HISTOLOGIE ANIMAL

Stiinta care se ocup cu studiul fesuturilor se nume_te histologie.

Tesuturile sunt grupri de celule care au aproximativ aceeai form, structur, origine embriologic _i îndeplinesc
aceea_i funcie sau grup de functii. Altfel spus, celulele care alctuiesc un fesut prezint aceea_i difereniere _i aceea_i
specializare.
Tesutul este un sistem cu un înalt grad de integralitate _i de interdependen, de aceea o celul scoas din
ansamblul tisular nu poate supravietui independent, moare în scurt timp; pentru a tri
i funciona este obligatorie prezenta
celulei în tesut.
Toate celulele _i tesuturile unui organism
pluricelular provin din celula-ou (zigot). Acesta sufer multiplicare, iar
celulele rezultate se vor diferenia, specializa _i asocia în
fesuturi. Tesuturile se grupeaz _i formeaz organe al cror
ansamblu integrat constituie organismul.
Pe criterii de structur _i de funcie, în
organis1mul uman (_i animal în general) se descriu patru tipuri majore
de
fesuturi: EPITELIAL, CONJUNCTIV, MUSCULAR _i NERVOS.

TESUTUL EPITELIAL
CARACTERE GENERALE
1. Celulele epiteliale
prezint polaritate, având un pol
bazalä), diferii structural _i functional. De exemplu, polul apical apical
i un pol bazal (sau suprafa apical _i suprafat
poate neted _i alunecos sau poate prezenta microvili
fi
(expansiuni digitiforme ale plasmalemei, cu rolul de a cre_te suprafata apical a celulei implicate în procese de absorbie de
substante; când sunt foarte de_i formeaz,marginea în perie") sau cili (implicai în deplasarea
de-a lungul suprafetelor epiteliale). Sub substanelor sau particulelor
polul bazal exist o foit fin de suport lamina bazal. Lamina bazal
=

structur acelular adeziv, alctuit este o

din glicoproteine secretate de celulele
epiteliale;
substantele care difuzeaz din fesutul conjunctiv subiacent; are rol de e_afodaj (schelä) pe careacioneaz ca filtru selectiv
pentru
în cursul proceselor pot migra celulele epiteliale
reparatorii.
2. Celulele epiteliale sunt
puternic solidarizate (stråns alipite) prin jonciuni intercelulare
spaiile intercelulare. Dintre structurile moleculare care conecteazspecializate
straturi continue, între celule lipsind formând
celulele fac parte:
jonctiunile înguste (strâmte, ocluzive, zonula occludens), desmosomii
hemidesmosomii. In general, aceste structuri moleculare solidarizante au (zonula adherens, macula adherens) _i
rolul de a mentine polaritatea celulelor
_i
epiteliale _i deci compartimentarea plasmalemei, nepermiänd migrarea proteinelor membranare de la un
celälalt. pol celular la
3. Tesuturile epiteliale sunt
permanent i obligatoriu însoite de fesut conjunctiv (care constituie lamina
a
epiteliuui; se mai nume_te _i corion când fesutul conjunctiv lax de sub epiteliu este bine
propria
a
epiteliului se gse_te lamina reticular strat de material extracelular alctuit dintr-o reea reprezentat).
=
Sub lamina bazal
fin de fibre de colagen _i de
reticulin, aceast lamin reticular aparine fesutului conjunctiv; lamina reticular
membrana bazal a epiteliului cu rol de consolidarea a împreun cu lamina bazal formeaz
la întindere. foiei epiteliale, definind grania acesteia _i
asiguråndu-i rezistena
4. Tesutul epitelial este
bogat inervat, dar avascular hrnirea celulelor epiteliale se face pe seama
-

care difuzeaz din vasele de sânge din fesutul

conjunctiv lax subiacent, reprezentat de lamina propria; astfel,substanelor
celel dou
tipuri de tesuturi constituie o unitate trofic epitelio-conjunctiv.
5. Epiteliile au mare
câpacitate de regenerare straturile superficiale ale epiteliilor
-

descuameaz/exfoliaz continuu (fie spontan, fie ca unmare a actiunii unor pluristratificate se

factori ostili din mediu), dar
numr de straturi ale epiteliului rmân relativ
constante, deoarece celulele din stratul bazal se divid fr grosimea _i
înlocuindu-le pe cele descuamate. De asemenea, capacitatea de întrerupere,
este evident în cazul leziunilor la nivel
tesutul refcându-se în final pe seama celulelor neafectate de la regenerare
nivelul marginilor leziunii. epitelial,
DENUMIRE I CLASIFICARE
Celulele pot avea trei forme: squamoas
cubic (cuboidal) cu nucleu sferic (pavimentoas, turtit, puternic aplatizat) cu nucleu discoidal,
-

central _i cilindric
-

(colhumnard)
bazal al celulei. Forma suprafefei apicale (_i deci sectiunea transversal -cu nucleu alungit i localizat în apropierea polului
a celulei)
>Dup numrul de straturi celulare exist dou categorii de epitelii: este în general hexagonal.
nivelul organelor unde se realizeaz absorbfie, unistratificate (simple) frecvente la
-

difuziune, filtrare, uneori secreie-_i pluristratificate -întâlnite la nivelul

zonelor supuse stresului fizic (mecanic, termic),
chimic, biologic. Tipuri particulare sunt epiteliul
unistratificat, dar cu aspect pluristratificat-_i epiteliul de tranziie pseudostratificat -

>Numele epiteliului: primul termen indic numrul de(uroteliul)-cel numr variabil de straturi celulare.
cu

strat al epiteliilor simple sau din stratul

straturi, de-al doilea forma celulelor din unicul
-

superficial îm cazul epiteliilor pluristratificate (ex. epiteliu unistratificat

Dup rolul îndeplinit, epiteliile sunt de trei categorii: epitelii de cilindric).
secretoare) i eplteliü senzoriale. acoperire i de cptu_lre, eptelil glandulare
FUNCTILLE GENERALE ALE EPITELILOR
1. Protectie fizic (mecanic,
termic), chimic _i biologic
2. Separare a mediului extern de cel intern
(separarea coninutul intestinului de sânge, a urinei de sânge etc.)
21/77
 3. Secretie (glande _i celule din epitelii neglandulare)
4.ransport selectiv prin epiteliu (absorbie, filtrare, excreie) sau pe suprafata lui (deplasare de mucus _i
diverse particule)
5. Receptie senzorial
6. Contractilitate (celule mioepiteliale din canalele unor glande exocrine)
I. EPITELI DE ACOPERIRE
1.
$I CPTU^IRE
Epitellu
Localizare
unistratificat pavimentos
Glomeruli renali - foia intern a capsulei Bowmann
Alveole pulmonare epiteliul alveolar
Cptu_e_te inima (formând endocardul) _i vasele sangvine _i limfatice (formând endoteliul acestora)
Catu_e_te cavitatea ventral a corpului (toracic, pericardic _i abdominopelvin) participând la formarea membranelor
seroase (pleur, pericard _i peritoneu)
Functie
Schimburi de substane prin difuziune _i filtrare.
Secret substane lubrifiante în membranele seroase

2. Epitellu unistratificat cublic

Localizare
Tubulii renali ai nefronului _i canale colectoare
Ductele mici ale glandelor exocrine (ex.
glande salivare)
Suprafaa ovarului
Mucoasa bronhiolelor
Functie
Secretie _i absorbtie
3. Epiteliu unistratificat cilindric (ciliat _i necilat, cu sau fär
Localizare microvill)
Tipul ciliat
Captu_e_te bronhiile mici
Cptu_e_te unele regiuni ale trompelor uterine
Cptu_e_te unele regiuni ale uterului
Tipul neciliat
>Cptu_e_te tubul digestiv de la stomac (orificiul cardia) pân la rect (canalul anal); la
fiind preväzute cu microvili nivelul intestinului subire celulele
Captu_e_te vezica biliar (colecistul), poriuni ale uterului i ale trompelor uterine
Particip la formarea mucoasei epididimului
Descriere
Unele celule prezint cili sau microvili
Pot s conin
(,magine în perie"= platou striat)
i glande unicelulare caliciforme mucoase (mucigene, secretoare de mucus)
Funcfie
Absorbie
Secrefie de mucus, enzime _.a.
Tipul ciliat propulseaz prin mi_carea cililor mucusul sau celulele
reproductoare (ovul) pe suprafaa epiteliului
4. Epiteliu pseudostratificat (ciliat i neciliat)
Localizare
Tipul ciliat
Cptu_este traheea _i cea mai mare parte a tractului respirator superior,
participând la formarea mucoaselor acestor
organe (faringe, bronhii mari)
Tipul neciliat
Cptu_e_te canalele spermatice (epididim, duct deferent, duct ejaculator, poriunea
mijlocie a uretrei masculine)
Descriere
Monostrat de celule de înälimi diferite, unele neajungând la suprafata apical (liber) a epiteliului
Nucleii sunt dispu_i la înälimi diferite, läsând impresia de stratificare
Unele au celule ciliate
Pot contine glande caliciforme secretoare de mucus, în care sunt inclavai cilii
Functie
Secretie (n special de mucus)
Propulsia mucusului pe suprafaa epiteliului prin actiunea cililor

5. Epitellu pluristratificat pavimentos (keratinizat _i nekeratinizat)

Localizare
Tipul keratinizat
Formeaz epiderma tegumentului (este o membran uscat)
Tipul nekeratinizat
Formeaz epiteliul mucoasei cavitatii bucale, a esofagului, vaginului, canalului anal _i a uretrei inferioare
Descriere
Reprezentat de o membran groas alctuit din câteva straturi celulare
Celulele superficiale sunt turtite
>în tipul keratinizat celulele superficiale sunt moarte _i pline cu o substan comoas, de natur proteic - keratina

22/77
 Functie
Protecia fizic (mecanic, termic), chimic _i biologic a tesuturilor subiacente;
abraziune este întâlnit în zonele pasibile de

6. Epiteliu
Localizare
pluristratificat cubic
>Este întálnit în
La nivelul
structura ductelor unor glande mari (sudoripare, mamare, salivare, sebacee)
jonctiunii ano-rectale
Functie
I n special secreie (ap cu sruri minerale)
Conducere- constituie canale de evacuare
a produ_ilor unor glande
7.
Epitellu pluristratificat cilindric
Localizare
In cantiti mici se gses_te în faringe (la nivelul välului palatin?), îin unele
Cptu_e_te unele ducte mari ale unor pri ale uretrei masculine
Se întálne_te în zona de glande mari (salivare?)
tranziie (la jonciunea) dintre alte dou tipuri de tesut epitelial
Funetie
In special secreie de mucus
Conducere- constituie canale de evacuare
Face legtura între alte dou aprodu_ilor unor glande
tipuri de epitelii
8. Epiteliu de tranzitie (uroteliu)
Localizare
>Cptu_e_te cile excretoare extrarenale
(ureterele, vezica urinar, parial uretra-doar regiunea superioar la
Descriere
Celulele superficiale
brbat)
form variabil: când
au
suprafata intern a organului, iar pereii acestuia organul are pereii tensionai (lichidul urina-
apas perpendicular pe
-

sufer
organul este gol, celulele superficiale sunt în form de domdistensie, întindere), celulele superficiale sunt turtite, iar când
Deasemenea, celulele din straturi diferite pot glisa unele (cupolä)
presiune, astfel, în repaus, sunt evidente mai multe straturiprintre altele i se întreptrund când
celulare decât atunci când asupra peretelui se exercit
Funcfie organul cavitar conine lichid
S e întinde u_or permiând distensia
>Separ mediul intern de urin organelor acumulatoare de urin ale sistemului urinar

