OPTICA GEOMETRIC COMPLEMENT SIMPLU

REFLEXIEI REFRACTIE

Despre vitez luminii se poate afirma:

A. este o constant universal
B. este maxim în vid
C. in vid depinde de frecvena radiaiei
D. nu se modific la trecerea luminii în alt
mediu
E. este intinit.
Lungimea de und reprezint:
A. distanta parcurs de luminîntr-o perioad
B o constant pentru o anumit radiaie
C. o mrime fizic vectorial
D. produsul dintre viteza luminii _i frecven
E. raportul dintre frecven i vitez luminii.
La trecerea unei raze de lumin cu lungimea de und y din aer într-un mediu cu indicele
3.
de refracie n se poate afirma c:
A. lungimea de und nu se modific lamda
B. =

C.
n

D n+1
E. A-(n+1)ho.
raz luminä trece dintr-un mediu cu ni într-un altul cu nz nu se modific:
Dac o
4
A. viteza
B. lungimea de und
C. numrul de oscilaii pe unitatea de lungime
D. numrul de und (inversul lungimii de und)
E. frecventa.
5 Viteza luminii într-un mediu oarecare depinde de:
A. densitatea mediului
B. elasticitatea mediului
ale mediului
C. propriettile electrice _i magnetice
D. culoarea mediului
u depinde de mediu.
6. Viteza luminii în vid este de aproximativ:
A. 3-10 2

km
B. 3-10 S
C. 3.105
km
D. 3:10°
km
E. 3.10

107
Despre lumin se poate afirma:
în vid
A nu se poate propaga electromagneticã

B. poate fi privit ca
fiind o und atinse
ale particulelor
C. Se propag prin vibraii
materiale
D. este format din particule este
adev rat .
anterioare nu afirma:
E. nici una din afirma iile contact se poate
de
8. Despre normala la suprafa: in punctul raza
incidenta
perpendicular pe
A. esteîntotdeauna reflectat
perpendicular pe raza incidenta i raza reflectat
B. este intotdeauna
format de
raza

C. este perpendicular pe planul incident _i raza refleca

D. este întotdeauna în planul
format de raza
$au
refractatä) incident sau cu cea
retlectat.
cu raza
E. nu poate fi paralel
9 Reflexia luminii implic:
mediu în altul
A. trecerea luminii dintr-un dens în altul mai puin dens
luminii dintr-un mediu optic mai
B. frecerea in mediul din care a Venis
parial) a luminii tla
C. intoarcerea (în general alt mediu
de
de separare fa
intersecia cu suprafaa undei electromagnetice dac i » 0
vectorului electric al
D. pästrarea direciei suprafaa de
E. Schimbarea sensului razei de
lumin la intersecia cu
eparaie
sena

dintre dou medi.

afirma ca:
T0. Despre fenomenul de reflexie se poate perfect plan i lucioas
doar pe o suprafa
A. Se poate pune în evident cu denivel ri
o suprafa
B se poate pune în evident _ipe
întotdeauna paralel
C. dupreflexie, ún fascicul paralelyämâne în diferite direci
D prin reflexia difuz lumina nu e împrstiatlumin0ase.
numai razelor
esteun fenomen specific
11. (Frontul undei reflectatese determin:
din fiecare punct in
A. construind înf_urtoarea undelor sferice secundare emise
care atinge suprafaa reflect toare
frontul undei
de inciden
B. egalând unghiul de reflexie cu unghiul
C. ducând tangenta la suprafaa reflecttoare
D. folosind aproximaia gaussian
E. nu se poate construi.
12. Prima lege a reflexiei afirm c:
A. unda incident _i unda reflectat sunt coplanare
normala la suprafaa reflecttoare în punctul de inciden este coplanar cu
B.
raza incident _i cea reflectat
C.unda incident i normala la suprafata reflectätoare sunt perpendiculare
D. unda reflectat e paralel cu unda incident
E. normala la suprafa _i unda incident sunt coplanare.
13. Din a doua lege a reflexiei se deduce c:
A. unghiul de inciden este egal cu unghiul de reflexie
B. sin i=cosST
C. suplementul sumei unghiurilor de inciden _i reflexie este dubu
complementului unghiului limit
D. unghiul de inciden este complementul unghiului de reflexie
E. complementul unghiului de inciden este egal cu complementul unghiuluu
refractie.

