Episodul depresiv – simptome,

diagnostic și tratament
Clasificarea ICD 10 – Episodul depresiv
• F32.0 – Episod depresiv ușor
• F32.00 – Fără simptome somatice
• F32.01 – Cu simptome somatice

• F32.1 – Episod depresiv moderat

• F32.10 – Fără simptome somatice
• F32.11 – Cu simptome somatice

• F32.2 – Episod depresiv sever fără simptome psihotice

• F32.3 – Episod depresiv sever cu simptome psihotice
• F 32.8 – Alte episoade depresive
• F 32.9 – Episod depresiv nespecificat
Episodul depresiv
Episodul depresiv major
Criterii DSM V
A. Cinci sau mai multe din următoarele simptome cel puțin 2 săptămâni
(obligatoriu 1 sau 2)
1. Dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic (sentimente de tristețe, vid
interior sau lipsă de speranță), plâns facil
2. Diminuarea marcată a interesului și plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile
3. Scădere / creștere în greutate (modificarea cu peste 5% din greutatea corporală în
decurs de o lună) sau scăderea / creșterea apetitului aproape zilnic
4. Insomnie sau hipersomnie
5. Agitație sau lentoare psihomotorie
6. Astenie sau pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate sau vinovăție exagerată sau inadecvată (pot atinge nivel
psihotic)
Episodul depresiv major
Criterii DSM V
A. Cinci sau mai multe din următoarele simptome cel puțin 2 săptămâni
8. Capacitate diminuată de a gândi sau de a se concentra sau indecizie
9. Gânduri recurente de moarte, ideație suicidară recurentă fără un plan clar sau
tentativă de suicid ori planificarea unui suicid

B. Simptomele cauzează disconfort semnificativ clinic sau deficit în

domeniile social, profesional ori alte arii importante de funcționare
C. Episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substanțe sau
altei afecțiuni medicale
 Depresia (episodul depresiv major)
- informaţii obţinute din istoric -

• Dispoziţie depresivă

• Anhedonie (incapacitatea de a simţi plăcere)

• Retragere socială

• Lipsa motivaţiei, toleranţă redusă la frustrare

• Semne vegetative:
• Pierderea libidoului
• Scădere în greutate şi anorexie
• Creştere în greutate şi hiperfagie
 Depresia (episodul depresiv major)
- informaţii obţinute din istoric -

• Semne vegetative:
• Nivel scăzut al energiei, fatigabilitate
• Tulburări menstruale
• Treziri matinale – insomnie terminală – 75% din pacienţi – insomnie sau
hipersomnie
• Variaţie diurnă a dispoziţiei – simptome mai intense dimineaţa
• Constipaţie
• Uscăciunea gurii
• Cefalee
Depresia (episodul depresiv major)
- date obţinute din examinarea stării prezente -

• Aspectul şi comportamentul general

• Inhibiţie sau agitaţie psihomotorie
• Contact ocular deficitar, plâns spontan

• Afect – inhibat sau labil

• Dispoziţie – deprimată, iritată, frustrată

• Vorbire – spontaneitate redusă sau absentă, monosilabică, pauze

lungi, voce slabă, monotonă
Depresia (episodul depresiv major)
- date obţinute din examinarea stării prezente -
• Conţinutul gândirii –
• Ideaţia suicidară afectează 60% din pacienţii depresivi, 15% încearcă să se sinucidă;
ruminaţii obsesive; sentimente de lipsă de speranţă, valoare, de vinovăţie, preocupări
somatice, halucinaţii şi deliruri congruente cu dispoziţia

• Cogniţie – dificultăţi de concentrare, hipomnezie

• Critica bolii şi judecata – modificate, cauza – distorsiuni cognitive în

sensul devalorizării personale
Depresia (episodul depresiv major)
- elemente asociate-
• Acuze somatice – pot masca depresia – cardiace, gastro – intestinale,
genito – urinare
• Delir de vinovăţie, sărăcie şi persecuţie meritată,

• Delir somatic şi delir nihilist (sfârşitul lumii)

Depresia: O afecţiune sistemică—
Manifestări emoţionale şi fizice
 Cefalee
 Oboseală
 Dispoziţie depresivă
 Ameţeli
 Anhedonie  Dureri toracice
 Lipsă de speranţă  Dureri articulare
 Dureri de spate
 Autodepreciere
 Acuze gastroenterale (greaţă,
 Memorie afectată vărsături, constipaţie, diaree,
flatulenţă)
 Dificultăţi prosexice  Disfuncţii sexuale
 Anxietate  Probleme menstruale

 Gânduri negre

DSM-IV-TR. Washington, DC: American Psychiatric Association; 2000.

