Sunteți pe pagina 1din 18

Memoriu justificativ

Uzarea reprezinta degradarea straturilor superficiale ale elementelor cuplelor


de frecare, fenomen ce se caracterizeaza fie prin pierdere de material, fie prin
deformarea plastica a suprafetelor de contact.
Atât desprinderea de material, cât si modificarea starii initiale a suprafetelor
sunt datorate numeroaselor fenomene si procese de natura mecanica, termica,
electrica, chimica, etc., a caror actiune este practic greu de separat. Cauzele uzarilor
depind de fenomenele predominante ce au loc între suprafetele în contact ale unei
cuple de frecare, la functionarea acesteia.
Fenomenele mecanice contribuie cu ponderea cea mai mare la uzarea rapida
a suprafetelor, iar timpul caracteristic acestei clase de fenomene este abraziunea. De
fapt, uzarea abraziva, desi este un proces de mare intensitate, dureaza efectiv putin
timp, dupa care apar în proportii din ce în ce mai mari uzarea de adeziune, uzarea
chimica, etc.
Uzura este rezultatul principal al procesului de uzare, ce se manifesta prin
modificarea caracteristicilor dimensionale si de forma geometrica, precum si a starii
initiale a suprafetelor pieselor.
Ca urmare a procesului de uzare, proprietatile fizico-mecanice ale straturilor
superficiale ale pieselor se modifica: în unele cazuri, duritatea superficiala scade pe
masura ce uzura creste, iar în alte cazuri, duritatea creste ca urmare a ecruisarii,
provocând o crestere treptata a fragilitatii stratului superficial, ceea ce accelereaza
uzarea.
Din cauza uzurii avem nevoie de operatiile de reconditionat ale pieselor pe
care fiecare decide prin ce metoda poate reconditiona piesa ,insa de multe ori toti
alegem sa reconditionam piesele prin metode ieftine care sa nu necesite mult timp si
pe care avem posibilitatea si mijloacele necesare de ale face.
Eu mi am ales ca tema de proiect”Reconditionarea prin sudura”deoarece este
un procedeu de reconditionare care se poate face in orice atelier de lacatuserie si care
nu necesita costuri foarte ridicate iar timpul de desfasurare al lucrarii poate fii foarte
scurt.
Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabila a metalelor
si aliajelor,prin topire locala,cu sau fara,metal de adaos.
Sudarea poate fi executată cu sau fără exercitarea unei forţe exterioare de apăsare a
eselor care se asamblează.Locul de îmbinare se numeşte sudură,linia de îmbinare
cordon de sudură sau cusătură.

Reconditionarea prin sudare prezinta urmatoarele avantaje :


-se poate aplica unei game largi de metale şi aliaje feroase şi neferoase;
-realizează economii de metal (15-20%) în raport cu nituirea sau turnarea;

2
-capacitatea de etanşare în raport cu nituirea este superioară;
-elimină zgomotul care se întâlneşte la nituire;
-construcţiile sudate sunt mai uşoare decât cele turnate;
-preţul de cost al asamblărilor sudate este mai redus;
-procedeul de sudare se pretează automatizării.
Pornind de la aceste avantaje putem trege concluzia ca reconditionarea prin
sudare este forte ieftina si o putem folosii la orice piesape care vrem sa o rectificam
daca aceasta poate fi reconditionata si adusa aproape la rezistenta pe care aceasta a
avut-o cand a fost fabricate.
La reconditionarea pieselor uzate prin sudura am ales ca metoda
reconditionarea prin sudura cu cusatura dubla deoarece aceasta se poate aplica atat la
sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase.
O alta metoda pe care o puteam folosi este sudura in puncte care se realizeaza
prin trecerea unui current electric pintr-un contact metallic si incalzirea contactului la
temperature ridicate urmata de presarea si racirea sub presiune.