108
 const în:
Reflexia difuz
14 A. absorbia luminii pe o
suprafa mat
B. impr_tierea unui fascicul
paralel dup reflexia pe o suprafa
C. impr_tierea unui fascicul
paralel dup reflexie datorit rugoas
reflexiei nerespectrii legii
D. obtinerea, dup reflexie, a unui fascicul
E. obtinerea unui fascicul divergent dup paralel dintr-un fascicul divergent
reflexia unui fascicul
suprafa convex lucioas. paralel pe o

scicul
paca un fàsci paralel de lumin se reflect pe suprafata plan de separaie dintre dou
medii fasciculul reflectat va fi:
A. divergent
B paralel
C. convergent
D. convergent sau divergent depinzând de indicii de refracie ai celor dou medii
E. paralel doar dac se reflect total.
Dac o surs punctiforma de lumin se gse_te în centrul de curbur al unei semisfere
6.
reflecttoare. Razele reflectate:
A. vor avea aceea_i direcie cu cele incidente
B. vor forma un fascicul paralel
C. vor forma un fascicul divergent
D. se vor întälni într-un punct situat la distana 2R de semisfer
E. razele extreme ale fasciculului reflectat vor fi perpendiculare între ele.
17. Indicele de refracie relativ al unui mediu fa de alt mediu:
A. este raportul dintre vitezele cu care se propag lumina în cele dou medii
B este egal cu indicele de refracie absolut
C. este adimensional
D. este întotdeauna supraunitar
E. nu este întotdeauna pozitiv.
18, in cazul refractiei luminii la suprafaa de separaie dintre dou medii cu indici de refracie
diferiti nu se modific:
A. perioada undei luminoase
B. unghiul dintre raz i normal
C. lungimea de und
D. directia de propagare
E. viteza luminii.
19. Care este afirmaia gre_it? Fenomenul de refracie implic:
A. schimbarea direciei de propagare a luminii în orice situaie
trecerea luminii dintr-un mediu optic în alt
mediu optic cu modificarea
B.
lungimii de und
mediu optic cu sau fr modificarea
C. trecerea lumini dintr-un mediu optic în alt
directiei de propagare
trecerea dintr-un mediu în altul
D. pstrarea frecvenei luminii la dintr-un mediu în altul.
modificarea vitezei de propagare a undei la trecerea
E.
20. Din legea refraciei se deduce c:
A. ni sin i = nzsin r
este egal cu complementul unghiului de
B. complementul unghiului de inciden
refractie
C. sin i/sin r= V2/V1
D. nj V2 =
n2 V1|
E. sin i = 1- Sin r.

109
 21. La trecerea lumi dintr-un mediu
mai refringent
într-un altul
mai puin
refringent:
normal
A. raza seapropie de
de normal
B raza se îndeprteaz
de refrac ie
C. unghiul de inciden
este egal cu cel
fi întotdeauna zero
D unghiul de refracie va
total.
întotdeauna reflectat
. lumina va fi
cel de refracie putem spune cu certitudine c
22. Dac unghiul deincide este mai mic decât
A. i-0
B i-45
C.
niSn2
D.
n>n2
E. itr-90°.
de separaie dintre dou medii dac:
25. Oraz de lumin trece nedeviat prin suprafaa
A. nisn2
B. n>n2
C. n=n2
D. i-900
E. i=45
24. Dac un fascicul paralel de lumin trece prin suprafaa plana de separaie dintre douä
fasciculul refractat va fi:
medii cu indici de refracie diferii
A. divergent
B. paralel
C. convergent
D. convergent sau divergent depinzând de indicii de refracie ai celor dou medii
E. paralel doar dac se reflect total.
25. Dacã o razà de lumin trece din aer (na=1) într-un mediu cu indice de refractie n> I
unghiul de refractie îndepline_te condiia:
A. r>i
B sin(r+i)=1
C. sin(r+i)-n
D. sin(r +i) =

E sin
26. Dac o raz de lumin sträbate o lam cu fee plan paralele unghiul emergent va fi
A. egal cu cel de refractie
B. egal cu cel de incident
C. mai mare decât cel de refracie
. mai mic decât cel de refracie
mai mare decât cel de inciden.
27. Dac o raz de lumin sträbate o lamcu
A. raza emergent este
fee plan paralele:
paralel cu cea incident
B. raza emergent este
paralel cu cea refractat
C. raza emergent este cu paralel normala
D raza emergent este paralel cu
suprafaa lamei
E raza emergent este
perpendicular
28. Dac raz de lumin
o
k lame custräbate
pe incident.
cea

arosimile di ) alipite între ele unghiul de fee plan paralele (cu indici de refractie Di
A. depinde de toi ni _i di emergen:
B. depinde doar de n1 _i d

