SUBIECTUL 61

DIAGNOSTICUL RADIO-IMAGISTIC AL TUMORILOR CEREBRALE

Conf. Dr. G. Iana – UMF "Carol Davila", Bucuresti
In mare, 1/3 din tumorile cerebrale sunt reprezentate de metastaze, 1/3 de glioame, respectiv 1/3 sunt de origine
nongliala.
Termenul de “gliom” este nespecific indicand faptul ca o tumora isi are originea de la nivelul celulelor gliale:
astrocite, oligodendrocite, ependimale si celule ale plexului coroid. Astrocitomul este cel mai frecvent gliom fiind
impartit in astrocitom “low grade”, anaplastic si glioblastom.
Tumorile celulelor nongliale reprezinta un grup heterogen de tumori, dintre care meningiomul este cea mai
frecventa.
Distributie pe varste:
- < 2 ani: papilom de plex coroid, astrocitom anaplastic si teratom
- Prima decada: meduloblastom, astrocitom, ependimom, craniofaringiom, gliom, metastaze de la
neuroblastom
- Adult: metastaze (50%), astrocitom, glioblastom, meningiom, oligodendrogliom, adenom pituitar si
neurinom.
Tumori intraaxiale la copil:
- Supratentorial: astrocitom, PNET, DNET, gangliogliom
- Infratentoriale – sunt cele mai frecvente: astrocitom pilocitic, PNET (meduloblastom), ependimom
Tumori intraaxiale la adult:
- Supratentorial: metastaze (++), gliom (25%) (astrocitom anaplastic, glioblastom, oligodendrogliom)
- Infratentorial: metastaze (++++), hemangioblastom
Semne de localizare extranevraxiala:
- LCR peritumoral
- Vase subarahnoidale deplasate
- Substanta cenusie intre tumora si substanta alba
- Deplasarea si expansionarea spatiului subarahnoidian
- Baza larga de implantare pe dura
- Reactie osoasa
- Tumorile extranevraxiale nu deriva din tesut cerebral, deci nu prezinta bariera hematoencefalica, in
consecinta majoritatea prezinta captare omogena a contrastului intravenos
Extensie tumorala locala:
- Astrocitoamele se extind de-a lungul tracturilor corticospinale si nu respecta structurile comisurale
interlobare
- Ependimoamele de V. IV la copii au tendinta de a se extinde prin orificiul Magendie catre cisterna magna
si prin orificiul lateral Luschka catre unghiul pontocerebelos
- Oligodendroglioamele manifesta tipic extensie catre cortex
Calcificari intratumorale:
- Intranevraxiale: astrocitom (20%), oligodendrogliom (90%), metastaze, ependimom (50%), papilom de
plex coroid (25%), gangliogliom (40%)
- Extranevraxiale: meningiom (25%), craniofaringiom (90%), chordom, chondrosarcom
Care este rolul imagisticii in diagnosticarea tumorilor cerebrale? Ce trebuie precizat?

Semne generale ce trebuiesc urmarite:

Diagnostic Este tumora?

de natura Dg. diferential cu alte lez. expansive (infectii, parazitoze, AVC pseudotumoral, hematom, MAV).
Caracter BENIGN MALIGN
benign/ -datorita cresterii lente: efect de masa mic -edem
malign -efect de masa important
-priza de contrast
Localizare INTRANEVRAXIALE ENDOCRANIENE EXTRANEVRAXIALE

351
 SUPRATENTORIAL INFRATENTORIAL SUPRATENTORIAL INFRATENTORIAL
E E E E
- astrocitom - hemangioblastom - meningiom - neurinom
- oligodendogliom - meduloblastom - craniofaringiom - meningioame
- glioblastom - astrocitom - chist epidermoid - chist epidermoid/
- limfom - ependimom - adenom hipofizar dermoid
- metastaze - metastaze - lipom
- papilom de plex - papilom de plex - chordom
coroid coroid - tumora de glomus
- chiste coloide jugular
- tumorile glandei - metastaze
pineale
Localizari particulare T. INTRAVENTRICULARE: ependimom, meningiom, papilom.
T. DE LINIE MEDIANA: chist coloid, lipom, teratom.
T. ALE BAZEI CRANIULUI: chordom, condrom, metastaze.
Numar Unice/ multiple
Caracteristic -bine circumscrise/slab delimitate, regulate/neregulate, dimensiuni, densitate/semnal, priza de contrast,
i imagistice etc.
Raporturi de - cu structurile vasculare (angiografie, angioCT, angioRM)
vecinatate - cu ariile motorii (IRM functional)
Hernierea - subfalciforma, descendent transtentorial, ascendent transtentorial, tonsilara
cerebrala
Diagnostic - in special ghidarea biopsiei
histologic Prudenta!