II. EPITELII GLANDULARE

Caractere generale
O
gland este reprezentat de 1-n celule specializate pentru elaborarea
particular (în general este o substan apoas care conine _i exportul (eliminarea)
amestec de compu_i lipidici). proteine sau/_i lipide sau/_i electrolii anorganici unui produs
sau este un
>Termenul de secretie desemneaz
procesul de eliminare a produsului din celulä. atåt produsul elaborat de celul _i eliberat la exteriorul acesteia, cât _i
>Pentru a forma gland, celulele epiteliale secretoare (care constituie
o
forme (columnare, cubice, parenchimul glandular), de diferite
poliedrice, caliciforme etc.), se asociaz cu fesut conjunctiv
constituie stroma glandei), vase sangvine limfatice
_i (care susine epiteliul secretor _i
_i nervi.
Tesutul conjunctiv formeaz o capsul la periferia tesutului
glandei sub form de septuri sau trabecule care delimiteaz lobi). glandular (eventual se extinde _i în profunzimea
In funcie de numrul de
celule, glandele sunt de dou
categorii: unicelulare (räspândite printre celulele
foitelor epiteliale de acoperire _i cptu_ire) _i pluricelulare.
Glandele pluricelulare se formeaz prin invaginarea (cre_terea înuntru) sau
unei foite epiteliale. In functie de evaginarea (cre_terea în afarä) a
relaia dintre gland i foia epitelial de origine, se deosebesc
endocrine _i glande exocrine. dou tipuri glande: glande

Glande endocrine
Epiteliul glandular pierde legtura cu
eliminati produ_ii de secreie. Din acest motiv epiteliul
de origine, neavând deci canal de
s fie
se mai numesc
legtur cu acesta, prin care
Produc hormoni mesageri chimici
-
_i glande fr canal de excretie.
care îi secret
sânge sau limf; aceste lichide îi vor transporta pe direct în spaiul intercelular, iar de aici vor
-

la organele-int intra în
care vor fi detenminate s
caracteristic. rspund într-un mod
Celulele glandulare se pot
organiza în cordoane celulare anastomozate sau neanastomozate
paratiroidele, suprarenalele), mase sau insule de celule (pancreasul
endocrin) sau (adenohipofiza,
structuri glandulare exist esut
conjunctiv, terminatii nervoase vegetative o foartefoliculi/vezicule (tiroida). Printre aceste
Celule endocrine izolate se _i bogat retea vascular.
endocrin difuz.
gsesc în diverse organe
(creier, pereii tubului digestiv etc.) _i constituie sistemul
>Hormonii, dpdv chimic, sunt aminoacizi
>Unele glande endocrine nu sunt de natur modificai, peptide, (glico)proteine, steroizi.
epitelialä: neurohipofiza, hipotalamusul, epifiza.

23/77
 Glande exocrine
Pästreaz legtura cu epiteliul de origine printr-un canal/duct excretor cu perei epiteliali.
Produsul elaborat este eliminat prin acest canal fie la suprafata corpului (glande sebacee, sudoripare, mamare
et.), fie în cavitatea/lumenul unui organ intern cavitar (glande gastrice, intestinale, ficatul etc.), secreia ajungând astfel în
final la suprafaja epiteliului.
enzime, dar
Secre ia poate fi mucoas (glicoproteine dizolvate în ap) sau seroas (alte categorii proteine
de -

_i electrolii dizolvai) sau secreie lipidic (sebum).

care se continu
O gland pluricelular are dou componente: un canal excretor (derivat din epiteliu _i
cu

acesta) _i o unitate secretorie (adenomer, alctuit din celule epiteliale secretoare).

I n funcie de structura canalelor, glandele sunt de dou tipuri: simple (canalul nu este ramificat) _i
compuse (canalul excretor este ramificat)
I n functie de structura unitäii secretorili, glandele endocrine se clasific în: glande tubulare, glande
alveolare= acinoase _i glande tubulo-alveolare.
Dup modul de secretie, glandele sunt de trei categori:
merocrine - secreia produsului se face prin exocitoz pe msur ce este elaborat, celula secretoare
rmânând intact; majoritatea glandelor exocrine din organismul uman
holocrine - celulele secretoare acumuleaz produsul _i în final se desprind de celelalte celule ale
epiteliului _i se rup, în ductul excretor fiind prezente, pe lâng produsul elaborat, _i fragmente din
celula secretoare care ,a murit pentru cauza ei";
singurul exemplu semnificativ- glandele sebacee
a p o c r i n e - celulele acumuleaz produsul de secre ie în

partea apical, iar în procesul de eliminare se desprinde

doar apexul celulei respective, ulterior refcându-se
membrana plasmatic; la om, unii autori includ în
aceast categorie secreia lipidic a glandelor mamare).
>Exemple:
o Gl. tubulare simple: glande intestinale, glande gastrice;
GL acinoase simple: glande sebacee;
o Gl. tubulare compuse: glande duodenale;
o Gl. acinoase compuse: glande mamare;
o Gl. tubulo-alveolare: glande salivare.

Glande mixte
Sunt organe care prezint ambele categorii de epiteli glandulare: endocrine i exocrine.
I n organismul uman sunt trei asemenea glande: pancreasul, ovarul _itesticulul

II. EPITELII SENZORIALE

>Sunt alctuite din celule difereniate _i specializate pentru recepionarea anumitor
variaii de energie (stimuli)
din mediu. Indiferent de tipul i natura stimulului, celulele epiteliale senzoriale/receptoare tranform energia respectivä în
energie electric (care are forma potenialului membranar de receptor, ulterior devenind, la nivelul neuronului, potenial de
actiune=inmpuls nervos).
>Aceste celule prezint la polul apical diferite tipuri de cili (kinocili, stereocili, cili simpli) sau microvili, iarla
polul bazal vin în contact cu terminaiile dendritice ale neuronilor senzitivi care au corpul celular localizat la nivelul unor
ganglioni cranieni. Aceste dendrite stabilesc contacte sinaptice cu celulele senzoriale, preluând de la ele informatia_i
conducnd-o spre sistemul nervos central.
>Asemenea epitelii se gsesc la nivelul urechii interne (formeaz receptorii pentru auz
i echilibru) _i la nivelul
cavitaji bucale (formeaz receptorii gustativi din muguri gustativi).

24/77
 TESUTUL CONJUNCTIV (TROFO-CONECTIVAL)
CARACTERE GENERALE
Este cel mai
rspândit _i mai abundent tip de tesut din
conjunctive au trei.caracteristici generale:- organism, cu structur_i roluri foarte variate. Tesuturile
1. Originea comun: toate
2. Prezint diferite grade de
tipurile de fesut conjunctiv au aceea_i origine -fesutul embrionar mezenchimatic.
vascularizaie: tesutul cartilaginos este avascular, fesutul conjunctiv dens este slab
vascularizat, celelalte tipuri sunt bine vascularizate.
3. Prezint matrice extracelular nevie:
tesuturile conjunctive sunt alctuite în mare parte din matrice
extracelular nevie care conine _i separ celulele
fesuturile conjunctive suport compresiuni, rezist la tensiuniconjunctive; datorit matricei extracelulare (MEC)
mari _i la ,abuzuri" (traume fizice _i abraziune)
pe care nici un alt fesut nu le tolereaz .

Tesuturile conjunctive sunt alcätuite din trei componente:

1. Substan fundamental
2. Fibre conjunctive
3. Celule conjunctive
Substanta fundamental împreun cu fibrele conjunctive constituie matricea extracelular (dup unii autori,
MEC este reprezentat doar de substana fündamental).
Tipul, numrul _i proprietile celulelor, ca _i cantitatea,
foarte mut. Rezultatul este o diversitate de compoziia chimic _i aranjarea elementelor MEC variaza
cadrul organismului. In ciuda acestei tesuturi conjunctive, fiecare adaptat s îndeplineasc o funcie specific în
diversiti, tesuturile conjunctive, au un plan
structural comun al crui prototip este
tesutul conjunctiv areolar (lax), celelalte tipuri fiind variante ale
acestuia.
Substanta fundamental
Reprezint materialul nestructurat care umple spaiile dintre celule _i contine fibrele. Poate fi fluid sau
solidific prin impregnare cu sruri minerale de Ca (se
b) proteoglicani _i c) fluid interstiial (tisular).
_i Na sau de Ca _i P). Este alctuit din a) proteine de adeziunesolid
celular,
Proteinele/moleculele de adeziune celular (CAM-
în principal rolul de adeziv cell adhesion molecules) fibronectina, laminina _.a. au
-

(lipici) care permite celulelor conjunctive s se ata_eze de elementele MEC.