110
 C. depinde doar de ne _i dk
n este întotdeauna egal cu cel de
incident
E. este întotdeauna de 90.
Dac o raz . de lumin sträbate k lame cu fete plan paralele (cu indicii de refractie ni _i
29.
29nsimile di ) alipite între ele deplasarea razei emergente fa de cea incident:
gros
A. depinde de toi n; _i d
B. depinde doar de n1 _i di
C. depinde doar de ng _i dk
este zero
D.
E. este independent de ni _i d.
30. Reflexia total poate aprea dac:
A. lumina trece dintr-un mediu mai dens într-un altul mai puin dens
B. lumina trece dintr-un mediu mai puin dens într-un altul mai dens
C. lumina trece dintr-un mediu mai refringent într-un altul mai puin refringent
D. mediul al doilea este perfect absorbant
lumina trece dintr-un mediu mai puin refringent într-un altul mai refringent.
E.
limit reprezint:
31. Unghiul
A. unghiul de inciden cel mai mic la care apare reflexia total
B. unghiul de inciden cel mai mare la care apare reflexia total
C. unghiul de inciden cel mai mic la care lumina påtrunde în al doilea mediu
D. unghiul de inciden cel mai mare la care lumina mai poate ptrunde în al
doilea mediu
E. unghiul de inciden la care raza refractat este perpendicular pe cea
incident.
32. Unghiul limit:
A. depinde doar de ni
B. depinde doar de nz
C. depinde atât de nj cât _i de n2
D. nu depinde de indicii de refracie
E. depinde de direcia razei incidente.
33. Reflexia total apare dac:
2
A. n2>ni _i i= arcsin

B. n2 Kn1 _i i= arcsin
n2
C. n22n1 _ii=arcsin n2

D. n2n _i i2 arcsin

E. n2ni _i i>arcsin.
34. trecerea luminii printr-o prism se ob ine devia ia minim dac (A = unghiul prismei,

i=unghiul de inciden, i'= unghiul de emergen)

A. i=i'
B. A
C. i= A
D. i=90
E. i=90°.

111
 având unghiul A _i
s n s
35. Pentru ca orice ! intrat din aer (na 1)
= iîntr-o prism ias
aceasta trebuie ca:
A. i221unde 1 arcsin 1/n
=

B. is2A
C. is2lundel= arcsin 1/n
D. ASl unde 1 = arcsin 1/n
E. i22A.
36. Pentru ca cel puin « raz intrat din aer (na 1)
= într-o prism nghiul A _i n sa
având ungk

ias din aceasta trebuie ca:

A. i2 21 unde1=arcsin 1/n
B. i 2A
C. is21 unde 1 = arcsin 1/n
D. Aslundel= arcsin 1n
E. As2l unde 1 = arcsin 1/n.
Smin al unei prisme
cu unghiul1 A se poate
37. Mäsurând unghiul de deviaie minim

determina: prisma
care este alc tuit
indicele de refracie al materialului din
3. Aradiaiei incidente
C. dependentan de a
D. dependena Smin de
E. dependenfa A de a.
38. O prism cu reflexie total:
A. deviaz întotdeauna raza cu 90°
B. deviazîntotdeauna raza cu 180°
. poate devia raza cu 90° sau cu 180°
D. se bazeaz pe refracia Iluminii în prism
E. se bazeaz pe dispersia luminii în prism.

LENTILE

39. Unitatea de msur a convergenei în S.I. este:

A. m
B. cm
C. Cm
D. mm
E. 8 (dioptria).
40. Dioptria este:
distanta focal unitar
convergenfa unei lentile oarecare
C. convergenta unei lentile cu distan focal de I m
D. convergenta oricrei lentile convergente
E. convergena unei lentile divergente.
41. Se nume_te ax optic:
care trece prin centrul de curbur al unuia din dioptrii ce
A. secundar orice dreapt
delimiteaz lentila
principal orice dreapt care trece prin centrul optic al lentilei
. secundar orice dreapt care trece prin focarul lentilei
D. principal dreapta care trece prin centrul de curbur al lentilei _i vârful e
E. principal oice dreapt care trece prin unul din vârfurile dioptrelor ce limiteaza
lentila.