Particularitati dupa localizare:

Localizare Priza de Margini Morfologie Efect de masa

contrast
Intranevraxial - profund - variabila,
- pot fi -variabila, - efect intrinsec
sau mica, nodulara
infiltrative, substanta cenusie - parenchim/giri
superficial sau larga dificil de separat este rareori mariti
de parenchimul implicata
inconjurator
Extranevraxial - de obicei - de obicei - margini netede, - limitare durala - efect extrinsec cu
superficiale densa si adesea bine deplasarea, turtirea
uniforma, cand delimitate girilor si a
este prezenta cortexului

A. TUMORILE SUPRATENTORIALE
1. EXTRANEVRAXIALE
 MENINGIOM
- cea mai frecventă tumoră primitivă intracraniană, extranevraxiala, nonglială, derivata din celulele meningoteliale
(arahnoidale)
- poate apare la orice vârstă (frecvent: 45 ani); 60% la femei
- 1% - multiplu: în neurofibromatoză
- aspectul histologic este variat:
 meningotelial (celule uniforme)
 fibroplastic (fusiform)
 psamomatos (calcificari si osificari neregulate)
 angiomatos (intens vascularizat)
 atipic (activitate mitotica crescuta)
 anaplastic malign (semne de malignitate)
- localizări comune: regiunea parasagitală, convexităţile, aripile sfenoidale, corpul sfenoidal, regiunea periselară

352
 Rx CT IRM Angiografie

- modificări - leziune izo-hipodensă - T1 - în izosemnal faţă de - evidenţiază tipul şi

hiperostozice focale ale faţă de cortexul cerebral cortex gradul de
craniului - iodofilie omogenă - în hiposemnal fata de s.a. vascularizatie
- calcificări - 20% - arii de - T2: hiper-izosemnal - posibilă
- +/- eroziuni ale podelei calcificări; tumora poate - încărcare marcată cu Gd. embolizarea
şeii turceşti fi complet calcificata - „tail” sign (apartenenta durala) preoperatorie
- rar: componente - baza larga de implantare pe - umplerea venoasa
chistice, necrotice sau meninge prematura este un
grăsoase - obligatoriu venografie RM semn de
- poate determina invazie pentru tumorile situate in vascularizatie
si ingrosare (scleroza) a adiacenta sinusurilor venoase crescuta sau de
structurilor osoase pentru evaluarea permeabilitatii malignitate
adiacente - infiltrarea sinusului cavernos
poate determina constrictia
arterei carotide interne
- meningioamele situate la baza
craniului pot infiltra fosa
pterigopalatina (via nerv
maxilar), fosa infratemporala
(via nerv mandibular), sau orbita
 CRANIOFARINGIOM
- tumoră benigna cu crestere lenta si expansiva (grad I OMS) ce se dezvolta intra sau supraselar din resturi ale
pungii Rathke (ductus cranio-pharingeus)
- apare la copii si adultii tineri
- neuropatologic sunt constituite din structuri chistice unice sau multiple cu continut variabil (proteinaceu,
colesterinic) si componente solide, frecvent calcificate; pot exista si calcificari parietale la nivelul chistelor;
tumora poate fi complet solida
- localizare: la joncţiunea dintre glanda pituitară şi infundibul; rareori strict intraselara sau intraventriculara (V. III)
- frecvent aderent de structurile adiacente
- tablou imagistic: tumora multilobulata, net delimitata, frecvent supraselara, cu structura heterogena solid-chistica.
Chistele au tipic hiposemnal T1 diferit de cel al LCR (continut proteinaceu), dar pot avea si hipersemnal T1 nativ
(continut colesterinic); semnalul T2 al componentelor chistice este marcat hiperintens. Componentele tumorale
solide sunt hipo-izointense T1 si neomogen hiperintense T2, uneori calcificate (asemnale T1/T2). Post
administrare de gadolinium se evidentiaza incarcare marcata a componentelor vitale, indeosebi al nodulilor solizi,
dar si al peretilor chistelor.

