Bazele Contabilitatii 1 PDF

CAPITOLUL 1
OBIECTIVUL ŞI OBIECTUL
CONTABILITĂŢII
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
1
2
▪
▪
▪
2
▪
▪
▪
▪
▪
▪





OBSERVAŢIE: Uneori informaţia poate fi credibilă dar nerelevantă. Alteori este relevantă
fără însă a fi credibilă. În ambele situaţii însă ea nu este utilă.

▪
▪
▪
▪
▪
Patrimoniul
Titular de
DREPTURI drepturi şi OBLIGAŢII
obligaţii
Drepturi de Obligaţii faţă de

Drepturi de Obligaţii
proprietate (bunuri proprietari
creanţă (creanţe) faţă de terţi
economice) (asociaţi, acţionari)
Fig. nr. 1.1. Concepţia juridico-patrimonială

Bunuri Obligaţii faţă de proprietari Obligaţii
Creanţe
economice + = (asociaţi sau acţionari) + faţă de terţi
(Cr )
(Bec) (OA ) (O T)
Bec + Cr Patrimoniul OA + OT
Bec OA
Cr OT
TotalBec + Cr TotalOA + OT
Bec + Cr = OA + OT
APLICAŢIA PRACTICĂ NR . 1
▪
▪
▪
OBSERVAŢIE: Pentru a efectua corect raţionamentele, imaginaţi-vă că vă identificaţi cu

societatea comercială care derulează cele două operaţiuni!
▪
▪
OBSERVAŢIE: Înaintea operaţiunii nr. 1 societatea comercială nu a existat. Ea este înfiinţată
prin însăşi operaţiunea nr. 1. Prin urmare, înaintea operaţiunii nr. 1, bunurile
economice şi creanţele, pe de o parte, obligaţiile faţă de asociaţi şi faţă de
terţi pe de altă parte, prezentau valori nule.
Bec + Cr Patrimoniul 1 OA + OT
Bec 0+13.200OA 0+13.200
Auto 0+10.000
Db 0+ 3.000 OT 0
N 0+200
TotalBec + Cr 13.200 TotalOA + OT 13.200
(Bec + X) + Cr = (OA + X) + OT
(0 + 13.200) + 0 = (0 + 13.200) + 0
OBSERVAŢIE: Are loc doar modificarea structurii (compoziţiei) bunurilor economice, fără ca
mărimea lor şi a obligaţiilor rămânând nemodificată.
Bec 13.200-200+200OA 0+13.200
Auto 10.000
Db 3.000
N 200-200
OT 0
Mp 0+200
Cr 0
(Bec – X + X) + Cr = OA + OT
(13.200 – 200 + 200) + 0 = 13.200 + 0
▪
OBSERVAŢIE: Societatea are bunuri economice, mai multe cu 500 lei dar şi datorii mai mari
cu aceeaşi sumă.
Bec 13.200+500OA 0+13.200
Auto 10.000
Db 3.000
Mp 200+500 OT 0+500
Cr 0 Ofz 0+500
(Bec + X) + Cr = OA + (OT + X)
(13.200 + 500) + 0 = 13.200 + (0 + 500)
▪
▪
OBSERVAŢIE: Banca nu dă banii societăţii comerciale (prin urmare nu are loc creşterea
disponibilităţilor la bancă ale acesteia) ci în numele acesteia achită datoria
faţă de furnizor.
Bec 13.700 OA 13.200
Auto 10.000
Db 3.000
Mp 700 OT 500-250+250
Ofz 500-250
Cr 0 Ob 0+250
Bec + Cr = OA + (OT – X + X)
13.700 + 0 = 13.200 + (500 – 250 + 250)
▪
OBSERVAŢIE: Societatea înregistrează o scădere a datoriilor faţă de furnizor de la 250 lei la
125 lei dar şi o scădere a bunurilor economice sub forma disponibilităţilor la
bancă cu aceeaşi sumă, de la 3.000 lei la 2.875 lei.
Bec 13.700-125OA 13.200
Auto 10.000
Db 3.000-125
Mp 700 OT 500-125
Ofz 250-125
Cr 0 Ob 250
(Bec – X) + Cr = OA + (OT – X)
(13.700 – 125) + 0 = 13.200 + (500 – 125)
▪
▪
OBSERVAŢIE: În cadrul acestei tranzacţii, furnizorul îşi schimbă, în raport cu societatea
comercială, statutul: dintr-un terţ faţă de acesta devine asociat.
Bec 13.575 OA 13.200+125
Auto 10.000
Db 2.875
Mp 700 OT 375-125
Cr 0 Ofz 125-125
Ob 250
Bec + Cr = (OA + X) + (OT – X)

13.575 + 0 = (13.200 + 125) + (375 – 125)
OBSERVAŢIE: Operaţiunea curentă determină o modificare a structurii (compoziţiei)

bunurilor economice, valoarea lor rămânând însă nemodificată.
Bec 13.575 OA 13.325
Auto 10.000
N 0+100
Db 2.875-100 OT 250
Mp 700 Ob 250
Cr 0
(Bec – X + X) = OA + OT
13.575 – 100 + 100 = 13.325 + 250
OBSERVAŢIE: Temporar îi sunt avansate societăţii din grup disponibilităţi în sumă de 1.000
lei. Altfel spus, acesteia i sa acordat credit 1.000 lei.
Credit (pers. III sg. lt. credo – a avea în vedere) = el are încredere.
Societatea comercială a dat pe încredere (credit) unei alte societăţi
comerciale 1.000 lei. Etimologic, conceptul de creanţă are aceeaşi rădăcină
latinească.
După ce se acordă creditul de 1.000 lei, nu mai putem spune că societatea
mai are disponibilităţi băneşti egale cu cele dinaintea acestei operaţiuni. Ea
are doar dreptul de a încasa 1.000 lei.
Bec 13.575-1.000 OA 13.325
Auto 10.000
N 100
Db 2.775-1.000
Mp 700 OT 250
Cr 0+1.000 Ob 250
Crd 0+1.000
(Bec – X) + (Cr + X) = OA + OT
(12.575 – 1.000) + (0 + 1.000) = 13.325 + 250


OBSERVAŢIE: Societatea comercială creditată are calitatea de debitor.

Bec 12.575+1.000OA 13.325
Auto 10.000
N 100+500
Db 1.775+500
Mp 700 OT 250
Cr 1.000-1.000 Ob 250
Crd 1.000-1.000
(Bec + X) + (Cr – X) = OA + OT
(12.575 + 1.000) + (1.000 – 1.000) = 13.325 + 250

Obligaţii faţă de
Nr. Bunuri economice Creanţe Obligaţii faţă de
+ = + terţi
crt. Autocamion Materii Disponibil Numerar Creanţe client proprietari Obligaţii Obligaţii
prime la bancă furnizor bancă
+10000 +3000 +200 +13200
1.
sold1 10000 3000 200 13200
_____ +200 _____ -200 _____

2.
sold2 10000 200 3000 0 13200
_____ +500 _____ _____ +500

3.
sold3 10000 700 3000 13200 500
_____ ___ _____ _____ -250 +250

4.
sold4 10000 700 3000 13200 250 250
_____ ___ -125 _____ -125 ___

5.
sold5 10000 700 2875 13200 125 250
_____ ___ _____ +125 -125 ___

6.
sold6 10000 700 2875 13325 0 250
_____ ___ -100 +100 _____ ___

7.
sold7 10000 700 2775 100 13325 250
_____ ___ -1000 +1000 _____ ___

8.
sold8 10000 700 1775 1000 13325 250
_____ ___ +500 +500 -1.000 _____ ___

9.
sold9 10000 700 2275 600 0 13325 250
Total final Bec+Cr 13575 Total final OA+OT 13575
Tabelul nr. 1.1. Evoluţia patrimoniului

3
OBSERVAŢIE: Aceste elemente de capital fix şi circulant joacă un rol activ în viaţa
entităţii. Prin utilizarea şi consumul lor sunt aducătoare de beneficii
economice. Din acest motiv se mai numesc active. Implicit, noţiunile de
capital fix şi capital circulant sunt sinonime perfecte cu cele de active
imobilizate respectiv active circulante.
OBSERVAŢIE: Capitalul propriu şi capitalul străin joacă un rol pasiv în viaţa entităţii,
indicând sursa de provenienţă a activelor imobilizate şi a activelor circulante,
motiv pentru care generic poartă denumirea de pasive. În plus, privite ca
obligaţii, pentru stingerea lor (a pasivelor) sunt necesare fluxuri de numerar
de ieşire (reducerea beneficiilor economice viitoare).
Capitalul
Din punct de vedere al:

- investirii
- utilizării Din punct de vedere al
- consumului provenienţei
- înlocuirii
Capital fix Capital circulant

Sau sau Capital propriu Datorii
Active imobilizate Active circulante
Fig nr. 1.2. Concepţia economică
OBSERVAŢIE: Datoriile mai poartă denumirea de capital străin, capital atras sau capital
împrumutat.
Capital = Capital +
Capital fix circulant propriu
Datorii
OBSERVAŢIE: Conceptele de capital fix şi capital circulant sunt desuete. În vederea

eliminării confuziilor se utilizează termenii de:
 active imobilizate pentru capital fix;
 active circulante pentru capital circulant.
Active Active = Capital +
Datorii
imobilizate circulante propriu
Activ Pasiv
Activ Capitaluri proprii Datorii
OBSERVAŢIE: Comparativ cu concepţia juridică, în concepţia economică obiectul

contabilităţii are o sferă mai largă. Economicul prevalează juridicului. În
categoria activelor sunt incluse toate elementele care sunt capabile să
aducă entităţii beneficii economice viitoare, nu numai cele în raport cu
care entitatea are un drept de proprietate sau de creanţă.
▪
▪
▪
OBSERVAŢIE: În rezolvarea aplicaţiei practice se va porni de la relaţia de echilibru Ai + Ac = Cp +