112
 Märirea liniar transversal (B) se
define_te ca:
2.
A. y/y
B. yi/y2
C. Xi/32
D. yp/x2
E. yi/X1
Imaginea într-o oglind plan este:
43. real, dreapt i egalä cu obiectul
A.
B. real, rsturnat _i egal cu obiectul
C. virtual, dreapt i egal cu obiectul
D. virtual, rsturnat i egal cu obiectul
E.
virtuala, dreapt i mai mic decât obiectul.
in unei oglinzi plane. Dac obiectul îndeprteaz de oglinda
U n obiect gase_te faa
se se

imaginea:
A. se mare_te
B. se mic_oreaz
C. se îndeprteaz de obiect
D. se apropie de lentil
E. i_i pstreaz dimensiunea _i poziia.
lentilelor sunt valabile pentru
45. Formulele
A. toate lentilele
B. numai pentru lentilele subiri
C. numai pentru lentilele convergente

D numai pentru lentilele divergente

E. numai pentru lentilele cilindrice.
unei lentile nu depinde de:
46. Convergena
materialul din care este construit
A.
B. mediul în care se gse_te
C. distana la care se afl obiectul
D. valoarea numeric a razelor de curbur
semnul razelor de curbur.
E.
are distana focal:
47. O lentil convergent
A pozitiv
B. negativ
C. zero
D. +0o
E. 0.

48. O lentil divergent are convergena:

A. pozitiv
B. negativ
C. zero

D.
E. 00. înseamn c:
imagine poate fi captat pe
un ecran,
. Dac o
A. este oimagine virtual
B. nu poate fi fotografiat creia afl un obiect
unei lentile divergente în faa se

C. este obinut cu ajutorul

real în creia afl obiect
unei lentile convergente faa se un

D. este obtinut cu ajutorul

focarului
real situat în afara

113
 in taa creia
E. este obtinut cu ajutorul unei
lentile convergente
se
afl un obiect
:

real situat între focar _i lentila.

50 imagine virtual se obine din intersecia
A. razelor de lumin punct al obiechul
provenite din acelai ui
B. prelungirilor razelor de lumin
C. fasciculelor astigmatice
D fasciculelor convergente
fasciculelor stigmatice. în aer:
51. lentile sunt convergente
B afirmaia gre_it. Urm toarele
A. lentilele plan-convexe
B. lentilele plan-concave
C. lentilele biconvexe
lentilele menisc convergent
E. lentilele cu margini mai subiri decât mijlocul.
D a c a imaginea printr-o lentil este dreapt putem afirma cu certitudine c:
cu obiectul fa de lentil
A.
maginea se gse_te de aceea_i parte
lentilei fa de obiect
B. maginea este de cealalt parte a
C. lentila este convergenta
D lentila este divergent
E. obiectul este real.
53. Prin alipirea a dou lentile se poate obtine un sistem care are convergena:
A. numai pozitiv
B. numai negativ
C. numai zero
D. pozitiv sau negativ în funcie de valorile numerice _i semnele convergentelor
E. o.
54. O lentil este considerat subire dac:
A. marginea este mai subtire decât mijlocul lentilei
B. razele de curbur ale dioptrelor ce limiteaz lentila sunt foarte mici
C. grosimea lentilei este mic îin comparaie cu razele de curbur ale dioptrelor ce
limiteaz lentila
D. razele de curbur ale dioptrelor ce limiteazä lentila sunt foarte mari
B. dac este sferic.
55. Mrirea liniar ßa unei lentile:
A. este egalcu valoarea absolut a raportului coordonatelor
este
imagine-obiect
B. egal cu raportul coordonatelor imagine-obiect
C. este egal cu raportul coordonatelor
obiect-imagine
D. arat de câte ori este mai mare dimensiunea
obiectului
imaginii decât dimensiunea
E. este egal cu raportul înälimilor obiect-imagine.
56. Lentilele convergente au:
A. focare reale
B. focare virtuale
C. marginea mai groas decât mijlocul
D. marginea egal cu mijlocul
E. focarul imagine real, focarul obiect virtual.
57. Lentilele divergente au:
A. focare reale
B. focare virtuale
C. marginea egal cu mijlocul

114
 D. marginea mai subire decât mijlocul
E. focarul imagine real, focarul obiect virtual.
ea liniar
Män
in cazul unei
lentile, conform
58.
A. este B = 2 - 4
conveniei geometrice de semne:

B Doate fi pozitiv i atunci

C poate fi pozitiv indicänd imaginea
faptul
este mai mare decât
c imaginea este
obiectul
D. poate fi negativ indicänd faptul c
rsturnat
E. imaginea este rstumat
este întotdeauna supraunitar.
Dac se dubleaza distana Iocalá a unei lentile
59. convergente:
A. convergena ei se dubleaz
convergena nu se modific
B
C. convergena îi scade la jumtate
D. imaginea unui obiect plasat în focarul lentilei iniiale se va forma tot la infinit
E. lentila devine divergent.