Proteoglicanii sunt alctuii dintr-un miez fibrilar proteic pe care se ata_eaz
(GAG). Glicozaminoglicanii sunt polizaharide filamentoase de dimensiuni perpendicular glicozaminoglicani
în unghi drept pe miezul proteic astfel încât acest asamblu seamn cu o mari, încrcate electric negativ, care se
ata_eaz
perie de sticBä/de lamp. Dintre GAG, cele mai
importante exemple sunt condroitin-sulfatul, keratan-sulfatul, dermatan-sulfatul
tendinta de a forma agregate gigantice (adesea prin ata_are la o molecul de_i acid acidul hialuronic. Proteoglicanii au
(anastomozeaz) _i rein ap (în ochiurile ,testurii" pe care o formeaza), formând o hialuronic). GAG se împletesc
la starea fluid la starea de substant
gel vâscos. In general, cu cât continutul de GAG este mai mare, cufundamental care variaz de
este mai vâscoas. atât substanta
fundamental
Substanta fundamental conine mari cantitäi de fluid _i funcioneaz ca o sit molecular
alte substante dizolvate pot difuza între capilarele
sangvine _i celulele conjunctive. prin care nutrienii _i
Fibrele încastrate în substana fundamental îi reduc
flexibilitatea _i împiedic oarecum difuzia substantelor,
Fibrele conjunctive
Sunt structuri filamentoase de natur molecular
suportsustinere mecanic. In matricea fesutului conjunctiv se proteic,
cu grosime _i
rspândire variate. Asigur
gses trei tipuri de fibre de
colagen sunt cele mai rezistente i mai abundente. colagen,
reticulin (reticulare). Dintre acestea, fibrele de
-

elastice _i de
Fibrele de colagen -
componentele moleculare de baz sunt proteinele fibroase/fibrilare numite
Moleculele de colagen sunt secretate de unele celule
conjunctive în spaiul extracelular unde se asambleaz spontan? colagen.
formand fibrile, care apoi se grupeaz în fibre cu diametru
mare _i neramificate de
moleculare, fibrele de colagen sunt foarte rezistente _i asigur o mare rezisten colagen. Datorit arhitecturii
la tractiune mecanic
adic au capacitatea de a se împotrivi stresului
de colagen sunt foarte rezistente longitudinal exercitat asupra matricei. Datorit încruci_rii (întindere,
fibrilelor,
rupere),
fibrele
_i asigur mare rezistenf la traciune/rupereîntindere (adic
o
stresul longitudinal exercitat asupra
matricei). In capacitatea de a rezista la
strälucitor, de aceea se mai numesc _i fibre albe. preparate histologice proaspete, fibrele de colagen au aspect alb
Fibrele elastice sunt fibre lungi, subtiri, care se ramific
_i formeaz
elastina-asemntoare cauciucului, protein care le permite s se întind retele MEC.
-
în Aceste fibre contin o protein
cauciuc. Tesutul conjunctiv se poate întinde doar atât cât fi _i s revin la forma iniial precum benzile de
întindere înceteaz, fibrele elastice readuc permit fibrele groase de colagen încordate. Când forta de
tesutul
întälnesc acolo unde este necesar o mare elasticitate conjunctiv la lungimea _i forma normale/de
repaus. Fibrele elastice se
(de exemplu, în piele, plämâni _i în pereii vaselor de sânge). In
preparate histologice proaspete, fibrele elastice au aspect galben, de aceea se mai numesc
Fibrele reticulare (de reticulin) sunt fibre uneori i fibre galbene.
scurte, subtiri, imature, de colagen (având compoziie chimic
u_or diferite de fibrele mature de colagen) _i se _i form
foarte mult, formând retele delicate, fine care gsesc
în continuarea fibrelor de
colagen. Fibrele reticulare se ramific
ochiurile retelei se gsesc celelalte înconjoar vasele mici de sânge _i sustin fesuturile moi ale organelor. In
componente ale tesutului conjunctiv (celule _i substan fundamental). Sunt
prezente

25/77
luinde fesutul conjunctiv se învecineaz cu alte tipuri de
exemplu în membrana bazal
junul capilarelor unde formeaz retele difuze mai tesuturi (de
-

a
epteal n _i tesutuhi
permeabile decât zonele cu fibre de colagen).
Ceulele conjunctive
Fiecare clas major de fesut conjunctiv are un tip celular fundamental, caracteristic care existá in
imatur, nediferentiat _i matura. doua forme
Celulele nedifereniate indicate prin sufixul blast = mugure (aici se traduce prin
mitotic care secret substana fundamental _i fibrele caracteristice unui anumit de matrice,,formare") sunt celule active
conjunctiv. tip deci unui anumit tip de fesut
Principalele tipuri celule blastice sunt:
de
1.
fibroblast-specific tesutului conjunctiv propriu-zis
3.
condroblast specific fesutului cartilaginos
4.
osteoblast-specific tesutului osos
celula stem hematopoietic specific sângelui (cu toate c este o celul
-

rezult celulele sangvine, ea difer de alte tipuri de blaste deoarece nu estenediferenfiat un blast din care
-
-

localizat în fesutul su adic în

sânge-_inu formeaz matricea fluid (=plasm) a acestuia)
-

Odat sintetizat matricea,

formatoare, ci doar de autoîntreinerecelulele
blastice devin mai puin active, se matureaz,
_i întreinere a MEC. Aceast
nemaidest_urând activiti
ibrocit, condrocit, osteocit). Celulele. mature stare de maturitate este indicat prin sufixul cit
celulele de tip cit pot reveni u_or la starea mai activ,menin ,sntatea'" _i integritatea matricei. In situaia lezrii matricei,
aceea de blast, în vederea
celula stem hematopoietic face
In afar de
exceptie, ea neavând o stare de cit, find permanentreparrii _i regenerrii matricei (din nou,
activ mitotic).
celulele caracteristice
adipocitele (depozitare de utrieni) _i celulelepermanente, tesuturile conjunctive mai gzduiesc _i alte tipuri celulare-
mobile care migreaz din fluxul
Din aceast a doua sangvin în matricea testului conjunctiv.
categorie fac parte leucocitele cu rol defensiv
mastocite, macrofage, plasmocitele productoare de (neutrofile, eozinofile, limfocite) _i alte
anticorpi) împlicate în rspunsul fesutului la leziuni.tipuri
ceulare
tipuri de celule se regsesc în prototipul de fesut Toate aceste
Mastocitele _i macrofagele sunt foarte conjunctiv- fesutul areolar.
Mastocitele sunt celule ovale care, importante
în aprarea
în general, se general nespecific a corpului.
de/actioneaz ca santinele grupeaz/agreg de-a lungul vaselor
sangvine. Au rolul
inflamator local împotrivasenzitive
care detecteaz
lor. In substantele/particulele sträine (bacterii, ciuperci) iniiaz un rspuns
_i
granule) care conin câteva substane citoplasma mastocitelor se gsesc granule secretoare numeroase
chimice care mediaz inflamaia, mai ales în (mast îndesat cu
=

heparin -anticoagulant care previne formarea de alergiile severe:

mastocitele umane se pare c regleaz activitatea altorcheaguri atunci când se gse_te în fluxul sangvin (dar la
histamina- substan vasodilatatoare substane din mastocit)
proteaze enzime care degradeaz
proteine
Macrofagele sunt celule mari, cu form neregulat, care
materiale/corpuri sträine de la moleculele strine, la bacterii întregi _ifagociteaz
-
cu mare aviditate o
chiar perticule de
gam larg de
moarte din fesut _i sunt actorii
principali, prim linie, ai sistemului imunitar. In fesutul
de praf. Tot ele elimin _i celulele
ata_ate de fibrele conjunctive (macrofage fixate) sau conjunctiv
pot migra liber prin matrice. Macrofagele sunt macrofagele pot fi
conjunctiv areolar/lax, mduva osoas ro_ie _i în fesutul limfatic.
în rspândite în tesutul
specifice. Unele Macrofagele
macrofage au ,,apetif" selectiv- de exemplu, cele din splin elimin
din diferite
tesuturi pot avea nume
dar nu numai. în primul rând eritrocitele senescente,
FUNCTILE GENERALE ALE ESUTULUI CONJUNCTIV
r o l nutritiv pentru alte fesuturi
(epitelial), fiind bine vascularizat
>rol de susinere, solidarizare i
protecie mecanic i ternmic/izolare a organelor/pårilor corpului
rol de rezerv nutritivdepozitar de
substane energetice pentru organism/ constituie rezerve
leag prile organelor _i organele între ele, solidarizându-le i asigurând energetice
_i a organismului continuitatea anatomic a organelor
rol în formarea elementelor figurate ale sångelui -rol
rol în aprarea organismului - imunitate hematopoetic
transport substane prin organism
CLASIFICARE
Tipurile celulelor _i proprietile acestora, ca _i compoziia, cantitatea _i modul de
MEC (matrice extracelular substan fumdamental+ fibre conjunctive) variaz foarte
= aranjare a elementelor
mult. Pe baza acestor criterii (la
care se adaug _i consistena substantei fundamentale), fesuturile conjunctive se împart în 3 (sau
categorii: 4, dup unii autori)
L Tesuturi conjunctive moi fesuturi conjunctive
propriu-zise
=

II. Tesuturi conjunctive semidure= cartilaginoase

II. Tesuturi conjunctive dure = osoase
V. Tesut conjunctiv fuid/lichid -sângele]
Toate tesuturile conjunctive adulte provin dintr-un acela_i tesut embrionar mezenchimul - derivat din
mezodermul embrionar. Mezenchimul prezint o substan fundamental care conine fibre puine _i subtiri _i celule
mezenchimale stelate. Aceste celule se formeaz în primele sptmâni ale dezvoltrii embrionare _i ulterior se difereniaz
si formeaz toate celelalte tipuri de celule conjunctive. Unele celule mezenchimale se pstreaz nedifereniate _i la
organismul adult, reprezentând o surs de noi celule pentru esuturile conjunctive.

26/2
 1. Tesuturile conjunctive propriu-zise
Se (moi)
împart în dou subclase: tesuturi conjunctive laxe (areolar, adipos
dens regulat/ordonat, dens neregulat _i elastic). Cu excepia tesuturilor osos, _i reticulat) _i sesuturi conjunctive dense
de fesuturi conjunctive mature aparin acestei clase. cartilaginos _i a sångelui, toate celelalte tipuri

1.1 Tesuturi conjunctive laxe

Tesutul conjunctiv areolar
Descriere Funcil
- matrice gelatinoas/vâscoas cu toate Localizare
trei tipuri de fibre (de cele acoper (impacheteaz/capitoneaz) larg rspåndit în corp
colagen, clastice, organe sub epitelii, formånd lamina propria a j
reticulare) macrofagcle fagociteaz bacterii membranelor mucoase
celule-fibroblaste, macrofage, mastocite _i are rol important în inflamaii acoper organe (particip la fonmarea
unele leucocite
distribuit n fntreg corpul, legând lax contine i transport fluid interstiial fascilor superííciale)
Suport (sustinere) _i legare a altor tesuturi Înconjoar vasele sangvine (capilarele)
structuri adiacente
nervi, mu_chi
Celule (fibroblastul este caracteristic), fibre _i formeaz stratul papilar al denmei
|>Formeaz stroma conjunctiv de susfinere a unor organe
substant fundamental în proporii> Umple spaile dintre organe i leag prile organelorîntre ele
aproximativ egale Insofe_te epiteliile, nervii i vasele sangvine i limfatice, având rol trof+c
Particip la formarea hipodermului

Tesutul conjunctiv adipos

Descriere Functii Localizare
matrice aceea_i compoziie în
cu
cazul|- asigur rezerve de nutrieni cu rol energetic- sub piele (hipoderm)
ca
fesutului areolar, dar în cantitate foarte mic|- izoleaz termic, prevenind termoliza-în jurul rinichilor _i aglobilor oculari
adipocite strâns gupate, cu nucleu (pierderea de cldur) în abdomen
excentric/parietal i o pictur lipidic mare sustine _i protejeaz organe in jurul glandelor mamare
central
-este ubicuitar (prezent în tot corpul)
in peliculele fasciale separ
-

straturile
Celule sferoidale încärcate central cu lipide, | musculare
Formeaz straturi mecano- i termoprotective în jurul unor
iar nucleul este împins la periferia celulei; organe (ochi, rinichi, tiroid i
| etc.)
foarte pufine fibre i substanfä fundamental
Particip la formarea hipodermului
Prin lipidele coninute, constituie un depozit semnificativ de substanfe energetice