Rx CT IRM
+ calcificari supraselare - leziune chistică, cu componente HT1, HT2
solide iodofile - calcificările pot fi vizibile în T2
+/-calcificari
+/- hidrocefalie

 CHIST EPIDERMOID
- masă extraaxială formată din celule epiteliale şi produsele lor descuamate, cu crestere lenta
- localizare: unghiul ponto-cerebelos (40% din cazuri), regiunea paraselară, calvarie
- tablou imagistic: masa chistica extranevraxiala cu localizarile predilecte mentionate, avand semnal lichidian
foarte asemanator LCR-ului, insa usor mai intens T1; diferenta de semnal fata de LCR este mai evidenta pe
secventele PD si Flair (discret hipersemnal). Formatiunea este omogena, nu capteaza s.c., rareori prezinta
calcificari parietale. Efectul de masa este redus, determinat de volumul tumorii, cu amprentarea parenchimului sau
a nervilor cranieni adiacenti si cu insinuarea in scizurile naturale ale spatiului subarahnoidian. Frecvent exista o
discrepanta intre dimensiunile mari ale tumorii si tabloul clinic sarac.

Rx. CT IRM Angiografie

- nespecific; poate apare -leziune hipodensă, - HT2, h/HT1 - evidenţiază natura
353
 o lacuna la nivelul omogenă (~ LCR) - aspect heterogen avasculară a
calvariei, cu - neiodofilă - nu se încarcă cu Gd. tumorii
osteoscleroza marginala - calcificari (25% din - restrictie marcata a difuziei
cazuri) apei (dg. dif. cu chistul
arahnoidian )

2. INTRANEVRAXIALE
 GLIOAMELE (nota: eu una mi-am cam prins urechile in ceea ce a scris Iana aici asa ca am adaugat un paragraf
din Ligia Opris care mie personal mi s-a parut mai logic si mai digerabil)
Astrocitoamele sunt neoplasme ale celulelor gliale astrocitare. Reprezinta 30% din totatul tumorilor cerebrale.
Dintre acestea 10% sunt astrocitoame „low grade”, 20% astrocitoame anaplastice si 35% glioblastoame.
Astrocitoamele se divid in doua grupe majore:
A. Astrocitoamele difuz infiltrative:
- Astrocitomul „low grade” (grad II OMS)
- Astrocitomul anaplastic (grad III OMS)
- Glioblastomul (grad IV OMS)
B. Astrocitoamele focale: sunt mai circumscrise si au tendinta mai scazuta de crestere si transformare anaplazica:
- Astrocitomul pilocitic
- Xanthoastrocitomul pleomorf
- Astrocitomul subependimal cu celule gigante
- Gliomul de trunchi cerebral
Astrocitomul „low grade”: masa expansiva intranevraxiala, neincapsulata, cu limite infiltrative si structura cel
mai frecvent omogena. Uneori contin microchiste, calcificari si foarte rar hemoragii. Nu se incarca cu s.c. iar atunci
cand exista un fin enhancement parcelar, acesta indica de obicei portiuni degenerate anaplastic. Efectul de masa este
redus.
Astrocitomul anaplastic: formatiune emisferica de substanta alba (cu posibila invazie a cortexului), cu crestere
difux infiltrativa si structura heterogena prin prezenta de zone necrotice neregulat conturate, necaptante. Captarea
contrastului este puternica, neomogen difuza, uneori doar periferica si „in ghirlanda”. Pot exista sangerari
intratumorale. Edemul vasogenic peritumoral este constant si extins, efectul de masa este important. Este important de
retinut ca exista celule tumorale si in afara ariei de enhancement si chiar si a celei de edem peritumoral. Diagnostic
diferential foarte dificil cu glioblastomul.
Glioblastomul: tumora infiltrativa cu structura marcat heterogena, continand zone de necroza neregulat conturate,
arii hemoragice si de proliferare vasculara. Priza de contrast este difuz neomogena, cu zone multiple de captare inelara
cu contur neregulat in marginile necrozei intratumorale, alternand cu prize nodulare parcelare. Edemul vasogenic este
extins putand cuprinde o intreaga emisfera sau chiar sa se extinda via structuri comisurale contralateral, capatand
aspect „in fluture” (marker de anaplazie avansata). Glioblastomul poate infiltra si truchiul cerebral (extensie caudala) si
poate disemina leptomeningeal.
(text original)
 Astrocitomul
- localizare: oriunde în emisferele cerebrale
CT IRM Angiografie
- arii omogene, hipodense, relativ - h T1, H T2 - tumoră avasculară
bine delimitate; 20% calcificări - leziune omogenă, bine delimitată -deplasarea vaselor de sânge
- edem perilezional pp cu gradul -încărcarea cu Gd: sub formă datorită efectului de masă
T. nodulară sau difuză
- iodofilie pp cu gradul T.