Kroenke K, et al. Arch Fam Med. 1994;3:774-779.
Depresia (episodul depresiv major)
- elemente cu specificitate de vârstă -
• Prepubertar – acuze somatice, agitaţie, tulburări anxioase, fobii

• Adolescenţă – abuz de substanţe, comportament antisocial, nelinişte,

dificultăţi şcolare, sensibilitate crescută faţă de rejecţie, igienă precară
• Vârstnici – deficite cognitive – hipomnezie, dezorientare, confuzie,
distractibilitate
• Pseudodemenţă
Afecțiuni medicale generale asociate cu simptome
depresive
• Afecțiuni neurologice • Afecțiuni sistemice
• Boala Alzheimer, Demența • Infecții virale sau bacteriene
• Boala cerebrovasculară • Afecțiuni inflamatorii
• Neoplasmul cerebral
• Artrita reumatoidă
• Traumatismele cerebrale
• Sindromul Sjogren
• Infecții SNC
• Lupusul eritematos sistemic
• Boala Parkinson, Epilepsia
• Arterita temporală
• Boala Huntington
• Sindromul migrenos, Hidrocefalia
• Apneea în somn
• Boala Wilson
Afecțiuni medicale generale asociate cu simptome
depresive
• Tulburări endocrine • Alte afecțiuni
• Boala Cushing • HIV / SIDA
• Boala Addison • Cancer
• Hiperaldosteronism • Sindromul Klinefelter
• Tulburarea premenstruală • Infarct miocardic
• Afecțiuni tiroidiene /paratiroidiene • Porfirie
• Deficiențe în vitamina B12 (folat, • Status postoperator
vitamina C, niacină, tiamină)
• Boală renală și uremie
• Neoplazii sistemice
Evoluţie şi prognostic
• 15% din bolnavii depresivi se sinucid
• Un episod depresiv mediu netratat durează în jur de 10 luni
• Cel putin 75% din pacienţii afectaţi vor face un al doilea episod depresiv,
de obicei în primele 6 luni după episodul iniţial.
• Numărul mediu de episoade depresive de pe parcursul vieţii bolnavului
este de 5
• Prognosticul în general este bun: 50% se remit, 30% se remit parţial, 20%
evoluează cronic
• 20-30% din pacienţii distimici dezvoltă tulburare depresivă majoră,
tulburare bipolară II, sau tulburare bipolară I
Clasificare diagnostică ICD 10
Clasificarea ICD 10 – Tulburarea depresivă recurentă
• F33.0 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual ușor
• F33.00 – Fără simptome somatice
• F33.01 – Cu simptome somatice

• F33.1 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual moderat

• F33.10 – Fără simptome somatice
• F33.11 – Cu simptome somatice

• F33.2 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual sever, fără simptome

psihotice
• F33.3 – Tulburare depresivă recurentă cu episod actual sever, cu simptome
psihotice
• F33.4 – Tulburare depresivă recurentă în prezent în remisiune
• F33.8 – Alte tulburări depresive recurente
• F 33.9 – Tulburare depresivă recurentă nespecificată
Tulburarea depresivă recurentă majoră
• Evoluţie clinică caracterizată prin unul sau mai multe episoade depresive
majore
• Fară istoric de episoade maniacale, mixte sau hipomaniacale

• Până la 15% din pacienţi mor prin suicid

• Poate fi asociată cu anumite condiţii medicale generale cronice – 20 – 25%

(diabet, infarct de miocard, neoplasme, accident vascular)
Tulburarea depresivă recurentă majoră
• De 2 ori mai frecventă la femeile adolescente şi adulte

