FACTORII CARE INFLUENTEAZA INTENSITATEA FOTOSINTEZEI

I.Influenta luminii
Lumina , este forta care reprezinta premise principal pentru declansarea fotosintezei si arata
variatii mari de la un habitat la altul, cat si variatii sezoniere considerabile in acelasi habitat.De exemplu,
in padurile dese,cantitatea de radiatii luminoase care atinge vegetatia poate fi de 100-200 de ori mai
mare in varful coroanei decat in interiorul ei.
Culoarea verde a plantelor trebuie privita ca o adaptare utila la absorbtia radiatiilor solare.Pe de
o parte sunt absorbite lungimile de unda cele mai favorabile adica radiatiile in rosu, iar pe de alta parte,
sunt reflectate radiatiile inactive fiziologic, in special cele din infrarosu, care pot produce supraincalziri
daunatoare frunzelor.Radiatia verde, care ar incalzi si ea frunza, este lasata sa treaca prin frunza, in cea
mai mare parte, ceea ce constituie cauza asa-numitei umbre verzi din interiorul padurilor.
Fotosinteza are loc chiar la o lumina foarte slaba.In realitate,la lumina minima, plantele nu
elimina O2, deoarece consuma O2 prin respiratie, de aici rezultand impresia ca fotosinteza nu are loc.
Pe masura ce intensitatea luminii creste, creste si intensitatea fotosintezei, la inceput mai rapid,
apoi mai lent,pana la o valoare a iluminarii de 50000 de lucsi.Intre 50000-10000 de lucsi, fotosinteza
ramane constanta, iar peste 10000 de lucsi, fotosinteza scade din nou, din cauza diviziunilor celulare
produse de lumina in exces.Aparatul cu care se masoara intensitatea luminii totale se numeste
luxometru.
Plantele adaptate la umbra ating platoul de maxim al fotosintezei la intensitati mai mici ale
luminii.Ele au Frunze mai subtiri, cloroplaste mai mari si mai multa clorofila.
Fotosinteza la plantele acvatice
Fotosinteza in ape este subordonata cantitatii de lumina disponinibila.
Fitoplanctonul, format din cele mai diverse grupe de alge, colonizeaza stratul de la suprafata al apei.Din
lumina incidenta, care cade la suprafata marii,numai o parte patrunde in profunzime, incat la cativa
metri adancime se ajunge la pierderi de 5-25% din iluminarea incidenta.In apa,lumina este progresin
absorbita si difuzata de catre particulele si celulele in suspensie, ceea ce contribuie la scaderea
intensitatii ei.Totodata se modifica si calitatea luminii.La suprafata apei,fotosinteza este ceva mai redusa
datorita luminii de suprasaturatie, si atinge optimul abia la cativa cm sub apa.La adancimea cea mai
mare,unde intensitatea luminii ajunge la 1% din valoarea luminii incidente, fotosinteza este aproape 0.
Intensitatile cele mai mari ale fotosintezei in conditiile unei iluminari intense, se gasesc la adancimi
cuprinse intre 2-15m(2-5m in lacuri si 10-15m in oceane).

II.Influenta CO2 asupra fotosintezei

CO2 din natura este un factor limitant al fotosintezei, concentratia sa de 0,03% fiind suboptimal
fata de posibilitatea plantelor de a-l utilize in fotosinteza cu randament optim.Limita inferioara a
concentratiei de CO2 la care are loc fotosinteza este in jur de 0,01%.
La concentratii mici, cum sunt cele normale din aer(0,03%),intensitatea fotosintezei creste proportional
cu concentratia CO2.Salagean a constatat ca frunzele plantelor crescute in umbra, au fotosinteza cea
mai intense la concentratii de 0,5-1%, iar cele crescute in plin soare, la 2-3%CO2,dupa care se instaleaza
platoul.
 Peste 2-5% CO2 devine toxic.Ca o exceptie,Salageanu a constatat ca lafrunzele care contin acizi
organic in cantitate mai mare, asa cum este vita de vie, valoarea maxima a intensitatii fotosintezei a fost
inregistrata in apropierea concentratiei de 10% CO2.
Plantele prezinta o tolerant diferita fata de concentratiile CO2 din atmosfera.Nivelul
concentratiei de saturatiea fotosintezei cu CO2, variaza dupa specie si intensitatea luminii.
Concentratii mari de CO2 nu se pot obtine decat in spatii inchise.