 Glioblastomul şi astrocitomul anaplastic

= tumori nediferentiate, foarte agresive
CT IRM Angiografie
-aspect variabil (functie componente) -aspect heterogen: hemoragie, -neovascularizaţie cu vase
- frecvent: leziune neomogenă pre si necroză, componente solide patologice
postK, cu arii hipo- hiperdense, bine - h T1, H T2 ± modificări hemoragice - drenare venoasa precoce
delimitată + edem înconjurător - încărcare Gd marcată,neomogenă
354
 Oligodendrogliomul
- Tumora a tesutului neuro-epitelial, derivata din oligodendrocite
- Localizare: supratentorial in substanta alba lobara, cu crestere spre cortex sau ganglionii bazali, cel mai frecvent in
lobul frontal; foarte rar infratentorial.
- Grading: grad II sau III (oligodendrogliomul anaplastic)
- Tablou imagistic: tumora infiltrativa, relativ net delimitata, cortico-subcorticala, cu edem perilezional si structura
heterogena prin prezenta calcificarilor grosiere. Calcificarile apar in 2/3 din oligodendroglioame si constitue un
criteriu de diferentiere de astrocitoamele difuze (desi 20% din astrocitoamele difuze au calcificari). Enhancementul
este discret-moderat, parcelar. Pot exista si microchiste intratumorale, necaptante.
- Oligodendrogliomul anaplastic se diferentiaza difil de glioblastom si de astrocitomul anaplastic

Rx. CT- IRM

- calcificări - nespecifice (asemănător altor tumori gliale)
- incidenţă  a calcificărilor: hiperdense in CT, asemnal in RM

 LIMFOMUL
- cel mai frecvent: limfomul nonHodgkin cu celule B
- 60%: mase solitare în momentul descoperirii
- au creştere rapidă şi răspuns iniţial rapid (dar temporar) la steroizi şi radioterapie
- localizare: tipic – periventricular si adesea implică corpul calos, afectand si emisferul controlateral
- tablou imagistic: tumori infiltrative circumscrise sau difuze, unice sau multiple, cu localizarile descrise, avand
semnal nativ T1 si T2 apropiat de cel al parenchimului normal (din pricina celularitatii bogate), distincte in special
prin edemul peritumoral (hipersemnal PD, T2 si Flair); incarca puternic substanta de contrast. La pacientii
imunocompromisi priza de contrast este neomogena, inelara, existand necroze si hemoragii intratumorale. Formele
difuze („lymphomatosis cerebri”) prezinta hipersemnal T2 si cuprind substanta alba din jurul ventriculilor laterali,
bilateral, simetric, cu priza de contrast redusa sau absenta.
- Diagnostic diferential:
 Formele circumscrise se diferentiaza dificil de metastaze si glioame maligne, mai ales pe seama edemului
peritumoral si a efectului de masa care sunt reduse in limfoame. Reducerea dimensiunilor tumorale sub
corticoterapie pledeaza pentru diagnosticul de limfom, fara a fi insa un criteriu de diagnostic cert.
Diagnosticul histologic trebuie confirmat prin biopsie cerebrala inainte de a se recurge la chimio si
radioterapie.
 Formele difuze trebuiesc diferentiate de afectiunile difuze ale substantei albe, in special de cele
inflamatorii.