Tesutul conjunctiv reticular

Descriere Functii Localizare
- Refea de fibre reticulare într-0
substan|- Fibrele formeaz un schelet interm fin -- In
fundamental strom - care sus ine alte tipuri celulare
organele. limfoide (ganglioni limfatici,
mduv osoas ro_ie, splin)
- Celule
Reticulocitesituate în ochiurile reelei (leucocite, mastocite, macrofage)_
cu prelungiri (reticulocite) _i fibre de Constituie stroma organelor hematoformatoare (mduv osoas ro_ie, timus, ganglioni limfatici,
reticulin; celulele i tibrele fomeaz o reea splin
în ochiurile creia se gsesc celule sangvine _i
Putin substant fundamental

1.2 Tesuturi conjunctive dense

Tesutul conjunctiv dens regulat_
Descriere
Fibre de colagen paralele,organizate în
Functii_ Localizaree
|- Ata_eaz mu_chii la oase sau la ali mu_chi
-

mnunchiuri u_or válurite/ondulate; -Tendoane, aponevroze, majoritatea

fibre de elastin
puine- Ata_eaz vasele la alte vase (formându-se ligamentelor
pachete vasculare)
Celula principal-fibroblastul Rezist la tensiune mecan+c mare când
fortele de tractiunentindere sunt aplicate
unidirecional
Fibre de
Tesutul conjunctiv dens neregulat
colagen dispuse neregulat -Capabil s reziste la tensiune -Dermul (stratul
Pufine fibre elastice mecanictractiune exercitat din mai multe
reticular), submucoasa
tubului digestiv
-Tipul celular major-fibroblastul directii -Capsulele fibroase ale organelor i?
- Asigur trie structural, duritate, rezisten articulatiilor
Numeroase fibre elastice, dar _i colagene Tesut conjunctivelastie
cantitate mai mic), puine celule i substan
(în|>Reprezint componenta principal a tunicii medii a arterelor mari (se întâlne_te _i in tunica
medie a arterelor medii _i
arteriolelor, dar în cantitate
a mai mic, în aceste
fundamental predominánd fesutul muscular neted) organe
Constituie componenta principal a parenchimului
Intr în alctuirea corzilor vocale, traheei, arborelui
pulmonar
bron_ic
Formeaz unele ligamente din regiunea cefalic- ligamentul cefei i ligamentele galbene

27/77
 L. Tesuturi conjunetlve moilpropriu-zise(variant)
SUBCATEGORIA CARACTERISTICI STRUCTURALE LOCALIZARE (I ROL)
SUT
Tesut conjunctiv lax Celule (fibroblastul este caracteristic), fibre _i|>Formeaz stroma conjunctiv de susinere a unor organe
substanjä fundamentald ta proportii aproximativ Umpe spaiile dintre organe i leag prjile organelor
egale întreele
Insofe_te epiteliile, nervii i vasele sangvine i limfatice
avand rol trofic
Particip la formarea hipodemului

Tesut conjunctiv
reticulat Celale
reticulin;cu celulele
prelungiri_i fibrele
(reticulocite)
formeaz i ofibre
reteade
in Constitie stroma organelor hematoformatoare (mduvá
Osoas ro_ie, timus, ganglioni limfatici, splina)
Ochiurile creia se gäsesc celule. sangvine _i
pufin substan fundamentala
Tesut conjunctiv| Celule sferoidale încrcate central cu lipide, iar|Formeaz straturi mecan0-i termoprotective in jurul unor
adipos nucleul este împins la periferia celulei, foarte organe (ochi, rinichi, tiroid etc.)
putine fibre _i substan fundamental Particip la formarea hipodermului
>Prin lipidele coninute, constituieun depozit semnificativ
de substanfe energetice
Tesut conjunctiv | Fibre de colagen _i elastin in cantitate mare; | > Continutul mare de fibre de colagen îi confer rezisten,
fibros fesut puine celule _i substan fundamental find un fesut cu rol de protecie
fibroconjunctiv Formeaz fasciile musculare, tendoanele _i aponevrozele,
capsulele unor organe (ficat, rinichi, splin, ganglioni
limfatici, uneori alturi de fesut muscular neted)

Tesut Intr în alctuirea demului

conjunctiv| Numeroase fibre elastice, dar _i colagene (în|>Reprezint componenta principal a tunicii medii
elastic cantitate mai mic), puine celule substan
fundamental
_i arterelormari (se întälne_te _i in tunica medie a arterelor
medii i a arteriolelor, dar în cantitate mai mic, în aceste
organe predominând fesutul muscular neted)
Constituie componenta prii ipal
pulmonar
a
parenchimului
Intr în alctuirea corzilor vocale

2. Tesuturile cartilaginoase
Cartilajul, care rezist la traciune _i compresie, are proprieti intermediare între tesutul
osos. Estesolid, dar îlexibil, asigurând rezistenf structurii pe careo formeaz/susine. conjunctiv dens _i tesutul
din vasele sangvine localizate în membrana Prime_te nutrienii prin difuziune
conjunctiv pericondru care îl înconjoar.
=

Substanfa fundamental conine mari cantiti de GAG - condroitin-sulfat i acid hialuronic, fibre de colagen bine
ancorate _i, în unele cazuri, _i f+bre elastice _i de aceea este destul de
rezistent _i rigid.
Matricea cartilajului conine o cantitate foarte mare de fluid,
pân la 80%. Mi_carea fluidului tisular în matrice
permite cartilajului s revin la forma iniial dup ce a fost comprimat i ajut la hrnirea celulelor cartilaginoase.
Condroblastele tipul celular predominant din cartilajul în cre_tere
opre_te din cre_tere la sfâr_itul perioadei de adolescen.
-produc matrice nou pân când scheletul se

Rigiditatea/fermitatea matricei cartilajului previne distanarea celulelor _i în consecin, condrocitele = celulele

cartilaginoase mature se gsesc în mod normal în grupuri mici în caviti numite lacune= condroplaste.
Deoarece cartilajul este avascular _i celulele îmbtrânite pierd
capacitatea de diviziune, cartilajul se vindec încet
în urma leziunilor. Spre bätrânete, cartilajele tind s se calcifice sau chiar s se
osifice i în aceste situaii condrocitele sunt
prost hrnite i mor.
Existtrei tipuri de cartilaj - hialin, elastic i fibros, fiecare dominat de un tip particular de fibre.

Tesuful cartilaginos hialin_

Descriere Functii Localizare
Matrice amorf, dar solid, dur, dens, |- Susinere i suport |- Formeaz cea mai mare parte a scheletului
compact, rigid |- Are proprieti de ptur elastic rezistent, embrionului
Fibrele de colagen formeaz o retea cu rol de anmortizare
|- Acoper capetele oaselor lungi la nivelul
imperceptibiläinaparent
Condroblastele produc matricea i când se
- Rezist la compresiune
cavitilor articulare (acoper suprafetele
Constituie matricea pentru
matureaz (condrocite) sunt dispuse în endocondral
osificarea| articulare formând cartilajele articula
lacune
|- Formeaz cartilajele costale, nazale,
traheale/traheo-bron_ice, majoritatea
cartilajelor laringiene
fesutul cartilaginos elastic
-Similar cartilajului hialin, dar cu mai multe- Menine forma unei structuri, permiând
în-Susine urechea extern
fibre elastice în matrice acea_i timp i o mare flexibilitate (pavilionul _i
conductul auditiv extem)
Fomeaz aripile nasului, unele portiuniale
laringelui (epiglota - cartilaj în form de

trunza) S1 ale trompei lui Eustachio

Matrice similar cu cea a cartilajului hialin,
Tesutul cartilaginos fibros (fibrocartilaj)_
Rezistent la
traciune/intindere/rupere,|-Discurile intervertebrale
dar mai putin rigid avand _i capacitatea de absorbi
Fibre colagene groase sunt predominante
a
_ocurile de|- Simfiza pubian
compresie - Meniscurile articulare (genunchi)
-Unecori _i la locul de inserie a tendonului pe

28/77
 Tesuturi conjunctive semidure/cartillaginoase (variantä)
SUBCATEGORIA
e TESUT CARACTERISTICI STRUCTURALE LOCALIZARE (I ROL)
un5ingur tip celular care, In functie de vârsta _i|Cel mai rspåndit tip de cartilaj din organism
e activitate metabolicd, poate fi condroblast (celuia|> Conine multe fibre de colagen, dar nu sunt
tânr, care sintetizeaz
_i secretä celelalte componente ale aparcnte, aspectul cartilajului find ca de sticl (gr.
cartilajului pânä ce acesta a ajuns la dimensiunea fiziologica) hyalos sticla), celulele reprezint doar 1-10 %
si condrocit (celulä adulta, vie, dar fard activitate secretorie, din volumul cartilajului
deriv din condroblast). Formeaz cartilajele articulare, nazale, stemo
Fibrele sunt reprezentate de colagen _i în unele cazuri costale, traheale i bron_ice, o parte a cartilajelor
fibre de elastin.
laringeale
Substanfa fundamentalä este reprezentat de o Formeaz cartilajele de cre_tere diafizo-epifizare
componentd organlc (condroitin-sulfat _i acid hialuronic active în copilrie
din pav chimic suntpolizaharide aminate _i acetilate; Inainte La embrion, constituie cea mai mare parte a
se considera drept component organic a substantei scheletului embrionar preosos
Caribros fesut fundamentale a cartilajului o proteina condrina) gi o Confine fascicule groase de fibre de colagen
fibrocarilaginos component anorganic reprezentat de sruri de Ca i Na| Rezist foarte bine la compresiune i tensiuni mari
Formeaz inelul fibros al discurilor
Care
impregneaz componenta organic. Cea mai mare parte |
a matricei
cartilaginoase (substantei fundamentale) este intervertebrale
reprezentat de ap - 80%
In matricea cartilajului celulele sunt localizate câte 1-n în
|Formeazä cartilajelesimfizelor(simfiza pubiana),
meniscurile articulare (la nivelul genunchiului) _i|
cavit_i numite condroplaste, în jurul crora se dispun unele ligamente
Cartilaj elastic concentric fibrele. Confine multe fibre elastice
Cartilajul este nevascularizat i neinervat. Hrnirea| > Formeaz pavilionul urechii, epiglota i cartilajele
celulelor cartilajului se realizeaz, prin difuziune, pe seama alare ale piramidei nazale
vaselor sangvine de la nivelul pericondrului (menmbran
vasculo-conjunctiv de la periferia cartilajului).
Ca urmare a structurii sale, cartilajul este un tesut rezistent,
dar _i flexibil; rezist la presiune/tensiune, compresiune i
frecare. Rolul su principal este cel mecanic.
Dup cantitatea i tipul fibrelor se deosebesc 3 categorii
de cartilaj:hialin,elastic sifibros