• Riscul pe durata vieţii – 10 – 25% pentru femei, 5 – 12% pentru bărbaţi

• Poate debuta la orice vârstă, vârsta medie – jumătatea anilor 20

• Evoluţia – variabilă: episod izolat, agregări de episoade, creşterea

frecvenţei episoadelor cu înaintarea în vârstă
Pacienții cu următoarele simptome au risc crescut
pentru tulburare depresivă majoră și necesită screening:
• Durere cronică

• Afecțiuni somatice cronice (diabet, tulburări cardiace, etc)

• Simptome somatice fără suport / inexplicabile

• Vizite frecvente la medicul de familie

• Status postpartum

• Stressori recenți psihosociali

Factori de prognostic care indică o evoluție prelungită
până la recuperarea pacientului cu tulburare depresivă
recurentă:
• Episod depresiv sever
• Durată lungă a episodului depresiv ˃ 6 luni
• Prezența comorbidităților
• Prezența simptomelor psihotice
• Vârstă tânără la debut
• Abuz de alcool sau droguri
• Istoric de afecțiuni psihiatrice (de exp tulburare depresivă sau anxioasă în
antecedente)
• 3 sau mai multe spitalizări în antecedente
• Suport social scăzut, suport familial scăzut, nivel financiar redus, funcționalitate
redusă a pacientului
Tratament
Tratamentul depresiei

Răspuns Reducerea clinic semnificativă a

severităţii simpt în comparaţie cu baseline

Remisiune Absenţa sau aproape absenţa

simptomelor şi restaurarea funcţionării
Recădere Reapariţia simptomelor depresive în
timpul continuării tratamentului

Recurenţă Nou episod depresiv apărut după o

remisiune susţinută a unui episod
precedent

Clinical Practice Guideline, 5: Depression in Primary Care, 2: Treatment of Major Depression;

1993. AHCPR publication 93-0551.
Frank E, et al. Arch Gen Psychiatry. 1991;48:851-855.
Remisiunea este scopul
tratamentului
• Simptome minime sau absente (HAM-D17 ≤7)

• Restaurarea integrală a capacităţii de funcţionare în toate domeniile vieţii

• muncă, hobbies/interese personale, relaţii sociale

• Pacientul nu poate fi deosebit de indivizii fără depresie

DSM-IV-TR. Washington, DC: American Psychiatric Association; 2000.

Rush AJ, Trivedi MH. Psychiatr Ann. 1995;25:704-705, 709.
Evoluţia antidepresivelor
Spectru larg Acţiune mai selectivă Antidepresive moderne

1950s 1960s 1970s 1980s 1990s 2000+

Imipramine Clomipramine Maprotiline Fluoxetine Nefazodone Escitalopram

(1957) Nortriptyline Amoxapine Sertraline Mirtazapine Duloxetine
Amitriptyline Paroxetine
Desipramine Fluvoxamine Venlafaxine
Citalopram
Phenelzine
Isocarboxazid Bupropion
Tranylcypromine
Tratamentul episodului depresiv major
 Sunt tratabile la 70-80 % dintre bolnavi
 Se integrează farmacoterapia cu intervențiile psihoterapeutice;
 Tratamentul farmacologic este aproape întotdeauna indicat în tulburarea
depresivă majoră si in tulburarea distimică
 Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) au devenit cei mai prescriși:
agenți de prima linie în tratamentul depresiei.
↓
 Efecte secundare – anxietate, tulburări gastro-intestinale, cefalee,
disfuncție sexuală schimbarea medicației, a dozei sau asocierea Wellbutrin –
bupropion
 Insomnia se poate trata cu benzodiazepine, Zolpidem, Trazodona sau
Mirtazapina (Remeron)
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
• Agenți de primă alegere în tratamentul depresiei, TOC, Tulburarea de
panică, alte afecțiuni
• Din punct de vedere al structurii chimice SSRI aproape că nu au
caracteristici moleculare comune, ceea ce explică de ce anumiți indivizi
pot răspunde la un SSRI dar nu răspund la altul
• Deosebirea majoră – variația amplă a timpului de înjumătățire cu
menținerea valorilor stabile
• Toți SSRI sunt bine absorbiți după administrarea orală, ating maxim în
interval de 4-8 ore
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
• Cel mai lung timp de înjumătățire – fluoxetina ( 2 până la 3 zile)

