ETIOPAT

STRUCTURA TESUTURILOR DENTARE

ODONTONUL
dintele împreună cu aparatul său de susţinere = odonton
dinte osul alveolar conţinutul spaţiului periodontal

smalţ dentină cement pulpă dentară

topografic: coroană
rădăcină
colet

HISTOGENEZA ODONTONULUI
faza de proliferare: din săptămâna a 6-a intrauterină se formează mugurii dinţilor temporari şi definitivi,
faza de histodiferenţiere : mugurele dentar
faza de morfodiferenţiere: matricea smalţului şi a dentinei.
faza de mineralizare
erupţia
Structura ţesuturilor dentare

I. Structura smaltului
Localizare: acoperă coroana anatomică a dintelui
grosime: 2,6mm- la niv cuspizilor
2mm- marg. incisala
0,2mm-colet
rol: protecţie
suprafaţa: netedă
brăzdată de şanţuri

Caracteristici fizico-chimice
duritate
culoare: alb-gălbuie
albastru-cenuşiu
galben-bruna

Pagina 1 din 8
conţinutul smalţului: 95%substanţe minerale
1% componentă organică 4% apă

II. Structura dentinei

Localizare: ţesut dur care reproduce forma dintelui atât coronar cât şi radicular
grosime: 3-7 mm – F ocluzale
3-4 mm - colet
1-3 mm - apical
se modifică în timpul vieţii : creşte
scade
caractere fizico-chimice :
culoare:la dinţii permanenţi
modificări
duritate
conţinutul dentinei: 67% substanţe minerale 20% substanţă organică 13% apă

Jonctiunea amelo-dentinara
Limita dintre dentina si pulpa = predentina

Tipuri de dentină
1 dentina primară
2 dentina secundară = se depune neuniform
3 dentina tertiara
dentina de reacţie sub acţiunea unor stimuli funcţionali
reparaţie sub acţiunea unor stimuli patologici

III. Structura cementului

= complex organomineral care acoperă rădăcina dintelui de la coletul anatomic până la apex şi asigură
fixarea fibrelor parodontale
caractere chimice: 50-55% substanţă organică 45-50% substanţă anorganică
caractere morfofuncţionale:
este format din a) cement acelular : - se depune primul
- acoperă dentina pe toată suprafaţa
-asigură desf. proceselor metabolice

b) cementul celular
se formează ulterior = cement secundar
Pagina 2 din 8
se găseşte la periferie
predomină în zona apicală
la nivelul bifurcaţiei sau trifurcaţiei radiculare
modificări ale grosimii cementului
apoziţie: în condiţii de hipersolicitare a dintelui apoziţie neuniformă
resorbţie: determinată de:  traumatisme, deplasări supradozate, reimplantări

ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

Caria dentara - un proces destructiv cronic, rezultat prin demineralizarea tesuturilor dure
dentare intr-un mediu acid
Boala carioasa are o etiologie multifactoriala. Care este ponderea factorilor etiologici in
dezvoltarea afectiunii este inca o necunoscuta.
Factori etiopatogenici:
I. terenul structura smaltului
lichidul bucal
II. flora microbiana (placa bacteriana)
III. alimentatia

Un model ecologic simplificat, bazat pe triada etiologica indispensabila a fost imaginat de

Keyes
Un model ecologic simplificat, bazat pe triada etiologică indispensabilă producerii procesului
carios a fost imaginat de Keyes

Terenul
C placa
str. dentara
lichid bucal A dentara
R
I
E

diagrama lui alimentatie

Keyes

1. Calitatea smaltului dentar

rezistenta smaltului: structura
influente exogene
Pagina 3 din 8
 endogene
Factori care pot perturba structura smaltului:
 alimentatia
 disendocrinii structura deficitara a tesuturilor dentare dure
 factori genetici
distrofii

Factori care pot actiona perturbator asupra dezvoltarii tesuturilor dentare in diferitele etape de
dezvoltare
1) carente vitaminice A
C
D
2) principii nutritive: proteine
acizi grasi esentiali
glucide
3) boli infecto-contagioase: rujeola
sifilisul

4) carenta in calciu si fosfor

Ca ==> scaderea cantitativa a tesuturilor dentare
P ==> scade continutul mineral si afecteaza structura dentinei
important raportul Ca/ P
normal : 2/1 -- 1/3
raportului => acumularea de carbonatilor
in smalt
5) vitamina D
6)dereglari endocrine:
insuficienta paratiroidiana
insuficienta tiroidiana

Important pentru o buna mineralizare;

a) administrarea de fluor

Pagina 4 din 8
b) mentinerea raportului optim Ca / P
c) anumiti factori endocrini pot influenta mineralizarea:
 nanismul hipofizar
 hormonii sexuali

2. Lichidul bucal
Prin componentele sale poate avea un rol carioprotectiv sau nu.

A)Proprietati fizice:
 Compozitie:
 Volum: 0,5-1,5 l zilnic
importanta - > cantitate mare - > autocuratarea dintilor - > actiune de protective