Il. Tesuturi conjunctive durelosoase

SUBCATEGORIA DE CARACTERISTICI STRUCTURALE LOCALIZARE (I ROL)
TESUT
Tesut 0sos Compact Celulele sunt de 2 tipuri: primul tip este reprezentat de 2 Alctuit din osteoane strâns lipite, între care exist
(haversian) variante osteoblastul (celul tânr, care secret celelalte sisteme interhaversiene.
componente ale fesutului osos = celul formatoare de os) i Formeaz diafiza oaselor lungi _i stratul extern al

osteocitul. epifizelor oaselor lungi, al oaselor scurte, late _i

Osteocitul este celul vie, adult, reprezint stadiul final al| neregulate.
maturizrii osteoblastului; nu mai are activitate secretorie; | Asigur rezisten mecanic rigid la presiune _i
prezint prelungiri; osteocitele sunt situate în caviti = | tractiune
lacune ale matricei (substanfei fundanmentale) osoase numite
osteoplaste; osteoplastele comunic între ele prin canalicule
osoase în care ptrund _i prelungirile osteocitelor, care
Tesut oso5 spongios contacteaz prin jonciuni de tip gap. Alctuit din lamele osoase (care nu se organizeaza
(trabecular Al doilea tip de celule este reprezentat de osteoclaste - | În osteoane) scurte, dispuse pe cele trei direci ale ;
celule multinucleate, cu rol în liza _i resorb ia sesutului osos, spa iului. Aceste lamele = trabecule se întretaie,

cfectul fiind remodelarea osului; contin multe enzime| între ele delimitându-se caviti areolecu formm
hidrolitice. neregulat, conferind astfel osului aspect de burete
Fibrele sunt în principal de colagen- în cantitate foartespongios. In aceste caviti se gse_te mäduv
mare i cu diametru foarte mare. OSoas ro_ie hematogen.
Substanfa fundamental este alctuit dintr-o parte Formeaz epifiz oaselor lungi (mai puin stratul
organic reprezentat de osteoid (aproximativ 1/3 din exterm) _i portiunea centrala/intern a oaselor
matrice, compus din proteoglicani, incluzând _i fibrele de| Scurte, late _ineregulate.
colagen) _i dintr-o parte anorganic reprezentat de sruri | Asigur rezistenta mecanic la presiune _i|
minerale (in special fosfat de calciu)-65 %. particip, prin mduva ro_ie, la formarea
Elementcle tesutului osos, pentru a forma osul, se dispun elementelorfigurate ale sångelui.
într-o manier înalt ordonat. Unitatea structural a osului
este osteonul (sistem havesian sistem Havers). Un osteon
este reprezentat de un canal (canal Havers) - în care se
gãsese fesut conjunctiv lax, vase sangvine _i limfatice, nervi |
-
în jurul cruia se dispun concentric 5-30 lamele osoase
reprezentate de substan fundamental mineralizat. Intre
oricare dou lamele de acest tip se gsesc osteoplastele
care se aflä osteocitele. Astfel, un Osteon are
în
aspectul umui
cilindru orientat paralel cu axul longitudinal al osului. Mai
multe asemenea osteoane juxtapuse constituie osul compact
Osteoanele învecinate comunic prin canale transversale
numite canale perforante (canale Volkmann), care fac
legåtura i cu periostul. Intre dou Osteoane învecinate se
gsesc arcuri de lamele osoase, adic osteoane incomplete
numite sisteme interhaversiene sau lamele interstiiale.

29/77
 TESUTUL MUSCULAR
Punctia caracteristic a fesutului muscular este
contractilitatea, structura celulelor musculare fiind perfect adaptat
acestei funcii. Celulele musculare (= fibre musculare, ca urmare a formei
alungite) sunt
alctuite din:
Membranä
Citoplasm
plasmatic= sarcolem
= sarcoplasm (cu organite comune tipice, organite comune modificate i organite specifice)
1-n nuclei
Fibrele musculare au ca organite
specifice miofibrilele alctuite din proteine fibrilare contractile: miozina _i
actina. Pe baza mai multor criterii, se descriu 3
1. Tesut muscular striat scheletic
categorii de fesut muscular:
alctuit din celule cilindrice lungi, cu n nu'ei periferici, sarcoplasm
putin i míofibrile dispuse ordonat formând pe lungimea fibrei o succesiune de benzi întunecate
clareaspect striat. Reprezint cea mai mare parte a musculaturii corpului (mu_chi scheletici _i benzi
pe schelet, asigur forma somei _i -se prind
mi_crile corpului _i ale segmentelor sale). Are contracie
inervaia find asigurat de sistemul nervos somatic. voluntar,
2. Tesut muscular neted celulele sunt
iar elementele
-

fusiforme,mici, uninucleate, nucleul situat central, sarcoplasm

mult, proteice contractile sunt
dispuse neordonat, omogen => aspect neted. Se gsesc în
peretii organelor interne (vase sangvine, tub digestiv etc.). Are contracie involuntar, fiind sub controlul
sistemului nervos vegetativ.
3. Tesut muscular striat de tip cardiac -constituie miocardul. Celulele sunt mici
cilindrice, ramificate terminal, cu 1-2 nuclei centrali, (10-20 p/ 50-100 ),
sarcoplasm abundent _i miofibrile dispuse ordonat
aspect striat. Are contracie involuntar, ritmic _i automat,
intrinsec din inim esutul embrionar sau nodal.
-
datorit prezenei unui sistem de control

Caracteristica
Tipuri de tesut muscular_
Tesut striat scheletic Tesut striat de tip cardiac Tesut neteed
Localizare Mu_chii scheletici Miocard
Tipul visceral-în perefii organelor
interne cavitare (cu exceptia inimi;
Tipul multiunitar mu_chii
intrinseci ai globului ocular, ci
Forma celulei Celule foarte lungi, cilindrice, Lanfuri de celule ramificate, cu 1-2 respiratori, pereii arterelor mari
plurinucleate, cu nuclei periferici, Celule mici, fusiforme, uninucleate,
nuclei i cu striaii evidente fr striaii
Cu striaii transversale evidente
Miofibrilele alcätuite| Prezente Prezente
din sarcomere Absente, dar sunt prezente
filamentele de actin _i de miozin,
neorganizate în miofibrile i
Controhul contractiei | Voluntar -realizat de cåtre sistemul| Involuntar: Prezint un sistem Sarcomere
nervos somatic Involuntar. Contracia poate f+
intrinsec de control-tesutul excito- influenat de sistemul nervos
Conductor (nodal); contracia poate vegetativ, de hormoni, de întindere,
fi influenat de sistemul nervos de substante chimice locale

Bfectul stimulärii vegetativ, de hormoni, de întindere

Excitafie Excitaie sau inhibiie Excitafie sau inhibiie
nervoase
Viteza contraciei Mare Mic
Ritmicitate Absent Foarte mica
Prezentà Prezent (n mu_chml visceral
Tesutul muscular striat scheletic
Microanatomia fibrei musculare striate
Fiecare fibr muscular striat scheletic este o celul cilindric lung cu
sarcolem (membrana plasmatic). Fibrele musculare scheletice sunt celule numero_i nuclei ovali situai imediat sum
iar lungimea este fenomenal, pân la 30 cm. uria_e cu diametrul
cuprins între 10 _i 100 ,
Sarcoplasma - este similar cu citoplasma altor celule, dar contine cantiti mari de glicozomi (granule de
glicogen-forma în care este depozitat glicogenul) i de mioglobin -pigment ro_u care depoziteaz O2 _i este similar cu
Hb (pigmentul care transport O, în sânge). Sunt
prezente organitele comune, împreun cu unele profund modificate,
specifice -reticulul sarcoplasmatic _i miofibrilele. Tubulii T sunt modificri unice ale sarcolemei.

Miofibrilele
Fiecare fibr muscular conine numereoase miofibrile cilindrice
dispuse paralel cu axul lung al fibrei musculare.
Fiecare are diametrul de 1-2 p; sunt împachetate dens în fibra muscular astfel încât
mitocondriile alte organite par a fi
înghesuite printre ele. Miofibrilele constituie elementele contractile ale celulei musculare scheletice. _i
Striaii, sarcomere _i miofilamente
Straiile -succesiune repetat de benzi transversale întunecate A _i clareI, evidente de-a lungul fiecrei miofibrile.
Intr-o fibr muscular intact, benzile A _i I din toate miofibrilele sunt
aproape perfect aliniate unele cu altele, dând
aspectul striat celulei ca întreg. Fiecare band A are o zon mai deschis la jumtate - zona H (helle - luminos), bisectat
de o membran membrana M. Banda I prezint la jumtate întrerupere
-

o -
o arie mai întunecat =
membran Z.

30/77
 Un sarcomer este
regiunea dintr-o miofibril Mesban
cuprins între 2 membrane Z succesive _i conine la
fiecare capt câte o % de band I _i la centru o band A.
Avand în medie 2 um lungime, sarcomerul este cea mai
mic unitate contactil a fibrei musculare
sarcomerele sunt unitile functionale ale mu_chíului
scheletic _i sunt aliniate coad-la-cap (ca vagoanele)
într-o miofibril.
Examinarea modehului de bandare a
miofibrilelor la nivel molecular arat c acesta provine
din aranjarea ordonat a dou tipuri de structuri _i mai
mici-mioflamente = filamente în cadrul sarcomerului:
filamente groase i filamente subiri.
Filamentele groase centrale se întind pe întreaga lungime a benzi A.
Filamentele subiri laterale se întind în banda I parial _i îtn
_i ptrund
Al treilea tip de miofilament, recent descoperit filamentul elastic (de
banda A. yoain)

titina). lementss
Utrastructura _i compoziia molecular a miofilamentelor
Filamentele groase sunt alctuite în principal din proteina miozin.
din)

Filamentele subsiri sunt alctuite principal din proteina actin. In

în
actinei
troponina (ajut la controlul interaciei
filamentul subfire sunt prezente _i câteva proteine reglatori: tropomiozina _i
cu miozina din timpul contraciei).
In ultimii zece ani s-au decoperit _i alte tipuri de filamente musculare. Unul
dintre aceste tipuri de filamente nou
descoperite-filamentul elastic este alctuit dintr-o protein gigant-titin.
Reticalul sarcoplasmatic i tubulii T
particip la reglarea contraciei musculare:
Fibrele musculare scheletice contin 2 seturi de tubuli intracelulari care

reticulul sarcoplasmatic (sistemul L) _i tubuliiT.

TESUTUL NERVOS

Tesutul nervos este alctuit din 2 tipuri de celule: neuroni _i celule gliale.

