Sunteți pe pagina 1din 38

Regnul

animal
Introducere
 Animalele sunt organisme eucariote, pluricelurare, mobile cu
reproducere asexuată și sexuată
 heterotrofe și au ca substanță de rezervă glicogenul
 Celulele sunt lipsite de perete celular
 Au țesuturi diferențiate.
 Diferențiază gameți și în urma fecundației se formează zigotul=
celula ou care parcurge mai multe etape de ezvoltare: morula,
blastula, gastrula
Clasificare
 Filumul Spongieri = Porifera
 Filumul Celenterate = Cnidaria
 Filumul Plathelminthes = Viermi lați
 Filumul Nemathelminthes = viermi cilindrici
 Filumul Annelida = viermi inelați
 Filumul Mollusca
 Filumul Arthropoda
 Filumul Echinoderma
 Filumul Chordata
Filumul Porifera = Spongieri
 9000 specii
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic dulcicol
și salmastru
 MODUL DE VIAȚĂ: sedentar;
solitare sau coloniale;
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul este fie lipsit de simetrie, fie are
simetrie radiară.
- Peretele corpului este alcătuit din 2
straturi de celule: ectoderm și endoderm.
- Înmulțirea se face sexuat (gameti-
hermafrodism)si asexuat (fragmentare).
 IMPORTANȚA: - Unii sunt adapost
pentru artropode cu tegument moale.
- Sunt filtre vii pentru apele dulci si
sărate.
Clasificare:
1. Clasa Calcarea: Sycon ciliatum (sicon)
2. Clasa Demospongia: Halichondria panicaea (miez de paine)
3. Clasa Hexactinellida: Rhisopotterion crierosum (spongier “de
sticlă”)

(1) (2)
Filumul Cnidaria = Celenterate
 animale didermice cu simetrie radiară.
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic dulcicol și
sărat.
 MODUL DE VIAȚĂ: solitar sau
colonial; mobil sau sedentar.
 Sunt prădători.
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul are formă de sac.
- Peretele corpului este alcătuit din
endoderm și ectoderm, între ele fiind
mezogleea.
- Se înmulțesc sexuat si asexuat
(înmugurire).
- Nu au organe diferentiate.
Clasificare:
1. Clasa Hrydrozoa: Hydra viridis (hidra)
2. Clasa Scyphozoa: Aurelia aurita (meduza de curent rece)
3. Clasa Anthozoa: Corallium rubrum (margeanul roșu)

(1) (2) (3)


Filumul Plathelminthes=VIERMI LAȚI
 MEDIUL DE VIAȚĂ umed sau acvatic
(dulcicol sau salmastru), dar și în corpul altor
animale.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber sau parazit.
 CARACTERE GENERALE:
- Forma corpului este turtită.
- Sistemul nervos central este compus din
ganglioni nervoți și cordoane nervoase.
- Au un singur orificiu buco-anal.
- Reproducerea este asexuată(regenerare) și
sexuată (hermafrodiți).
Clasificare:
1. Clasa Turbellaria: Euplanaria gonocephala(planaria)
2. Clasa Trematoda: Fasciola hepatica(viermele de galbează)
3. Clasa Cestoda: Taenia solium(tenia)

(1) (2) (3)


Filumul nemathelminthes=viermii
cilindrici
 MEDIUL DE VIAȚĂ: în cele mai variate nișe
ecologice
 MODUL DE VIAȚĂ: liber sau parazit.
 CARACTERE GENERALE:
- Sunt viermi nesegmentați, specii microscopice, dar pot limbricul
depași 1 m.
- Au corp cilindric cu simetrie bilaterală, acoperit cu o
cuticulă.
-Tubul digestiv are orificiul bucal separat de cel anal.
- Reproducerea este sexuată, sexele sunt separate și
prezintă un accentuat dimorfism sexual.
 REPREZENTANȚI: viermi paraziți oxiurul
- Ascaris lumbricoides (limbricul)→ ascaridioza
- Trichinella spiralis (trichina) → trichineloza
- Enterobius vermicularis(oxiurul) → oxiuroza
 IMPORTANȚA: produc multe boli la animale, plante,
inclusiv la om.
trichina
Filumul annelida = viermi inelați
 tridermici;
 MEDIUL DE VIAȚĂ: terestru și acvatic;
 MODUL DE VIAȚĂ: libere, unele
ectoparazite;
 CARACTERE GENERALE:
- Au corpul format din inele - metamere.
- Sistemul nervos este format din creier
ganglionar și o pereche de ganglioni ventrali
– sistem nervos scalariform.
- Repreoducerea sexuată. Există specii
hermafrodite și sexe separate.
 IMPORTANȚA: Sunt importante in
agrigultură, optimizand oxigenarea,
umiditatea, pH-ul, compoziția solului.
Clasificare:
1. Clasa Polychaeta: Nereis (viermele de nisip)
2. Clasa Oligochaeta: Lumbricus terrestris (râma)
3. Clasa Hirudinea: Hirundo medicinalis (lipitoarea)