III.Influenta temperaturii asupra fotosintezei

Fotosinteza se desfasoara intr-un interval de temperature, care corespunde aceluia tolerat de
compusii proteici, care sunt active la temperature cuprinse intre 0-60 de grade.Partea fotochimica a
fotosintezei este interdependent de temperature, in timp ce partea biochimica, enzimatica, este strict
dependent de temperature.Cu toate acestea,exista printer plante o mare varietate si capacitate de
adaptare la temperature extreme.
Muschii, lichenii si coniferele raman verzi si isi pastreaza capacitatea fotosintetica in timpul
iernii, iar unele alge albastre din lacurile termale cresc si la temperature de 80 de grade.
 Cartoful, este adaptat la regiuni mai reci, are optimul fotosintezei la 30 grade
 Frunzele de tomate si castraveti, plante de provenienta sudica, au optimul in jur de 40
de grade
 Muschii, lichenii si coniferele raman verzi si isi pastreaza capacitatea fotosintetica in
timpul iernii .Atanasiu, experimentand cu diferite specii de licheni si muschi proveniti
din zona Montana, a gasit ca temperaturile minime pentru fotosinteza sunt cuprinse
intre -7 grade si -10 grade, in functie de specie.Aparatul fotosintetic al lichenilor si
muschilor este mai bine adaptat la conditiile de mediu cu temperature scazute decat
celulele asimilatoare ale plantelor superioare.
 unele alge albastre din lacurile termale cresc si la temperature de 80 de grade.

1.Temperaturile scazute pot afecta fotosinteza atat direct cat si indirect.Direct prin scaderea
activitatii enzimelor incluse in reactiile de intuneric ale fotosintezei.La temperature scazute, reactiile de
intuneric franeaza si reactiile de lumina si, pe aceasta cale, are loc o scadere a intensitatii
fotosintezei.Indirect, fotosinteza este afectata de formarea ghetii, atat in spatiile intercelulare, cat si in
cellule.Formarea ghetii in afara celulelor plantelor creeaza conditii de pierdere a apei din cellule, ceea ce
duce la deshidratare.In cellule, formarea ghetii duce la scaderea apei libere si provoaca deteriorari
mecanice, afectand structura fina a celulei si a cloroplastelor.Astfel de influente mecanice pot afecta
proprietatile permeabilitatii membranelor citoplasmatice, inclusiov a membranelor cloroplastului.
2.Temperaturile extreme ridicate pot, de asemenea afecta negative fotosinteza.La inceput,
efectul negative al temperaturilor poate fi reversibil, dar dupa un timp mai indelungat devine
ireversibil.Totusi cele mai multe Frunze si alge mor la temperature de 55-60 de grade.Inhibarea termica
insa are loc la temperature mai scazute decat acestea, ceea ce arata ca aparatul fotosintetic este mult
mai devreme afectat de temperature decat citoplasma.
 Postefectele temperaturilor extreme sczute sau ridicate produc vatamari ale aparatului
fotosintetic, care pot merge pana la suprimarea capacitatii de asimilare a CO2 de catre organismele
asimilatoare.
Adaptarea lichenilor din Antarctica la conditiile aspre ale acestui continent este un rezultat al
insusirilor speciala fata de rezistenta lor la ger si de abilitatea lor fotosintetica.Cateva specii de licheni
erau capabile sa-si recastige integral capacitatea de fotosinteza si respire, destul de repede dup ace
talurile lor erau inghetate pana la -196 grade.Se poate deduce ca in natura, inghetul nu produce nici o
vatamare talului acestor specii.In unele cazuri, optimul de temperature era in jur de 0 grade.
Mecanismele care sa explice functionarea atat de eficienta a fotosintezei diferitelor specii, la o
extrema sau alta de temperature,sunt inca necunoscute.

