1.

ARGUMENTAREA

 Def: Argumentarea este un demers prin care justificam o afirmatie pe care o facem,
incercand sa convingem ca avem dreptate. Este procesul de justificare logica a unei
propozitii pe care vrem sa o sustinem.
 Structura:
1). Premise (temeiuri, probe, argumente) care se aduc in favoarea sau
defavoarea tezei.
2). Teza (concluzia) care se sustine sau se respinge.
- premisele sau teza pot fi identificate prin indicatori :
a).indicatori de premisa: deoarece, pentru ca, fiindca, avand in vedere ca, intrucat, daca,
datorita, presuspunand…
b).indicatori de concluzie: deci, asadar, prin urmare, rezulta ca, atunci, in concluzie, in
consecinta, implica…
ex: Fiindca mergi la scoala (premisa 1) si esti atent la orele de Logica si argumentare (premisa
2), atunci rezultatele bune nu intarzie sa apara (concluzie).

2. CLASIFICAREA

 Def: Clasificarea este operatia logica prin care notiunile (obiectele) sunt ordonate si
grupate, dupa diferite criterii, in diferite clase (din ce in ce mai generale).
 Clasificarea presupune 3 elemente:
1. Elementele clasificarii, adica notiunile ce vor fi suspuse operatiei de clasificare si
care formeaza obiectul clasificarii;
2. Clasele, adica notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii;
3. Criteriul clasificarii, adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea
elementelor in clase sau formarea genului din speciile sale.
 Corectitudine in clasificare:
a). clasificarea presupune 3 elemente: obiectul clasificarii, clasele si fundamentul
clasificarii;
b).clasificarea trebuie sa fie completa, adica ea nu trebuie sa lase rest: fiecare din
elementele ce formeaza obiectul clasificarii trebuie introduse intr-o clasa;
c). pe aceeasi treapta a clasificarii, intre clasele obtinute trebuie sa existe numai
raporturi de opozitie (contradictie sau contrarietate);
d). criteriul clasificarii trebuie sa fie unic intr-o operatie;
e). regula omogenitatii presupune ca asemanarile dintre obiectele aflate in aceeasi clasa
trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre ele.
 3. RAPORTURI LOGICE INTRE PROPOZITII CATEGORICE

1. Raportul de contradictie – 2 propozitii categorice in raport de contradictie nu pot fi

nici adevarate, nici false ambele in acelasi timp si sub acelasi raport.
2. Raportul de contrarietate – 2 propozitii categorice in raport de contrarietate nu pot
fi adevarate ambele, dar pot fi false almbele in acelasi timp si sub acelasi raport.
3. Raportul de subcontrarietate – 2 propozitii categorice in raport de subcontrarietate
nu pot fi false ambele, dar pot fi adevarate ambele in acelasi timp si sub acelasi
raport.
4. Raportul de subalternare – din adevarul universalei deducem adevarul particularei;
din adevarul particularei nu deducem nimic sigur legat de universala; din falsitatea
particularei deducem falsitatea universalei; din falsitatea universalei nu deducem
nimic legat de particulara.
4. DEMONSTRATIA

 Def: Demonstratia este procesul logic prin care o propozitie data este dedusa numai din
propozitii adevarate.
 Structura:
1. Teza de demonstrat – este o propozitie concreta pe care o propunem si pe care
urmeaza sa o argumentam;
2. Fundamentul demonstratiei – este un ansamblu de premise din care urmeaza sa
conchidem teza;
3. Procesul de demonstrare – este rationamentul sau ansamblul de rationamente prin
care deducem teza din premise.
 Corectitudine in demonstrare:
- Reguli privind teza de demonstrat:
a). teza de demonstrat trebuie sa fie clar si précis formulata;
b).teza de demonstrat este cel putin o propozitie probabila;
c). teza de demonstrat trebuie sa ramana aceeasi pe tot parcursul demonstratiei.

- Reguli privind fundamentul demonstratiei:

a). argumentele demonstratiei trebuie sa fie adevarate;
b). demonstratia argumentelor este independent de demonstrarea tezei;
c). demonstratia trebuie sa fie corecta.
 4. INDUCTIA

- Logica inductiva se ocupa cu studiul rationamentelor de la particular la general, adica

se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare
- Proprietatile argumentelor inductive:
 Caracterul amplificator al concluziei in raport cu premisele din care a fost obtinuta;
 Caracterul probabil al concluziei in raport cu premisele din care a fost obtinuta.

1. INDUCTIA COMPLETA:
- clasa de obiecte are un numar redus de elemente;
- fiecare element al clasei poate sa fie examinat individual;
- fiecare element al clasei are o anumita proprietate;
- se concluzioneaza ca intreaga clasa de obiecte are respectiva proprietate;
- concluzia are caracter CERT.

2. INDUCTIA INCOMPLETA (amplificatoare):

- Se trece de la un numar finit de cazuri la un numar infinit de cazuri;
- Numarul de elemente este prea mare pentru a putea fi cercetat fiecare element in
parte;
- Se va examina un numar finit de cazuri si vom concluziona ca intreaga clasa are
proprietatea respectiva;
- Premisele desi sunt adevarate, concluzia este doar PROBABILA.

5. SOFISME SI PARALOGISME

Sofismele – sunt erori comise intentionat.

Paralogismele – sunt erori comise neintentionat.
Erorile formale – atunci cand eroarea se produce din cauza nerespectarii regulilor de
validitate ale inferentelor deductive.
Erorile materiale – atunci cand eroarea apare din cauza altor factori, in primul rand erori
de continut.