(1) (2) (3)


Filumul mollusca = moluște
 MEDIUL DE VIAȚĂ: terestru si acvatic.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber.
 CARACTERE GENERALE:
- Sunt animale tridermice celomate,
nesegmentate.
- Corpul este compus din cap, picior musculos
anterior si masă viscerală posterior.
- Sistemul nervos este alcătuit din ganglioni
nervoși cerebroizi, pedioși și viscerali.
- Reproducerea este sexuată, iar fecundația
internă.
 IMPORTANȚA: - Au utilitate economică:
hrana, materie prima pentru confecționarea
bijuteriilor.
Clasificare:
1. Clasa Gastropoda: Helix pomatia (melcul de livadă)
2. Clasa Bivalvia: Mytilus edulis (midia)
3. Clasa Cephalopoda: Octopus vulgaris (caracatița)

(1) (2) (3)


Filumul arthropoda = artropode
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic, terestru si
aerian.
 MODUL DE VIAȚĂ: specii libere sau
parazite.
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul este compus din cap, torace și
abdomen, fiind protejat de un exoschelet
chitinos.
- Toate sistemele de organe sunt bine
dezvoltate.
- Sistemul nervos este alcătuit din creier
ganglionar și ganglioni nervoși.
- Excreția este asigurată de glande coxale și
maxilare, tubi uriniferi.
- Reproducerea este sexuată, sexele sunt
separate, prezentand dimorfism sexual.
Clasificare:
1. Clasa Crustacea: Palinurus vulgaris (langusta)
2. Clasa Arachnida: Aranea lobata (păianjenul)
3. Clasa Insecta: Lacusta migratoria (lăcusta)

(1) (2) (3)


Filumul echinodermata
 stele de mare, castraveți de mare,
arici de mare
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic marin.
 MODUL DE VIAȚĂ: libere, sedentare, rar
pelagice.
 CARACTERE GENERALE:
- În peretele corpului există un endoschelet
compus din plăci impregnate cu calciu si
prevăzute cu spini care ies la suprafată.
- Cavitatea corpului – celomul – este
compartimentat, iar în unul din compartimente se
afla un sistem de canale care formeaz sistemul
ambulacrar.
- Reproducerea este asexuată si sexuată.
Clasificare:
1. Clasa Asteroidea: Ceramaster patagonicus (stea de mare)
2. Clasa Echinoidea: Strongylocentrotus purpuratus (arici de mare)
3. Clasa Holothuroidea: Cucumaria tricolor (castravete de mare)

(1) (2) (3)


Filumul chordata
 CARACTERISTICI:
- Corpul este alcătuit din cordon nervos dorsal,
notocord, fante perifaringiene, coada.
- Sistemul circulator este închis și cuprinde o
inimă,vase de sânge și sange.
- Orificiul bucal se diferentiază în timpul
dezvoltarii embrionare după diferențierea
orificiului anal (deuterostomieni).
- Reproducerea este sexuată, iar sexele sunt
separate.
Subfilumul Ascidia mentula
Urochordata

Subfilumul Branchiostoma lanceolatum


Cefalocordata

Filumul Supraclasa Agnatha


Chordata - Clasa Ciclostomi

Subfilumul Supraclasa Gnathostomata


Vertebrata Clasele: Chondrichthyes,
Osteichthyes, Amphibia,
Reptilia, Aves, Mammalia
Clasa chondrichthyes=pești cartilaginoși
 primele vertebrate cu fălci articulate
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic,marin
 MODUL DE VIAȚĂ: liber, majoritatea sunt
prădători foarte iscusiți si feroce
 CARACTERE GENERALE:
- Sunt pești cartilaginoși cu corpul fusiform și
turtit.
- Posedă organul liniei laterale.
- Reproducerea este sexuată.
 REPREZENTANTI:
- Carcharinus glaucus(rechinul albastru)
- Squalus squatina(câinele de mare)
- Pristis pristis(peștele fierăstrău)
- Dasyatis pastinaca(pisica de mare)
Clasa osteichthyes =peștii osoși
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic dulcicol si marin
 MODUL DE VIAȚĂ: peștii ososi sunt liberi,
carnivori, ierbivori și omnivori
 CARACTERE GENERALE:
-Tegumentul este bogat in glande mucoase, acoperit
cu solzi dermici, rar nud.
- Gura este situată terminal.
- Au inotatoare codală cu lobi egali-homocercă și
înotatoare perechi.
- Reproducerea este sexuata.
 REPREZENTANȚI:
1. Ascipenseride: cega, morunul, nisetrul, păstruga,
viza, șipul.
2. Teleostenii: păstravul, știuca, crapul, babușca,
zvârluga.
Clasa amphibia = amfbienii
 TETRAPODE
 MEDIUL DE VIAȚĂ: acvatic, terestru.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber.
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul are forme variate: trunchi alungit cu cap, gât
și coadă sau corp compact, lățit cu cap fuzionat cu
trunchiul fără gât.
- Temperatura corpului este variabila- sunt
polikioterme.
- Sexele sunt separate, fecundația este internă la
salamandre si broaște.
 REPREZENTAȚI:
1. Ordinul Urodela:
- Megalobatrachus maximus(salamandra uriașă);
2. Ordinul Anura:
- Rana esculenta(broasca de lac mică);
3. Ordinul Apoda:
- Siphonops annulatus(scormonitorul inelat).
Clasa reptilia

