Capitolul V

ARBORI

5.1 Caracterizare

Arborii drepti se folosesc in constructia tuturor transmisiilor mecanice.Ei sunt organe de

masini cu miscare de rotatie, destinate transmiterii momentului de torsiune organelor cu care sunt
asamblati.Rolul functional pune in evidenta solicitarea de torsiune insotita de o solicitare de
incovoiere, cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra arborilor.
Osiile sunt organe de masini destinate sprijinirii altor organe, cu miscare de rotatie
oscilatorie sau care se afla in repaus, fara a transmite momente de torsiune.Roul functional al
osiilor este de a pune in evidenta solicitarea principala a acestora – incovoiere.
Ca date initiale in proiectarea si constructia arborilor sunt: momentul de torsiune pe care
il transmite prin organele de legatura si turatia acestuia.

5.2 Materialul arborilor

Materialele cele mai utilizate pentru constructiia arborilor sunt otelurile carbon de uz
general STAS 500 (OL42, OL50, OL60). Pentru solicitari medii se folosesc otelurile carbon de
calitate cu tratament termic de imbunatatire (OLC35, OLC45, OLC50, STAS 880).Pentru arbori
cu solicitari importante se folosesc oteluri aliate STAS 791 (41MoCr11, 41Crni12).
Alegerea semifabricalui si a tehnologiei de executie este determinata de dimensiunile si
rolul functional al arborelui, respectiv al numarului necesar de bucati.
Materialul ales pentru arborele de intare: 41MoCr11.
Materialul ales pentru arborele de ieşire: OLC 45.

5.3 Criterii de calcul

Criteriile folosite in calcule de proiectare iau in considerare atat aspectele de rezistenta a

osiilor si arborilor, cat si cerintele impuse de functionarea corecta a organelor montate pe
acestea.

5.3.1 Fortele care actioneaza pe arbori si schematizarea reazemelor

Pentru calculul arborilor este necesara cunoasterea fortelor din angrenaje si din alte
transmisii de putere cum ar fi: transmisii prin curele, prin lanturi, prin frictiune.Aceste forte sunt
preluate de arbori si de reazeme.
Sistemul de forte care solicita arborele rezulta din interactiunea aestuia cu organele
sustinute si organele pe care se reazama. Distributia fortelor de interactiune este in general
neuniforma, pe lungimea suprafetei de contact, fiind influentata de tipul montajului, de
rigiditatea pieselor montate etc. La arborii de gabarite foarte mari si rotorii masinilor se ia in
considerare si greutatea arborelui si a pieselor montate pe el.
Cunoscand:
S1=308.1774465 N ; S 2=123.270978 N ; R=431.303189 N ; γ =1.645506o ;
θ=0.705365o putem calcula fortele transmisiei prin curele ce actioneaza asupra arborilor:
R x =R∗sinθ=431.3031∗sin 0.705365=5.309613 N
R y =R∗cos θ=431.3031∗cos 0.705365=431.270416 N
Acum putem calcula forţele din angrenaj ce acţioneazǎ asupra arborilor:
2∗M t 1 2∗5602.666
F t 1=F t 2= = =577.601102 N
d1 19.399776
F t 1∗tan α o 577.601102∗tan 20
F r 1=F r 2= = =216.665499 N
cos β cos 14
F a 1=F a2 =F t 1∗tan β=¿ 577.601102∗tan 14=144.012129 N ¿

5.4 Predimensionarea arborilor

Avand in vedere ca pentru calculul arborilor in prima faza nu se cunosc lungimile dintre
reazeme si ca urmare nu se pot determina momentele de incovoiere, se executa un calcul
aproximativ al sectiunii arborelui numai la solicitarea de torsiune cu relatia:

16∙ M t 1 3 16∗5602.666
d pi=
√
3

π ∙ τ at√=
π∗20
16 ∙ M t 2 3 16∗24448
=11.257577 mm

d pe =
√3

π ∙ τ at√=
π∗20
=¿ 18.396187 mm ¿

Se recomandǎ τ at =20 MPa , pentru arborele de intrare şi pentru arborele de ieşire.

5.5 Stabilirea distantei dintre reazeme si a pozitiei fortelor fata de reazeme

Incarcarile transmise arborilor prin roti dintate , roti de curea etc., sunt considerate ca
forte concentrate la mijlocul pieselor respective.Distanta dintre reazeme se determina cu ajutorul
figurii si a relatiilor urmatoare:
Arborele I:

W=20…40 mm. Aleg W=30 mm.