60. inrelaia semnificaiile simbolurilor sunt:

A. n=indicele de retracie al materialului lentilei
B. n2= indicele de refracie al mediului exterior
C. RI coordonata centrului de curbur al dioptrului prin care intr
lentil
lumina prin
D. R2 coordonata centrului de curbur al dioptrului prin care intr lumina prin
lentil
X1, X2 = coordonatele imaginii i respectiv, obiectului
E.
61. Dintre imaginile urmtoare pot fi corecte:
A. 1 _i 2
B.
C. 2 _i 3
D. 3 _i 4
E. 2 i 4.

1. 2. 3. 4
02. Dac un obiect real formeaz printr-o lentil pe un ecran o imagine mrit se poate

afima c:
A. distana de la obiect la ecran estef
B. distana de la obiect la ecran este 2f
decât 2f
C. distana de la obiect la ecran este mai mic
decât 4f
D. distana de la obiect la ecran este mai mare
E. distana de la obiect la lentil este 4f.
pe un ecran, o imagine mrit,
se poate afirma c:
Daca un obiect fomeaz, printr-o lentil, este f
A. distana de la obiect la ecran
B. distana de la obiect la ecran este 2f
decât 2f dar mai mare decât f
C. distana de la obiect la lentil este mai mic
D.distan a de la obiect la lentil este mai mare decât 4f

115
 lentil este 4f.
E. de la obiect la ntile conven
în cazul unei lenti
64. Care din
distana
nätoarele combina ii
nu este
posibil
rgente ?
mic_orata
A. obiect real
-
imagine real
m rit
imagine real
obiect real -

B. imagine
virtual
mic orat
C. ODiect real
-

m rita
virtual
D obiect real- imagine real mic_orat .
E. obiect virtual imagine
-

în cazul unei ile

lentile divergente ?
este posibil
65. combina ii r sturnat
Care din umtoarele mic_orat _i
real
A. obiect real- imagine real m rit i
r sturnat

B. obiect real-imagine dreapt

virtual mic_orat i
imagine
C. obiect real
_i dreapt
-

m rit virtual
D obiect real imagine dreapt.
real mic_orat i
-

E. obiect virtual imagine -

este posibil
unei lent
în cazul unei lentile convergente?
nu
combina ii
66. Care din urmtoarele micsorat i r sturnat

A.
obiect virtual - i agine real
obiect real imagine
virtual i dreapt
B. r sturnat
-

micsorat _i
C. obiect real- imagine real, r sturnat
imagine real, mrit i
D obiect real- i dreapt.
imagine virtual, mrit
E. obiect real- afirma ca:
67. Dac alipimmai multe lentile putem

B. fs-
C. Cs 2C
D fs=h
+2
E. =GG
SC+C
lentile convergente ce alc tuiesc un sistem afocal se poate
68. Despre distana d dintre dou
afima
A. d fitf
B. d=f-f
C. d-l-
D. d - -
E. d-
+
69. Putem constitui un sistem afocal dintr-o prim lentil divergent _i a doua convergenta
dac:
A. f-f
B. f<fa
C. >
D. /
una
E. nu se poate constitui un sistem afocal dintr-o lentil convergenta
divergent

116
0 . Despre dist distana d dint
intre dou
sistem afocal, lentile, prima
a l c t u i e s e
un se
poate afirma: convergent _i a doua divergent, ce
A. d=fi+
B. d fitf

C. d--
D. ds

E. nu se poate constitui un sistem afocal dintr-o

divergent. lentil convergenta i un
distantele foc
intre distanele focale a douá
lentile,
11 åtuiescun sistem. afocal, exist relaia: prima convergent _i a doua divergent, ce
A. f f2
B. fif2
C.fis

D. f>
E. fif=1.
Distanta dintre doua lentile divergente ce alctuiesc un sistem afocal este:
A. d-fi+|S
B. d f 1+f2
C. d--
D. d=
+
E. nu se poate constitui un sistem afocal din dou lentile divergente.
13. Märirea liniar a unui sistem afocal este:

A.

B
C.

D.

E.