3
1.Generalitati

Dupa un anumit numar de ore de functionare a unui ansamblu, unele piese mai
greu solicitate, prezinta o stare avansata de uzura, ceea ce face imposibila
functionarea in continuare a ansamblului respectiv.
In afara uzurii datorita unei functionari de o anumita durata ,piesele masinilor
si ale aparatelor pot iesii din functiune si in urma unor cause accidentale:lovituri,
suprasolicitari, montari gresite, defecte de material, etc.
Pentru a repune ansamblul respective in functiune el este supus reparatiilor.In
cadrul procesului de reparatie piesele demontate sunt analizate cu atentie, stabilindu-
se natura si marimea uzurii.Pentru ca piesele uzate sa-si poata indeplinii in bune
conditii rolul lor initial ele se supun unui proces de reconditionare.Totusi nu toate
piesele uzate se supun reconditionarii.
La stabilirea aplicarii reconditionarii se ia in consideratie in primal rand gradul
de uzura al piesei care influenteaza in mod direct costul reconditionarii.
In cazul in care costul reconditionarii este mai mic decat pretul unei piese noi
se prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei
reconditionate, sensibil egala cu cea a piesei initiale.
Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi se
prefera achizitionarea piesei noi.
Totusi de cele mai multe ori reconditionarea asigura economii inseminate fata
de situatia in care s-ar inlocui piesele uzate cu piese de schimb noi.
Reconditionarea pieselor uzate se poate realize prin mai multe procedee care
se aleg pe baza:
-formei si a dimensiunilor piesei;
-naturii materialului piesei;
-tipului si marimii uzurii; utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea
tehnica a intreprinderii.
Aceste procedee ptot fii:
-reconditionarea prin sudare
-reconditionarea prin deformare plastica
-reconditionarea prin metalizare
-reconditionarea prin acoperiri galvanice , etc.
Indiferent de procedeul folosit reconditionarea cuprinde o serie de operatii
preliminare de pregatire operatia propriu-zisa de reconditionare si unele operatii finale
Sudarea este o operatie de imbinare nedemontabila a doua piese metalice
prin topirea locala a acestora in zona de imbinare.
In momentul de fata sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee
de reconditionare.Acest lucru se datoreaza faptului ca au fost puse la punct numeroase

4
procedee de sudare realizate cu aparatura moderna si materiale foarte variate ca:
-electrozi
-pulberi
-vergele de metal de adaos.
In atelierele de reparatii sudarea se foloseste intr-o masura foarte mare la
repararea utilajelor agricole.
Inainte sa fie sudate, piesele trebuie sa fie pregatite, in care scop marginile
ce se imbina se prelucreaza astfel incat forma si dimensiunile rostului sa corespunda
tipului de imbinare stabilit.
2.Pocedee de sudare a pieselor uzate

2.1.Reconditionarea prin sudare manuala cu arc electric cu


electrozi metalici inveliti.

Principalele lucrari de reconditionare effectuate prin acest procedeu sunt


incarcarile de suprafete uzate prin frecare si repararea pieselor sparte sau fisurate.
Icarcarea suprafetelor uzate se face prin depunerea succesiva de straturi de
metal cu un electrod ales in functie de compozitia chimica a materialului piesei (tab.1)

Tipul Duritatea Proprietati Recomandari


electrodului maxima Speciale
E 1.200 200 HB - Metal depus slab aliat cu continut de carbon sub
E 1.300 300 HB 0,4%.Pentru piese care lucreaza la uzura in conditii
E 1.400 400 HB nu prea severe ca:sine, cuplaje,axe, roti ,piese de
vehicule, etc.
E 2.50 50 HRC - Metal depus cu continut de carbon peste
E 2.52 52 HRC - 0,4%.Pentru incarcari la benzi transportatoare,
matrite, stante,etc.
E 5.375 375 HB r.t. Metal depus aliat cu Cr peste 10% si continut de
E 5.275 275 HB r.o. carbon sub 0,3%.Asigura rezistenta la ruginire si la
cald.Pentru incalzirea ,plungerilor a ventilelor , a
pieselor de cuptoare, etc.
Metal depus cu continut minim de mangan de 11%
E 7.150 150 HB d de carbon sub 0,5% si de nichel sub 30%.Asigura
E 7.175 175 HB d rezistenta la uzura si se durifica prin ecruisare la
rece.Pentru incarcarea falcilor de concasoare , placi,
sine, bolturi, etc.
Metal depus cu continut de Cr-Ni-Mg.Pentru
E 8.150 150 HB c.n. incarcarea sinelor , incrucisarilor limbilor de
macaz ,piese de turbine hidraulice.

Metal depus cu continut de Cr-Ni.Asigura rezistenta


E 9.175 175 HB O la coroziune la cald si la ruginiri.