IV.Influenta umiditatii asupra fotosintezei

Deficitul de apa creste vascozitatea citoplasmei, incetinind circulatia moleculelor necesare
fotosintezei.La plantele ofilite, stomatele se inched, impiedicand patrunderea CO2 in Frunze.Excesul de
apa mareste volumul celulelor micsorand spatiile intercelulare, limitand circulatia gazelor in Frunze si
scazand fotosinteza.Hidratarea optima este de 70-80% din capacitatea de retinere a apei.
Apa nu constituie, nici chiar cand este in cantitati mici, un factor limitant.
 Lichenii din desert pot absorbi apa din aerul umed in timpul noptii si apoi dimineata,
dupa rasaritul soarelui, sunt capabili sa asimileze CO2 cateva ore.In restul zilei, nu se
observa nici un schimb de gaze pana spre seara, cand talul se umecteaza din nou.In
desert, apa din roua contribuie decisive la productia fotosintetica a lichenilor
 La muschii de pamant,continutul optim de apa pentru indeplinirea fotosintezei este de
200-300% din greutatea lor uscata.Capacitatea muschilor de a-si redobandi activitatea
fotosintetica dupa deshidratare este extreme de variata, fiind cuprinsa intre o jumatate
de ora la cateva ore.
 La plantele vasculare,efectul cel mai pronuntat al deficitului de apa se resimte in
comportamentul stomatelor, care reactioneaza promp prin micsorarea deschiderii
ostiolelor, incetinind pe aceasta cale, schimbul de gaze.Odata cu inaintarea deshidratarii
este afectata protoplasma si, in final, are loc o reducere simtitoare a fotosintezei.

V.Influenta sarurilor minerale

Ionii minerali participa direct sau indirect la sinteza substantelor organice.De exemplu, fara ioni
de azot nu se pot sintetiza proteinele, fara fosfati nu se produc acizi nucleic.
Plantele extrag din sol, cantitati mari de N,P,K,cantitati moderate de S,Ca,Mg,Na,Fe si cantitati infime din
alte elemente:Cu,Zn,Mn,B, etc.
Cand unul sau altul din elementele chimice necesare este insufficient,apar boli fiziologice specific, chiar
daca necesarul este foarte mic.
Carentele minerale scad fotosinteza si implicit recoltele.Agricultura moderna presupune analiza ofertei
minerale a solurilor pentru a o complete prin fertilizare numai cu substantele necesare.
Fosforul si potasiul
-manifesta influenta prompta, directa, asupra fotosintezei
-fosforul participa la formarea ATP
-potasiul este implicat in generarea turgescentei si osmoreglarea stomatelor,fiind direct implicat in
schimbul de gaze care are loc in Frunze
-carenta de potasiu, mareste intensitatea respiratiei in Frunze si scade intensitatea fotosintezei, dar cel
mai mare effect este inhibarea dezvoltarii aparatului fotosintetic
Azotul si sulful
-azotul intervine in sinteza substantelor proteice, care se unesc cu clorofila rezultand complexe mai mult
sau mai putin labile.In carenta de azot, frunzele devin clorotice, scade cantitatea de clorofila, iar plantele
sintetizeaza mai ales glucide
-sulful intervine in fotosinteza indirect, prin participarea la sinteza aminoacizilor cu sulf si a proteinelor
cu sulf.In carenta de sulf, plantele devin clorotice, iar nervurile capata o culoare deschisa
Magneziul
-influenteaza indirect fotosinteza, participand la alcatuirea molecule de clorofilașin lipsa lui, fotosinteza
este inhibata, in schimb intensitatea respiratiei creste
Manganul
-actioneaza ca un activator al fotolizei cat si rol activator asupra unor enzyme
Fierul
-participa la sinteza clorofilei iar in carenta produce cloroza
Zincul
-participa la sinteza anhidrazei carbonice, care este o enzima cu rol important in cloroplaste in facilitarea
difuziunii CO2 in fotosinteza
Sodiul,cuprul, molibdenul,borul
- influenteaza pozitiv fotosinteza prin intermediul cantitatii de clorofila din Frunze

Se poate spune ca o trasatura generala, ca unele dintre cele mai commune efecte ale carentei unui mare
numar de macro- si microelemente s-au dovedit a fi scaderea continutului de clorofile din Frunze si
degenerarea ultrastructurii cloroplastelor, ceea ce duce la o deteriorare a structurii fine a cloroplastelor
care duce la o scadere a activitatii fotochimice.In general, are loc o reducere a numarului de grana.
Dar si excesul de minerale poate fi la fel de daunator:de exemplu, ionii metalelor grele sau poluantii din
atmosfera pot afecta puternic fotosinteza.