4.
+
Despre imaginea printr-un sistem afocal se poate afirma:
A. dimensiunea ei nu depinde de poziia obiectului
B. poziia ei nu depinde de poziia obiectului
C. este întotdeauna mai mare decât obiectul
D. este întotdeauna mai mic decât obiectul
E. este întotdeauna situat în focar.
este divergent, imaginea va fi intotdeaun:
Dac intr-un sistem afocal prima lentil
A. rsturnat
B. real
C. mai mare decât obiectul

117
 obiectul
decât
D. mai mic focal :
situat în focar. avea distan a
va
E. sistemul obinut
lentile
76. P al1pirea a dou
A. fs fitf2
B. fs=fi-f
C. f-+

D. fs=
focal
E. fs=fif. are, în aer (n=1), distanta
convergent
din sticl (n,=1,5)
lentil
77 Dac o
focal fa:
(n=1,33) va avea distana
A. f-naf
B. f
C. f-f
D. f-na-1)f
E
din sticl (n,=1,5) are, în aer (n=1), distana focal f. in
ap
78. Dacã o lentil convergent
(na=1,33):
mai mare
A. va avea convergen
mai
indice de refracie absolut
mare
B. va avea

C. va avea distan
focal mai mare
va avea raze de
curbur mai mici
D.
nu este adev rat .
E.nici una din variantele anterioare
într-un mediu având indicele de refractie mai
79 Dac o lentil convergent este scufundat
ea se va comporta ca:
mare decât al sticlei din care este alctuit,

A. o lentil divergent
B. o oglind plan
C. o oglind divergent
D. o oglind convergent
E. rämâne o lentil convergent.
80. Un punct luminos se gse_te îin punctul -2f in stânga unei lentile convergente. Deplasánd
lentila spre dreapta imaginea:
A se va îndepärta de lentil
B imaginea se va forma mai aproape de lentil
C. poziia imaginii fa de lentil nu se modific
D. imaginea va deveni virtual
E. imaginea nu î_i schimb poziia fa de obiect.
81. In fata unei lentile divergente se gse_te un obiect. Apropiind obiectul de lentil
imaginea:
A. se mre_te
B. se mic_oreaz
C. se
indeprteaz de lentil
D. i_i pstreaz poziia
E. nu se mai formeaz.

118
2introduce ducerea unei lame cufete plan
sistem optic, formatparalele
-

pun obiect _i
intre un
obiect un cu
grosimea
din lentile sau
e si indicele de refracie n

oglinzi, este echivalenta cu:

A. indepártarea obiechului fata de
sistem d=e(l.)
cu
n

B apropierea obiectului fa de sistem cu d=

e(1.)
C.indeprtarea obiechului fa de sistem cu d=
n

e(1-n)
D. indeprtarea imaginii fa de sistem cu d=
E. apropierea obiectului fa de sistem cu d= e(n-1)
troducerea unei lame cu fee plan paralele e(n-1)
katre Olentil _i o îmagine este echivalent cu:
cu
grosimea e _i indicele de refracie n

A. indeprtarea obiectului fa de lentil cu d= e(1-) n

B. apropierea imagini fa de lentilä cu d=

e(1-)
o aa
C.indeprtarea imaginii fa de lentil cud=e(1.) obiret
D. îndeprtarea obiectului fa de lentil cu d=
e(n-1)
E. apropierea imaginii fa de lentil cu d= e(n-1).
OCHIUL

84. Se poate afirma c:

A. din punct de vedere al opticii geometrice ochiul se comport ca o lentil sferic
_i convergent aflat la distan fix de un ecran
B. ochiul normal formeaz imagini mrite ale obiectelor
C. în ochi are loc descompunerea luminii albe în
radiaiile componente
D ochiul se comport ca o lentil divergent
E. puterea de separaie a ochiului este infinit
85. In ochi imaginea format este:
A. real, dreapt _i mai mic decât obiectul
B. virtual, dreapt i mai mic decât obiectul
C. virtual, rsturnat _i mai mic decât obiectul
D. real, rsturnat _i mai mic decât obiectul
E. real, rsturnat i egal cu
obiectul
86. Pentru un ochi normal punctul proximum se gse_te, fa de ochi, la distana de:
A. 6m
B. infinit
C. 25 m
D. 0,25 m
E. Im
81, Pentru un ochi normal distanta maxim de vedere clar este
A. infinit
B. 6m
C. 25 cm
D. 25 m
E. Im
%. In punctul proximum rezolu ia ochiului (distan a minim dintre dou puncte ce sunt

percepute distinct) este de circa:

119
 A 1 cm
B. 1 mm
C. 0,1 mm
D. um
E. nm
89. Despre cristalin putem afirma: convergen
fix
A. este o lentil divergent convergente
cu
sferice
B. Joacã rolul unei lentile
variabil
este o lentil cilindric convergenf
C. convergente
cu
lentile sferice
D. Joac rolul unei
informaiei de culoare diferite (aflate între punct
E. are rol în obinerea la distan e
situate
90. Acomodarea pentru a vedea obiecte
proximum _i punctul remotum) presupune retina
modificarea distanei dintre cristalin i
cristalinului

modificarea indicelui de refracie a

B.
razelor de curbur
ale cristalinulu
C. moditicare
modificarea diametrului pupilei
D anterioare nu este
adev rat
E. niciuna din afirmaiile