Tab:1
5
r-rezistent la ruginirre sub actiunea apei, a aburului de apa si a atmosferei.
o-rezistent la coroziune prin oxidare la cald la temperature peste 600 grade C
d-se modifica si se ecruiseaza la rece
r-nu se magnetizeaza
t-termostabil la temperature ridicate.

Dupa atingerea grosimii dorite se executa o prelucrare finala pentru asigurarea


dimensiunilor netezimii suprafetelor (fig: 1)
Foarte frecvente sunt lucrarile de reparatii effectuate asupra unor piese sparte
sau fisurate din cauza unor suprasolicitari sau a unor accidente mecanice.
Piesele din otel se pregatesc , in prealabil , prin tesirea marginilor rupturii, se
degreseaza cu atentie si se supun sudarii.

a –piesa uzata

b – piesa icarcata

c – piesa reconditionata

Fig:1 Reconditionarea unei piese uzate

In general , in functie de sudabilitatea otelului , de cantitatea de metal care


urmeaza a fi depus si de tipul electrozilor , piesele din otel se pot suda cu sau fara
preincalzire.
In figura 2 este aratat modul in care a fost sudata dantura Sparta a unei roti
dintate din otel turnat: dintii sparti au fost inlaturati complet, pana cand materialul
ramas nu a mai prezentat nici un defect, apoi spatial prelucrat a fost umplut cu sudura
urmand ca , ulterior sa se prelucreze dantura pe portiunea respective.

6
a –schema reconditionarii b- vedere

Fig:2 Reconditionarea unei roti dintate

Preinaclzirea are drept scop micsorarea tensiunilor interne produse la sudare si


inlaturarea pericolului fisurarii si al deformarii pieselor.
Preincalzirea se prescrie in general pe baza compozitiei chimice a materialului
sudat, luindu-se in considerare continutul in carbon echivalent al otelului Ce, calculate
pe baza procentajelor elementelor aflate in compozitia chimica.
Preincalzirea se realizeaza prin introducerea pieselor in cuptoare sau cu
ajutorul unor arzatoare cu gaze.Dupa sudare, piesele se racesc in cuptor sau se mai
incalzesc usor cu arzatorul astfel incat sa se asigure viteze de racier mici.
Piesele din fonta se reconditioneaza prin sudare mai greu decat cele din otel din
cauaza plasticitatii reduse si a tendintei de decarburare a fontei, care duce la aparitia
usoara a fisurilor.Totusi printr-o tehnologie corecta si ingrijita se pot obtine suduri de
buna calitate.
Sudarea pieselor din fonta se poate face la rece sau la cald.
Sudarea la rece se executa cu electrozi inveliti cu vergele din otel cu continut
redus de carbon sau slab aliat, din aliaj moale(Cu-Ni) din nichel pur sau nichel-fier.In
cazul sudarii pieselor fisurate pentru a se evita propagarea in continuare a fisurii la
capetele ei se executa gauri care delimiteaza fisura.Pentru o buna depunere a
metalului de adaos, marginile fisurii se largesc printr-o prelucrare mecanica in
unghi .In fig:3 este reprezentat un carter din fonta reconditionat in acest mod.

7
Fig:3 Schema reconditionarii unei carcase de reductor

In cazurile in care este necesar sa se asigure o rezistenta sporita imbinarii


pieselor cu grosime peretilor mai mare de 10 mm, sudarea la rece a fontei se executa
prin introducerea in flancurile rostului a unor suruburi care se sudeaza in rost (Fig:4 a)
sau daca piesa se preteaza se introduce niste ancore (Fig: 4 b )care de asemenea se
sudeaza impreuna cu piesa.

Fig:4 Suruburi si ancore pentru marirea rezistentei imbinarii sudate

Pentru realizarea unor suduri cu rezistenta sporita si cu pericol redus de


formare a fisurilor se aplica sudarea la cald .Sudarea se realizeaza cu electrozi cu
vergea din fonta, continand elemente care sa impiedice arderea carbonului, a siliciului
si a manganului.Preincalzirea se realizeaza in cuptoare obisnuite sau mai frecvent in
cuptoare special construite din caramizi refractare (fig: 5).Incalzirea se face cu mangal
, cu arzatoare cu gaz sau cu combustibil lichid.
Temperatura de preincalzire variaza in functie de grosimea piesei, fiind de circa 3500
grade C pentru piese subtiri si de circa 650 grade C pentru piese groase.