B= 28.65 mm; b 1=23.5 mm ; x= 10 mm.

B W 28.65 30
l 1= + ( 20 … 25 ) mm+ = +20+ =49.325 mm
2 2 2 2
W b 1 30 23.5
l 2= + x+ = + 10+ =36.75 mm
2 2 2 2
l=W + 2 x +b1 =30+2∗10+ 23.5=73.5 mm

Arborele II:

W= 25…50 mm. Aleg W= 40 mm.

b 2=16 mm

l=W + 2 x +b1 =40+2∗10+16=76 mm

 5.6 Calculul arborilor la incovoiere si torsiune

Se parcurg urmatoarele etape:

- Determinarea reactiunilor in lagare, in doua plane, daca fortele exterioare actioneaza in

plane diferite;
- Determinarea momentelor de incovoietoare M iV si M iH date de componentele fortelor din
cele doua plane perpendicular, si trasarea diagramelor de momente incovoietoare
corespunzatoare;
- Se calculeaza si se traseaza momentul incovoietor rezultant, cu relatia:
M ij =√( M ¿ ¿ iH 2 ) j+( M 2iV ¿) j¿ ¿, j=1,2,…,n
- Trasarea diagramei de variatie a momentului de torsiune de-a lungul axei arborelui;
- Se determina momentul echivalent de incovoiere dupa teoria de rezistenta a tensiunii
tangential maxime, cu relatia:
( M iech ¿ j=√ M 2ij +¿ ¿ , j=1,2,…,n
σ aiIII
unde α =
σ aiII
- Calculul diametrelor arborelui in sectiunile cu valorile ( M iech ¿ j corespunzatoare din
diagrama momentului de incovoiere echivalent se face cu relatia:
32 ∙ M iechj
d j=
√
3

π ∙ σ aiIII
 Arborele de intrare în reductor:

Determinarea reacţiunilor în plan vertical [V]:

d
∑ M A =0 ; R y ∙l1−F r 1 ∙l2 + F a 1 ∙ 21 + V B ∙l=0 → 431.270416∗49.325−216.665499∗36.75+ 144.012129∗13.9132
2
. Schimbǎm sensul.
∑ F y =0 ;−R y +V A −F r 1−V B=0 →−431.270416+V A −216.665499−194.718322=0→
→ V A=842.654237 N

Determinarea reacţiunilor în plan orizontal [H]:

∑ M A =0 ; R x ∙ l1 + F t 1 ∙l2−H B ∙ l=0 → 5.309613∗49.325+577.601102∗36.75−H B∗73.5=0→ H B =292.36377 N

∑ F x =0 ; R x + H A −Ft 1+ H B=0 → 5.309613+ H A −577.601102+292.36377=0→ H A =279.927719 N
Momentele încovoietoare în plan vertical [V]:

M 1− A=−R y ∙ x , xϵ[0 , l 1 ]
- pentru x=0 → M 1 =0
x=l 1 → M A =−431.270416∗49.325=−21272.413269 Nmm

M A−2=−R y ∙ ( l 1 + x )+ V A ∙ x , xϵ[0 ,l 2 ]
- pentru x=0 → M A =−21272.413269 Nmm
x=l 2
→ M 2 =−431.270416∗( 49.325+3 6.75 ) + 842.654237∗36.75=−6154.057847 Nmm

M B −2 =−V B ∙ x , xϵ [ 0 ,l 2 ]
- pentru x=0 → M B=0
x=l 2 → M 2=−194.718322∗36.75=−7155.898333 Nmm

Momente incovoietoare in plan orizontal [H]:

M 1− A=R x ∙ x , xϵ [0 , l 1 ]
- pentru x=0 → M 1 =0
x=l 1 → M A =5.309613∗49.325=808.47 Nmm

M A−2=R x ∙ ( l 1 + x ) + H A ∙ x , xϵ [0 ,l 2 ]
- pentru x=0 → M A =808.47 Nmm
x=l 2 → M 2=5.309613∗( 49.325+36.75 ) +279.927719∗36.75=10744.368612 Nmm

M B −2 =H B ∙ x , xϵ [ 0 ,l 2 ]
- pentru x=0 → M B=0
x=l 2 → M 2=292.36377∗36.75=10744.3685475[ Nmm]

