I.Influenta luminii
Lumina , este forta care reprezinta premise principal pentru declansarea fotosintezei si arata
variatii mari de la un habitat la altul, cat si variatii sezoniere considerabile in acelasi habitat.De exemplu,
in padurile dese,cantitatea de radiatii luminoase care atinge vegetatia poate fi de 100-200 de ori mai
mare in varful coroanei decat in interiorul ei.
Culoarea verde a plantelor trebuie privita ca o adaptare utila la absorbtia radiatiilor solare.Pe de
o parte sunt absorbite lungimile de unda cele mai favorabile adica radiatiile in rosu, iar pe de alta parte,
sunt reflectate radiatiile inactive fiziologic, in special cele din infrarosu, care pot produce supraincalziri
daunatoare frunzelor.Radiatia verde, care ar incalzi si ea frunza, este lasata sa treaca prin frunza, in cea
mai mare parte, ceea ce constituie cauza asa-numitei umbre verzi din interiorul padurilor.
Fotosinteza are loc chiar la o lumina foarte slaba.In realitate,la lumina minima, plantele nu
elimina O2, deoarece consuma O2 prin respiratie, de aici rezultand impresia ca fotosinteza nu are loc.
Pe masura ce intensitatea luminii creste, creste si intensitatea fotosintezei, la inceput mai rapid,
apoi mai lent,pana la o valoare a iluminarii de 50000 de lucsi.Intre 50000-10000 de lucsi, fotosinteza
ramane constanta, iar peste 10000 de lucsi, fotosinteza scade din nou, din cauza diviziunilor celulare
produse de lumina in exces.Aparatul cu care se masoara intensitatea luminii totale se numeste
luxometru.
Plantele adaptate la umbra ating platoul de maxim al fotosintezei la intensitati mai mici ale
luminii.Ele au Frunze mai subtiri, cloroplaste mai mari si mai multa clorofila.
Fotosinteza la plantele acvatice
Fotosinteza in ape este subordonata cantitatii de lumina disponinibila.
Fitoplanctonul, format din cele mai diverse grupe de alge, colonizeaza stratul de la suprafata al apei.Din
lumina incidenta, care cade la suprafata marii,numai o parte patrunde in profunzime, incat la cativa
metri adancime se ajunge la pierderi de 5-25% din iluminarea incidenta.In apa,lumina este progresin
absorbita si difuzata de catre particulele si celulele in suspensie, ceea ce contribuie la scaderea
intensitatii ei.Totodata se modifica si calitatea luminii.La suprafata apei,fotosinteza este ceva mai redusa
datorita luminii de suprasaturatie, si atinge optimul abia la cativa cm sub apa.La adancimea cea mai
mare,unde intensitatea luminii ajunge la 1% din valoarea luminii incidente, fotosinteza este aproape 0.
Intensitatile cele mai mari ale fotosintezei in conditiile unei iluminari intense, se gasesc la adancimi
cuprinse intre 2-15m(2-5m in lacuri si 10-15m in oceane).
1.Temperaturile scazute pot afecta fotosinteza atat direct cat si indirect.Direct prin scaderea
activitatii enzimelor incluse in reactiile de intuneric ale fotosintezei.La temperature scazute, reactiile de
intuneric franeaza si reactiile de lumina si, pe aceasta cale, are loc o scadere a intensitatii
fotosintezei.Indirect, fotosinteza este afectata de formarea ghetii, atat in spatiile intercelulare, cat si in
cellule.Formarea ghetii in afara celulelor plantelor creeaza conditii de pierdere a apei din cellule, ceea ce
duce la deshidratare.In cellule, formarea ghetii duce la scaderea apei libere si provoaca deteriorari
mecanice, afectand structura fina a celulei si a cloroplastelor.Astfel de influente mecanice pot afecta
proprietatile permeabilitatii membranelor citoplasmatice, inclusiov a membranelor cloroplastului.
2.Temperaturile extreme ridicate pot, de asemenea afecta negative fotosinteza.La inceput,
efectul negative al temperaturilor poate fi reversibil, dar dupa un timp mai indelungat devine
ireversibil.Totusi cele mai multe Frunze si alge mor la temperature de 55-60 de grade.Inhibarea termica
insa are loc la temperature mai scazute decat acestea, ceea ce arata ca aparatul fotosintetic este mult
mai devreme afectat de temperature decat citoplasma.
Postefectele temperaturilor extreme sczute sau ridicate produc vatamari ale aparatului
fotosintetic, care pot merge pana la suprimarea capacitatii de asimilare a CO2 de catre organismele
asimilatoare.
Adaptarea lichenilor din Antarctica la conditiile aspre ale acestui continent este un rezultat al
insusirilor speciala fata de rezistenta lor la ger si de abilitatea lor fotosintetica.Cateva specii de licheni
erau capabile sa-si recastige integral capacitatea de fotosinteza si respire, destul de repede dup ace
talurile lor erau inghetate pana la -196 grade.Se poate deduce ca in natura, inghetul nu produce nici o
vatamare talului acestor specii.In unele cazuri, optimul de temperature era in jur de 0 grade.
Mecanismele care sa explice functionarea atat de eficienta a fotosintezei diferitelor specii, la o
extrema sau alta de temperature,sunt inca necunoscute.
Se poate spune ca o trasatura generala, ca unele dintre cele mai commune efecte ale carentei unui mare
numar de macro- si microelemente s-au dovedit a fi scaderea continutului de clorofile din Frunze si
degenerarea ultrastructurii cloroplastelor, ceea ce duce la o deteriorare a structurii fine a cloroplastelor
care duce la o scadere a activitatii fotochimice.In general, are loc o reducere a numarului de grana.
Dar si excesul de minerale poate fi la fel de daunator:de exemplu, ionii metalelor grele sau poluantii din
atmosfera pot afecta puternic fotosinteza.