n înfometat morcov, f al lui/al ei
acolo obosit secretariat, n
trei muzeu, n ea,ei (singular, plural)
tu I căciulă, f şapte
a avea voie eu ciorapi, f
însetat lui/ei joc, n
lor
N a juca
nume, m ascuţit
E voi
lângă a vorbi
un/o a lor
în nu oraş, f
unu nouă a urca
raţă, f macaroane, f a pune
el J nucă, f cizme, f
zmeură, f da barză, m
a mânca
vouă
jachetă, f O stradă, f
portocaliu scaun, m
al vostru/a voastră
K portocală, f tocit
a căuta
cacao, m P supă, f
Structura propoziţiei
1 Cum te numeşti? Un/o/un ... te rog! mulţumesc! Adu/adu TW NW
Eu mă numesc... m/f/n... te rog. mulţumesc! Cât de multe WW NW vezi
Cum te numeşti? tu/vrei tu?
Te numeşti...? 10 Ce culoarea are mingea? TW WW NW
m/f/n... este...
2 Eu sunt Erkan, cine
Cum este m/f/n...? 16 Unde este mărul?
eşti tu?
Acesta este... m/f/n/ este
11 Unde este în/pe/sub/înainte/după/lângă/f/
Cine este acesta? creionul verde? n/ NW
Unde este adverbul, unde este...
3 Eu sunt obosit.
substantivul? PRÄP dem/die/dem NW
Eu sunt... Acolo/aici/acolo.
Eşti tu...? Eu doresc m/f/n …, te rog!
Da .Nu. 17 Unde sunt creioanele
Mulţumesc! colorate?
Eu vreau un/o/un... ... sunt...
4 Aceasta este o pisică.
Vrei tu un/o/un ...? Unde sunt f ...?
Aceasta este un / o / un...
Vrei tu m/f/n ...?
Ce este aceasta? Da , te rog. Nu , mulţumesc.
Un / o / un... 18 Păpuşa aparţine Inei.
Da/Nu, aceasta este un / o / M/f/n/ aparţine mie.
12 Eu am o păpuşă. Acolo, substantiv, ia m/f/n...
un ... Eu am in/o/un... m/f/n aparţine ţie.
Tu ai... Acolo, substantiv, dă m/f/n/...
5 Unde este Tina?
... are... substantiv.
Unde este...?
Cine are...? m/f/n/ ... aparţine lui/ei.
Acolo este.../aici/acolo Eu . Cui aparţine m/f/n...?
Nu. Eu am... ... aparţin mie.
6 unde este lingura?
Nu, tu ai... Cui îi aparţin …?
Unde este …?
Nu, ... are... Mie/ţie/lui/ei/substantiv.
M /f/ n ...este aici/ acolo/acolo.
13 Aceasta este o minge 19 Acesta este tabloul Anei.
7 Aceasta este o pară. albastră. m/f/n aparţine mie.
Este aceasta un /o /
Ce fel de un/o/un este Aceasta este al meu/a mea/al
un...? Da /nu.
aceasta? meu
Aceasta este un /o / un
Un WW NW .../al tău/a ta/al tău
Nu, aceasta este un /o / un...
Unde este un/o/un...? .../al lui/a lui/al lui
Aceasta este un /o / un ...
Acolo/aici/acolo. .../al ei/a ei/al ei...
Nu, aceasta este un /o / un...
Este acesta al meu/a mea/al
14 Arată-mi paharul meu ...?
8 Dă-mi mie mingea roşie!
roşu! Cine are un/o/un …/al tău/a ta/al tău...?
Arată/adu/dă mie te rog
WW NW? Eu . .../al lui/a lui/al lui...?
un/o/un...
Eu am m/f/n/ WW NW .../al ei/a ei/al ei...?
Mulţumesc.
Arată-mi te rog m/f/n... Este acesta m/f/n/ ...de la...?
15 Câte cărţi ai tu? Da. nu, acesta este al meu/al
Numără-le... tău/al lui ...
9 Un pahar cu lapte, te rog!
Cât de multe ... vezi tu? Nu, acesta este ... de la ...