D. Membrul stâng şi drept ai acestei relaţii sunt identici numai valoric cu cei
similari din relaţia Bec + Cr = OA + OT. Spre exemplu, activele imobilizate (Ai)
nu se identifică cu bunurile economice (Bec).
▪
OBSERVAŢIE: De această dată bunurile economice sunt prezentate distinct, autocamionul
în categoria activelor imobilizate iar numerarul şi disponibilităţile băneşti la
bancă în categoria activelor circulante.
Ai + Ac Capitalul 1 Cp + D
Ai 0+10.000 Cp 0+13.200
Auto 0+10.000
Ac 0+ 3.200
Db 0+3.000 D 0
N 0+ 200
TotalAi + Ac 13.200 TotalCp + D 13.200
(Ai + X1) + (Ac + X2) = (Cp + X) + D
X = X1 + X2
(0 + 10.000) + (0 + 3.200) = (0 + 13.200) + 0
▪
▪
OBSERVAŢIE: Se modifică numai structura activelor circulante fără ca celelalte componente
ale capitalului să se modifice.
Ai 10.000 Cp 13.200
Auto 10.000
Ac 3.200-200+200
Mp 0+200
Db 3.000 D 0
N 200-200
Ai + (Ac + X – X) = Cp + D
10.000 + (3.200 – 200 + 200) = 13.200 + 0
▪
▪
OBSERVAŢIE: O parte a capitalului, 500 lei, provine de la terţi (furnizor) şi se concretizează
în stocul de materii prime care creşte cu 500 lei.
Ai 10.000 Cp 13.200
Auto 10.000
Ac 3.200+500
Mp 200+500 D 0+500
Db 3.000 Dfz 0+500
Ai + (Ac + X) = Cp + (D + X)
10.000 + (3.200 + 500) = 13.200 + (0 + 500)

▪
▪
OBSERVAŢIE: O datorie, faţă de furnizor, este convertită într-o altă datorie, faţă de bancă.
Ai 10.000 Cp 13.200
Auto 10.000
Ac 3.700
Mp 700 D 500+250-250
Db 3.000 Dfz 500-250
Dbo 0+250
Ai + Ac = Cp + (D – X + X)
10.000 + 3.700 = 13.200 + (500 – 250 + 250)
▪
▪
OBSERVAŢIE: Societatea are mai puţine datorii faţă de furnizori cu 125 lei, dar şi active
circulante mai puţine, sub forma disponibilităţilor la bancă.
Ai 10.000 Cp 13.200
Auto 10.000
Ac 3.700-125
Mp 700 D 500-125
Db 3.000-125 Dfz 250-125
Db 250
Ai + (Ac – X) = Cp + (D – X)
10.000 + (3.700 – 125) = 13.200 + (500 – 125)
▪
▪
OBSERVAŢIE: Furnizorul devine asociat pentru suma de 125 lei. Capitalul suportă o
modificare ca sursă de provenienţă. Din capital străin (datorie faţă de
furnizor) se transformă în capital propriu.
Ai 10.000 Cp 13.200+125
Auto 10.000
Ac 3.575
Mp 700 D 375-125
Db 2.875 Dfz 125-125
Db 250
Ai + Ac = (Cp + X) + (D – X)
10.000 + 3.575 = (13.320 + 125) + (375 – 125)
▪
▪
OBSERVAŢIE: Se modifică aşadar structura activelor circulante.
Ai 10.000 Cp 13.325
Auto 10.000
Ac 3.575-100+100
Mp 700 D 250
Db 2.875-100 Db 250
N 0+100
Ai + (Ac – X + X) = Cp + D
10.000 + (3.575 – 100 + 100) = 13.325 + 250
OBSERVAŢIE: Se modifică structura activelor circulante.
Ai 10.000 Cp 13.325
Auto 10.000
Ac 3.575-1.000+1.000
Mp 700
Db 2.775-1.000
N 100 D 250
Crd 0+1.000 Db 250
Ai + (Ac – X + X) = Cp + D
10.000 + (3.575 – 1.000 + 1.000) = 13.325 + 250
▪
OBSERVAŢIE: Operaţiunea nr. 9 este inversul operaţiunii nr. 8 şi care are ca efect tot
modificarea structurii activelor circulante.
Ai 10.000Cp 13.325
Auto 10.000
Ac 3.575+500+500-1.000
Mp 700
Db 1.775+500
N 100+500 D 250
Crd 1.000-1.000 Db 250
Ecuaţia de echilibru, sub forma sa abstractă, poate fi scrisă astfel:
Ai + (Ac + X1 + X2 – X) = Cp + D
unde
X = X1 + X2
10.000 + (3.575 + 500 + 500 – 1.000) = 13.325 + 250

r. Active imobilizate Active circulante Capital străin (datorii)
+ = Capital propriu +
crt. Autocamion Materii Disponibil Numerar Creanţe Datorii Datorii
prime la bancă furnizor bancă
+10000 +3000 +200 +13200
1.
sold1 10000 3000 200 13200
_____ +200 _____ -200 _____

2.
sold2 10000 200 3000 0 13200
_____ +500 _____ _____ +500

3.
sold3 10000 500 3000 13200 500
_____ ___ _____ _____ -250 +250

4.
sold4 10000 500 3000 13200 250 250
_____ ___ -125 _____ -125 ___

5.
sold5 10000 500 2875 13200 125 250
_____ ___ _____ +125 -125 ___

6.
sold6 10000 500 2875 13375 0 250
_____ ___ -100 +100 _____ ___

7.
sold7 10000 500 2775 100 13375 250
_____ ___ -1000 +1000 _____ ___

8.
sold8 10000 500 1775 1000 13375 250
_____ ___ +500 +500 -1000 _____ ___

9.
sold9 10000 500 2275 600 0 13375 250
Total Ai+Ac 13575 Total Cp+D 13575
Tabelul nr. 1.2. Evoluţia capitalului

4
OBSERVAŢIE: Conceptul de „resurse” este unul echivoc în terminologia contabilă.

Uneori este folosit pentru a desemna bunurile economice, alteori definind
sursele de provenienţă ale acestora. „Cadrul general” al Standardelor
Internaţionale de Contabilitate îl foloseşte pentru definirea activelor.
Resursele
Din punct de Din punct de

vedere al utilizării vedere al
lor provenienţei lor
Alocări (utilizări) Alocări (utilizări)

Resurse stabile Resurse temporare
durabile (pe ciclice (pe termen
(pe termen lung) (pe termen scurt)
termen lung) scurt)
Fig. Nr. 1.3. Concepţia financiară
Utilizări ciclice Resurse Resurse

Utilizări durabile permanente temporare
5
▪
Bunuri
Creanţe
economice
Active Active
imobilizate circulante
Utilizări Utilizări
durabile ciclice
Obligaţii faţă Obligaţii faţă

de de terţi
proprietari
Capital Capital
propriu străin
Resurse Resurse
permanente temporare
Fig. nr. 1.4. Activele şi pasivele conform celor trei concepţii privind obiectul contabilităţii. 6
A=P
A = Cp + D
Activ Bilanţ Pasiv

Cp
A
D
A = C+D
▪
▪
▪
▪
OBSERVAŢIE: Structura în care sunt reprezentate activele şi pasivele poartă denumirea
de bilanţ. Până aici am utilizat conceptul de patrimoniu sau capital
pentru a o defini şi a o prezenta grafic.
Ordonarea activelor şi a pasivelor
Lichidate Destinaţie Natură Provenienţă Exigibilitate
ACTIVE PASIVE
Fig. nr. 1.5. Criteriile de ordonare a activelor şi a pasivelor
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
ACTIV Bilanţ PASIV
Materii prime Datorii faţă de bancă
Autoturism (termen lung)
Creanţe faţă de clienţi Datorii faţă de furnizori
Produse finite Capitaluri proprii
Numerar
Disponibil la bancă
ACTIV Bilanţ PASIV

2. Materii prime 2. Datorii faţă de bancă
1. Autoturism (termen lung)
4. Creanţe faţă de clienţi 3. Datorii faţă de furnizori
3. Produse finite 1. Capitaluri proprii
6. Numerar
5. Disponibil la bancă
Disponibilităţi Materii Produse Creanţe Disponibilităţi

băneşti → prime → finite → clienţi → băneşti
Activ Bilanţ Pasiv
1. Autoturism 1. Capitaluri proprii
2. Materii prime
exigibilitate
lichiditate
3. Produse finite 2. Datorii faţă de bancă (termen lung)

4. Creanţe faţă de clienţi
5. Disponibil la bancă 3. Datorii faţă de furnizori
6. Numerar
CAPITOLUL 2
PARTIDA DUBLĂ –
PRINCIPIUL FUNDAMENTAL
AL CONTABILITĂŢII
▪
Activ Bilanţ Pasiv

Cp
A
D
A=P
A = Cp + D
Cp = A – D
OBSERVAŢIE: Existenţa unui drept de proprietate sau de creanţă nu este hotărâtoare

pentru a considera un element drept activ dar este prezent în majoritatea
situaţiilor.