8
Fig:5 Cuptoare de preincalzire

1- caramizi refractare
2- piesa preincalzita
3- cutie metalica
4- capac
5- ferestre
6- mangal
7- masa.

9
2.2.Reconditionarea prin sudare automata cu arc electric sub strat
de flux

Sudarea automata cu arc electric sub strat de flux este un procedeu


caracterizat de o mare productiviatete.El poate fi folosit pentru reconditionarea prin
incarcare a unor piese cu suprafete uzate de intindere mare.Pentru marirea
productivitatii muncii se pot utilize electrozi-banda sau simultan mai multi electrozi-
sarma.
Fluxurile au urmatoarele proprietati:
-sunt usor fuzibile
-sunt vascoase in stare topita
-dizolva pelicula de oxizi
-greutatea specifica este mai mica decat a metalului de baza
-nu formeaza produse gazoase
Fluxuril utilizate sunt:
- borax 50%, bicarbonat de sodiu 47% si acid sulfuric 3%(pentru sudarea otelurilor)
-borax 70%, clorura de sodiu 20% si acid boric 10% (sudarea cuprului si a alamei)
Tehnologia sudarii cu arc electric se refera la pregatirea pieselor de sudat,
alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii.
Piesele de imbinat prin sudare se curate pana la luciul metallic, se indreapta si
se prelucreaza in functie de felul imbinarii., asa cum rezulta in figura 6.
La procesele de mare raspundere se face controlul folosind diferite procedee si
aparate cum sunt: controlul prin feroflux, controlul cu ultrasunete sau controlul cu
raza Rosntgen sau cu raze Gamma.

10
Fig:6 Modalitati de realizare a rosturilor sudurii prin prelucrare

11
2.3.Reconditionarea prin sudare manuala cu flacara de gaze

La sudarea cu gaze piesele ce trebuie sa fie imbinate si uneori materialul de


adaos sunt aduse in stare de topire cu ajutorul flacarii de sudare obtinute prin arderea
unui gaz combustibil in mestec cu oxigenul.Gazul combustibil folosit frecvent este
acetilena care se prepara din carbid cu ajutorul unui generator de acetilena.
Generatoarele frecvent folosite sunt cele transportabile cu presiune joasa cu
retarta si clopot plutitor avand incarcatura maxima de 4 kg carbid si debitul de
acetilena de I,25 m cubi / h.
Sudarea manuala cu flacara cu gaze este un procedeu folosit pe scara larga
la lucrarile de reconditionare a pieselor confectionate din cele mai diferite
materiale(otel, fonta, metale si aliaje neferoase).
Inainte de sudare suprafetele se curate de murdarie , ulei si rugina cu
ajutorul periilor de sarma sau chiar prin prelucrare mecanica pe strung sau pe alta
masina-unealta.
In functie de natura materialului piesei se sudeaza la rece sau la cald aceasta
din urma preferandu-se in cazul fontelor si al aliajelor neferoase.preincalzirea pieselor
se face la fel ca in cazul reconditionarii cu arc electric.
Materialul de adaos se alege in mod asemanator electrozilor folositi la
sudarea manuala cu arc electric, luandu-se in considerare natura materialului piesei
reconditionate.
O atentie deosebita se va acorda alegerii unor fluxuri corespunzatoare care
sa asigure descompunerea oxizilor si fluiditatea baii de metal topit.
Tehnologia sudarii cu arc electric se refra la pregatirea pieselor de sudat
alegerea regimului de sudare si controlul calitatii sudarii.
Electrozii de sudare sunt niste vergele din sarma acoperita cu un strat de
material nemetalic cu o compozitie complexa numit invelis.Deosebit de important
este ca electrozii sa fie pastrati in ambalajul lor, in incaperi uscate , ferite de
umezeala.Obtinerea flacarii se realizeaza cu ajutorul arzatorului (Fig:7) format dintr-
un maner ce se racordeaza la tuburile flexibile de acetilena si oxigen si o tija
arzator.Pentru aprinderea flacarii, ambele robinete ale suflaiului (de oxigen si de
acetilena) se mentin deschise complet iar dupa aprindere se reduce debitul de
acetylene pana la obtinerea flacarii neutre. Sudarea otelurilor slab aliate sau cu
continut mic de carbon se poate executa fara preincalzire.