CT IRM
-leziune hiperdensă (din cauza hipercelularitatii), omogena, iodofilă, - încărcare cu Gd.
bine/difuz delimitata; efect de masa redus raportat la dimensiunile
tumorale
-la pacienţi cu SIDA: leziuni cu inel periferic ce prind contrast

 METASTAZELE
- apar frecvent în neoplasmele pulmonare şi de sân, carcinoamele renale si gastrointestinale si melanomul
- 25% din tumorile cerebrale sunt metastaze
- localizare: 20% infratentorial, 80% supratentorial; frecvent la nivelul joncţiunii substanta alba-substanta
cenusie
- frecvent înconjurate de edem vasogenic
- leziuni unice/multiple (70% sunt multiple)
- tablou imagistic: nodul rotund, bine delimitat, cu structura solida sau solid-necrotica si dimensiuni
variabile (mm-cm). Asociaza edem vasogenic periferic de obicei extensiv, in disproportie cu dimensiunile
mici ale tumorii. Metastazele hemoragice (de la carcinom renal sau bronsic) pot avea hipersemnal T1 nativ
determinat de methemoglobina, iar cele de la melanom apar hiperT1 din cauza efectului paramagnetic al
melaninei. Metastazele capteaza substanta de contrast fie nodular, fie periferic (inelar sau „in ghirlanda”),
in jurul componentei centrale necrotice necaptante.

355
 CT IRM
- leziuni hipodense, majoritatea iodofile - hT1, izo/discret HT2, incarcare cu Gd
+/- edem înconjurător, cel mai frecvent - edemul bine vizualizat în T2, PD si Flair
important

 Metastaze hemoragice (ex. în melanoame)

CT IRM
- leziuni hiperdense, iodofile - HT1, hT2, se încarcă după administrarea de Gd.

 Metastaze solitare chistice: diagnostic # cu astrocitomul chistic (metastazele prezintă edem important)
 Metastaze cu calcificări: în tumorile pulmonare, gastro-intestinale si osteosarcom
Alte tumori rare: papiloame de plexuri coroide, chiste coloide, gangliomul, tumorile glandei pineale.
B. TUMORILE INFRATENTORIALE
1. ENDOCRANIENE EXTRANEVRAXIALE
 MENINGIOMUL
- Localizare: stânca temporală, clivus, gaura occipitală mare, tentorium /foarte rar: ventriculul IV
- CT, IRM: asemănător leziunilor supratentoriale
- Vezi mai sus
 NEURINOAME
- cel mai frecvent nervul VIII (acusticovestibular) şi mai rar n. VII (facial) si n. V (trigemen)
- multiple - neurofibromatoză tip II: nn. XII, IX, X. Neurinomul bilateral de acustic este patognomonic pentru
neurofibromatoza tip II
- are ca punct de plecare celulele Schwann din invelisul nervilor cranieni
- tablou imagistic: tumora net delimitata, incapsulata, cu dimensiuni foarte variabile de la tumora milimetrica
intrameatala pana la tumora voluminoasa extrameatala cu efect de masa important. Semnalul este omogen, izo-
hipointens T1 si hiperintens T2 in formele incipiente si heterogen in cele voluminoase, cu chiste, necroze si chiar
sangerari intratumorale; priza de contrast este omogena in neurinoamele mici si intensa, neomogena in cele
voluminoase, degenerate (obligatoriu achizitii T1 Fat Sat post contrast). Neurinoamele cu dimensiuni mari pot
determina compresia trunchiului cerebral, a cerebelului si ventriculului IV cu hidrocefalie secundara.