9
ELEMENTE
GRUPA SUBGRUPA CARACTERISTICI (EXTRAS)
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
I. Active Sunt bunuri din investiţii utilizate durabil care
imobilizate se caracterizează prin:
- perioada de utilizare este de regulă mai mare
de un an;
- nu se consumă şi nu se înlocuiesc după prima
întrebuinţare, ele participând la desfăşurarea
mai multor circuite economice.
1. Imobilizări Sunt active identificabile, nemonetare fără
necorporale suport material, deţinute pentru a fi utilizate în
procesul de producţie pentru scopuri
administrative, închiriere sau prestarea de
servicii terţilor.
1.1. Cheltuieli de Cuprind:
constituire - cheltuieli cu înfiinţarea unei societăţi comerciale
(taxe);
- cheltuieli de dezvoltare a societăţii ocazionate
de operaţiunile menite să asigure creşterea de
capital prin emisiunea şi vânzarea de acţiuni cât
şi cele privind emisiunea de obligaţiuni;
- alte cheltuieli legate de extinderea unităţilor
patrimoniale.
1.2. Cheltuieli de Se caracterizează prin următoarele elemente:
dezvoltare - cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor
lucrări sau obiective de cercetare menite să
contribuie la crearea de noi tehnologii, noi
produse sau îmbunătăţirea substanţială a celor
existente înaintea lansării producţiei în serie;
- influenţează evoluţiile viitoare ale entităţilor
1.3. Concesiuni, Sunt reprezentate de:
brevete, - toate cheltuielile ocazionate de achiziţionarea
licenţe, mărci sau realizarea pe cont propriu a brevetelor,
comerciale, licenţelor, mărcilor de fabricaţie, know-how-
drepturi şi urilor;
active similare - valoarea brevetelor, licenţelor, mărcilor de
fabricaţie şi know-how-urilor aduse ca aport de
către acţionari sau primite gratuit.
1.4. Fondul Apare, de regulă, la consolidarea conturilor şi
comercial reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi
valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din
activele nete achiziţionate (la data tranzacţiei).
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
1.5. Alte imobilizări Cuprind cheltuieli ocazionate de achiziţionarea
necorporale sau elaborarea programelor informatice şi alte
imobilizări necorporale.
1.6. Avansuri şi Sunt reprezentate de:
imobilizări - avansurile acordate furnizorilor de imobilizări
necorporale în necorporale;
curs - costul de producţie sau de achiziţie a
imobilizărilor necorporale neterminate până la
sfârşitul exerciţiului financiar.
2. Imobilizări Reprezintă active care:
corporale a) sunt deţinute de o persoană juridică pentru a
fi utilizate în producţia proprie de bunuri şi
servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau
pentru folosirea lor în scopuri administrative;
b) sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un
an;
c) au o valoare mai mare decât limita prevăzută
de reglementările legale în vigoare.
2.1. Terenuri şi Cuprind:
construcţii - suprafeţe terestre cu destinaţie economică
dobândite de agenţii economici prin acte de
vânzare-cumpărare sau sub formă de
despăgubiri în cazul exproprierilor;
- investiţiile efectuate cu amenajările, căile de
acces, racordările la sursele de energie şi apă,
pădurile, perdelele de protecţie, lacurile, bălţile
etc. (asimilate terenurilor numai dacă sunt
rezultatul unor lucrări de investiţii);
- construcţiile.
2.2. Instalaţii Conform OMFP 1752/2005 în structura lor se
tehnice şi maşini includ:
- instalaţii tehnice;
- mijloace de transport;
- animale şi plantaţii.
2.3. Alte instalaţii Cuprind:
utilaje şi mobilier - mobilier;
- aparatură birotică;
- echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale;
- alte imobilizări corporale.
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
2.4. Avansuri şi Conform OMFP 1752/2005, cuprind:
imobilizări - costul de producţie sau achiziţie al
corporale în curs investiţiilor neterminate la finele exerciţiului
efectuate în regie proprie sau în antrepriză;
- avansurile acordate furnizorilor de
imobilizări corporale.
3. Imobilizări a) Sunt investiţii financiare făcute în alte
financiare societăţii comerciale sub forma:
- achiziţiei de acţiuni şi obligaţiuni;
- acordării de împrumuturi;
- garanţiilor depuse la terţi.
b) Cuprinde si acţiunile proprii deţinute de
societăţile comerciale;
c) Au scadenţa mai mare de un an la data
închiderii exerciţiului financiar.
3.1. Acţiuni Reprezintă drepturi sub formă de acţiuni şi alte
deţinute la titluri cu venit variabil deţinute de o societate
entităţile afiliate mamă în capitalul social al altor societăţi fiice
(filiale) din cadrul grupului. Deţinerea lor pe o
perioadă îndelungată este considerată utilă.
NOTĂ:
 Grupul este format dintr-o societate
mamă şi toate filialele ei
 Filiala este o întreprindere controlată
de o altă întreprindere (de
societatea mamă)
 Controlul, deţinerea, direct sau
indirect a mai mult de jumătate din
drepturile de vot ale unei
întreprinderi
3.2. Interese de Reprezintă drepturi deţinute în capitalul social al
participare altei societăţi comerciale. Deţinerea are loc pe
termen lung în scopul garantării contribuţiei la
activitatea persoanei juridice respective, fără
dreptul de intervenţie în gestiunea societăţii res-
pective.
Sunt creanţele rezultate din împrumuturile
3.3. Împrumuturi acordate altor societăţii la care se deţin titluri de
acordate entităţilor participare. În unele situaţii sunt cunoscute sub
afiliate denumirea de împrumuturi subordonate. Cuprind
creanţa propriu-zisă şi dobânda aferentă.
3.4. Împrumuturi Reprezintă drepturile de creanţă rezultate din
acordate entităţilor împrumuturile acordate întreprinderilor la care se
pe baza deţin interese de participare. Cuprind creanţa
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
intereselor de propriu-zisă şi dobânda aferentă.
participare
3.5. Investiţii Sunt reprezentate de titluri (drepturi de creanţă
deţinute ca deţinute la societăţile din afara grupului, de titluri
imobilizări puse in echivalenţă şi de alte titluri deţinute pe o
perioadă îndelungată)
NOTĂ
Titlurile puse în echivalenţă sunt acele titluri
de creanţă asupra unei societăţi controlate în
comun care sunt înregistrate iniţial la costul de
achiziţie şi a căror valoare este ajustată ulterior
(majorată sau redusă) în funcţie de modul de
repartizare a profitului sau a pierderii
întreprinderii în care s-a investit. Astfel, cu
dividendele primite se reduce valoarea contabilă
a investiţiei
3.6. Alte Sunt drepturi de creanţă rezultate din:
împrumuturi - împrumuturi acordate pe termen lung şi
dobânzile aferente;
- garanţii;
- depozite;
- cauţiuni.
Un activ este considerat activ circulant (curent)
II. Active atunci când:
circulante a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut
pentru vânzare sau consum în cursul normal al
ciclului de exploatare al întreprinderii;
Notă: Ciclul de exploatare al unei întreprinderi
cuprinde perioada de timp dintre achiziţionarea
materiilor prime care intră într-un proces de
transformare şi finalizarea acestuia sub formă de
numerar sau sub forma unui echivalent de nu-
merar.
Echivalentul de numerar este reprezentat de
investiţiile financiare pe termen scurt, uşor
convertibile în numerar şi a căror riscuri de
schimb a valorii este nesemnificativ
b) este deţinut pentru consum sau
comercializare pe termen scurt ori se aşteaptă să
fie realizat în termen de 12 luni de la data
bilanţului;
c) reprezintă numerar sau echivalent de
numerar a cărui utilizare nu este restricţionată.
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
1. Stocurile Sunt active circulante
- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfă-
şurării normale a activităţii;
- în curs de transformare în cadrul procesului de
producţie, în vederea vânzării;
- deţinute sub forma materiilor prime, ma-
terialelor consumabile, care urmează a fi folosite
în cadrul procesului de producţie sau pentru
prestarea de servicii;
1.1. Materii prime Din această categorie fac parte:

şi materiale ● Materiile prime se caracterizează prin:
consumabile - constituie substanţa principală a produsului
finit;
- se regăseşte în formă iniţială sau transformată,
total sau parţial în produsul finit;
● Materiile consumabile se caracterizează prin
faptul că:
- ajută la procesul de fabricaţie;
- de regulă nu se regăsesc în produsul finit.
Principalele categorii de materiale consumabile
sunt:
● materialele auxiliare care se caracteri-
zează prin faptul că se adaugă materiei
prime în vederea transformării sale sau
sunt utilizate pentru asigurarea condiţiilor
necesare desfăşurării activităţii;
● combustibilii iau parte direct sau indirect
la procesele care au loc în cadrul unităţii
patrimoniale;
În funcţie de rolul şi destinaţia lor, combustibilii
pot fi:
- combustibili tehnologici care se adaugă
materiilor prime în vederea transformării
acesteia;
- combustibili energetici utilizaţi fie la obţinerea
energiei electrice şi termice, fie la punerea în
mişcare a unor maşini sau utilaje;
- combustibili gospodăreşti utilizaţi pentru
încălzirea şi iluminarea locurilor de muncă sau
pentru alte nevoi industriale.
● Piesele de schimb servesc pentru înlocuirea
unor componente ale maşinilor şi utilajelor sau
ale unor materiale de natura obiectelor de
inventar în vederea reparării lor.
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
● Materiale de natura obiectelor de inventar