91. Prin bombarea cristalinului: retin

distana dintre i cristalin
A. se micsoreaz
al cristalinului
cre_te indicele de refracie
cristalinului
C. cresc razele de curbur ale
cristalinului
D. scad razele de curbur ale
cre_te rezolu ia ochiului
E.
92. Prin bombarea cristalinului:
scade distana focal a acestuia
A.
B. cre_te distana focal
C. scade convergena
D. cre_te indicele de refracie
E. scade distana dintre cristalin _i retin
93. Bombarea cristalinului permite:
A. vederea obiectelor mai apropiate de ochi
B vederea obiectelor mai îndeprtate de ochi
. cre_terea rezoluiei ochiului
D. formarea imaginii în centrul retinei
E. vederea tridimensional

94. in starea relaxat a ochiului cristalinul este tractat ceea ce permite:

A vederea obiectelor mai apropiate de ochi
B. vederea obiectelor mai îndeprtate de ochi
C. cre_terea rezoluiei ochiului
D. formarea imaginii în centrul retinei
E. vederea tridimensional
95. Vederea colorat este posibil cu ajutorul:
A. modificrii convergenei cristalinului
B modificrii diametrului pupilar
C. modificri distanei dintre cristalin i retin
D celulelor receptoare cu bastona_
E. celulelor receptoare cu conuri
96. In cazul miopiei imaginea:
A. se formeaz în spatele retinei

120
 este deformat
B
este necolorat
C.
D. prezint irizaii
E. se formeaz în faa retinei
In miopie punctul
remotum:
97
nu este afectat
A.
B. este mai aproape de ochi decât la ochiul normal
C. este suprapus cu punctul proximum
D. este mai departe de ochi decât la ochiul normal
E. niciuna din afirmaile precedente nu este adevrat
O persoanaflate
carelaprezinta miopie
distane medii
nu poate vedea clar obiectele:

A.
B. aflate în punctul ei proximum
C. aflate în punctul ei remotum
D. colorate
E. aflate la distane mari
corecteaz cu lentile:
99. Miopia se
A. sferice convergente
B. sferice divergente
C. cilindrice convergente
D. cilindrice divergente
E. prismatice
poate spune c:
100. Despre ochiul hipermetrop
se

A. formeazoimagine virtual in fafa retinei

are punctul proximum mai departe decât ochiul emetrop
B retinei
C. formeaz o imagine real în faa
D. se poate corecta cu lentile divergente
E. formeaz o imagine virtual în spatele retinei
101. In cazul hipermetropiei:
A. imaginea este alb - negru

B. imaginea este deformat pe margini

C. imaginea se formeaz în spatele retinei
tridimensional
D. imaginea nu este
decât obiectul
E. imaginea este mai mare

102. O persoan care prezint hipermetropie:

de ochi
A. are punctul remotum apropiat

are punctul proximum

mai îndeprtat de ochi
B.
obiectele îndeprtate
C. nu poate vedea
D. nu percepe culoarea ro_ie
nu vede tidimensional
E.
105. In cazul hipermetropiei nu pot
forma imagini clare:
de ochi
A. obiectele foarte îndeprtate
B. obiectele ro_ii
mari
C. obiectele de dimensiuni
remotum
D. obiectele aflate în punctul
ochi
E. obiectele apropiate de
104 Hipermetropia se corecteaz Cu
A. lentile sferice convergente
B. lentile sferice divergente
C. lentile cilindrice divergente

121
 D. lentile cilindrice convergente
cu inaintarea în v¥rstz
E. lentile prismatice tesuturilor o
dat r
Ea
sc derii elasticitii
105. FTezbiia apare datorit
este similar cu:
A. miopia
B. hipermetropia
C. astigmatismul
D. daltonismul
m rirea convergen ei cristalinulu
E.

MICROSCOP

106. Puterea unui instrument optic: puncte ale obiectului, care mai dan
minim dintre dou
A. este dat de distana
imagini diferite în instrument de la dou puncte ale
dintre razele venind
este definit de unghiul minim
B diferite în instrument
obiectului, care mai dau imagini sub care se vede obiectul nrin
C. este raportul dintre tangenta unghiului
a obiectului,
másurat pe o directie
dimensiunea liniar
instrument _i
perpendicular pe axa optica
D. se msoar în metri
E. nu are unitate de msur.
107. Märirea transversal a microscopului:
se define_te ca raport dintre lungimea
imaginii _i lungimea obiectului
A msurate perpendicular pe axa optic
dimensiune liniar a imaginii i dimensiunea
B. este raportul dintre o anumit
corespunz toare a obiectului