• 21 de ore paroxetina

• 26 de ore sertralina

• Toți SSRI sunt metabolizați la nivel hepatic prin intermediul enzimelor

citocrom P450
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
• Se recomandă inițierea terapiei antidepresive cu un SSRI

• Pot exista variații importante ale răspunsului terapeutic la diferiți SSRI

• Fluoxetina, sertralina, paroxetina, escitalopram – primă alegere la

persoanele cu alte afecțiuni medicale, vârstnic
• Pentru depresia ușoară / moderată SSRI – la fel de eficienți ca și alte clase

• Pentru depresia severă și cea cu elemente psihotice – eficiența

inhibitorilor recaptării serotoninei – noradrenalinei (venlafaxina,
mirtazapina, triciclice) – mai mare
Cele mai importante SSRI
doza de inițiere, doze maxime
 Efect Efect Efect asupra
Doza
asupra asupra tulburării de Doza de
Antidepresiv maximă
tulburării tulburării anxietate iniţiere
admisă
depresive de panică generalizată

Fluoxetina Da Da 10 mg 80 mg

Sertralina Da Da 25 mg 200 mg

Paroxetina Da Da Da 10 mg 60 mg

Citalopram Da Da 10 mg 60 mg

Escitalopram Da Da Da 5 mg 30 mg

Fluvoxamina Da Da 50 mg
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
Reacții adverse
• Efecte adverse gastrointestinale
• Greață, diaree, anorexie, vărsături, dispepsie, tranzitorii și dependente de doză, se remit în
câteva săptămâni

• Creșterea ponderală
• 1/3 din persoane vor prezenta o creștere ponderală, uneori mai mare de 9kg
• Consecința utilizării medicamentului sau a creșterii apetitului asociată cu o stare afectivă
mai bună

• Inhibiția / Disfuncția sexuală

• Cel mai frecvent efect advers al SSRI (50 – 80%) care nu se remite ci continuă pe toată
durata administrării medicamentului; Variante – scăderea dozei, asocierea sau înlocuirea
cu bupropion

• Cefaleea – 18 – 20% (un procent peste placebo). Fluoxetina are probabilitatea

cea mai mare de a determina cefalee
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
Reacții adverse
• Efecte adverse la nivelul SNC
• Anxietatea – mai ales în primele săptămâni (fluoxetina)
• Insomnia și sedarea – fluoxetina poate determina insomnie
• Vise intense și coșmaruri – se remite adesea spontan după câteva săptămâni (se poate
înlocui SSRI)
• Convulsii – 0,1 – 0,2%, nu diferă semnificativ de placebo, se manifestă la doze mari
• Simptome extrapiramidale – tremorul se constată la 5% până la 10% din persoanele
tratate cu SSRI, o frecvență de 2-4 ori mai mare decât placebo; Pacienții cu boală
Parkinson controlată eficient prin tratament pot prezenta o agravare a simptomelor
motorii în cazul administrării SSRI
• Bruxismul – rar raportat, răspunde la doze mici de buspironă
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
Reacții adverse
• Efecte anticolinergice
• Paroxetina – ușoară activitate anticolinergică – uscăciunea mucoasei bucale,
constipație și sedare, dependente de doză
• Deși nu au activitate anticolinergică, ceilalți SSRI se asociază cu uscăciunea mucoasei
bucale la 15 – 20% dintre pacienți

• Efecte adverse hematologice – SSRI afectează funcția trombocitelor și pot favoriza

apariția echimozelor. Rar neutropenie reversibilă (paroxetina și fluoxetina)

• Reacții alergice și endocrine – SSRI pot reduce nivelurile de prolactină și pot

determina mamoplazie și galactoree, atât la femei cât și la bărbați – reversibile la
întreruperea tratamentului; revenirea la normal poate dura luni
• Erupții – 4% din pacienți – tratamentul trebuie întrerupt
Sevrajul la SSRI