Din această categorie fac parte bunurile care:
- fie au o valoare mai mică decât limita regle-
mentară pentru a fi considerate mijloace fixe,
indiferent de durata lor normală de utilizare;
- fie au o durată normală de utilizare mai mică
de un an, indiferent de valoarea lor.
1.2. Producţia în Este reprezentată de produsele, lucrările şi
curs de execuţie serviciile în curs de execuţie care ocupă poziţie
intermediară între:
- materie primă şi semifabricat;
- semifabricat şi produs finit;
- materie primă şi produs finit.
Îşi măreşte valoarea treptat prin încorporarea în
aceasta a noilor consumuri de materiale şi
manoperă, până la transformarea sa în
semifabricat sau produs finit.
1.3. Produse finite Reprezintă bunuri care au parcurs în parte sau
şi mărfuri integral un proces de producţie. Din această
categorie fac parte:
● Semifabricatele sunt bunuri care:
- au parcurs un număr de faze tehnologice,
suferind un anumit grad de prelucrare;
- au fost recepţionate, urmând a se prelucra în
continuare sau a se vinde terţilor.
● Produsele finite sunt acele bunuri care:
- au parcurs toate fazele procesului tehnologic;
- corespund normelor de calitate;
- au fost recepţionate întocmindu-se pentru ele
documentele de predare către depozite sau
magazii.
● Produsele reziduale sunt reprezentate de
rebuturi, materiale reutilizabile şi deşeuri;
● Efectivele de animale şi păsări sunt
reprezentate de animalele şi păsările nou
născute sau achiziţionate în vederea creşterii,
reproducţiei, producţiei de lână, lapte, carne etc.,
îngrăşării precum şi coloniile de albine;
● Mărfurile sunt bunuri care:
- sunt cumpărate de la terţi în vederea revânzării
lor ca atare;
- sunt fabricate în unitate şi trecute în maga-
zinele proprii de vânzare cu amănuntul.
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
● Ambalajele sunt bunurile folosite pentru
protejarea altor bunuri, pe timpul transportului,
manipulării sau depozitării lor;
● Stocuri aflate la terţi. Sunt elemente de
natura produselor, mărfurilor, materiilor prime şi a
materiilor consumabile, a semifabricatelor,
respectiv a animalelor aflate în custodia terţilor
dar cărora nu le-a fost transmis şi dreptul de
proprietate asupra lor.
1.4. Avansuri Reprezintă plăţile făcute în avans
pentru cumpărări furnizorilor pentru achiziţia de elemente de
de stocuri natura stocurilor. Deşi reprezintă creanţe faţă de
furnizori, datorită iminentei lor conversii în
elemente de natura stocurilor sunt asimilate
acestora.
2. Creanţele În această categorie se includ ansamblul
drepturilor de creanţă a căror scadenţă este de
sub 12 luni.
2.1. Creanţe Sunt reprezentate de creanţele asupra terţilor
comerciale izvorâte din raporturile comerciale cu aceştia,
precum:
● Furnizori-debitori, reprezintă drepturi de
creanţă care rezultă din avansuri şi aconturi
acordate furnizorilor. Aceste avansuri şi aconturi
se acordă înainte ca datoria faţă de furnizori să
existe;
● Clienţi, sunt creanţele rezultate din facturarea
către terţi a bunurilor şi serviciilor livrate sau de
livrat, urmând a se realiza (încasa) ulterior.
● Efecte de primit de la clienţi, sunt
reprezentate de drepturile de creanţă asupra
clienţilor care au acceptat să îşi onoreze
obligaţiile pe baza unui credit cambial, urmând ca
furnizorul să primească de la clienţi cambiile
acceptate sau biletele la ordin;
● Clienţi – facturi de întocmit, reflectă valoarea
bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a
serviciilor prestate către clienţi, pentru care nu s-
au întocmit facturi;
● Împrumuturi acordate pe termen lung şi alte
creanţe imobilizate dar scadente într-un interval
mai mic de 12 luni de la data bilanţului, inclusiv
dobânzile aferente lor;
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
Sunt reprezentate de drepturile de creanţă,
2.2. Sume de asupra altor unităţi din cadrul grupului, izvorâte
încasat de la din: sume şi bunuri livrate, imobilizări cedate,
societăţile afiliate dividende de încasat pentru investiţiile financiare
pe termen scurt etc.
2.3. Sume de Sunt reprezentate de drepturile de creanţă
încasat de la rezultate de interesele de participare pe termen
entităţi pe bază de scurt cum sunt: sume virate unităţilor legate prin
interese de interese de participare, imobilizările financiare
participare cedate acestor unităţi, dividende de încasat
pentru investiţiile pe termen scurt etc.
2.4. Creanţe Reflectă drepturile de creanţă asupra acţionarilor
privind capitalul sau asociaţilor care au subscris să contribuie la
subscris şi majorarea capitalului social, urmând ca aportul
nevărsat lor să fie adus în societatea comercială.
2.5. Alte creanţe Cuprind creanţele întreprinderii rezultate din
operaţiuni (decontări) cu: personalul, bugetul
statului, bugetul asigurărilor sociale, asociaţii în
participaţie, diverşii debitori etc. De asemenea
acest element include şi sumele în curs de cla-
rificare, care la un moment dat nu pot fi
înregistrate la alte posturi de activ sau pe
cheltuieli, fiind necesare cercetări sau lămuriri
suplimentare.
Investiţiile financiare pe termen scurt (titlurile de
3. Investiţii pe plasament) sunt echivalente de numerar, uşor
termen scurt convertibile în numerar, a căror risc de
schimbare a valorii este nesemnificativ.
3.1. Acţiuni Sunt investiţii financiare pe termen scurt
deţinute la unităţile (plasamente) făcute la societăţi comerciale din
afiliate cadrul grupului (cumpărări de acţiuni) cu scopul
obţinerii unor venituri financiare pe termen scurt.
3.2. Alte investiţii În această categorie sunt incluse:
pe termen scurt ● acţiunile emise de alte societăţi, cumpărate în
vederea obţinerii de venituri financiare pe termen
scurt (cu scop speculativ);
● obligaţiunile emise şi răscumpărate de socie-
tatea comercială, în vederea anulării;
● obligaţiunile emise de alte societăţi cumpărate
în vederea revânzării lor;
● alte investiţii financiare (titluri de plasament şi
creanţe asimilate) cumpărate;
ELEMENTE
PATRIMONIALE
1. 2. 3. 4.
4. Casa şi conturi În cadrul acestui post bilanţier sunt incluse:
la bănci disponibilităţile în lei şi în valută ale entităţii,
păstrate în casierie şi în conturile de la bănci,
acreditive, alte valori etc., astfel:
- numerarul aflat în casieria unităţii;
- disponibilităţile aflate în conturile de la bănci: în
lei, în valută şi în curs de decontare;
- alte valori cum ar fi: timbrele fiscale şi poştale;
biletele de tratament şi odihnă; tichetele şi
biletele de călătorie; tichetele de masă, bonurile
valorice etc.;
- sumele puse la dispoziţia furnizorilor sub formă
de acreditive;
- valorile de încasat (cecuri şi efecte comerciale
depuse la bănci);
- avansurile de trezorerie etc.
III. Cheltuieli în Sunt cheltuielile efectuate în perioada curentă
avans care privesc exerciţiile viitoare, cum ar fi:
abonamente şi chirii plătite pentru lunile
următoare.
▪
▪
▪
▪
▪
APLICAŢIA PRACTICĂ NR. 7


▪
▪
▪
▪
10
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
13
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
▪
ELEMENTE CARACTERISTICI
GRUPA SUBGRUPA
PATRIMONIALE (EXTRAS)
1. 2. 3. 4.
Sunt reprezentate de datoriile care:
I. Datorii 1. Datorii pe a) nu se aşteaptă să fie scontate (achitate) în
termen lung actul normal al ciclului de exploatare al persoa-
nei juridice;
b) sunt exigibile într-un termen mai mare de
12 luni de la data bilanţului.
1.1. Împrumuturi din Obligaţiunile sunt contracte între emitent
emisiuni de obliga- (debitor) şi cumpărător (creditor(i)) care cu-
ţiuni prind:
- valoarea împrumutului acordat;
- rata dobânzii (de regulă fixă);
- scadenţa;
- clauze de răscumpărare şi de restituire îna-
inte de scadenţă;
- garanţii.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare deoarece
pot fi tranzacţionate pe piaţa de capital. Dacă
împrumutul are o scadenţă mai mare de 5 ani
sunt denumite şi „bonduri”, dacă scadenţa este
sub 5 ani sunt denumite „bonuri” sau „bilete”.
Obligaţiunile se pot emite la valoarea
nominală sau cu discont.
1.2. Sume datorate Sunt reprezentate de creditele bancare pe
instituţiilor de credit termen lung.
Sunt reprezentate de avansurile încasate de la
clienţi în vederea livrării unor bunuri, prestării
1.3. Avansuri
unor servicii sau executării unor lucrări. Aceste
încasate în contul
avansuri sau aconturi primite de la clienţi sunt
comenzilor
reflectate în contul „clienţi-creditori” sub forma
unei obligaţii.
Sunt reprezentate de datoriile unei entităţi faţă
1.4. Datorii de furnizorii săi pentru bunurile livrate, lucrările
comerciale executate şi serviciile prestate de către aceştia
şi încă neplătite.
Sunt reprezentate de obligaţiile de plată faţă
de furnizori pe baza unor efecte comerciale
cum sunt biletele la ordin, cambiile etc. În
1.5. Efecte
schimbul bunurilor sau serviciilor primite,
comerciale de plătit
cumpărătorul remite furnizorului un efect
comercial prin care se obligă să facă plata la o
anumită dată în viitor.
Sunt reprezentate de datoriile entităţii faţă de
1.6. Sume datorate alte persoane juridice care deţin participaţii în
entităţilor afiliate capitalul social a acesteia. Sunt denumite şi
„credite subordonate”.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
În cadrul său sunt cuprinse şi alte datorii
rezultate în urma diferitelor tranzacţii între
unităţile care aparţin aceluiaşi grup, precum şi
vărsămintele de efectuat pentru acţiunile
deţinute la entităţile afiliate.
1.7. Sume datorate Reflectă datoriile entităţii către societăţile care
entităţilor de care deţin (în entitate) interese de participare. De
compania este asemenea reflectă alte datorii către societăţile
legată în virtutea care deţin interese de participare cum sunt
intereselor de vărsămintele de efectuat şi alte decontări care
participare privesc interesele de participare.
În cadrul acestui post bilanţier sunt incluse
datoriile:
- faţă de personal;
1.8. Alte datorii, - faţă de asigurările şi protecţia socială;
inclusiv datoriile - faţă de bugetul statului şi bugetele locale;
fiscale, pentru - faţă de fondurile speciale;
asigurările sociale şi - faţă de acţionari sau asociaţi;
alţi creditori. - faţă de alte unităţi din operaţiuni în par-
ticipaţie;
- faţă de alţi creditori;
- din operaţiuni în curs de clarificare.
Sunt reprezentate de acele datorii care:
2. Datorii pe a) se aşteaptă să fie decontate în cursul
termen scurt normal a al actului de exploatare al entităţii;
b) sunt exigibile în termen de 12 luni de la
data întocmirii bilanţului.
Reflectă împrumuturile din emisiuni de
2.1. Împrumuturi din obligaţiuni care la data bilanţului sunt scadente
emisiuni de obliga- într-o perioadă de sub un an.
ţiuni
Sunt reprezentate de creditele bancare pe

termen scurt (credite de trezorerie).
2.2. Sume datorate
instituţiilor de credit
Sunt reprezentate de avansurile încasate de la