Neuronul
Neuronul este o celul specializatpentru generarea _i conducerea de impulsuri nervoase de natur electric

purttoare de informaie. Este unitatea morfo-functional a sistemului nervos. Nu se divide, neavând deci centrozom.

COMPONENTELE NEURONULUI
1. Corp celular (pericarion, som neuronal): are membran plasmatic, citoplasm (neuroplasm),
organite comune _i specifice (corpii Níss, neurofibrile);, neurofibrilele au rol mecanic de sustinere _i rol
in traficul de vezicule prin celal - prin axon, de la corpul celular la butonii terminali; corpii Nissl
(substanta bazofil, corpii tigroizi) sunt mase dense de RER, avánd rol în sintezele proteice specifice
neuronului
2. Prelungirigxon:
(procese): pomese de la corpul celular, sunt de 2 categori:
prelungire unic, obligatorie; conduce impulsul nervos centrifug; este puternic ramificat
terminal, fiecare ramifica ie terminindu-se cu o dilataie = buton terminal; toalitatea ramifica iilor

terminale butonate formeaz telodendria (arborizaia terminala); prezint axolem (membran

plasmatic), axoplasm cu neurofibrile; butonul terminal conine mitocondri, vezicule cu
neurotransmitori _i neurof+brile; axonul este acoperit de 3 teci
d e mielin - este de natur lipoproteic , reprezentat de plasmalema celulei Schwann
rsucit de mai multe ori în jurul axonmlui; este întrerupt prin nodurile Ranvier, are rol
izolator electric, de protecie i trofic; teaca de mielin a axonilor neuronilor din
sistemul nervos central este format de oligodendrocite;
teaca Schwann (peurilema)-reprezeatat de celule care inconjoar axonul, izoländu-1 _i
protejându- este prezent doar în SNP; formeaz teaca de mielin; între dou celule
Schwann succesive exist o strangula ie = nod Ranvier,

teaca Henle(endonerv)-stnuctur protectoare continu reprezentat de tesut conjunctiv

celule conjunctive puine, fbre de colagen _i de reticulin; prezent oar in SNP, in
alctuirea nervilor.
dendrite sunt în numr de 0, 1 sau n; conduc impulsul nervos centripet (spre corpul celular)
sunt puternic ramificate; sunt mai
groase la baz _i subtiri în rest; prezint plasmalem,
citoplasm putin, corpi Nissl la baz _i neurofibrile pe întreaga lungime; prezint mici
excrescen e = spine dendritice reprezint suportul structural al contactelor sinaptice (butonul

terminal axonal formeaz cu spina dendritic sinapsa axo-dendritic).

31/77
 Tipuri de neuront
Dup forma pericarionului sferici, ovali, stelai, fusiformi,
-

Dup numrul de prelungiri -unipolari (au doar axon), piriformi, piramidali.

Dup funcie: bipolari, pseudounipolari, multipolar.
o senzitivi conduc impulsul nervos de la
-

spre receptori sistemul 1 ervos central

o
o
motori-conduc
intercalari
impulsul nervos de la sistemul nervos central spre efectori (mu_chi,
glande)
(de asociaie,
Neuronii sunt conectai în retea, interneuroni) -fac legtura între neuronii motori _i cei senzitivi
legtura dintre 2 neuroni succesivi
ating fizic, ci mesajul este transmis pe cale chimic de la sinaps; în cadrul sinapsei neuronii nu se
=

(dendrit sau pericarion). neuronul presinaptic (buton terminal) la neuronul postsinaptic

Celulele glioale
Din punct de vedere numeric, sunt în
Roluri raport de 1 neuron la 10-50 celule gliale.
r o l de susinere a
neuronilor
r o l de protecie a neuronilor
rol trofic pentru neuroni
rol fagocitar: fagociteaz resturile
neuronilor distru_i, mielina,
rol de a forma teaca de mielin diferii pigmenti
Exemple: celulele Schwann _i celulele satelit în SNP, astrocitele,
microgliile în SNC. oligodendrocitele, celulele ependimare _i

TESUTUL NERVOs
Organele sistemului nervos sunt alctuite, în cea mai mare
principal din celule (spaiul extracelular reprezint mai puin de 20% dinparte, din fesut nervos, un tip de tesut format în
in ciuda complexitii sale SNC).
funcionale, fesutul nervos este alctuit din doar dou
(1) neuroni- celule excitabile care genereaz, conduc transmit
_i
tipuri de celule
semnale electrice
(2) celule gliale celule de susinere/suport, cu dimensiuni mai mici, care
functionarea lor. protejeaz neuronii i îi asist în
estimeaz
Se c în SN exist
aproximativ 10* neuroni de 10 ori mai mulfi decât stelele din
-

Numrul de neuroni este îns dep_it de 10 galaxia noastr.

pån la 50 de ori de cel al celulelor de
gliale. ale suport tesutului nervos celulele
-

Celulele gliale leag' neuroni între ei îi solidarizeaz i constituie un

-

celulele gliale formeaz o schel care e_afodaj pentru tesutul nervos. La fetus,
ghideaz migrarea neuronilor tineri ctre destinatile
prile care nu particip la sinapse ale neuronilor, prevenind astfel contactarea lor. Celulele
gliale
neuronilor între ei în regiunile acoper
toate
specializate pentru transmiterea de semnale, asigurând precizia cilor de conducere a semnalelor.
care nu sunt

NEURONUL
Neuronul (celula nervoas) este o celul înalt
conducerea _i transmiterea de informaie/mesaje de naturspecializat pentru receptionarea, integrarea/prelucrarea,
electro-chimic (poteniale locale generarea,
Este unitatea morfo-functional a sistemului
_i poteniale de aciune).
nervos, care contine miiarde de asemenea celule.
divide, neavând deci centrosom. In general nu se
Neuronul are trei proprieti fiziologice fundamentale prin care sunt asigurate
1. Excitabilitate
(sinonim, în unele lucrri, cu iritabilitatea) -capacitateafunctile sistemului nervos:
de a rspunde în mod
modificrile mediului (numite stimuli), prin
generarea unui potenial de actiune. Este definit
specific la
proprietatea de a
rspunde la un stimul
prin modificarea proprietilor _i drept
Iritabilitatea este uneori definit drept electrice ale plasmalemei.
aciunea stimulilor.
capacitatea materies vii de a rspunde în mod nespecific la
2. Conductibilitate capacitatea neuronului/axonului de a conduce
-

semnale electrice (impulsuri nervoase, rapid _i pe distane mari fr decrement

poteniale de aciune), infuenând astfel activitatea altor
celule.
3. Capacitate secretorie capacitatea dea secreta la nivelul sinapsei, ca rspuns la semnalul electric
cptul unei fibre nervoase, o substan chimic neurotransmitor
ajuns la
- care asigur conexiunea
informaional cu urmtoarea celul i deci transmiterea mai departe a semnalului.
functioneaz astfel ca o Neurotransmitorul
punte chimic peste spaiul (intercelular, sinaptic) care separ cele dou celule.

Sistem Nervos Central -

vezi capitolul Sistemul nervos.
Unii autori folosesc _i termenul ,nevroglie", fie ca sinonim
pentru toate tipurile de celule gliale, fie doar pentru celulele gliale din SNC. Termenul
,nevroglie" a fost introdus în 1867 de ctre medicul patolog neam Ludwig Karl Virchow (1821-1902).
Glial-Jat. ghuten i gr. medieval glia lipici, protoindoeuropean
-

glei a alipi; în gr. veche kolla

-
-

lipici; vezi colenchim.

32/ 77
 In atara de proprietatea de a genera _i conduce impulsuri electrice cu valoare de mesaje/semnale, neurOnii mai au
trei caracteristici speciale:
1.
unt celefoarte longevive. fn conditii nutritive _i genetice optime, neuroni pot funciona Intreaga via a
individului (chiar _i peste 100 de ani).
2. Sunt celule amitotice (nu se divid). Odat ce au ajuns la maturitate structural _i funcional în cadrul SN,
I pierd capacitatea de a se divide. 0 consecint negativ imediat const în faptul c nu pot fi
nlocuiti cu ali neuroni în cazul uzurii patologice sau fiziologice. Exist îns _i excepti - epiteliul olfactiy

memorie) conin celule sten

sineuroblaste) hipocamp (componenta a encefalului implicat
unele zonecaredinproduc în
noi neuroni întreaga via.
3. aport necesit continuu s
e u e caracterizate printr-o rat metabolic foarte nalt, a crei mai susinere
mult de câteva (trei?) minute.
d de Oxigen
i glucoz; får oxigen neuronii nu pot supravietui

COMPONENTELE NEURONULUI
Neuronii sunt celule complexe, de mari dimensiuni. Cu toate c prezint variaie morfologic (form, dimens+une)
S Sirnucurala mare, tosi neuroni prezint în mod constant dou componente structurale/anatomice: (1) un corp celular ae
(axon unic, subtire, i dendrite de
-

mai multe (2) procese/prelungiri subiri

-

a care se 1ormeaz i se extind una sau

neuronului
ODICei numeroase, puternic ramificate, similare ramurilor unui arbore; lat. dendros
-

arbore). Componentele
prezint particulariti structurale corelatecuperfectadaptate funciei. alt
Structura neuronului este în strâns functialile lui: o parte a celulei prime_te semnalele aferente,
corelaie cu
din punct de vedere funcional, neuronii au dou
parte genereaz, conduce _i tmans1mite semnalele eferente. Astfel,
componente/regiuni caracteristice: (1) regiune receptiv _i integrativ
a semnalelor aferente corpul celular _i dendritele;
-

semnalelor eferente -axonul.

(2) regiune generativ, conductiv _i de transmitere a
Plasmalema neuronului are o importan deosebit, find substratul/suportul recepiei, integrrii, generrii _i
care se petrec în
rol foarte important în interaciile celul -celul
propagrii semnalelor electrice; are, de asemenea, un
timpul dezvoltrii SN.
deoarece sunt excitabili, neuroni pot comunica fie cu alti
Astfel, ca urmare a organizrii lor anatomice unice _i
neuroni, fie cu efectori (mu_chi _i glande) sau receptori.
neuronul multipolar.
In continuare vom examina cel mai comun neuron din SNC

(a) Information flow through neurons

Nucleus

Dendrites Cell body Axon

Collect Integrates incoming signals Passes electrical signals
and generates outgoing to dendrites of another
electrical cell or to an effector cell
signals signal to axon
biosintetic (trofic, metabolic) al
Corpul celular (pericarion, som neuronal). Este centrul de control _i
neuronului. Este, de asemenea, regiune receptiv (prime_te semnale de la alte celule _i le conduce spre axon) _i
(realizeaz semnalelor aferente) a neuronului. Are diametrul cuprins între 5 _i 140 um. Prezint
sumaia
integrativ
plasmalem tipic (polarizat electric..., citoplasm , un singur nucleu (foarte activ transcrip ional - 1/3 din genom) sferic,

localizat central', în care este prezent de obicei un nucleol evident, de mari dimensiumi.
Citoplasma conine citosol (cu compoziie tipic), organite comune (mitocondrii, lizosomi, aparat/complex
Golgi, RER foarte dezvoltat, citoschelet), incluziuni _i, conform conceptiei clasice, organite specifice (corpi Nissl,
neurofibrile).

