Fiecare om, este un artist !

Comunicare sau transmitere de informații ?

Creativitatea este un proces mintal implicat în toate activitățile omului. Cu alte cuvinte
oamenii sunt creativi de fiecare dată când iau o decizie.

Nicolae Iorga spunea că ,, școala cea mai bună este aceea în care și școlarul învață pe
profesor”. Acest citat se referă aspectul comunicării în procesul de educație. O comunicare
eficientă se bazează întotdeauna pe feedbabk, care îl face pe profesor să-și regleze propria
activitate sau comunicare cu elevii. De exemplu dacă elevii încep să-și piardă concentrarea
profesorul poate adresa câteva întrebări (de preferință deschise), pentru a depăși cu bine
momentul.

Feedback-ul îl pune pe profesor și în situația de a asculta, altfel ,, predarea” are limitele ei.
Vreau să menționez aici ascultarea activă, care este o formă superioară a ascultării.
Ascultarea activă are mai multe caracteristiciː

- ascultă mai mult decât vorbește,

- lasă interlocutorul să termine de vorbit,
- evită tendința de a domina,
- întrebări cu final deschis.

,,A învăța să înveți devine obiectivul fundamental al educației" spunea C. Cucoș. În

societatea de astăzi este esențială învățarea continuă. În această idee motivația este primul
aspect la care mă gândesc spre abordare. În 1985 E.Deci și R.Ryan, puneau bazele teoriei
autodeterminării, care se concentrează pe motivație ca element principal de analizat.
Această teorie are aplicabilitate în aproape toate domeniile deoarece motivația este
necesară pentru implementarea oricărui tip de activitate, de la pregătirea academică și
munca, la petrecerea timpului liber. Teoria autodeterminării poate fi identificată ca o
macroteorie care vizează investigarea funcționării motivației în ceea ce privește
determinarea propriului comportament. Nevoile psihologice de bază sunt autonomia,
competența și relaționarea. În contextul orelor de educație plastică nevoia de autonomie a
elevului poate fi satisfăcută prin încurajarea acestuia de a alege între două variante de a
rezolva o temă sau o sarcină, sau prin întrebări care solicită elevul să propună el însuși o
variantă pentru verificarea unui proect. În acest caz profesorul se expune ca o persoană care
este lider dar care face parte din echipă în acelașii timp. Nevoia de competență se referă la la
dorința elevului de a rezolva o sarcină din plăcere și nu pentru recompensă. Această nevoie
este mult neglijată în contextul școlar. Un rol important în satisfacerea nevoii de competență
îl au activitățile extracurriculare. Este necesar ca școala să fie un mediu plăcut pentru elevi și
acest lucru poate fi posibil prin organizarea unui număr cât mai mare de astfel de activități.
În aceste situații elevii învață să relaționeze corect cu ceilalți iar profesorilor le dă șansa de a-
și observa elevii într-o conjunctură diferită. Din păcate școala este un mediu destul de
stresant pentru elevi și acum, chiar mai mult decât oricând datorită contextului social legat
de pandemie, nevoia de a ieși din rutină este mare. Ultima nevoie, cea de relaționare poate
fi satisfăcută în cadrul orelor de educație plastică prin ascultarea activă. Atunci când
profesorul practică acest tip de ascultare, elevul se simte în siguranță și deschis pentru
comunicare. Această condiție este necesară pentru ca elevul să aibă încredere că va fi
susținut de către profesor. În urma unor discuții cu elevii aceștia s-au și-au exprimat dorința
de a fi apreciați pentru aspectele bune ale răspunsurilor lor în timpul orelor, de le fi
observate în primul rând părțile bune din răspuns și au subliniat faptul că atunci când
greșesc sunt criticați iar atunci când oferă răspunsul corect nu sunt lăudați ci profesorul trece
mai departe cu discuția. Elevii simt că școala le oferă un cadru formal la care ei trebuie să se
conformeze și nu le oferă informații esențiale pentru viață, precum și faptul că se simt
stresați la școală.

Selecția conținuturilor

Selecția conținuturilor s-a realizat pe baza Teoriei Inteligențelor Multiple formulată de

Howard Gardner (1983).

Exemple:

Inteligența vizual-spațială

-realizarea unor hărți mentale

-exersarea aptutudinii de a desena și de a înțelege mesajul plastic

Inteligența logico-matematică

-realizarea de scheme compoziționale

-exerciții de realizare a unor compoziții pe baza Secțiunii de Aur

Inteligența interpersonală

-folosirea în comun a materialelor de lucru sprecufice desenului

Inteligența intrapersonală

-Conștientizarea propriilor sentimente și gânduri ca etapă premegătoare procesului de

creație artistică

-formularea scopului individual pentru demersul artistic

Inteligența verbal-lingvistică

-dezbateri pe teme date

Inteligența kinestezică

-realizarea unor decoruri pentru diverse ocazii și a obiectelor din lut

-exerciții de ambidextrie în realizarea unor desene simetrice, simple sau complexe

Inteligența muzicală

-realizarea exercițiilor de cromatologie sub inspirația dată de audierea unei piese muzicale
relaxante

Inteligența naturalistă

-categorizarea unor plante, păsări și animale pe criterii vizuale

Completez această teorie cu observația psihologului Reuven Tzvi Feurestein descrisă în

teoria sa, conform căreia ,, inteligența poate fi învățată".