12
Fig:7 -arzatorul pentru sudarea cu gaze oxiacetilenice

2.4.Reconitionarea pieselor cu arc electric vibrator (prin


vibrocontact).
Incarcarea pieselor prin acest procedeu se realizeaza prin topirea
electrodului cu ajutorul unui arc electric vibrator.Arcul electric vibrator se formeaza
intre suprafata piesei de reconditionat si un electrod din sarma neacoperita, caruia I se
imprima o vibratie uniforma cu frecventa de 50-100 oscilatii/secunda.
In timpul vibratiei electrodul atinge piesa dand nastere la un scurtcircuit
datorita caruia electrodul se sudeaza pe piesa; in continuare electrodul, tinzand sa se
indeparteze pe punctual de contact se rupe lasand pe suprafata piesei o particular de
metal.Dupa rupere sarma-electrod se indeparteaza dand nastere la un arc electric de
scurta durata care topeste si intinde atat particular de metal depusa cat si capatul
electrodului.Procesul repetandu-se pe suprafata piesei ce se reconditioneaza metalul
de adaos este depus sub forma unor straturi continue.
Procedeul are numeroase avantaje printer care cel al unei productivitati
ridicate si al unei incalziri reduse a piesei.
Instalatia folosita este relative simpla si poate fi usor realizata si montata pe
un strung obisnuit.Piesa 1 (fig:8 a) este prinsa in universalul strungului care ii
imprima o miscare de rotatie.Dispozitivul propriu-zis se monteaza pe sania
transversala a caruciorului strungului si se compune din sarma-electrod 2, trecuta prin
ghidajul 3, vibrat prin intermediul unei tije de catre excentricul 4 actionat de motorul
electric M.Datorita legaturii electrice effectuate de la o sursa de current pentru sudare
S, la ghidajul electrodului 3 si la piesa prin intermediul patinei de contact 5, la fiecare
atingere a sarmei de piesa se vor produce fenomenele descries mai sus.Pentru
incarcarea intregii suprafete a piesei se poate utilize mecanismul de avans longitudinal
al saniei strungului ceea ce face ca dispozitivul de incarcare sa se deplaseze in lungul
generatoarei piesei.In practica se folosesc si instalatii la care miscarea vibratorie se
realizeaza cu ajutorul unui vibrator electromagnetic ^ (Fig: 8 b).

13
Fig: 8 a -Schema unei instalatii cu vibrocontact

Fig:8 b-Schema unei instalatii cu vibrocontact

3.Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

La asamblarea prin sudare a constructiilor metalice sculele si dispozitivele


difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat.Sculele comune
pentru ambele metode sunt numai masca de sudura peria de sarma si ciocanul.
La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:
-clestele de sudura
-panourile de protectie

14
-dispozitive de asamblare
-dispozitive speciale numite si conductoare se folosesc pentru asamblarea pieselor de
acelasi tip cu dimensiuni apropiate sau identice.
Dupa felul operatiilor dispozitivele se clasifica in stelaje , conducatoare,
dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.
In anumite cazuri intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai
multe categorii de dispozitive ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor
operatii de asamblare sau sudare.
Stelajele (Fig:9) sau dispozitivele de sustinere sunt suprafetele fixe si
plane de sustinere pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor.Constructia lor
este variata: din profil, din beton armat.

Fig:9 –Stelaje

Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:


-sa fie rezistente, rigide sis a asigure fixarea in pozitia necesara a piesei de sudat.
-piesele sa poata fii asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
-dispozitivele de fixare (fig: 10) sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe
stelaje pe placile de fixare sau pe sabloane;

Fig:10- Dispozitive de fixare

15
-dispozitivele de prindere (fig:11) au forme foarte variate si se utilizeaza pentru
fixarea pieselor de sudat in pozitii convenabile ;

Fig:11 –Dispozitive de prindere

-dispozitivele de strangere (fig:12) se folosesc la fixarea a doua piese din cadrul


asamblarii ;

Fig:12 –Dispozitive de strangere

-dispozitivele de intoarcere (fig:13) permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii


cordoanelor de sudura..

16
Fig:13 Dispozitive de intoarcere
Sudarea automata si semiautomata asigura o productivitate marita.

Cleştele portelectrod. permite conducerea electrodului prins în el pentru realizarea


cordonului de sudură.
Cleştele portelectrod trebuie să fie uşor de manevrat şi să asigure protecţie la
electrocutare.
Cablurile de sudare se folosesc pentru conducerea curentului electric şi sunt
construcţie multifilară.
Clema de contact are rolul de a închide circuitul curentului electric de sudare.