Momentul încovoietor rezultant:

M i=√ M 2iH + M 2iV

M irez 1= √0 2+0 2=0 Nmm

M irezA =√ (−21272.413269)2+(808.47)2=21287.770903 Nmm
M irez 2 st =√ (−6154.057847)2 +(10744.368612)2=12381.998419 Nmm
M irez 2 dr= √(−7155.898333)2 +(10744.368547)2 =12909.23454 Nmm
M irezB= √0 2+0 2=0 Nmm

Momentul echivalent de încovoiere:

M iech= √ M 2i + ¿ ¿
M t =5602.666 Nmm
M ech1= √0 2+ ¿¿
M echA =√ 21287.7709032+ ¿ ¿
M ech2 st =√ 12381.9984192+¿ ¿
M ech2 dr =√12909.23454 2+ ¿ ¿
M echB =√ 02 +¿ ¿

Calculul diametrelor arborilor:

32 ∙ M iechj
d j=
√
3

π ∙ σ aiIII

σ aiIII =90 (arbore intrare)

σ aiIII =55(arbore ieşire)

32∗3361.5996
d 1=
√
3

π ∙ 90
=7.246047 mm

3 32∗21551.55544
d A=
√ π ∙ 90
=13.461043 mm

3 32∗12830.207976
d 2 st =
√ π ∙ 90
=11.323927 mm
 32∗13339.740937
d 2 dr=
√
3

π ∙ 90
=11.47189 mm

Diametrele standardizate sunt: d 1=10 mm ; d A =d B =15 mm ; d 2=20 mm

Arborele de ieşire din reductor:

Calculul reacţiunilor în plan vertical [V]:

d2 144.012129∗65.306104
∑ M A =0 ; F r 2 ∙ l2+ F a 1 ∙ 2
−V B ∙l=0 →216.665499∗36.75+
2
−V B∗73.5=0
→ V B=172.311464 N
∑ F y =0 ; V A −F r 2 +V B =0 →V A −216.665499+172.311464=0 →
→ V A=44.354035 N

Calculul reacţiunilor în plan orizontal [H]:

∑ M A =0 ; F t 2 ∙ l2−H B ∙ l=0 →577.601102∗36.75−H B∗73.5=0

→ H B=288.800551 N

∑ F x =0 ; H A−F t 2 + H B =0 → H A −577.601102+288.800551=0
→ H A=288.800551 N

Calculul momentelor încovoietoare în planul vertical [V]:

M A−1=V A ∙ x , xϵ [0 , l 2 ]
- pentru x=0 → M A =0
x=l 2 → M 1=44.354035∗36.75=1630.010786 Nmm

M B −1=V B ∙ x , xϵ[0 ,l 2 ]

- pentru x=0 → M B=0

x=l 2 → M 1=172.311464∗36.75=6332.446302 Nmm

Calculul momentelor încovoietoare în planul orizontal [H]:

M A−1=H A ∙ x , xϵ [0 , l 2 ]

- pentru x=0 → M A =0

x=l 2 → M 1=288.800551∗36.75=10613.420249 Nmm

M B −1=H B ∙ x , xϵ [0 ,l 2 ]

- pentru x=0 → M B=0

x=l 2 → M 1=288.800551∗36.75=10613.420249 Nmm

Momentul încovoietor rezultant:

M i=√ M 2iH + M 2iV

M irezA =√ 02+ 02=0

M irez 1 st =√ 1630.010786 2+10613.4202492=10737.859402 Nmm
M irez 1 dr= √ 6332.4463022 +10613.4202492=12358.987238 Nmm
M irezB= √0 2+0 2=0 Nmm

Momentul echivalent de încovoiere:

M iech= √ M 2i + ¿ ¿
M t =24448 Nmm

M echA =√ 02 +¿ ¿
M ech1 st =√ 10737.8594022 +¿ ¿
M ech2 dr =√12358.9872382 +¿ ¿
M echB =√ 02 +¿ ¿

Calculul diametrelor arborilor:

32 ∙ M iechj
d j=
√
3

π ∙ σ aiIII

32∗14668.8
d A=
√
3

π∗55
=13.953312mm

3 32∗18178.980113
d 1 st =
√ π∗55
3 32∗19181.195452
=14.987722mm

d 1 dr=
√ π∗55
=15.258237 mm

Diametrele standardizate sunt: d A =d B =15 mm ; d 1=20 mm