• Întreruperea bruscă a SSRI, mai ales cu timp de înjumătățire scurt

(paroxetina) – sindrom de sevraj: amețeli, slăbiciune, greață, cefalee,
depresie de rebound, anxietate, insomnie, diminuarea capacității de
concentrare, simptome de căi aeriene superioare, parestezii, simptome
pseudo-migrenoase
• Se remite spontan în 3 săptămâni

• Fluoxetina poate fi utilizată pentru tratarea sindromului de sevraj – are

timp de înjumătățire al metabolitului peste 1 săptămână
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei
Metode de potențare
• SSRI + Bupropion (Wellbutrin)
• Bupropion – are acțiuni de tip noradrenergic și dopaminergic care se combină adecvat
cu acțiunile serotoninergice ale SSRI și reduc riscul interacțiunilor medicamentoase
• Avantaj în plus – tendința de a contracara efectul advers antiorgasmic al SSRI
• Adaugarea bupropion poate genera un răspuns antidepresiv la maxim 70% din
indivizii care nu au răspuns inițial la SSRI

• SSRI + Clonazepam

• SSRI + Buspirona (Spitomin)

Mirtazapina
Acțiuni farmacologice
• Antagonist al receptorilor presinaptici centrali α2 adrenergici la nivelul
SNC – efect clar de creștere a nivelurilor sinaptice de noradrenalină și
serotonină
• Antagonist potent al receptorilor serotoninici 5HT2 și 5HT3, cu efect
nesemnificativ asupra 5HT1
• Antagonist potent al receptorilor histaminici H1

• Antagonist moderat al receptorilor α1-adrenergici și muscarin-colinergici

Mirtazapina
Indicații terapeutice
• Este eficientă în tratamentul depresiei, nu are efecte anti-colinergice
specifice antidepresivelor triciclice și nici efecte gastrointestinale și
anxiogene specifice SSRI
• Acțiune intens sedativă, ca și amitriptilina și trazodona, poate fi utilă în
tratamentul tulburărilor de somn
• Unele efecte sedative se diminuează după prima săptămână de tratament

• Reduce simptomele somatice și psihologice de anxietate și agitație

• Mai puțin frecventă creșterea în greutate și constipația

Mirtazapina
Dozare și administrare, Reacții adverse
• Tablete de 15 și 30 mg. Se începe cu 15 mg seara și se crește cu 15 mg la fiecare 5
zile până la o doză de 45 mg
• La persoanele vârstnice sau cu insuficiență renală sau hepatică pot fi necesare
doze mai mici
• Cel mai frecvent efect advers – somnolența ˃ 50% din persoane
• Vertij la 7% din persoane
• Crește apetitul în aproximativ 15% din cazuri
• Poate crește nivelul seric al colesterolului cu 20% peste limita superioară a
normalului la 15% dintre persoane precum și nivelul trigliceridelor la 500mg/dL
la 6% din persoane
• Hipotensiune ortostatică la un număr mic de persoane
Venlafaxina
Acțiuni farmacologice
• Inhibitor potent al recaptării serotoninei și noradrenalinei și un inhibitor
slab al recaptării dopaminei
• Metabolizată hepatic prin citocromul P450

• Debut al acțiunii mai rapid decât la alte antidepresive dacă doza se crește
rapid
• Eficientă în tratamentul depresiei majore cu elemente psihotice

• Alte indicații: TOC, Tulburarea de panică, agorafobia, fobia socială,

tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, sindroame de durere
cronică
Venlafaxina
Dozare și mod de administrare
• 37,5mg, 75, 150 mg

• Doză unică seara

• Doza maximă admisă 225 mg/zi

• Doza inițială 75 mg sau 37,5 mg 4 – 7 zile cu creștere ulterioară la 75, 150

mg/zi
• Doza – redusă la ½ la pacienții cu alterarea funcției hepatice sau renale
Venlafaxina
Precauții și reacții adverse
• În general bine tolerată