 Timpul de clearance:
- intervalul de timp scurs din momentul introducerii unei substante in cavitatea bucala cand,
se declanseaza secretia salivara si momentul cand dilutia acestei substante nu este capabila
sa stimuleze secretia

 Vascozitatea salivei -gld. Parotida=1,5 -gld. Submand.=3,4 -gld.Sublinguala=13,4

B)Proprietati chimice:
lichidul bucal este compus din: substante organice + anorganice
 substante anorganice:
Calciul salivar sub formă: ionizata, neionizata
Fosfatii salivari
Fluorul
 substante organice: proteine , glucide, lipide
 Sistemele tampon salivare
mentin pH-ul bucal la un nivel neutral sau usor alcalin - > protectie anticarioasa
variaza in functie de: perioada de activitate - repaos
tipul de alimentatie

II.Flora microbiana (Placa bacteriana)

Definiţie: este un sistem ecologic microbian -un agregat de microorganisme unite între
ele şi suprafaţa dintelui sau cu alte structuri din cavitatea bucală,prin intermediul unei
matrici organice
Localizare:
placa supragingivală placa subgingivală
placa coronară placa marginala
Aspect clinic:
Placa supragingivală poate fi detectată la aproximativ 1 oră după curăţarea mecanică şi
chimică a dintelui
Pagina 5 din 8
detectare: prin colorare, cu ajutorul sondei dentare, vizual de culoare alb gălbuie
trebuie diferenţiată de materia albă
poate fi îndepărtată cu spray-ul de apa

Placa subgingivală
detectabilă: prin colorare, cu ajutorul sondei
rata de formare şi localizare depinde de:- regim alimentar
- igiena bucală
- salivă
- gradul de aliniere al dinţilor

Capacitatea patogenica a placii bacteriene

1 concentrarii unui numar mare de microorganisme pe o suprafata mica
2 capacitatea microorganismelor de a metaboliza o varietate mare de hidrocarbonati
3 scaderea constanta a ph-ului sub cel critic
4 posibilitatea acestor microorganisme de a produce acizi si in lipsa hidrocarbonatelor din
alimentatie
5 placa bacteriana este impermeabila sistemelor tampon

Streptococcus mutans - bacterie implicata in etiologia cariei dentare

- necesita suprafete nedescuamative, dure si se gaseste in mod primar in placa dentara

- poate sa reprezinte --> 10% din bacteriile placii dentare la indivizii cario activi

--> mai putin de 1% la indivizii cario indemni

- colonizeaza localizat suprefetele dentare, zonele cu concentratie mai mare de SM fiind mai
predispuse la dezvoltarea cariei

Localizarea în cavitatea bucala

 La om, S.mutans este izolat cu o frecventa maxima din fisurile si fosetele ocluzale,
zonele aproximale si din apropierea marginii gingivale.
 Caracteristicile anatomice ale
primilor dinti erupti (fisurile
ocluzale ale molarilor) favorizeaza
implantarea si colonizarea
S.mutans

III SUBSTRATUL ALIMENTAR

 Alimentele = factori care pot interveni în : protecţia impotriva cariei
producerea procesului carios
pot actiona : preeruptiv sau posteruptiv
Pagina 6 din 8
 Alimente cariogene = hidrocarburi
Efectul cariogen al hidrocarburilor depinde de:
 prezenta lor in cavitatea bucala: cantitatea
freventa ingerarii
 durata contactului cu dintele: consistenta, vascozitate, adezivitate

 clearance-ul salivar : valori diferite

concentratia alimentului
activitatea musculaturii
efectul de spalare al lichidului bucal
 tipul de hidrocarbonat
hidrocarbonate cu potetial cariogen ridicat:
monozaharide: glucoza
fructoza
dizaharide: maltoza
lactoza
zaharoza= hidrocarbonatul cel mai cariogen

Mecanismul de actiune al hidrocarbonatelor

Hidrocarbonate microorganism

Degradare enzimatica

Acizi

Scad pH-ul bucal < 6 = perioada de agresiune

 ingerarea frecventa de hidrocarbonate

 stagnarea indelungata a hidrocarbonatelor cresc
 degradarea hidrocarbonatelor de rezerva

Studii epidemiologice care demonstreaza efectul cariogen

al hidrocarbonatelor
 Al 2-lea razboi mondial
 eschimosii
 muncitori din industria dulciurilor

concluzii:

1 frecvenţa cariei redusa

2 crescuta
Pagina 7 din 8
3 efectul cariogen al zaharozei
4 durata şi frecvenţa expunerii cariogenitatea
rolul cariogen al hidrocarbonatelor nu trebuie absolutizat

natura pluricauzală a procesului carios

Alimente cu rol carioprotector

 Fosfatii
 Grasimile
 Branzeturi (fosfati de calciu, cazeina, proteine)
 Laptele
 Fluorul
 Înlocuitori ai zaharului
- hidrocarbonate cu cariogenitate redusa
- indulcitori necalorici: zaharina
ciclamatul
- indulcitori calorici: sorbitolul
xilitolul - nu e deloc metabolizat de bacterii si inhiba dezvoltarea de S mutans

Pagina 8 din 8