C. este utilizat numai în cazul instrumentelor care produc imagini reale

D. se calculeaz din relaia B= y1/y2
E. are ca unitate de msur dioptria.
108. Grosismentul microscopului:
A. se calculeaz din relaia G= 3
tga
B. se calculeaz din relaia G=2
tga
C. se exprim în dioptrii

D. se calculeaz dinrelaia G
E. se exprim în m.
109. Puterea de separare a unui instrument optic
A. poate fi liniar sau unghiular
B. este dependent de mrimea obiectului
C. este o mrime adimensional
D. se define_te doar pentru instrumente ce dau
imagini reale
E. este suma puterilor de separaie ale
110. Unitatea de msur
componentelor.
a puterii microscopului este:
A. m
B. m

122
 rad
C.
m

D.
rad
E. puterea este adimensional.

111.
Unitatea de msur a
grosismentului microscopului este:
A. m

B. m
rad
C.
m

m
D.
rad
E. grosismentul este adimensional.
112. Imaginea obiectului prin obiectivul microscopului este:
A. mrit, dreapt _i real
B. mrit, dreapt _i virtual
C. mrit, dreapt i virtual
D. mrit, dreapt i real
E. mrit, rsturnat _i real.
13. Ocularul microscopului se comport o:
A. lup
B. lentil divergent
C. oglind convergent
D. oglind plan
E. lentil convergent avnd obiectul în -2f.
14. Imaginea dat de microscopul optic este:
A. mrit, dreapt
B. mrit, real
C. virtual, rsturnat
D. virtual, mrit _i dreapt
E. real, märit _i rsturnat.
115. Märirea puterii microscopului poate fi objinut prin:
A. mrirea distanei dintre focarul imagine al obiectivului _i focarul obiect al
ocularului
B. mrirea
distanei focale a obiectivului
C. m rirea distanei focale a ocularului
D. mrirea distanei dintre obiect _i ocular
E. mic_orarea distanei dintre obiect _i ocular.
116. Grosismentul microscopului:
A. cre_te cu distana dintre focarul imagine al obiectivului _i focarul obiect al
ocularului
obiectivului
B. cre_te cu distana focal a
C. depinde de poziia obiectului
D. scade convergenta ocularului
cu
corecte.
E. toate variantele de mai sus sunt
17. Grosismentul unui microscop:
A. nu depinde de convergenele
ocularului _i obiectivului
B. variaz direct proporional cuconvergen a ocularului
cu convergen a obiectivului
C. variaz invers propoional

123
 obiectului
D depinde de poziia
se m soar
în dioptrii.
E.
Grosismentul unui microscop cre_te dac:
118. ocularului
focal a
A. cre_te distan a obiectivului
focal a
B. cre_te distana obiectiv
C. obiectul se apropie de obiectiv
de
obiectul se îndep rteaz
D dintre ocular _i obiectiv a
microscopului, este corense
ct?
E. ere_te distan a la puterea optic
referitoare
urm toarele grafice, constani).
1 9 . Care din se
consider P
(Parametrii care nu apar pe grafic P
P
P P

Elf
E.
/f2 D
B. C.
A.
microscop:
120. In cazul unui lentil divergent
ocularul este o
A. lentil divergent
obiectivul este o afocal
B. formeaz un sistem
obiectivul ocular
C. ocularul _i obiect virtual pentru
obiectiv este
D. imaginea prin n u este
adev rat .
precedente
niciuna din afirma iile dintre:
E. ,,e" reprezint distan a
121. Pentru un microscop parametrul ocularului
A. centrele
obiectivului i
obiect i ocular
B.
obiect _i obiectiv ocularului
C. focarul obiect al
obiectivului _i
focarul imagine al ocularului.
D. focarul imagine al
focarul obiect al obiectivului _i
E. fenomenul de:
microscopului este limitat de
122. Puterea
A. absorbtie
B. dispersie
C. difracie
D. reflexie
E. refractie.
nu depinde de:
123. Puterea microscopului
convergen a obiectivului
A.
convergen a ocularului
B ocular
C. distanta dintre obiectiv _i
D. dimensiunea obiectului
E. puterea ocularului.
124. Obtinerea unei imagini clare printr-un microscop presupune:
A. modificarea convergen ei obiectivului
B. modificarea convergen ei ocularului
C. modificarea distanei dintre obiectiv _i ocular
D. modificarea poziiei obiectului fa de sistemul optic al microscopului
E. modificarea simultan a convergenei obiectivului i ocularului.

124