• Greață, somnolență, uscăciunea mucoasei bucale, vertij, nervozitate,

constipație, astenie, anorexie, vedere neclară, anomalii ale ejaculării sau
orgasmului, tulburări erectile și impotență
• Întreruperea bruscă – poate produce sindrom de abstinență caracterizat
prin greață, somnolență și insomnie – întrerupere gradată în 2 -4
săptămâni
• Cel mai sever efect advers este creșterea tensiunii arteriale (mai ales la
doze mari) – precauție la hipertensivi și numai în doze mici
Trazodona
Acțiuni farmacologice
• Tratamentul tulburării depresive + utilă în tulburarea de panică și TOC
• Efecte sedative marcate – folosită în tratarea insomniei + insomnia indusă
de SSRI
• Absorbită rapid din tractul gastro-intestinal, atinge concentrații
plasmatice maxime în 1 -2 ore, timp de înjumătățire de 5 – 9 ore
• Metabolizată la nivel hepatic, 75% din metaboliți sunt excretați prin urină
• Este inhibitor slab al recaptării serotoninei și un antagonist potent al
receptorilor serotoninici 5 HT2A și 5HT2C
• Metabolitul activ al trazodonei m-clorofenilpiperazina (m-CPP) este un
agonist al receptorilor 5HT2C cu timp de înjumătățire 14 ore – asociat cu
migrene, anxietate și scădere ponderală
Trazodona
Indicații terapeutice
• Tulburarea depresivă majoră

• Ameliorarea calității somnului (determină creșterea duratei totale de

somn, scade numărul și durata trezirilor din timpul nopții, scade durata
de somn REM, nu reduce stadiul 4 al somnului)
• Ca hipnotic doza uzuală este de 50 până la 100 mg seara

• Prelungește perioada erectilă la numiți bărbați cu tulburări erectile (50 –

200 mg / zi)
• Utilă în controlul agitației severe la persoane vârstnice cu demență
Trazodona
Reacții adverse
• Sedare, hipotensiune ortostatică, vertij, cefalee, greață
• Unii pacienți prezintă uscăciunea mucoasei bucale sau iritație gastrică
• Nu se asociază cu efecte adverse anticolinergice precum retenție urinară,
creștere ponderală și constipație
• Poate determina hipotensiune ortostatică severă după 4 – 6 ore de la
ingerarea unei doze mai ales dacă se administrează concomitent cu agenți
antihipertensivi sau pe stomacul gol în doză mare
• Poate produce priapism la 1 din 10000 de cazuri, de obicei în primele 4
săptămâni de tratament
• Precauție la pacienții cu afecțiuni hepatice sau renale
Principii de bază în tratamentul depresiei
• -Discutarea cu pacientul a posibilităților terapeutice și/sau a
tratamentului nonfarmacologic;
• -Discutarea evoluției simptomatologiei sub tratament

• Prescrierea dozei de antidepresiv – cea mai mică doză eficientă posibilă

• Pentru primul episod continuarea tratamentului cel puţin 4 – 6 luni după

remiterea simptomelor
• Oprirea tratamentului – gradual – risc de apariţie a simptomelor de
discontinuare – se opreşte gradat, cu scăderea dozei în 4 săptămâni
Fazele de tratament ale depresiei
Faza Durată Scopuri Activități

Acută 8 – 12 săpt • Remisia simptomatologiei • Stabilirea unei alianțe terapeutice

• Îmbunătățirea • Educarea pacientului
funcționării sociale și • Alegerea tratamentelor
ocupaționale • Evaluarea / gestionarea efectelor
secundare
• Monitorizarea efectelor terapeutice

De stabilizare 6 – 24 luni • Revenirea la funcționarea • Educarea pacientului

sau mai mult normală socială și • Evaluarea / gestionarea efectelor
ocupațională secundare
• Prevenția recăderilor și • Reabilitarea capacității de muncă și a
recurențelor funcționalității sociale
• Monitorizarea recurențelor
Administrarea antidepresivelor la vârstnic sau la
cei cu afecțiuni somatice asociate:
• Evitați antidepresivele care pun probleme de siguranță a administrării sau
care interacționează cu afecțiunile somatice (de exp medicație
aritmogenică sau cu potențial hipotensiv – triciclicele)
• Evitați antidepresivele cu efecte secundare care pot agrava simptomele
afecțiunii medicale asociate (de exp venlafaxina în hipertensiune,
mirtazapina sau triciclicele în diabet)
• Evitați antidepresivele care pot intra în interacțiune cu alte medicații pe
care pacienții le utilizează pentru afecțiunile somatice (fluoxetina și
paroxetina cu codeina, triciclicele cu quinidina, fluvoxamina cu warfarina)
Administrarea antidepresivelor la vârstnic sau la
cei cu afecțiuni somatice asociate:
• Grijă la schimbările în farmacocinetică legate de vârstă sau afecțiuni
asociate (afecțiuni hepatice care pot reduce metabolismul și crește nivelul
de antidepresiv)
• Începeți cu doze mai mici decât cele uzuale, titrați lent la dozele
terapeutice și mențineți administrarea medicației un timp mai îndelungat