Clasa I
m m
v
o
r
b
i
a
s
ă
r
i
o
r
a
ş
,
s
t
a
a
p
u
n
e
ora,f noi de ce
a căuta al nostru ce X, x
supa, f jos a spăla
dulce jos apă, n Y, y
a exersa moale Z, z
T, t peste Crăciun
deoarece cifră, f
tabla, f V, v a plânge a plăti
zi, m alb dinte, m
mătuşă, f tată, m cine zece
a dansa a uita a deveni a desena
geantă, f a înţelege cum a arăta
ceaşcă,f mult din nou timpul, f
farfurie, m patru câmpie, f a trage
animal, n pasăre, m cât de mult camera, n
cerneală, f plin vânt, m zoo, m
masă, m de la iarnă,m la
tort,f de la noi zahăr, m
trist înainte de amiază, a şti tren, m
a bea m unde limbă, f
a usca săptămână, f înapoi
a face sport W, w a locui împreună
uşă, f lup, m doi
pădure, m a vrea între
U, u când cuvânt, n doisprezece
a fost a dori
ceas,f cald cârnaţ, f
şi a aştepta
Clasa a II-a
unul iunie noiembrie, m
unul, n acum
A, a unu K, k numai
sfârşit, n nucă,f
de la nepot, m der calendar, m
opt pământ, f a pieptăna
toţi a recolta poate O, o
mierla, f cană, f
sărac castană, f fruct, n
a respira F, f nici un sau
şi a cunoaşte des
sarcina, f a prinde lumânare, f fără
august, m culoare, f cireaşă, f octombrie, m
carnaval, m a lipi Paştele
februarie, m a găti
B, b pană,f coş, m
fin corp, m P, p
bebeluş, n blană,n a costa
pârâu, m poză, n bucătărie, f parc, m
a coace liber plantă, f
banană, f proaspăt prună, f
a construi broască, m L, a curăţi
a începe fruct, f piramida, f
munte, m vulpe, m miel, n
a mişca cinci ţară
a lega frunziş Qu, qu
eşti a trăi A cârăi
lat G, g scară,n
a arde lume, f
scrisoare, m musafir, m violet R, r
cetate, f a aparţine a lăuda
perie, f exact gaură, n Roată, n
ieri copt
sticlă,n a rima
C, c noroc, n M, m a rupe
a mormăi a fugi
cor, m mai, m inel, m
clovn, m porumb, m fusta, m
H, h câteodată România
piaţă, m rotund
D, d A ridica martie, m
luminos mare, n
atunci inima, n făină, n S, s
dată, n vrăjitoare, f piţigoi, f
a gândi aici lubeniţa, f suc, m
decembrie, m sus om, m a colecţiona
pe tine foame, m a memora nisip, m
dictare, n pălărie, m mie acru
obiect, n a plăcea cutie, f
chiar gunoi, m oaie, n
zmeu, m I, i muzică, f a privi
trei umbrelă, m
a mirosi lui rău
întunecat al lui, lor N, n cheie, m
sete, m ei, a ei şase
după foarte
noapte, f săpun, f
E, e J, j natură, f frânghie, n
cuib, n al lui, a lui,
stejar, f vânător, m nouă al lui
a se grăbi ianuarie, m nu septembrie, m
unul iulie, m Nicolae, m sine
şapte X,
silabă, f x
a trebui
soare, f Y,
piatră, m y
cizmă, Z, z a vrăji
m încet gard, m
barză, m zece
a zumzăi lămâie, f
la
la
T, t doi
brad, f
a înlocui
taxi, n
a împărţi
telefon, n
adânc
roşie, f
oală, m
uşă,n
a purta
a visa
prosop, n
lalea, f
a face
U, u
bufniţă
la
V, v
perioadă, n
a vinde
a pierde
a încerca
văr, m
bovine, n
patru
popor, n
de la
W, w
a creşte
vagonul, m
perete, f
deoarece
departe
cui, cui
când
a arunca
unde
nor, f
vierme,m
2. Forme indicative ale scrisului de mână
Scrisul de mână propus serveşte ca bază pentru învăţarea scrisului cursiv şi ca bază de orientare spre
deprinderea scrisului personal.
Pentru evaluarea scrisului, pot fi verificate următoarele aspecte: traiectoria de mişcare, lizibilitatea,
acurateţea, proporţiile, distanţa între litere şi cuvinte, scrierea pe linie, înclinarea, randamentul de scriere într-
un anumit interval de timp, capacitatea de organizare, aspectul general.
39
3. Elemente formale ale scrisului de tipar
Linie
Arc
oval
Oval
Arcadă
Cârlig
Laţ
Ghirlandă
Buclă
Val plat
Elementele formale se găsesc în perioada iniţială în desene, exerciţii de mişcare şi istorii de mişcare pentru
scris. Ele vor fi corelate cu literele respective şi nu pot fi practicate în mod izolat.
Propuneri de revizuire a transcrieri şi dictări
La constatarea progresului în învăţarea scrierii corecte, se va face diferenţa între transcrieri (texte
exersate) şi dictări (texte neexersate), identificându-se competenţele de scriere ortografică ale unui elev
după o dictare. Cu toate acestea, importanţa transcrierilor nu poate fi subestimată, deoarece acestea au o
mare valoare de exerciţiu şi, astfel, ajută la creşterea siguranţei în scriere. În plus, elevii mai slabi reuşesc
mai uşor prin transcrieri să obţină succes, element esenţial pentru construirea motivaţiei. La ambele forme
de exerciţiu, elevii cu dificultăţi nu ar trebui evaluaţi după numărul de greşeli, ci după progresul în învăţare.
O transcriere poate fi dată la fiecare două săptămâni, iar dictările trebuie să fie cel puţin două, dar nu mai
mult de patru pe lună. În cazul lungimii textelor, trebuie luate în considerare clasa şi nivelul ei de
performanţă. În clasa a II-a, vor fi propuse texte cu un număr total de 20 - 35 de cuvinte din vocabularul de
bază.
Pentru a evalua ortografia în toate exerciţiile, se recomandă, în special la dictări, folosirea unui barem
prestabilit, care este cunoscut de elevi.
Propunere de notare: