L16: ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL.

MAREA UNIRE

1.ANII NEUTRALITĂŢII (1914-1916):

a)România aderase la “Tripla Alianţă” încă din 1883, dar majoritatea românilor era favorabilă celeilalte
alianţe implicate în război (Antanta), de care se lega visul realizării Marii Uniri;
b)Conducătorii politici ai României au decis, în 1914, ca România să rămână neutră în prima parte a
războiului;
c)În anii neutralităţii, ambele alianţe au făcut eforturi mari pentru a convinge România să li se alăture.
Antanta se oferea să recunoască Unirea cu provinciile româneşti din Austro-Ungaria iar Tripla Alianţă
unirea cu Basarabia. În România erau trei mari curente de opinie:
- socialiştii (erau pentru păstrarea unei neutralităţi totale);
- germanofilii (erau pentru intrarea în război de partea Germaniei);
- antantofilii (pentru intrarea în război de partea Antantei), erau cei mai numeroşi. În 1916, antantofilii
îşi impun punctul de vedere, iar România intră în război de partea Antantei;

2.PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RĂZBOI (1916-1918):

S1:
“Rusia, Franţa, Anglia şi Italia garantează integritatea teritorială a Regatului României […]
România se obligă să atace Austro-Ungaria în condiţiile stabilite […] se obligă de asemenea să
înceteze, de la declararea războiului, orice legături economice şi orice schimb comercial cu toţi
duşmanii aliaţilor… Rusia, Franţa, Anglia şi Italia recunosc României dreptul de a anexa teritoriile
monarhiei austro-ungare […]”
[Tratatul României cu Antanta, Bucureşti, 4 august 1916]
STABILIŢI, PE BAZA DOCUMENTULUI ISTORIC, CARE ERA OBIECTIVUL PARTICIPĂRII ROMÂNIEI LA
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL. ARGUMENTAŢI!

a)Pe 14-15 august 1916, armata română a trecut munţii în Transilvania, înregistrând câteva mici
succese;
b)A urmat însă contraatacul puternic al Triplei Alianţe care, mai ales prin mareşalul german
Mackensen, a străpuns apărarea română şi, după două mari lupte (pe Jiu şi Neajlov-Argeş), armatele
Triplei Alianţe au ocupat, în decembrie 1916, toată jumătatea sudică a României (până la Tişiţa);
Autorităţile române şi armata s-au retras în Moldova;
c)Vara anului 1917: marile bătălii de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz. Mult mai bine pregătită şi având şi
sprijinul aliaţilor, sub conducerea generalilor Eremia Grigorescu şi Alexandru Averescu, armata română
rezistă eroic în faţa puternicelor armate germane şi austro-ungare (sub lozinca “Pe aici nu se trece!”);
d)Din păcate, victoriile din 1917 au fost practic inutile: în noiembrie 1917 Rusia, condusă acum de
către comuniştii lui Lenin, a ieşit din război lăsând România singură și înconjurată de inamici. România
a trebuit să încheie pacea cu Tripla Alianţă, la Buftea-Bucureşti (7 mai 1918), pace umilitoare pentru
ţara noastră dar care, nefiind semnată de regele Ferdinand, nu avea valoare juridică; În octombrie 1918
armata română intră din nou în război contra Triplei Alianţe, sfârşitul războiului găsind România în
tabăra învingătorilor.

3.MAREA UNIRE DIN 1918:

a)Context intern şi internaţional:
- Unirea a fost favorizată de participarea României la război de partea învingătorilor (Antanta);
- De asemenea, destrămarea celor trei mari imperii vecine (Rus, Austro-ungar şi Otoman) la sfârşitul
războiului a uşurat mult misiunea de unire a românilor.
- Alt factor care a favorizat Marea unire a fost unul dintre cele 14 puncte promovate de președintele
american Wilson, punctul conform căruia popoarele aveau drept de autodeterminare;
b)Unirea Basarabiei cu România a avut loc pe 27 martie 1918, fiind votată de reprezentanţii populaţiei
Basarabiei din “Sfatul ţării”; Guvernul comunist rus nu a recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu
România;
c)Unirea Bucovinei cu România: pe 15 noiembrie 1918 un mare Congres al reprezentanţilor Bucovinei a
votat unirea acesteia cu România;
d)Unirea Transilvaniei cu România s-a realizat pe 1 decembrie 1918, când peste 100.000 de români
strânşi într-o mare adunare la Alba-Iulia au votat pentru unire;
e)Se realiza astfel “România Mare” - cel mai important eveniment din istoria noastră - şi se încheia
procesul de formare a statului român modern, unitar şi independent. Marea Unire avea să fie
recunoscută şi pe plan internaţional, prin tratatele de pace care s-au semnat după război în cadrul
Conferinţei de la Paris (1919-1920).

S2:
“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunăre,
Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii
Moldove.
În virtutea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi
hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”
[Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918]

ARGUMENTAŢI, PE BAZA SURSEI ISTORICE, CARACTERUL DEMOCRATIC ŞI NAŢIONAL AL MARII UNIRI

DIN 1918!

TEMĂ
REALIZAŢI UN PROIECT CU TITLUL: “PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ŞI
MAREA UNIRE ÎN IMAGINI ŞI CUVINTE”.