Rx. CT IRM
T. de n. VIII: - leziuni izodense, intens iodofile - h T1; HT2, gadofila
lărgirea şi - T de n. VIII: lărgirea canalului + Gd ptr decelarea de neurinoame mici de
eroziunea acustic ce apare ocupat de masa acustic înaintea modificărilor osoase sau a
canalului acustic tumorală unghiului pontocerebelos

 TUMORI EPIDERMOIDE ŞI DERMOIDE

- tumori congenitale benigne
- pentru tumora epidermoida vezi mai sus
- dermoidul este un chist de maldezvoltare cu perete format din epiderm si anexe cutanate (par, glande sebacee
si sudoripare, calcificari). Apare predominant pe linia mediana: regiune selara, frontobazal, regiune pineala si
la nivelul ventriculului IV. Are tendinta la rupere cu diseminarea consecutiva a continutului sau colesterinic in
spatiul subarahnoidian provocand o meningita chimica.
- tablou imagistic pentru tumora dermoida: structura heterogena, caracteristic fiind hipersemnalul T1 nativ dat
de continutul sau lipidic. In ponderatie T2 semnalul este hiperintens neomogen sau hipointens. Nu prezinta
priza de contrast. Atunci cand dermoidul se rupe se pot identifica mici depozite lipidice in hipersemnal T1
diseminate in spatiul subarahnoidian (cu aspect de picaturi sau margele).
- diagnostic diferential foarte dificil cu teratomul

CT IRM
- leziuni izodense cu LCR-ul, neiodofile - semnal ~ LCR-ului

356
 - nu invadează structurile învecinate

 LIPOAMELE
- tumori benigne
- localizare: cisternele cvadrigeminală şi perimezencefalică

CT IRM
Leziune hipodensă, cu densitate grăsoasă; uneori: calcificări hiper T1 (suprimat pe secventele STIR),
izo- hipersemnalT2

 CHORDOMUL
- localizare: frecvent pe clivus (la nivelul suturii sfeno-occipitale); rar pe stânca temporală producand distrucţie osoasă
- este o tumora foarte rara ce se dezvolta din resturi ale notochordului, fiind o tumora de linie mediana cu punct de
plecare caracteristic la nivelul clivusului, de la nivelul seii turcice pana la foramen magnum
- aspect caracteristic: tumora de linie mediana, iodofila, cu caracter destructiv locoregional, cu componenta
extraosoasa

CT IRM
leziuni hipodense cu incluzii hiperdense (fragmente de os), - h T1, H T2; se încarcă cu Gd
osteoliza - structura neomogena din cauza
calcificarilor si a hemoragiilor
intratumorale

Alte tumori rare: papilomul de plexuri coroide, tumora de glomus jugular, metastazele.
2. INTRANEVRAXIALE
- pot prezenta: - semne focale datorită implicării structurilor nervoase din fosa posterioară, cerebel, trunchi
cerebral
- semne datorate hidrocefaliei supratentoriale
- tumori: - primare: copii (glioame de trunchi cerebral, meduloblastom cerebelos sau astrocitom)
- secundare: adult (metastaze ale tumorilor pulmonare – bărbaţi sau de sân – femei)
 ASTROCITOMUL PILOCITIC
= cea mai frecventă tumoră infratentorială la copii
= e o tumoră slab infiltrativă, bine delimitată, cu componentă chistică (60%) – diagnostic diferential foarte dificil cu
hemangioblastomul (diagnosticul se transeaza angiografic)
- localizare: emisferele cerebeloase, chiasma optica, nervii optici, trunchi cerebral, talamus, hipotalamus

CT IRM
-componenta -solidă: izodensă -20% prezintă -componenta - nodulară: izoT1, uşor H T2
calcificări - chistică: izoT1, H T2
-chistică: hipodensă - încărcare cu Gd la nivelul componentei solide
-iodofilie marcată a componentei solide ± capsulei
chistului