clienţi în vederea livrării unor bunuri, prestării
2.3. Avansuri
unor servicii sau executării unor lucrări. Aceste
încasate în contul
avansuri sau aconturi primite de la clienţi sunt
comenzilor
reflectate în contul „clienţi-creditori” sub forma
unei obligaţii.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Sunt reprezentate de datoriile unei entităţi faţă
2.4. Datorii de furnizorii săi pentru bunurile livrate, lucrările
comerciale executate şi serviciile prestate de către aceştia
şi încă neplătite.
Sunt reprezentate de obligaţiile de plată faţă
2.5. Efecte de furnizori pe baza unor efecte comerciale
comerciale de plătit cum sunt biletele la ordin, cambiile etc. În
schimbul bunurilor sau serviciilor primite,
cumpărătorul remite furnizorului un efect
comercial prin care se obligă să facă plata la o
anumită dată în viitor.
2.6. Sume datorate Sunt reprezentate de datoriile entităţii faţă de
entităţilor afiliate alte persoane juridice care deţin participaţii în
capitalul social a acesteia. Sunt denumite şi
„credite subordonate”.
Acest post bilanţier reflectă şi alte datorii
rezultate în urma diferitelor tranzacţii între
unităţile care aparţin aceluiaşi grup, precum şi
vărsămintele de efectuat pentru acţiunile
deţinute la entităţile afiliate
2.7. Sume datorate Reflectă datoriile entităţii către societăţile care
entităţilor de care deţin (în entitate) interese de participare. De
compania este asemenea reflectă alte datorii către societăţile
legată în virtutea care deţin interese de participare cum sunt
intereselor de vărsămintele de efectuat şi alte decontări care
participare privesc interesele de participare.
În cadrul acestui post bilanţier sunt incluse
2.8. Alte datorii, datoriile:
inclusiv datoriile - faţă de personal;
fiscale, pentru - faţă de asigurările şi protecţia socială;
asigurările sociale şi - faţă de bugetul statului şi bugetele locale;
alţi creditori. - faţă de fondurile speciale;
- faţă de acţionari sau asociaţi;
- faţă de alte unităţi din operaţiuni în par-
ticipaţie;
- faţă de alţi creditori;
- din operaţiuni în curs de clarificare;
- reprezentând vărsămintele de efectuat pen-
tru investiţiile financiare pe termen scurt;
- reprezentând creditele bancare pe termen
scurt (creditele de trezorerie).
Se constituie tot pe seama cheltuielilor, la
II. sfârşitul exerciţiilor când se constată
Provizioane probabilitatea producerii unor pierderi sau
pentru riscuri cheltuieli. În exerciţiile financiare următoare,
şi cheltuieli indiferent dacă s-a realizat sau nu riscul sau
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
dacă cheltuiala a devenit exigibilă, aceste
provizioane se anulează prin reluarea lor la
venituri.
Aceste provizioane sunt impuse de
necesitatea aplicării principiului prudenţei în
contabilitate. În exerciţiul în care se constituie
aceste provizioane, se măresc cheltuielile, iar
în exerciţiul următor când are loc o anulare a
lor se măresc veniturile, ceea ce determină o
decalare în timp a impozitului pe profit şi a
dividendelor.
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS
37 „Provizioane, datorii şi active contingente”
defineşte provizioanele ca fiind datorii incerte
din punct de vedere al exigibilităţii sau valorii.
Un provizion se reflectă în contabilitate numai
în momentul în care:
a. întreprinderea are o obligaţie curentă
generată de evenimentele anterioare;
b. există o mare probabilitate ca o ieşire de
resurse să fie necesară pentru stingerea
datoriei respective;
c. obligaţia respectivă poate fi estimată
suficient de credibil.
Din categoria provizioanelor fac parte:
a. provizioanele pentru pensii;
b. provizioanele pentru impozite;
c. alte provizioane (pentru restructurare,
garanţii acordate clienţilor, litigii, dezafectarea
imobilizărilor corporale etc.).
Sunt reprezentate de veniturile recunoscute
III. Venituri în 1. Venituri în (constatate) în exerciţiul curent dar care se
avans avans referă la exerciţiul viitor. În exerciţiul curent
aceste venituri în avans se stochează în
pasivul bilanţului iar în exerciţiul următor ele se
includ eşalonat în rezultatul exerciţiului.
2. Subvenţii Sunt reprezentate de valoarea subvenţiilor şi a
pentru imobilizărilor primite cu titlu gratuit.
investiţii Pe măsura amortizării lor aceste subvenţii
sunt trecute la venituri.
14
Activ Bilanţ Pasiv

Capitaluri proprii
Active
Datorii
14
Activ Bilanţ Pasiv
A-D Cp
A
D D
OBSERVAŢIE: Din reprezentarea grafică anterioară se observă că:

a) pentru activele pe care entitatea le deţine aceasta are datorii faţă de
acţionari, asociaţi şi faţă de terţi, de valoare egală;
b) dacă entitatea şi-ar achita datoriile faţă de terţi ar trebui să se
dispenseze de active de valoare egală cu aceasta, generic spus D;
c) capitalurile proprii sunt activele care rămân după deducerea tuturor
datoriilor către terţi şi revin acţionarilor sau asociaţiilor, după caz, a căror valoare este dată
de relaţia: (Cp = A –D).
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
I. Capitaluri Reprezintă dreptul proprietarilor asupra activelor
proprii firmei după deducerea tuturor datoriilor acesteia.
1. Capitaluri Reprezintă dreptul nominal al proprietarilor asupra
proprii nomi- bunurilor economice aflate în patrimoniul entităţii
nalizate economice.
1.1. Capital Reflectă partea de capital care a fost subscrisă de
subscris către asociaţi sau acţionari, dar nu a fost pusă încă
nevărsat la dispoziţia societăţii comerciale.
1.2. Capital Reflectă partea din capitalul subscris care a fost
subscris vărsat pusă la dispoziţia societăţii comerciale.
Este un caz atipic al capitalurilor proprii
1.3. Patrimoniul nominalizate, reprezentat de dreptul la proprietate
regiilor al statului asupra bunurilor aflate în administrarea
autonome regiilor autonome. Se compune din:
a) patrimoniul propriu al regiei, format din bunurile
care la data înfiinţării regiei trec efectiv în
patrimoniul acesteia;
b) patrimoniul public, constituit din bunurile aflate
în proprietate publică, dar în administrarea regiei.
De exemplu, bogăţii ale solului şi subsolului, spaţiul
aerian, căi de comunicaţie etc.
2. Capitaluri Reprezintă drepturi nenominale ale asociaţilor sau
proprii neno- acţionarilor firmei asupra bunurilor economice
minalizate aflate în patrimoniul acesteia.
Sunt generate de operaţiunile de creştere a
2.1. Prime capitalului prin noi aporturi, emisiuni de acţiuni sau
legate de capital prin fuziuni. Cuprind:
a) primele de emisiune. Apar în cazul emisiunilor
de noi pachete de acţiuni, fiind reprezentate de
diferenţa dintre preţul de emisiune (vânzare) mai
mare şi valoarea nominală, mai mică;
b) primele de fuziune. Apar în cazul fuzionării
societăţilor, operaţiune care presupune emisiunea
de noi acţiuni. Sunt egale cu diferenţa dintre valoa-
rea matematică a acţiunilor şi valoarea nominală a
acestora;
c) primele de aport. Apar în cazul creşterii
capitalului social prin aport în natură. Se determină
după evaluarea acestui aport şi calculul numărului
de acţiuni noi care trebuie emise ca diferenţă între
valoarea matematică contabilă a acţiunilor şi
valoarea lor nominală.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Reprezintă contrapartida plusului de valoare creat
2.2. Rezerve prin reevaluarea imobilizărilor când are loc o
din reevaluare creştere a valorii activelor imobilizate şi ca urmare
şi o creştere a capitalurilor proprii. Pot fi utilizate în
condiţii stabilite de lege pentru majorarea ca-
pitalului social sau pot fi transformate în rezerve.
Nu pot fi utilizate direct pentru acoperirea
pierderilor şi nu pot face obiectul distribuirii de
dividende.
Se constituie pe seama acumulării profitului din
2.3. Rezervele exerciţiile financiare precedente sau din alte
de capital elemente ale situaţiei nete, precum diferenţele din
reevaluare şi primele legate de capital. Se compun
din:
a) rezerve legale – impuse de legislaţia unor
ţări în vederea asigurării autofinanţării continue a
societăţilor comerciale, evitându-se în acelaşi timp
tendinţa unor asociaţi sau acţionari de a-şi însuşi
întreaga masă a profitului sub formă de dividende.
Conform legislaţiei în vigoare este obligatorie
constituirea lor în procent de 5% din profitul brut
anual, până se ajunge la 20% din capitalul social.
Rolul lor este de a proteja capitalul întreprinderii în
situaţia în care în unele exerciţii financiare se vor
înregistra pierderi;
b) rezerve statutare sau contractuare – se
constituie şi se utilizează în condiţiile prevăzute de
statutul societăţii comerciale din profitul net al
acesteia;
c) rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezervele de reevaluare. Reprezintă surplusul din
reevaluare, inclus în rezerva de reevaluare şi
transferat direct în rezerve atunci când acesta
reprezintă un câştig efectiv realizat.
Câştigul este realizat în următoarele situaţii:
a) la scoaterea din evidenţă a activului, cel mai
frecvent;
b) pe măsura folosirii şi amortizării activului în
cadrul entităţii.
d) alte rezerve – pot fi destinate finanţării unor
investiţii, distribuiri de dividende în exerciţiile
încheiate cu pierderi, răscumpărării propriilor acţi-
uni în vederea anulării lor etc.
GRUPA SUBGRUPA
1. 2. 3. 4.
Îmbracă forma profitului nerepartizat, respectiv a
2.4. Rezultatul pierderii neacoperite, fiind reprezentat de partea
reportat din rezultatele exerciţiilor financiare precedente
care nu a fost încă repartizată prin hotărârea AGA.
Profitul din exerciţiile precedente urmează să fie
repartizat pe destinaţii, iar pierderea urmează să fie
acoperită din rezerve sau alte surse.
Se determină ca diferenţă dintre veniturile şi
2.5. Rezultatul cheltuielile unei unităţi patrimoniale dintr-o
exerciţiului anumită perioadă de timp (exerciţiu) şi se poate
concretiza în:
- profit, când veniturile > cheltuielile, cu semnul
„+”;
- pierdere, când veniturile < cheltuielile, cu
semnul „–„.
OBSERVAŢIE Acţiunile proprii deţinute de către entitate sunt consemnate nu în activ, ci

în categoria capitalurilor proprii, comportându-se ca pasive rectificative.
Ele rectifică prin scădere valoarea capitalurilor proprii de care entitatea
dispune la un moment dat.
▪
▪
▪
Activ Bilanţ Pasiv
Capitaluri proprii
Active
Datorii
▪
▪
▪
Activ Bilanţ 1 Pasiv

Capitaluri proprii Cp0 Cp1 =Cp0 + x
Active
A0 +x
A1 = A0 + x D0
Datorii
D1 = D0
+x

Numerar 0+20.000 Capital subscris
Disponibil la bancă 0+30.000 vărsat 0+50.000
Datorii 0
Total activ 50.000 Total pasiv 50.000
A = Cp + D
A + X = Cp + X + D
(0 + 50000) = (0 + 50000) + 0
OBSERVAŢIE: Datoriile rămân nemodificate, ele glisând numai ca reprezentare grafică mai
jos.
▪
▪

Capitaluri proprii
Active
Datorii
-x
+x
OBSERVAŢIE: Imaginaţi-vă activul grafic ca fiind o bucată de stofă din care se taie un
dreptunghi (-x) şi care se coase tot în activ în altă parte (+x). Per ansamblu
suprafaţa (mărimea) stofei este aceeaşi, forma (structura, compoziţia) sa
este modificată după această operaţiune.