4. Defectele pieselor sudate


Defectele exterioare sunt:
-abateri dimensionale şi de formă ale cordonului de sudură;
-şanţuri de margini sau muşcături;
-revărsări sau scurgeri de metal;
-străpungeri;
-fisuri exterioare.

Defectele interioare sunt:


-fisuri interioare;
-porozităţi;
-incluziuni de zgură;
-nepătrunderi la rădăcină.

5. Controlul îmbinărilor sudate


Pentru asigurarea calităţii prescrise,îmbinările sudate trebuie supuse celor
trei faze ale operaţiei de control tehnic:
1. controlul preventiv;
2. controlul interfazic;
3. controlul final.
17
Îmbinările sudate pot fi cotrolate prin următoarele metode:
-examinarea exterioară a cusăturilor ,cu ochiul liber sau cu lupa;
-controlul cu ajutorul epruvetelor;
-controlul cu raze X;
-controlul magnetic;
-controlul ultrasonic.

La locul de muncă este necesară o găleată cu apă pentru cufundarea arzătorului,în


cazul refulării flăcării.
Sudorii trebuie să poarte echipamentul de protecţie a muncii.

6. Clasificarea electrozilor
-după prezenţa învelişului:
-înveliţi;
-neînveliţi.
-după diametru
-după grosimea învelişului
-cu înveliş subţire
-cu înveliş mediu
-cu înveliş gros
-după natura învelişului:
-acid(A);bazic(B);celulozic(C);oxidant.
Învelişul prezintă următoarele funcţii:
1. măreşte stabilitatea arcului electric;
2. crează perdea protectoare de gaze,evitând formarea oxizilor;
3. separă zgura din baia de metal topit;
4. asigură răcire lentă cordonului de sudură.
5. introduce elemente de aliere în baia de metal topit.

7.Scule necesare sudorului.


-ciocanul de sudor pentru curăţarea zgurii;
-ciocanul cu cap rotund pentru cordonul de sudură;
-dălţi,
-erii de sârmă.
Echipamentul de protecţie trebuie să cuprindă următoarele:
-mănuşi;
-şorţ
-ochelari
-bocanci,jambieri.

18
8.Norme de protectie a muncii
La locul de muncă este necesară o găleată cu apă pentru cufundarea
arzătorului,în cazul refulării flăcării.
Sudorii trebuie să poarte echipamentul de protecţie a muncii.
Generatoarele şi butelii de acetilenă se vor amplasa în afara locului de
sudare.
Distanţa dintre generator şi orice sursă de foc ,trebuie să fie de minimum 10
m.
La terminarea lucrului restul de acetilenă se va evacua în atmosfera
rezidurile se vor înlătura.
Generatoarele se vor feri de îngheţ.Butoaiele de carbid se vor păstra în
condiţii speciale.
Buteliile de oxigen se vor păstra în cabinele de lucru în poziţie
verticală.buteliile. robinetele şi reductoarele de presiune se vor feri de uleiuri
şi grăsimi,deoarece se pot produce explozii.
Dacă arzătorul s-a încălzit prea tare,se închide robinetul de acetilenă,iar cu
robinetul de oxigen puţin deschis,arzătorul se cufundă în găleata cu apă.
Orificiile becurilor se vor curăţa numai cu sârme de alamă curate.
Prin nerespectarea regulilor de tehnică a securităţii muncii se pot produce
următoarele accidente:
-electrocutare
-ale ochilor şi arsuri ale pielii;
-intoxicare cu gaze si fum
-incendii datorate unei scantei
Sursele de curent pentru sudare trebuie să fie legate la pământ.Sudorul
trebuie să lucreze numai pe covoare de cauciuc sau grătare de lemn şi să fie
echipat corespunzător.
Se interzice sudarea pieselor vopsite sau în apropierea substanţelor
inflamabile.
Cablurile de sudare trebuie să fie în perfectă stare
Ecranele şi măştile trebuie să protejeze complet sudorul contra radiaţiilor
ultraviolete şi a stropilor de metal topit
La locurile fixe de sudare se vor amenaja guri de aspirare pentru gazele şi
fumul ce se degajă în timpul sudării.
La sudarea pe şantiere în locuri periculoase,sudorii vor purta centuri de
siguranţă.