 MEDIUL DE VIAȚĂ: predominant


terestru.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber.
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul are forme variate, fiind compact
sau alungit.
- Au plămâni bine dezvoltați, iar branhiile
lipsesc cu desăvârșire.
- Apare scoarța cerebrală și prezintă 12
perechi de nervi cranieni.
- Sexele sunt separate, fecundația internă.
Clasificare:
1. Ordinul Lacertilia - Lacerta viridis(gușterul);
2. Ordinul Ophidia - Elaphe quatuorlineata(șarpele dungat);
3. Ordinul Chelonia - Tesudo hermani(broasca țestoasă de
uscat);
4. Ordinul Crocodylia - Gavialis gangeticus(gavialul).

(1) (2) (3) (4)


Clasa aves =păsări
 MEDIUL DE VIAȚĂ: aerian, terestru și acvatic.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber.
 CARACTERE GENERALE:
- Corpul este fusiform aerodinamic, compus din cap,
gat, trunchi cu coadă și membre.
- Prezintă adaptări la zbor: oase pneumatice,
glanda uropigee, carena, sirinixul, cloaca.
- Temperatura corpului este constantă,
independentă de cea a mediului extern - sunt
animale homeoterme.
- Sunt de două tipuri: acarenate (pasărea kiwi) și
carenate.
Clasificare:
1. Ciconiiformes - Ciconia ciconia(barza alba);
2. Galliformes - Gallus gallus(gaina bankiva);
3. Passeriformes - Hirundo rustica(randunica);
4. Falconiformes - Haliaetus albicilla(codalbul);
5. Columbiformes - Streptopelia decaocto(gugustiucul);
6. Cuculiformes - Cuculus canorus (cucul);
7. Piciformes - Dendrocopos major(ciocanitoarea mare);
8. Anseriformes - Cygnus cygnus(lebada de iarna).
Clasa mammalia
MAMIFERE, 4500 specii.
 MEDIUL DE VIAȚĂ: terestru, aerian, acvatic.
 MODUL DE VIAȚĂ: liber.
 CARACTERE GENERALE:
- Prezinta par care acopera tegumentul si glande
mamare care adigura hrana descendentilor.
-Au dentitia heterodonta.
- Cavitatea toracica este separata prin diafragma de
cavitatea abdominala
 CLASIFICARE:
1. Subclasa Prototheria(Monotreme):
Ornithorhynchus anatinus (ornitorincul) si Tachyglossus
aculeatus (echidna).
2. Subclasa Theria(Marsupiale): Dendrolagus
bennettianus (cangurul de copac) si Macropus agilis
(cangurul rapid).
3. Subclasa Eutheria(Placentare).
Subclasa Eutheria:
1. Ordinul Insectivora: Erinaceus europaeus (ariciul)
2. Ordinul Edentata: Bradypus tridactylus (leneșul cu trei degete)
3. Ordinul Chiroptera:Genul Eptesicus(liliecii)
4. Ordinul Rodenția:Cricetus cricetus (hârciogul cenușiu)

(1) (2) (3) (4)


Subclasa Eutheria
5. Ordinul Carnivora: Canis lupus (lupul)
6. Ordinul Cetaceea: Balena musculus (balena albastră)
7. Ordinul Pinipedia: Monachus monachus (foca)
8. Ordinul Artiodactyla: Sus scrofa (porcul mistret)

(5) (6) (7) (8)


Subclasa Eutheria
9. Ordinul Perissodactyla: Equus caballus (calul)
10. Ordinul Prodoscidea: Loxodonta africana africana (elefantul
african de stepa)
11. Ordinul Primates: Gorilla gorilla (gorila)

(9) (10) (11)