Numerar 20.000 Capital subscris
Disponibil la bancă 30.000 vărsat 50.000
-2.000
Materii prime 0+2.000 Datorii 0
A = Cp + D
A + X – X = Cp + D
50000 – 2000 + 2000 = 50000 + 0
▪
▪
Capitaluri proprii Cp3 =Cp2
Active
A2
A3 = A2 + x
Datorii D2
D3 = D2 + x
+x +x

Materii prime 2.000 Datorii furnizor 0+5.000

+5.000
A + X = Cp + D + X
50000 + 5000 = 50000 + (0 + 5000)
▪
▪
Capitaluri proprii
Active
A4 = A3 + x
A3 D4 = D3 + x
Datorii
D3
-x -x

-2.500
Materii prime 7.000 Datorii furnizor 5.000
-2.500
A – X = Cp + D – X
55000 – 2500 = 50000 + (5000 – 2500)
▪
OBSERVAŢIE: Are loc conversia unei datorii faţă de furnizor într-o datorie faţă de bancă. Per
ansamblu, societatea rămâne la fel de datoare, schimbându-se numai
structura datoriilor.
Capitaluri proprii
Active
Datorii
-x
+x

Materii prime 7.000
Datorii furnizor 2.500
-1.250
Datorii bancă 0+1.250
A = Cp + D – X + X
52500 = 50000 + (2500 – 1250 + 1250)
▪
▪
OBSERVAŢIE: În acest caz, capitalurile proprii nominalizate cresc cu valoarea nominală a

părţilor sociale 1000 lei, iar cele proprii nominalizate cu 250 lei, valoarea
primelor de emisiune. Per ansamblu, capitalurile proprii cresc cu 1250 lei.
Capitaluri proprii Cp5
Active Cp6 = Cp5 - x
A6 = A5 + x (Cp) – x (D)
D5
Datorii D6 = D5 - x

Materii prime 7.000 +1.000
Prime de emisiune 0+250
Datorii furnizor 1.250

-1.250
Datorii bancă 1.250
A = (Cp + X) + (D – X)
52500 = (50000 + 1250) + (2500 – 1250)
▪
Capitaluri proprii Cp7= Cp7 - x
Active Cp6
A7 = A6
A6 -x
D6 = D6
Datorii
D6
-x
OBSERVAŢIE: Datoriile mu se modifică în urma operaţiunii nr. 7 (D6 = D7).

Disponibil la bancă -25.500 vărsat 51.000
-5.000 -5.000
Materii prime 7.000 Prime de emisiune 250
Datorii bancă 1.250

A – X = Cp – X + D
52500 – 5000 = (51250 – 5000) + 1250
▪
Capitaluri proprii Cp8 = Cp7- x
Active Cp7
A8 = A7 - x (Cp) + x (D)
D8 = D7 - x
Datorii D7

Materii prime 7.000 +1.500
Prime de emisiune 250
Datorii asociat 0+1.500

retras 1.250
Datorii bancă
A = (Cp – X) + (D + X)
47500 = (46250 – 1500) + (1250 + 1500)
▪
▪
Capitaluri proprii
Active
-x
+x
Datorii

Materii prime 7.000 +250
Prime de emisiune 250
-250
Datorii asociat 1.500
retras 1.250
Datorii bancă
A = (Cp + X – X) + D
47500 = (44500 + 250 – 250) + 2750

▪
▪
„+”
aport acţionari / asociaţi
Capitaluri proprii „–”
Capitaluri proprii altele decât rezultatul distribuiri de capital
exerciţiului (Cp’)
venituri (V) + cheltuieli (Ch)

Rezultatul exerciţiului (Rex) (±)
Rex = V – Ch
Cp = Cp’ + Rex (±)
Activ Bilanţ Pasiv Cheltuieli CPP Venituri

Cp’
Capitaluri proprii
Active Cpf Cheltuieli Venituri
- Rex Rex (±)
Cpî
+ Rex
Cpf
Datorii
Rex (±) = Cpf – Cpî (±) Rex = V – Ch
Rezultat implicit Rezultat explicit
Rex (±) = Cpf – Cpî

Rex (±) reprezintă profitul sau pierderea implicită;
Cpf reprezintă capitalurile proprii la finele perioadei;
Cpî reprezintă capitalurile proprii la începutul perioadei.
Cpp reprezintă contul de profit şi pierdere
A. Definirea cheltuielilor şi a veniturilor
15
Cp = A – D
Cp’ + Rex = A – D
Cp’ + V – Ch = A – D
B. Caracterizarea generală a cheltuielilor – etapele ocazionării lor
▪
▪
A
Ch  Rex  Cp
D

Capitaluri proprii
Cpf Cheltuieli Venituri
Active –X (Cp) Cpî
Datorii =X =0
–X
Rex implicit = Cpf – Cpî Rex explicit = V – Ch  Rex = 0 – X = –X

Cpf reprezintă capitalurile proprii după desfăşurarea operaţiunii sau a
tranzacţiei;
Cpî reprezintă capitalurile proprii înaintea operaţiunii sau tranzacţiei.







Capitaluri proprii
Active
–X (Cp) + X (D) Cpî =X =0
Datorii
Rex implicit = Cpf – Cpî Rex explicit = V – Ch = 0 – X = –X

Activ Bilanţ Pasiv

Utilaj 20.000 Capital subscris
Materii prime 500 vărsat 18.000
Materii auxiliare 200
Produse finite 1.300 Datorii furnizori 4.000
Activ Bilanţ 1 Pasiv Ch CPP V

Capitaluri proprii
Active –X Cpî
Datorii =X =0
-X
Rex (1) = Cpf – Cpî = –X Rex (1) = V – Ch = –X

Rezultatul implicit Rezultatul explicit
Materii prime 500 vărsat 18.000 Cheltuieli Venituri
Cp
-250 Rezultatul 0-350 = 350 =0
A
Materii auxiliare 200 exerciţiului
-100 Datorii furnizori 21.650
Produse finite 1.300 D
Rex(1) = 17.650 – 18.000 = -350 Rex(1) = 0 – 350 = -350
A – X = (Cp – X) + D
22.000 – 350 = (18.000 – 350) + 4.000
OBSERVAŢIE: Nu întotdeauna o scădere a capitalurilor proprii este asociat cu o scădere a

rezultatului exerciţiului. Există şi posibilitatea diminuării capitalurilor proprii
sub forma altor elemente decât rezultatul exerciţiului.


Capitaluri proprii
Active
–X (Cp) +X (D) Cpî =X =0
Datorii
Rex (2) = Cpf – Cpî Rex (2) = V – Ch = –X


Materii prime 250 vărsat 18.000 Cheltuieli Venituri
A
Materii auxiliare 100 Rezultatul = 1.000 =0
A Produse finite 1.300 exerciţiului -350
-1.000
Datorii furnizori 4.000
Cp
+1.000
Rex(2) = 16.650 – 17.650 = -1.000 Rex(2) = 0 – 1.000 = -1.000
A = (Cp – X) + (D + X)
21.650 = (17.350 – 1.000) + (4.000 + 1.000)
Rex = Rex (op. 1) + Rex (op. 2)
Rex = – 350 + (–1.000) = -1.350

Activ Bilanţ Pasiv Ch CPP V
Materii prime 500 vărsat 18.000 Cheltuieli 1.350 Venituri 200
Cp
(op1) -250 Rezultatul Op1 350
Materii auxiliare 200 exerciţiului 0 Op2 1.000
A (op1) -100 (op1) -350
Produse finite 1.300 (op2) -1.000
D
(op2) +1.000
Rex = (16.650 – 18.000) = -1.350 Rex = 0–(350+1.000)=-1.350
OBSERVAŢIE: În practică, bilanţul şi contul de profit şi pierdere se întocmesc numai la finele

exerciţiului. Noi recurgem la întocmirea lor după fiecare operaţiune din raţiuni
de ordin didactic.
OBSERVAŢIE: Relativ la aceste etape, se impun a fi făcute următoarele observaţii:

Ordinea producerii acestor etape nu este întotdeauna identică cu cea
prezentată anterior;
Unele dintre etapele ocazionării cheltuielilor pot coincide ca moment al
derulării lor.
Există cheltuieli care nu presupun existenţa acestor etape. Este exemplul
cheltuielilor care nu presupun o plată, ci sunt consecinţe ale unui „joc
contabil”. Se mai numesc şi „cheltuieli calculate” şi sunt aferente
deprecierilor.
C. Caracterizarea generală a veniturilor – etapele ocazionării lor
▪
▪
OBSERVAŢIE: Nu întotdeauna o creştere de active sau o scădere de datorii este asociată
cu obţinerea unui venit, ci numai atunci când la baza lor stau mişcări
complexe inter sau intrapatrimoniale.
Consecinţele obţinerii unui venit este aşadar creşterea rezultatului exerciţiului
şi, implicit, a capitalurilor proprii.
A
V  Rex  Cp
D
▪
▪
▪
▪
▪
▪
Activ Bilanţ Pasiv