Neuronii vegetativi centrali sau periferici pot avea nucleul excentric sau chiar nuclei dubli sau multipli. (Afimaia necesit verificarel)
33/77
 Componenta probabil cea mai activ _i mai dezvoltat a somei neuronale este ma_inria de biosinteza
proteinelor _i de fabricare a membranelor, reprezentat de aglomerri de ribosomi liberi i de RER (corpii Nissl, vezi mai
jos).
Aparatul Golgi este de asemenea bine dezvoltat i formeaz un arc de cerc sau un cerc complet în jurul nucleului.
Mitocondriile sunt dispersate printre celelalte organite.
Citoscheletul este reprezentat de o retea mai mult sau mai puin dens (în funcie de regiune) de neurotubuli
(microtubuli), neurofibrile _i microfilamente, care se extinde prin întregul neuron (corp celular _i prelungiri).
Neurofibrilele, considerate organite specifice neuronului, sunt, de fapt, fascicule de neurofilamente (o clas de filamente
intermediare) _i deci specificitatea lor este discutabil".
Unii autori sustin c neurofibrilele ar fi reprezentate (_i) de fascicule de microfilamente/filamente de actin, dar
aceast categorie de elemente citoscheletale este mai slab reprezentat în neuronul adult. Microfilamentele sunt
reprezentate de oligomeri organizai în retele localizate în special în vecintatea plasmalemei (la nivelul cortexului celular,
fácand parte din citoscheletul acesteia) _i a microtubulilor axonali (colaboreaz la
transportul
mod deosebit la nivelul terminaiilor pre- _i postsinaptice, al spinelor dendritice al conuluiaxonal);
sunt concentrate în
i de cre_tere (participând la
mi_crile amiboide de cre_tere ale acestuia).
Citoscheletul are rol mecanic de susinere a celulei corp celular _i prelungiri
_i de -

meninere a formei _i
integritii acesteia (în special neurofilamentele) _i rol în traficul de vezicule _i substante
prin axon (neurotubulii _i microfilamentele).
prin celul, prin corpul celular _i
Microtubulii _i neurofibrilele traverseaz RER _i l compartimenteaz într-un ansamblu de regiuni/mase dense
cromofile numite corpi Nissl', organite considerate de asemenea specifice neuronului, care au rol în sintezele
caracteristice acestuia, dar a cror specificitate este, din nou, discutabil, dat fiind alctuirea lor proteice
fiind, este totu_i organit comun).
(RER, chiar mai dens

Centrosomul _i centriolii lipsesc la neuronii aduli. Centriolii au rol important în formarea fusului
absenta lor reflect natura amitotic dup adolescen a majoritii mitotic,
neuronilor; în compensatie, neuronii sunt celule
iar
foarte
longevive, capabile s functioneze peste 100 de ani. Cu toate acestea, chiar _i la btrâni exist, la nivelul SNC, neuroblaste
(celule stem, slab difereniate) care se pot divide _i diferenia în noi neuroni.
Principalele incluziuni citoplasmatice ale neuronului sunt granulele de glicogen (glicosomi), picturile lipidice,
melanina (pigment negru neuromelanin -prezent în substana neagr, locuS Coeruleus alte
-

_i
pigment ro_u cu Fe _i granulele de lipofiuscin, un pigment brun-auriu care este produs final/secundar regiuni dinal SNC), un
digestiei
lizosomale a organitelor senescente, epuizate _i a altor structuri i substane. Numrul
granulelor de lipofuscin cre_te odat
cu vârsta,
fiind considerate granule de senescen (pigment de îmbtrånire).
Nucleii din SNC _i ganglionii din SNP reprezint aglomerri de
corpi celulari.
De la corpul celular cresc _i se extind procesele neuronale în cursul dezvoltrii embrionare.

Prelungirile/procesele neuronale. Se extind de la corpul celular _i sunt de dou categorii: axon _i

dendrite.
Dendritele. Sunt prelungiri neuronale cu numr variat nici una, una sau numeroase
(numrul lor reprezint un
-

criteriu morfostuctural de clasificare a neuronilor) mai groase la baz i subiri în

rest, puternic ramificate", cu aspect
-

similar unui arbore (gr. déndros/déntro, dévôpoçöévzpo arbore, copac). -

Din punct de vedere structural, prezint plasmalem, citoplasm puin,

corpi Nissl _i alte organite la baz _i
elemente citoscheletale (neurofibrile) pe întreaga lungime. In multe zone ale encefaluui
prezint mici
spinoase ascutite sau claviforme (cu extremitatea dilatat), numite spine dendritice (spini dendritici); acestea protuberante
sunt regiuni
înalt specializate pentru primirea informaiilor, reprezentänd suportul structural al contactelor
(butonul terminal axonal formeaz cu spina dendritic sinapsa axo-dendritic).
sinaptice cu alfi neuroni

Din punct de vedere functional, dendritele reprezint

principalele regiuní receptive (de primire a
neuroni, celule receptoare) _i integrative (de procesare, în principal prin sumaie, informaiilor
de
la alte celule
a informaiilor
receptionate) ale neuronului. Ele asigur o suprafa enorm (rezultat prin ramificare i prin prezenfa spinelor) pentru
receptionarea semnalelor aferente de la alte celule i pentru prelucrarea acestora. Unii neuroni au doar o dendrit, alii au
mii de asemenea prelungiri. Cu cât un neuron are mai multe dendrite, cu atât mai mult
informaie poate primi _i procesa.
Dendritele conduc centripet (celulipet) semnalele aferente recepionate, adic spre corpul celular
(_i, în final, spre
axon); aceste semnale electrice nu sunt poteniale de aciune (impulsuri nervoase), ci semnale locale care se propag
decremental pe distane mici, numite poteniale gradate

Axonul (neurit, cilindrax, fibr nervoasä"). Este o prelungire în general unic i obligatorie a neuronului, de
obicei lung sau foarte lung" (raportat la restul neuronului, reprezint aproape întreaga lungime a acestuia), mai rar
foarte scurt sau chiar absent (unii neuroni din retin i din creier), dar niciodat mai mult de una. Astfel, lungimea

Faptul ca sunt filamente intermediare anuleaz specificitatea, aceste filamente fiind comune tuturor celulelor eucariote; particularitatea este dat de clasa
de filamente intermediare din care fac parte-neurofilamente- care le confer totu_i un oarecare grad de specificitate.
'Corpi tigroizi, substan bazofil, substan cromatofil - se coloreaz intens cu colorani bazici (anilin). Denumii dup inventatorul metodei de
colorare cercetätorul german Franz Niss! (1860-1919)
Dendritele neuronilor motori sunt prelungiri scurte, conice la baz, complicat ramificate. In mod obi_nuit, neuronii motori au sute de dendrite ramificate,
subtiri, aglomerate în apropierea corpului celular.
Unii autori considerà ca aceastà denumire se poate aplica numai axonilor foate lungi.
De exemplu, axoniineuronilor somatomotori care controleazak mu_ehii scbeletici ai halucelui se extind din zona lombarä a mâduvei spinari påna la
nivelul halucelui, avdndmgimede peste I m,coeace include neuroni printre cele mai lungi celule ale corpului, poute chiar cele mai lungi. h acest caz
axonul constituie cea mai mare parte a volumului celulei.
34/7
 axonului variaz de la 1-2 milimetri (permiând comunicarea doar cu celulele din proximitate) la peste un metru
permitand comunicarea' pe distane mari). Ca regulä general, cei mai lungi axoni sunt asocia Ce1or corpi
celulari.
Axonul începe cu o regiune conic numit con axonal (emergen axonala) _i se continu cu o prelungiresu
Clindrica, cu diametru uniform (variaz cu neuronul între 1 si 20 um) _i în general neramificat pe cea mal marepare
n g a i , poate prezenta pe parcurs ramifica ii care se extind în unghi + drept numite colaterale axonale (Se 10
nivelul unor noduri Ranvier).
r e r e n t dac prezint sau nu colaterale, majoritatea axonilor de obicei se ramific puternic la extremitarea
distal (opus corpului celular), formând adesea un complex extins de peste 10.000 de ramificaji fine a crortoa
buton
constituie telodendria sau arborizaia terminal. Uitimele ramficaii prezinth terminal o micd dlatane
D u r o n sinaptic- care conine vezicule.sinaptice cu neurotransmitor _i particip la formarea unei joncpuni
DLLCante (sinaps) cu o celul muscular, o celula glandular sau cu alt neuron. Butonii terminali repreZinta regiunea
ECretorie a neuronului, la nivelul lor realizându-se transformarea semnalului electric în semnal chimic, în scopu

transmiterii informaiei altei celule.

de vedere structural, axonul prezint axolem (plasmalema), axoplasm (citoplasm) elemente cu
Din punct
Ctoscheletale, iar butonul terminal conine mitocondri, elemente citoscheletale _i vezicule cu neurotransmiatori (SI alte
Organiteaparat Golgi etc.). Fiind lipsit de corpi Nissl _i aparat Golgi, structurile implicate în sinteza proteinelor _i
mpachetarea lor în vezicule, axonul depinde (1) de propriul corp celular pentru reinnoirea proteinelor i a componentelor

(2) de un mecanism eficient de transport pentru a le distribui. Neuronul asambleaz molecule i organite m
membranare i
som _i le trimite prin axon pân la captul acestuia.
Din punct de vedere functional, axonul reprezint regiunea generativ, conductiv _i de transmítere a
semnalelor eferente a neuronului: genereaz impulsuri nervoase (poten iale de actiune, semnale eferente) la nivelul conului
la
axonal, terminali) _ilóngitudinal
le conduce rapid centrifug/celulifug la distan de som (de la corpul celular spre telodendrie, pân
butoni le transmite mai departe altei celule (neuron sau celul efectoare) la nivelul sinapsei. Când impulsul
nervos ajunge la butonii terminali determin eliberarea neurotransmi torilor (substan e chimice depozitate în vezicule la
acest nivel) în spaiul extracelular. Neurotransmi ätorii fie excit , fie inhib neuronii sau celulele efectoare cu care axonul

este în stråns contact sinaptic.

