NOVAC MIHAELA

AMG IV, SERIA A, GRUPA 5

REFERAT
1. PARAMETRII SI INDICII DE EVALUARE AI CRESTERII SI DEZVOLTARII

Cresterea ponderala (G): G la nastere a nou-nascutului la termen poate fi cuprinsa intre

2800 – 4000 g, cu o medie de 3000 g. Copii care au G la nastere intre 2500 – 2800 g sunt considerati
subponderali, iar cei cu G > 4000 – 4500 g sunt supraponderali. Nou-nascutii cu G < 2500 g se
impart in dismaturi (nascuti la termen) si prematuri ( cu VG < 37 de saptamani). In primul an
copilul isi tripleaza greutatea de la nastere(9000 g). Apoi pana la 2 ani creste cam 250 g/luna iar
dupa varsta de 2 ani greutatea copilului se calculeaza dupa formula lui Herman: G = 2n + 9 Kg
(n= varsta in ani).
Cresterea staturala (T): Reprezinta distanta dintre vertex si plante, se masoara cu
pediometrul in primii 2 ani de viata, apoi cu taliometrul. La nastere T = 48 – 52 cm cu o medie de
50 cm. Apoi ritmul de crestere va fi: 4 cm in prima luna, cate 2 cm in lunile II si III, 2 cm in luna
IV, si cate 1 cm din luna 5 si pana la 1 an, deci un total de 20 cm. Intre 1 si 2 ani creste cu 10 – 12
cm, iar dupa 2 ani talia se calculeaza dupa formula lui Geldrich: T= 5n+80 cm (n=varsta in ani).
Perimetrul cranian (PC): La nastere are o medie de 35 cm (34-37). La 1 an masoara 45-
47 cm, la 5 ani 50 cm si aproximativ 55 cm la 15 ani. Dupa 1 an se foloseste formula lui Filatov:
PC= T/2+ 10 (+-2).
Perimetrul toracic (PT): La nastere este cu 1-4 cm mai mic decat perimetrul cranian
avand intre 31-34 cm. La 1 an cele 2 perimentre sunt egale (45-47 cm).
Indicele ponderal (IP): Reprezinta raportul intre greutatea reala si greutatea ideala a unui
copil de aceeasi varsta. IP>1,10 = copil paratrofic, IP= 0,90-1,10 = copil eutrofic, IP<0,90= copil
distrofic (Exista 3 grade de malnutritie proteino energetica)
Indicele de nutritie (IN): Reprezinta raportul dintre greutatea reala si greutatea ideala
pentru talie. Valorile greutatii ideale pentru talie se obtin de pe curbele de crestere.
Indicele de masa corporala (IMC) reprezinta raportul dintre greutate (kg) si talia^2
(m^2). Valoarea normala la nou-nascut = 13, la 1 an = 18 si la 6 ani = 15.
Acesti parametri se compara cu cei ai altor copii sanatosi din curbele “Gaussiene” de
crestere standardizata.
Dintre valorile de referinta media se afla la varful curbei iar abaterile se exprima prin
metoda percentilelor sau a deviatiilor standard.
Percentila 50 reprezinta mediana, valorile patologice fiind mai mici de percentila 5 si mai
mari de percentila 95.
 2. IMPORTANTA PROFILAXIEI OBEZITATII COPILULUI SI ADOLESCENTULUI
Obezitatea copilului si adolescentului reprezinta o importanta problema de sanatate publica
in toata lumea. Medicina de familie joaca un rol foarte important in prevenirea acestei afectiuni
prin monitorizarea grupelor de risc si mai ales prin promovarea unui stil de viata sanatos.
Consecinta cea mai grava a obezitatii copilului o reprezinta obezitatea adultului (dupa
unele studii un copil din 3 ar putea devein un adult obez) care va atrage dupa ea alte probleme de
ordin medical: boli metabolice si cardio-vasculare. Alte consecinte importante sunt cele de ordin
psiho-social, persoanele cu suprapondere suferind de cele mai multe ori de stima de sine scazuta
si chiar depresie.
La nivelul cabinetului de medicina de familie, medicul si personalul medical pot
supraveghea si educa familiile in scopul prevenirii acestei maladii.
Profilaxia obezitatii infantile trebuie sa inceapa inainte de nastere. De aceea vor fi
supravegheate cu atentie gravidele prin monitorizarea glicemiei in timpul sarcinii, a greutatii si
alimentatiei. Multe femei se alimenteaza necorespunzator in timpul sarcinii pentru a nu creste prea
mult in greutate. Din pacate acest lucru este un factor de risc pentru un copil obez. Vom recomanda
de asemeni ca gravida sa nu fumeze, acesta reprezentand deasemeni un factor de risc.
Educam ambii parinti sa aiba o alimentatie sanatoasa si un stil de viata sanatos. Exista
studii care arata ca daca un copil are unul sau ambii parinti obezi are sanse destul de mari ca si el
sa fie la fel.
Dupa nastere este important sa explicam parintilor, mamei in special cum trebuie sa fie
alimentat copilul. Se va pune accent pe importanta alaptarii exclusive la san in primele 6 luni de
viata si mai apoi acordarea unei atentii deosebite la diversificarea alimentatiei. Inca din prima
copilarie trebuie respectate principiile alimentare si orele de masa si de somn.
In ultimii ani sedentarismul este o mare problema. De aceea vom avea grija sa sfatuim
parintii sa indemne copiii sa faca miscare si chiar sa practice diferite sporturi. Plimbarile in aer
liber, mersul cu bicicleta, cu rolele, sunt iubite de copii daca au companie, de aceea trebuie
incurajati sa socializeze in acest scop.
Alimentatia trebuie sa fie bazata pe alimente gatite in casa din carne, fructe si legume
proaspete, cereale, dulciuri gatite in casa, sucuri naturale, grasimi in cantitate moderata si pe cat
posibil mai putin de origine animala.
O importanta deosebita o are reducerea timpului alocat TV-ului, PC-ului (jocurilor video).
Trebuie descurajat obiceiul de a consuma portii mari si rare, de a manca alimente de tip fast-food
sau hipercalorice intre mese.
Gradinita si scoala ar trebui sa aiba in programa ore de educatie nutritionala si igiena
alimentara care sa educe pentru un stil de viata sanatos.
In concluzie pentru prevenirea obezitatii infantile este esential ca toata familia sa adopte
un stil de viata sanatos pentru a preveni astfel efectele negative pe termen lung, dupa principiul “E
mai usor sa previi decat sa tratezi”.
 Bibliografie
1) Revista de Medicina Scolara si Universitara, Vol V, Nr. 2, aprilie 2018
2) Laura Mihaela Trandafir, Mihaela Muscalu, Vasilica Toma, Otilia Elena Frasinariu.
Politici de sanatate in preventia obezitatii la copil. 2015