Materii prime 5.000 Capital subscris
Creanţe clienţi 2.000 vărsat 6.000 Ch
A
Datorii furnizori 1.000 D
Activ Bilanţ 1 Pasiv Cheltuieli CPP Venituri

Capitaluri proprii
Cpî Cheltuieli Venituri
Active + X (Rex) Cpf
D =0 =X
+X (A)
Rex (1) = Cpf – Cpî Rex (1) = V(1) – Ch = X – 0 = X
Creanţe clienţi 2.000 vărsat 6.000 Cheltuieli Venituri
Cp
A +1.000 Rezultatul 0 =0 = 1.000
exerciţiului +1.000
Rex(1) = 7.000 – 6.000 = 1.000 Rex(1) = 1.000 – 0 = 1.000
A + X = (Cp + X) + D
7000 + 1000 = (6000 + 1000) + 1000
OBSERVAŢIE: În acest caz, chiar dacă societatea nu beneficiază de o încasare în favoarea

sa, beneficiază de un avantaj economic sub forma reducerii fluxurilor de
numerar de ieşire viitoare (Mai puţin academic, putem spune că societatea
câştigă pentru că în viitor va plăti mai puţin furnizorilor).
Activ Bilanţ 2 Pasiv Cheltuieli CPP Venituri

Capitaluri proprii
Cpî Cheltuieli Venituri
Active + X (Rex); –X (D) Cpf
=0 =X
D
Rex (2) = Cpf – Cpî Rex (2) = V – Ch = X
Creanţe clienţi 3.000 vărsat 6.000 Cheltuieli Venituri
Cp
Rezultatul exerci- 1.000 =0 = 100
A ţiului +100
D
-100
Rex(2) = 7.100 – 7.000 = 100 Rex(2) = ( 100 – 0) = 100
A = (Cp + X) + (D – X)
8000 = (7000 + 100) + (1000 – 100)
OBSERVAŢIE: 1) În mod normal, întocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere nu se

face după fiecare operaţiune, ci numai la finele exerciţiului. În acest caz, am
recurs la întocmirea lor după fiecare operaţiune din raţiuni de ordin didactic.
2) Rezultatul exerciţiului după cele două operaţiuni se compune din
adunarea rezultatului fiecărei operaţiuni:
Rex = Rex (op1) + Rex (op1)
Rex = 1000 + 100 = 1100
Activ Bilanţ Pasiv Ch CPP V

Creanţe clienţi 2.000 vărsat 6.000
Cp Venituri 1.100
(op1) +1.000 Rezultatul
exerciţiului 0 Cheltuieli (op1) +1.000
A (op1) +1.000 =0 (op2) +100
(op2) +100
D
(op2) -100
Rex = Cpf – Cpî = 7.100 – 6.000 = 1.100 Rex=V-Ch=(0+1.100)-0=1.100
OBSERVAŢIE: Facturarea şi încasarea sunt pentru furnizor etape ale ocazionării
veniturilor şi au drept corespondenţă la clientul său şi, în acelaşi timp, cu
două etape ale ocazionării cheltuielilor: angajarea şi plata.
OBSERVAŢII: 1. Succesiunea etapelor ocazionării veniturilor poate fi diferită de cea

enunţată anterior;
2. Există situaţii în care, ca moment al producerii lor, etapele ocazionării
veniturilor coincid;
3. Unele venituri nu au ca etapă a ocazionării lor încasarea. Este cazul
„veniturilor calculate” din acumularea provizioanelor sau ajustări de valoare
respectiv a veniturilor din producţia stocată sau producţia proprie de
imobilizări;
4. Nu toate veniturile au ca etapă a ocazionării lor obţinerea.
▪
▪
A = Cp + D
A = Cp’ + Rex + D
Rex = V – Ch
A = Cp’ + V – Ch + D
▪
▪
▪
▪
Elementul şi
Element interrelaţionat Nr.
sensul Relaţia de echilibru
şi sensul modificării lui curent
modificării
A A + X – X = Cp’ + V – Ch + D 1
 Cp’ A + X = Cp’+ X + V – Ch + D
A  Cp
 Rex (V)
A + X = Cp’ + (V + X – Ch) +
D
2
D A + X = Cp’ + V – Ch + D + X 3
OBSERVAŢIE: În situaţia nr. 2 observăm că o creştere a activelor poate fi asociată cu

creşterea capitalurilor proprii fie sub forma altor elemente decât rezultatul
exerciţiului, fie sub forma exerciţiului, urmare a ocazionării unui venit.
▪
▪
▪
Elementul şi
modificării
A A – X + X = Cp’ + V – Ch + D 4 idem 1
 Cp’ A – X = Cp’ – X + V – Ch + D
A  Cp
 Rex (Ch) A – X= Cp’ + V – (Ch + X) + D
5
A – X = Cp’ + V – Ch + (D –
D 6
X)
OBSERVAŢIE: În situaţia nr. 5, se observă că o scădere a activelor poate fi asociată cu

scăderea capitalurilor proprii fie altele decât decât rezultatul exerciţiului, fie
sub forma rezultatului exerciţiului, urmare a ocazionării unui venit.
▪
▪
▪
Elementul şi
modificării
A + X = Cp’ + V – Ch + (D +
A 7 idem 3
X)
A = (Cp’ – X )+ V – Ch + (D +
 Cp’
X)
D  Cp
 Rex (Ch)
A = Cp’ + V – (Ch + X) + (D +
8
X)
A = Cp’ + V – Ch + (D + X –
D 9
X)
OBSERVAŢIE: În situaţia nr. 8, se observă că majorarea datoriilor poate fi asociată cu

scăderea capitalurilor proprii, fie sub forma altor elemente decât rezultatul
exerciţiului, fie sub forma rezultatului exerciţiului, urmare a ocazionării unui
cheltuieli.
▪
▪
▪
▪
Elementul şi
modificării
A – X = Cp’ + V – Ch + (D –
A 10 idem 6
X)
A = (Cp’ + X) + V – Ch + (D –
 Cp’
X)
D  Cp
 Rex (V)
A = Cp’ + (V + X) – Ch + (D –
11
X)
A = Cp’ + V – Ch + (D – X +
D 12 idem 9
X)
OBSERVAŢIE: În situaţia nr. 11 se constată că scăderea datoriilor poate fi asociată cu

majorarea capitalurilor proprii, fie sub forma altor elemente decât rezultatul
exerciţiului, fie a rezultatului exerciţiului, urmare a ocazionării unui venit.
▪
▪
▪
▪
▪
Activ Bilanţ Pasiv
Active
Pasive
-x
+x
A–X+X=P
Activ Bilanţ Pasiv
Pasive
Active
-x
+x
A=P–X+X
Activ Bilanţ Pasiv
Active Pasive
+x +x
Activ Bilanţ Pasiv
Active Pasive
-x +x
16
Sensul modificării A D  Cp
A A A A D A Cp
D D A D D D Cp
 Cp Cp A Cp D Cp Cp
Activ Bilanţ iniţial Pasiv

Mijloace de transport 32.000 Capital subscris
Materii prime 20.000 vărsat 32.000 Cp
A Creanţe clienţi 8.000 Rezerve 24.000
Casa 4.000 Datorii bănci 8.000
Disponibil la bancă 16.000 Datorii furnizori D
16.000
OBSERVAŢIE: În aplicaţia practică curentă încercăm să exemplificăm cele nouă
modificări. Vom nuanţa capitalurile proprii pe cele două componente Cp’
(capitaluri proprii altele decât rezultatul exerciţiului) şi Rex (rezultatul
exerciţiului). Acesta este motivul pentru care în enunţ sunt enunţate
treisprezece operaţiuni.
▪
▪
A – X + X = Cp + D
80.000 – 2.000 + 2.000 = 56.000 + 24.000

16.000
▪
▪
A – X = Cp + D – X
80.000 – 4.000 = 56.000 + 24.000 – 4.000

12.000
▪
▪
OBSERVAŢIE: În acest caz suntem în situaţia în care are loc recunoaşterea unei cheltuieli în
contul de profit şi pierdere, asociată scăderii activelor.
A = Cp’ + Rex + D
A = Cp’ + (V – Ch) + D
A – X = (Cp – X) + D
76.000 – 400 = (56.000 – 400) + 20.000
A – X = Cp’ + Rex + D
76.000 – 400 = [56.000 + (-400)] + 20.000
A – X = Cp’ + (V – Ch) + D
76.000 – 400 = 56.000 + (0 – 400) + 20.000
Materii prime 19.600 vărsat 32.000 Cheltuieli Venituri
Cp
Creanţe clienţi 8.000 Rezerve 24.000 = 400 =0
A Casa 6.000 Rezultatul exerciţiului -400
Disponibil la bancă 10.000 Datorii bănci 8.000
D
Total activ 75.600 Total pasiv 75.600 Rex =V – Ch = 0 – 400 =–400
A – X = (Cp – X) + D
75.600 – 3.000 = (55.600 – 3.000) + 20.000
A – X = [(Cp’ – X) + Rex] + D
75.600 – 3.000 = [(56.000 – 3.000) – 400] + 20.000

Materii prime 19.600 vărsat 29.000
Creanţe clienţi 8.000 Rezerve 24.000 Cp
A Casa 3.000 Rezultatul -400
Disponibil la bancă 10.000 exerciţiului
Datorii bănci 8.000
D
OBSERVAŢIE: Dacă în cazul operaţiunii nr. 3 a avut loc scăderea activelor asociaţă scăderii
capitalurilor proprii sub forma rezultatelor exerciţiului, urmarea a ocazionării
unei cheltuieli, în cazul operaţiunii 4, scăderea activelor este asociată
scăderii capitalurilor proprii sub forma altor elemente decât rezultatul
exerciţiului (sub forma capitalului subscris vărsat).
▪
▪
A + X = Cp + (D + X)
72.600 + 3.000 = 52.600 + (20.000 + 3.000)

D
▪
▪
OBSERVAŢIE: În urma acestei operaţiuni are loc conversia unei datorii, faţă de furnizor,
într-o altă datorie, faţă de bancă (modificarea structurii datoriilor, fără ca
per ansamblu valoarea lor să se modifice).
A = Cp + (D – X + X)
75.600 = 52.600 + (23.000 – 4.000 + 4.000)
D
A = (Cp – X) + (D + X)
75.600 = (52.600 – 800) + (23.000 + 800)
A = [Cp’ + (Rex – X)] + (D + X)