• START LOW, GO SLOW, KEEP GOING, STAY LONGER

Evaluarea pacienților cu depresie care nu răspund
la tratament:
• Reevaluarea aderenței la tratament (efecte secundare, administrare
corectă a medicației)
• Reevaluarea diagnosticului (dg dif cu depresia cu elemente psihotice sau
distimie)
• Reevaluarea comorbidităților (mai ales tulburare anxioasă, abuz de
substanțe, tulburări de personalitate, alte afecțiuni somatice)
• Reevaluarea profilului medicamentos (interacțiuni medicamentoase?)
• Se ia în considerare asocierea psihoterapiei
• Se reconsideră farmacoterapia
• Se evaluează oportunitatea terapiei electroconvulsivante
Avantajele și dezavantajele strategiilor farmacoterapice în
depresia rezistentă la tratament
STRATEGIE AVANTAJE
Monoterapie, • Simplă
switch la alt • Aderența terapeutică mai bună
antidepresiv • Poate fi mai ieftin*
• Pot exista mai puține efecte secundare*
• Nu avem risc de interacțiuni
medicamentoase
*Depinde de doză și medicația utilizată
Augmentare sau • Menținem optimismul terapeutic (nu
combinarea cu un abandonăm primul medicament)
alt antidepresiv • Permitem un timp de acțiune mai lung
pentru primul medicament
• Răspunsul apare mai rapid decât la switch
• Putem ținti simptome reziduale specifice
• Există posibilitatea tratării efectelor
secundare la prima medicație
• Nu avem simptome de discontinuare
DEZAVANTAJE
• Se pierd parțial beneficiile primei
medicații
• Posibil simptome de
discontinuare la oprirea primei
medicații
• Timp de latență până la răspunsul
la a doua medicație utilizată
• Când combinăm 2 antidepresive
nu vom ști dacă al doilea ar fi fost
eficient singur
• Putem avea mai multe efecte
secundare
• Putem avea interacțiuni
medicamentoase
• Poate fi mai costisitor
Depresia rezistentă la tratament

• Opțiuni terapeutice menționate în literatură:

- Asociem bupropion (Wellbutrin) 300mg/zi
- Asociem clonazepam ( 0,5-1 mg/zi)
- Asociem risperidona (0,5-1 mg/zi)
- Asociem yohimbina (până la 30 mg/zi)
- Asociem ziprazidona (până la 160mg/zi)
- Asociem Buspirona – Spitomin (până la 60 mg/zi)
- Asociem Amantadina ( până la 300 mg/zi)
- Asociem Estrogenii (dozaje diferite) - date limitate
Psihoterapia
• Depresia uşoară – de elecţie

• Depresia moderată – alternativă

(+/- chimioterapie)

• Depresia majoră – tratament adjuvant

Tratamentul psihologic- episodul depresiv
• Terapia cognitivă – corectarea distorsiunilor cronice ale gândirii care
conduc la depresie
• Terapia comportamentală - se bazează pe teoria invățării, este de
scurtă durata, tinteste comportamente specifice
• Terapia interpersonală - pune accentul pe problemele interpersonale
curente - tratament pe termen scurt
• Psihoterapia orientată psihanalitic - durată nedeterminată, pentru
intelegerea conflictelor si motivatiilor inconstiente;
• Psihoterapia suportivă - durată nedeterminată, scopul- furnizarea
sprijinului emotional. Indicată în criza acută (doliul)
• Terapia de grup - sprijin, interactiune personala, reintarirea pozitiva
• Terapia familială - când depresia bolnavului perturbă stabilitatea
familiei.
Vă mulțumesc!