Tecile fibrei nervoase
Axonii pot avea trei treci - de mielina ", Schwann (neurilem) si Henle (endonerv, teacd Key-Retzius), îin funcie
de localizarea neuronilor; unii axoni sunt lipsii de teci.
Astfel, axonii neuronilor din SNC sunt de dou tipuri:
Nemielinizai - sunt lipsii de teaca de mielin (_i de alte teci); sunt acoperii doar de prelungirile lungi ale
astrocitelor din proximitate; au diametru mic (de obicei, sub 2 um) _i deci vitez mic de conducere
Mielinizati- prezint teac de mielin, format de oligodendrocite, postnatal.
Oligodendrocitele sunt celule gliale specifice SNC, formate dintr-un corp globulos de la care se extind câteva
(putine, 15-601) prelungiri/procese a cror extremitate este aplatizat spatuliform. Corpul oligodendrocitului este situat
fiecrui
printre axoni, iar prelungirile se extind spre fibrele nervoase din imediata vecintate. Extremitatea aplatizat a
proces se aplic pe o porfiune a axonului _i se înfägoar stráns/compact local spiral repetat, citoplasma find treptatîmpins
din respectiva eoxtremitate spre corpul celular, fecare noud spi le acoper pe celelalte gi este formaté din cáte douà straturi
de plasmalem între care aproape mu mai exist citoplasm. Rezultatul acesteifnfaqurári locale de multiple straturi duble de
plasmalem este un segment/internod al tecii de mielin a axonului respectiv. Fibrele nervoase sunt lungi, iar segmentele de
mielin formate de prelungirile oligodendrocitelor nmu dep_esc 1 mm lungime, de aceea pentru formarea întregii
teci/acoperirea întregii fibre sunt necesare mai multe oligodendrocite. De asemenea, un oligodendrocit particip, prin
procesele sale, la formarea tecii de mielin a mai multor axoni (15-60); procesele oligodendrocitului se extind ctre axonii
din vecintate, fiecare proces fiind responsabil de formarea a câte unui intemod/segment al tecii mielin a axonilor
respectivi. fun axon -n oligodendrocite;, un oligodendrocit-n axoni]
Fiind format din mai multe segmente succesive care nu se ating pe lungimea axonului, teaca de mielin este
discontinu, iar întreruperile dintre segmente se numesc noduri/stangulai Ranvier"/noduri neurofibrilare; la acest nivel
axolema prezint canale ionice active voltaj-dependente _i vine în contact direct cu fluidul extracelular. Nodurile Ranvier
sunt mai distanate în cazul axonilor neuronilor din SNC decât al celor din SNP.

Asemenea dimensiuni sunt impresionante, dac le raportm la märimea unor obiecte familiare. Dac soma unui neuron somatomotor spinal ar fi de
märimea unei mingi de tenis, dendritele ar forma o mas uria_, ca un tufig, care arocupao sal de clas de 30 de locuri de la podea pån la tavan. Axonul
araveao lunginede aproapé 2 km,dar cu puin mai subjire decdt un furtun de gradiná. Dac un neuron are un corp celular de 50 um In diametnu, axonul
sãu ar fi de aproximativI mm lungime.
Teaca de mielin este un strat elecetroizolant situat in junul unei fibre nervoase (in special a celor hungi sau/si cu diametrul mare), similará înveli_ului
izolator de cauciuc al unui oonductor electric. Teaca de miclin este asociat numai cu axonii, dendritele sunt întotdeauna nemielinizate.
Deoarececonstadinplasmalema acestor celule gliale, compoziia eiva fi aceea a plasmalemelor în gtseral, raportul find tn favoarea componentei lipidice
aproimativ206proteinei 806 lipide, careinclud fosfolipide, glicolipidesicolesterol. Deoarece predomin lipidele, teaca de mielin este albicioas.
Teaca de mielin este discontinu/segmentat i are _i rol de protectie _i trofic pentru axon. De asemenea, contribuie semnificativ la cre_terea vitezei de
conducerea poentialelorde aciune -fibrele nemielinizate conduc impulsurile nervoase lent, iar cele mielinizate-rapid.
Mielinizarea sistemului nervos începe în sptmâna a 14-a de dezvoltare embrionar/fetal, dar procesul este lent _i la na_tere exist foarte puin mielina
in creier. Miclinizarea se desf_oar rapid în copilrie i este complet în adolescenta târzie. Deoarece mielina are un coninut atât de mare de lipide, o
dieta bogat în grsimi este important pentru etapele timpurii ale dezvoltrii sistemului nervos. Pärinii bine intenionai le pot face copiilor lor mult ru
tinándu-i pe o diet srac în grsimi (lapte degresat etc.), care ar putea fi folositoare unui adult.
Louis-Antoine Ranvier, 1835-1922, medic, patolog, anatomist, histolog francez

35/77
 Teaca de mielin din jurul axonilor din SNC d acestui fesut culoarea alb _i de aceea zonele care conin un
um r mare de axoni formeaz substanta albã. Substana cenusie a SNC este format din zonele cu concentraie mare de
corpi celulari i dendrite, care sunt lipsite de teac de mielin.
Axonii neuronilor din SNP sunt de dou tipuri:
Nemielintza i (slab mielinizai) - axonii sunt învelii/inconjurai nerepetat doar de celule Schwann; o cehulá
Schwann cuprinde 1-15 fibre nervoase subjiri (de obicei, sub 2 pm) în _anuri/ni_e separate situate la
suprafaja ei; plasmalema celulei Schwann nu se înfä_oar spiral repetat în jurul fibrei, ca în cazul unei teci de
mielin, ci se invagineaz _i se pliaz o singur dat în jurul fiecrei fibre, iar marginile pliuluifinvaginárii se
suprapun puin între ele; aceast împachetare este neurilema/teaca Schwann (comun tuturor axonilor din
invaginrile celulei Schwann); o lamin bazal acoperd ntreaga celul Schwann împreun cu fibrele
nervoase coninute îm _anfurile ei marginale.
Mielinizaft-prezint teac de mielin, format de celulele Schwann/neurolemocite, postnatal.
Ca _i în cazal tecii de mielin a axonilor neuronilor din SNC, teaca de mielin a axonilor neuronilor din SNP este
segmentat (discontinu, întrerupt), cu lungimea segmentelor/internodurilor cuprins între 0,2 _i 1 mm; segmentele
(celulele Schwann adiacente) de pe lungimea unui axon nu se ating, fiind separate prin nodurile/strangulaiile
Ranvier/nodurile neurofibrilare la nivelul crora axolema vine în contact direct cu fluidul extracelular _i prezint canale
ionice active voltaj-dependente, implicate în regenerarea i propagarea potenialului de actiune.
Fiecare segment al tecii este format de o celul Schwann celul glial specific SNP, alungit _i aplatizat, nu
mai lat de 1 mm; aceasta se înf_oar/rsuce_te spiral local repetat în jurul unei porfiuni a unei singure fibre nervoase, ca o
rulad, a_ezând numeroase (pân la 100) straturi concentrice duble de plasmalem a celulei Schwann (fiec e nou spir
este format din câte dou straturi de plasmalem între care aproape nu mai exist citoplasm _i le acoper pe cele
anterioare). La început înf_urarea este mai lax, ulterior citoplasma este împins treptat spre regiunea extern
(extremitatea liber) a celulei Schwann pe msur ce se realizeaz rsucirea în jurul axonului.
Fibrele nervoase sunt lungi, iar segmentele de mielin formate de celulele Schwann nu depesc 1 mm lungime, de
aceea pentru formarea întregii teci/acoperirea întregii fibre sunt necesare mai multe celule Schwann. [un axon - n celule
Schwann; o celul Schwann- un axon]
Teaca de mielin este reprezentat de totalitate acestor împachetri locale strânse spiralate succesive ale axonului,
grosimea ei depinzând de numärul de spire ale fiecrui segment.
Plasmalema celulelor Schwann conine mult mai puine proteine decât plasmalema majoritii celulelor corpului.
Teaca de mielin este un foarte bun izolator electric _i datorit absenei transportorilor transmembranari (canale, cru_i,
pompe) din plasmalema celulelor Schwann. O alt trstur unic a plasmalemei acestor cclule este prezenja unor proteine
specifice care se cupleaz formând un fel de Velcro (,aric?") molecular între membranele adiacente ale spirelor succesive
suprapuse ale tecii de mielin.

Spre deosebire de axonii neuronilor din SNC, cei ai neuronilor din SNP mai prezint înc dou teci: teaca
Schwann (neurilema) i teaca Henle (endonerv, teac Key-Retzius).
Teaca Schwann (neurilema) este reprezentat de ultimul tur de spir al celulelor Schwann, care conine nucleul
_i cea mai mare parte a citoplasmei; astfel, celulele Schwann rmân vii pe msur ce plasmalema lor se rsuce_te în jurul
axonului, iar citoplasma _i nucleul sunt împinse spre extremitatea liber; în final, aceast extremitate bombat se mai
rsuce_te o dat în jurul celorlalte spire constituind un segment al tecii Schwann (acoper teaca de mielina). La exteriorul
neurilemei este o lamin bazal (similar laminei bazale a epiteliilor). Ca i teaca de mielin pe care o formeaz, teaca
Schwann este discontinu, segementele succesive find separate de nodurile Ranvier.
Endonervu" (teaca Henle, teaca Key-Retzius") este reprezentat de un strat subire de tesut conjunctiv fibros
bogat în fibre de colagen, dispuse longitudinal, i de reticulin, dar ou puine celule, situat deasupra laminei bazale a
neurilemei; este continu, acoperind inclusiv ramificaiile terminale ale axonului.
Fibrele nervoase din SNC sunt lipsite de neurilem i endonerv.

Nervii sunt organe formate din fascicule de fibre nervoase mielinizate _i nemielinizate, învelite de teci conjunctive. In jurul fiecrei fibre nervoase se
gse_te un strat subire de fesut conjunctiv fibro-endonerv. Mai multe fibre nervoase formeaza un fascicul, înconjurat de perinerv, de asemenea de
natur conjunctiv (tesut conjunctiv cu organizare lamelar - 7-9 lamele concentrice; formeaz o membran moale, tubular , transparent , u_or de deta_at

de fasciculul de fibre pe care î1 înconjoar _i î1 solidarizeaz, conine celule perineurale miofibroblaste epiteloide care prezint jonciuni înguste,
jonciuni gap, lamin bazal/extern, contractilitate). Intre fasciculele nervoase, fn perinerv, se gåsesc vase de sånge cu rol trofic. Toate fasciculele sunt
tnvelite de epinerv (structur fibroas, rezistent), formând nervul.
Lamina extern este similar membranei bazale de la periferia sarcolemei miocitelor. Este secretat de miocite _i conine colagen V, laminin _i
perlecan (proteoglican cu heparan-sulfat). Este prezent i la periferia celulelor Schwann i a adipocitelor.
Friedrich Gustav Jakob Henle (1809- 1885, medic, patolog _i anatomist geman)
Ernst Axel Henrik Key (1832-1901, patolog i senator suedez), Magnus Gustaf Retzius (1842-1919, medic _i anatomist suedez).
/77