75.600 = 53.000 + (–400 – 800) + (23.000 + 800)
A = [Cp’ + V – (Ch + X)] + (D + X)

75.600 = [53.000 + 0 – (400 + 800)] + (23.000 + 800)

Materii prime 22.600 vărsat 29.000 Cheltuieli 1.200 Venituri
Cp
Creanţe clienţi 8.000 Rezerve 24.000 op3 400 =0
A Casa 3.000 Rezultatul exerciţiului -1.200 op7 800
Disponibil la bancă 10.000 (-400-800)
D
Total activ 75.600 Total pasiv 75.600 Rex = V – Ch = 0 – 1.200 =–1.200
▪
A = (Cp – X) + (D + X)
75.600 = (51.800 – 1.000) + (23.800 + 1.000)
A = [(Cp’ – X) + Rex] + (D + X)
75.600 = [(53.000 – 1.000) + (–1.200)] + (23.800 + 1.000)

Casa 3.000 Rezultatul -1.200
A Disponibil la bancă 10.000 exerciţiului
Datorii fost asociat 1.000
OBSERVAŢIE: Dacă la operaţiunea nr. 7 am asistat la o scădere a activelor asociată

scăderii capitalurilor proprii sub forma rezultatului exerciţiului, urmare a
ocazionării unei cheltuieli, în cazul operaţiunii nr. 8 scăderea activelor este
asociată cu scăderea capitalurilor proprii altele decât rezultatul exerciţiului.
▪
▪
A + X = (Cp + X) + D
75.600 + 2.500 = (50.800 + 2.500) + 24.800
A + X = [Cp’ + (Rex + X)] + D

75.600 + 2.500 = [52.000 + (–1.200 + 2.500)] + 24.800
A + X = [Cp’ + (V + X – Ch)] + D
75.600 + 2.500 = [52.000 + (0 + 2.500 – 1.200)] + 24.800

Materii prime 22.600 vărsat 28.000 Cheltuieli 1.200 Venituri 2.500
Cp
Creanţe clienţi 10.500 Rezerve 24.000 op3 400 op9 2.500
A Casa 3.000 Rezultatul exerciţiului 1.300 op7 800
Total activ 78.100 Total pasiv 78.100 Rex= V – Ch = 2.500 + 200 = 1.300
▪
▪
A + X = (Cp + X) + D
78.100 + 5.000 = (53.300 + 5.000) + 24.800
A + X = (Cp’ + X + Rex) + D
78.100 + 5.000 = (52.000 + 5.000 + 1.300) + 24.800
Cp
Creanţe clienţi 10.500 Rezerve 24.000
A Casa 8.000 Rezultatul exerciţiului 1.300
OBSERVAŢIE: În cadrul operaţiunii nr. 9 creşterea activelor este asociată cu creşterea

capitalurilor proprii sub forma rezultatului exerciţiului, urmare a obţinerii uni
venit. În cadrul operaţiunii nr. 10 însă, creşterea activelor este asociată
creşterii capitalurilor proprii sub forma altor elemente decât rezultatul
exerciţiului (a capitalului subscris vărsat).
▪
▪
A = (Cp + X) + (D – X)
83.100 = (58.300 + 400) + (24.800 – 400)
A = [Cp’ + (Rex + X)] + (D – X)

83.100 = [57.000 + (1.300 + 400)] + (24.800 – 400)
A = [Cp’ + (V + X – Ch)] + (D – X)
83.100 = [57.000 + (2.500 + 400 – 1.200)] + (24.800 – 400)

Materii prime 22.600 vărsat 33.000 Cheltuieli 1.200 Venituri 2.900
Cp
Creanţe clienţi 10.500 Rezerve 24.000 op3 400 op9 2.500
A Casa 8.000 Rezultatul exerciţiului 1.700 op7 800 op11 400
Total activ 83.100 Total pasiv 83.100 Rex= V–Ch = 2.900 – 1.200 = 1.700
▪
A = (Cp + X) + (D – X)
83.100 = (58.710 + 4.000) + (14.400 – 4.000)
A = [(Cp’ + X) + Rex] + (D – X)
83.100 = [(57.000 + 4.000) + 1.700] + (14.400 – 4.000)

Cp
Creanţe clienţi 10.500 Rezerve 24.000
OBSERVAŢIE: Dacă în cazul operaţiunii nr. 11 are loc o scăderea a datoriilor asociaţi cu
creşterea capitalurilor proprii sub forma rezultatelor exerciţiului, urmare a
obţinerii unui venit, la operaţiunea nr. 12, scăderea datoriilor este asociată cu
creşterea capitalurilor proprii altele decât rezultatul exerciţiului.
▪
▪
A = (Cp – X + X) + D
83.100 = (62.700 – 24.000 + 24.000) + 20.400
A = [(Cp’ – X + X) + Rex] + D
83.100 = [(61.000 – 24.000 + 24.000) + 1.700] + 20.400

Cp
Creanţe clienţi 10.500 Rezerve 0
OBSERVAŢII: 1. În cadrul operaţiunii nr. 13 modificarea capitalurilor proprii în sensul

creşterii şi a scăderii acestora se realizează în cadrul altor elemente decât
rezultatul exerciţiului.
2. Din dorinţa nuanţării termenilor şi din raţiuni de ordin didactic, am
exemplificat modificările capitalurilor proprii atât sub forma altor elemente
decât rezultatul exerciţiului şi sub forma rezultatului exerciţiului, în virtutea
recunoaşterii structurilor situaţiilor financiare: active, datorii (bilanţ), cheltuieli
şi venituri (contul de profit şi pierdere).

Bazele Contabilitatii 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilitatii 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 1

Drepturi de Obligaţii faţă de

Fig. nr. 1.1. Concepţia juridico-patrimonială

OBSERVAŢIE: Pentru a efectua corect raţionamentele, imaginaţi-vă că vă identificaţi cu

(13.200 – 200 + 200) + 0 = 13.200 + 0

13.700 + 0 = 13.200 + (500 – 250 + 250)

(13.700 – 125) + 0 = 13.200 + (500 – 125)

Bec + Cr = (OA + X) + (OT – X)

OBSERVAŢIE: Operaţiunea curentă determină o modificare a structurii (compoziţiei)

13.575 – 100 + 100 = 13.325 + 250

(12.575 – 1.000) + (0 + 1.000) = 13.325 + 250

OBSERVAŢIE: Societatea comercială creditată are calitatea de debitor.

(12.575 + 1.000) + (1.000 – 1.000) = 13.325 + 250

_____ +200 _____ -200 _____

_____ +500 _____ _____ +500

_____ ___ _____ _____ -250 +250

_____ ___ -125 _____ -125 ___

_____ ___ _____ +125 -125 ___

_____ ___ -100 +100 _____ ___

_____ ___ -1000 +1000 _____ ___

_____ ___ +500 +500 -1.000 _____ ___

Total final Bec+Cr 13575 Total final OA+OT 13575

Tabelul nr. 1.1. Evoluţia patrimoniului

Din punct de vedere al:

Capital fix Capital circulant

Fig nr. 1.2. Concepţia economică

OBSERVAŢIE: Conceptele de capital fix şi capital circulant sunt desuete. În vederea

Activ Capitaluri proprii Datorii

OBSERVAŢIE: Comparativ cu concepţia juridică, în concepţia economică obiectul

OBSERVAŢIE: În rezolvarea aplicaţiei practice se va porni de la relaţia de echilibru Ai + Ac = Cp +

(Ai + X1) + (Ac + X2) = (Cp + X) + D

(0 + 10.000) + (0 + 3.200) = (0 + 13.200) + 0

10.000 + (3.200 – 200 + 200) = 13.200 + 0

10.000 + (3.200 + 500) = 13.200 + (0 + 500)

10.000 + 3.700 = 13.200 + (500 – 250 + 250)

10.000 + (3.700 – 125) = 13.200 + (500 – 125)

10.000 + 3.575 = (13.320 + 125) + (375 – 125)

10.000 + (3.575 – 100 + 100) = 13.325 + 250

OBSERVAŢIE: Se modifică structura activelor circulante.

10.000 + (3.575 – 1.000 + 1.000) = 13.325 + 250

Ecuaţia de echilibru, sub forma sa abstractă, poate fi scrisă astfel:

10.000 + (3.575 + 500 + 500 – 1.000) = 13.325 + 250

_____ +200 _____ -200 _____

_____ +500 _____ _____ +500

_____ ___ _____ _____ -250 +250

_____ ___ -125 _____ -125 ___

_____ ___ _____ +125 -125 ___

_____ ___ -100 +100 _____ ___

_____ ___ -1000 +1000 _____ ___

_____ ___ +500 +500 -1000 _____ ___

Total Ai+Ac 13575 Total Cp+D 13575

Tabelul nr. 1.2. Evoluţia capitalului

OBSERVAŢIE: Conceptul de „resurse” este unul echivoc în terminologia contabilă.

Din punct de Din punct de

Alocări (utilizări) Alocări (utilizări)

Fig. Nr. 1.3. Concepţia financiară

Utilizări ciclice Resurse Resurse

Obligaţii faţă Obligaţii faţă

Activ Bilanţ Pasiv

Lichidate Destinaţie Natură Provenienţă Exigibilitate

Fig. nr. 1.5. Criteriile de ordonare a activelor şi a pasivelor

ACTIV Bilanţ PASIV

Disponibilităţi Materii Produse Creanţe Disponibilităţi

___ +200 _ -200 ___

___ +500 _ ___ +500

___ _ _ _ -250 +250

___ _ -125 ___ -125 _

___ _ ___ +125 -125 _

___ _ -100 +100 ___ _

___ _ -1000 +1000 ___ _

___ _ +500 +500 -1.000 ___ _

___ +200 _ -200 ___

___ +500 _ ___ +500

___ _ _ _ -250 +250

___ _ -125 ___ -125 _

___ _ ___ +125 -125 _

___ _ -100 +100 ___ _

___ _ -1000 +1000 ___ _

___ _ +500 +500 -1000 ___ _