Curiozități pești
 Rechinii pot simți o picătură de sânge de la 2.5 mile departare. Ca și
proporție ei pot detecta o parte de sânge în 100 de milioane părți de apă.
 Rechinii sunt atat de puternici încat mușcătura lor generează o forță de 6
tone pe metru pătrat.
 Rechinii pot atinge vârsta de 100 de ani.
 Rechinul poate supraviețui cel puțin 6 saptămâni fără să se hranească.
 Peștii au trăit pe pământ și cu 450 milioane de ani in urmă, deci au existat
înaintea dinozaurilor .
 Până în zilele noastre s-au identificat mai mult de 25 mii de specii și, după
ultimele estimări, mai există încă 15 mii de specii neidentificate.
 Cel mai mic pește masculin din lume este Photocorynus spiniceps: masoară
doar 6,2 mm, în timp ce femela atinge 46 milimetri.
 Unele specii nu au oase, iar scheletul corpului este alcătuit doar din
cartilaje, de unde si denumirea de pești cartilaginoși.
 ♂
 Organele senzoriale ale peștilor sunt bine dezvoltate.
 Unele specii au mirosul și auzul extrem de bun.
Curiozitati reptile

 Broaștele țestoase sunt printre cele mai vechi specii de pe Pământ.


Strămoșii broaștelor de azi arătau altfel, dovedind adaptarea la mediu.
 Mai multe specii de țestoase pot trăi peste 100 de ani.
 Un caz concret de longevitate implică o țestoasă care, în momentul
capturării, s-a estimat că avea 50 de ani și care a mai trăit, ulterior, 152 de
ani în captivitate.
 Țestoasele se găsesc pe fiecare continent, mai puțin Antarctica.
Majoritatea țestoaselor nu suportă frigul, dar totuți, țestoasa Blanding
a fost văzută înotand sub gheața în zona Marilor Lacuri.
 În Europa se găsesc doar trei specii de broaște țestoase de mare.
 Carapacea unei țestoase este formată din 60 de oase diferite unite între
ele.
Curiozități reptile
 Limba unui cameleon este de 2 ori mai lungă decât corpul lui.
 Crocodilul nu-și poate scoate limba afară din gură.
 Cameleonii au proprietatea de a-și schimba culoarea pielii în funcție de
emoțiile pe care le încearcă.
 Toți șerpii mișcă din coadă în momentul în care sunt enervați, însă doar în
cazul șarpelui cu clopoței aceasta scoate și un sunet.
 Un șarpe are nevoie de aproximativ 50 de ore pentru a digera o broască
 Cameleonii iși pot mițca ochii în două direcții diferite în acelați timp.
Curiozități păsări
 Proporțional cu dimensiunile ei, o pasăre are nevoie de mai multă
mâncare decât un bebeluș sau o pisică.
 Albatroșii pot să doarmă in timp ce zboară cu viteze de până la 40 de
km/oră.
 Viteza maximă de deplasare a unei găini este de 14km/h.
 Este nevoie de 40 de minute pentru a fierbe un ou de struț.
 Penajul păsărilor cântărește aproximativ 10% din greutatea sa.
 Struții își bagă capul în nisip în căutarea apei.
 Pasărea colibri este singura pasare care poate zbura înapoi.
 Întreaga structură osoasă a porumbelului cântărețte mai puțin decât
penajul lui.
 Prima pasăre domesticită a fost gâsca.
 Un canar are în medie 2.200 de pene.
 Puii de găină absorb vitamina D din soare cu ajutorul penajului.
 O găina face în jur de 227 de ouă pe an.
 Măcăitul raței nu are ecou și acesta este un fapt pe care nici cercetatorii
nu-l pot explica.
Curiozități mamifere
 Delfinul poate sta sub apa 15 min după care iese la suprafață să
respire și se poate hrăni la 200 m adâncime.
 Lupul poate rezista mai multe zile fară să mănânce, dar în momentul
în care vânează după o perioadă lungă poate mânca și 10kg de carne
odată.
- La Polul Nord hrana este limitată așa că lupii mănâncă vânatul cu
tot cu păr, piele și os.
 Castorul este numit și cel mai mare arhitect din lumea animalelor.
- Construieste diguri și canale de 100m
- O familie de castori este capabilș sa srtice 300 de arbori intr-o
singură iarnă.
- În numai 15 min un castor adult poate roade o creangă cu
diametrul de 10 cm.
- Labele sunt prevăzute cu 5 degete la fel ca și mâna omului, lipite
între ele cu o pieliță si terminându-se cu nițte ghiare care seamănă
perfect cu unghiile degetelor oamenilor.
Bibliografie
 -imagini google
 http://www.scribd.com/doc/34870393/Regnurile-Lumii-Vii
 http://www.referat.ro/referate/Pestii_-
_animale_vertebrale_acvatice_f3e4f.html
 http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Animale_Amfibieni-
46.html
 http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Animale_Mamifere-
48.html
 http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Animale_Reptile-51.html
 http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Animale_Pesti-50.html
 http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Animale_Pasari-49.html

S-ar putea să vă placă și