 MEDULOBLASTOMUL
- Este o tumora embrionara cu origine neuroectodermala primara si localizare infratentoriala
- Cea mai frecventă tumoră infratentorială la copii < 15 ani: reprezinta ¼ din tumorile de fosa craniana posterioara la
copii. Reprezinta 15-25% din totalul tumorilor cerebrale la copil (pe locul III dupa astrocitom si ependimom).
- Tumorile se dezvolta pornind din vermisul cerebelos sau planseul V. IV cu invazie a V. IV si infiltrarea
parenchimului adiacent (vermis, emisfere cerebeloase, tegment pontin) si diseminare leptomeningeala spinala, pana
in fundul de sac dural sacrat. Localizarea laterala in emisferele cerebeloase este mai rara si apare la varste mai mari.
- Tablou imagistic: masa tumorala ce ocupa partial sau total V. IV si infiltreaza vermisul cerebelos, cu structura
neomogena prin prezenta de microchiste si enhancement moderat sau marcat parcelar. Pot fi vizualizate metastazele
leptomeningeale intracraniene, dar mai ales spinale.

CT IRM
357
 - densitate tisulară, omogenă, izo/uşor hiperdensă, iodofila -izosemnal T1 şi T2
- rar: calcificări, chiste -încărcare crescută după administrarea de Gd
 EPENDIMOMUL
- Tumora ce se dezvolta din celulele ependimare de la nivelul ventriculilor cerebrali si din canalul central al maduvei
spinarii, deci se pot dezvolta atat cerebral cat si spinal
- Incidenta: 15% din tumorile fosei craniene posterioare la copil, varsta predilecta fiind primele doua decade de viata
- Localizarea predilecta este la nivel infratentorial (70%), in interiorul V. IV, cu extensie caudala in foramen
Magendie, mai rar prin orificiul Luschka spre cisterna pontocerebeloasa sau rostral
- Supratentorial (30%) au ca punct de plecare peretele ventriculilor laterali sau ai V. III, cu crestere intraventriculara,
dar si extraventriculara
- Diseminarea leptomeningeala este rara
- Tablou imagistic: masa intraventriculara solida, neregulat si net conturata, cu structura heterogena, neomogena, cu
calcificari si microchiste si enhancement parcelar, moderat. La nivelul fosei posterioare ependimonul umple V. IV si
se insinueaza in recesurile acestuia, uneori cu extensie in cisterna pontocerebeloasa, alteori inspre canalul ependimal
al maduvei cervicale inalte. Formele anaplastice contin zone necrotice intratumorale si pot invada parenchimul
periventricular, determinand edem reactiv.
- CT, IRM: nu sunt specifice; diagnostic # cu meduloblastomul şi papilomul de plexuri coroide
 HEMANGIOBLASTOMUL
- Este o tumora a meningelui cu histiogeneza incerta
- Localizare: 90% infratentorial (emisfere cerebeloase si vermis, planseul V. IV) si spinal (intramedular)
- Sunt cele mai frecvente tumori cerebeloase primare la adult (30-40 de ani)
- 10% -20% se asociaza cu boala von Hippel-Lindau: facomatoza genetica caracterizata prin hemangioblastoame la
nivelul sistemului nervos central si retinei, feocromocitom si multiple chiste pancreatice si renale, cele renale avand
risc crescut de transformare maligna in carcinoame.
- Tablou imagistic: aspectul tipic este de tumora solid-chistica cu localizare infratentoriala cerebeloasa. Chistul are
continut lichidian. Nodulul tumoral solid, situat excentric si constituit dintr-o retea densa de capilare sau structuri
cavernomatoase are uneori dimensiuni foarte mici si este indistinct nativ. Post administrare de s.c., nodulul are un
enhancement omogen, puternic; peretele chistului nu capteaza. Exista si forme pur solide.

CT IRM Angiografie
-nu este -poate demonstra prezenţa fluxului sangvin -flux capilar marcat în interiorul nodulului
specific prin vasele suficient de largi -vizualizarea aa. aferente şi a vv. de drenaj

 TUMORI DE TRUNCHI CEREBRAL

-cea mai frecventa: astrocitomul
-localizare: punte
-sunt tumori cu creştere lentă =>- lărgirea progresivă a trunchiului cerebral
- compresia ventriculului IV => în stadiile avansate: hidrocefalie

CT IRM
-leziune hipodensă, slab delimitată -h T1, H T2
-slab iodofilă/ neiodofilă; uneori încărcare nodulară -încărcare cu Gd doar în forma nodulară

358