ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA CP 0121/1 - 2007 i { COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CODE OF PRACTICE FOR THE MANUFACTURING OF CONCRETE CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE LE BETON 1 Document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006, Ordinul MDLPL nr. 577/29.04.2008) elaborat sub coordonarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor Directia General Tehnica in Constructii {nstitutul Nafional de Cercetare ~ Dezvoltare in Construcfi si Economia Constructilor lulie 2008 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +4021 316 08.70 Direcfia Standanizare: Tet +4021 310 17 30, +4021 310 43 08, +40.21 91247 44, Fax +402131658 70 Direcfa Pubicail - Serv Vanzs/Abonar mente: Tel +4021 316 7725, Fax-+ 4021 317 25 14 +4021 31294 88 " Sarviciu| Redaoje - Marketing, Dreptur de/Autor + 40 21 316.09.74 @ASRO —_Reproducerea sau utlzarea integral sau paral aprezantulul document In rice publica giprn orca procedeu / (electronic, macanic,ftecoplre, f- Interzis daca nu exist acordul ses al ASRO.COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CP 012/1-2007 Document tehnic unificat elaborat sub coordonarea | MINISTERULUI DEZVOLTARIL, LUCGRARILOR PUBLICE $I LOCUINTELOR DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTI WWLIE 2008Preambul Prezentul cod de practic pentru producerea betonulul a fost elaborat In baza prevederilor art. 4 din Ordinul MDLPL nr. 577 /28,04.2008 publicat in Monitorul Ocal al Romaniei Partea |, nr.374/16.V.2008 gi are avizul 11-2/2008 al Comitetului tehnic de coordonare general al Ministerului Dezvottéri, Lucréilor Publice Locuinltor. Prezentul cod de practicé a fost elaborat prin comasarea textelor urmatoarelor documente: = reglementarea tehnicd NE 012/1-2007 "Normativ pentru producerea betonului gi executaree Iuerérilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1; Producerea betonulu"; + standardul SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificalie, performanté, “productie si conformitate" cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206~1:2002/A2:2005 si erata SR EN 206-1:2002/C81:2008 + standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specifcatie, performanta, productis si conformitate Document najional de aplicare a SR EN 208-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008. Anexele normative din prezentul cad de practicd sunt: anexele A, B si C din standardul SR EN 206-1:2002, anexele F iL din standardul SR 13510:2006 gi anexele | si O din normativul NE 012/1-2007 Anexele Informative din prezentul cod de practicé sunt; anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 gi anexele H, M si N din standardul SR 13510:2006, Anexa D (informativa) Bibliografie din standardul SR EN 208-1:2002 a fost ellminaté din cuprinsul codului de practicd pentru ca prevederile acestela au fost preluate la capitolul 2 Referinfe normative al prezentului cod de practica. ‘Anexa G (informativa) Corinte privind exactitalea echipamentulul de dozare din standardul SR EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsul codului de practic pentru c nu mai este valablla conform prevederilor standardulul SR EN 206-1:2002/A1:2005 (art.9.6.2.2). La capitolul de referinfe normative sunt indicate editile standardelor si reglementariior tehnice romane in vigoare la data elaboréril normativulul NE 012/1-2007. Se recomanda ca utilzatori si se informeze periodic supra celor mai recente edi ale documentelor de refeint. Pentru aplicarea acestul cod de practic se utlizeaz’ standardele roméne, europane si intemationale la ccare se face referinfa (respectiv standardale roméne identice cu acestea). Urmatoarele standardele europene $i internationale Ia care se face referire in textul codului de practica nu ‘au standard roman corespondent: ISO 2859-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173, ‘Acost cod de practicd face trimitere la Directiva 90/384/CEE cere a fost transpusé in Hotérérea Guvemulul n.1016/2004 privind masurlle pentru organizarea si realizerea schimbulul de informalil tn domeniul standardelor gi reglement€rilor tehnice, precum si al regulllor referitoare la service socletatiInformationale Intre Romania gi statele membre ale Uniunll Europene, precum gi Comisia Eufopeana.CUPRINS Introducere Domeniu de aplicare Referinte normative... Definiti, simbolur si prescurt 4. Termeni gi defini irr 2. Simbolurt si prescurtéri Clasificare 4.4. Clase de expunere in functia de actiunile detoraie medi i nconjrator 4.14 Samnifeai censor do expunere 4.2 Beton proaspat 4.2.1 Clase de consistenta -.. 4.2.2 Clase in functie de dlmansiunea maxima 8 agregatel. 4.3 Beton intarit 43.1 Clase de rezisienfa la compresiune 4.3.2 Clasele de mas volumicd pentru beton usar Cerinte pentru beton si metode de verificere . +, Gert de bazk pentru materiale componente 44 Generalitati 4.2 Ciment .. 1 1 3 Agregate .... 4 Apa de emestec 511.5 Adv os 5.1.6 Adaosurile (inclusiv filereie minerals g1 pigment) 5:2 Carino de back pet compo eto 5.2.1 Generali. 5.2.2 Alegerea cimentuiui 5.2.3 Utlizarea agregatelor ... 5.24 Utlizarea apelor reciciate 5.2.5 Utlizarea adaosurilor 5.2.6 Utlizarea aditivlor 5.2.7 Continut de clorusi 5.2.8 Temperatura betonuilul 5.3 Cerinje referitoare la clasele de expunere . 5.3.4 Generalitat on... 5.3.2 Valor! limité peniru compozitia betonulul 5.3.3 Matode de conceptie bazete pe performante .... 5.3.4 Cerinte pentru betonul tumat sub apa 5.4 Cerinte pentru betonul proaspat ... BA Conslstonfa nnn : 5.4.2 Continut de ciment | raport apa/ciment 4.3 Continut de aer 3 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregaisior . 5.5 Cerin{e pentru betonul tntart 5.5.1 ROZISENE orem 5.5.2 Masa volumica.... 5.5.3 Rezistena a pontrrea ap! : 5.5.4 Reactia a foc oe 5.5.5 Rezistenfa la uzura i 8 Specifcatia betonului 6.1 Generali... 6.2 Specificatie betonului Pili ‘en propit speciicate) 6.2.1 Generalitat 6.2.2 Date de bazé 6.2.3 Cerinje suplimentare 6.3 Specticatia betoanelor de somes Prose 8.3.1 Generalitati. 6.3.2 Cerinje de baza 6.3.3 Cerinte suplimer : 6.4 Specificatia betoanelor do compozitie presersé print-un standard 27 Livrarea betonului proaspat ..... 7.1 Informati de a utlizatorul betonului pentru_producater 7.2 Informatii de la producétorul de beton pentru utilizator.. 7.3 Bon de livrare pentru betonul gata de utiizars . 7.4 _Informati la livrare pentru betonul de sentier... 37 7.5 Consistenta la ivrare sven 37 8 Controlul conformitati si criteri de conformitate wwnccnnone 38 8.1 Generalitat... a iB 8.2 Control de canformitate al betonuiul cu propristati specifica .. eee "38 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei ja compresiune 38 82.2 Control de conformitate al rezistentei la tractiune prin despicare ... et 8.2.3 Control de conformitata pentru alte proprietti decat rezistenta at 8.3 Controlul conformitéti betonului de compozifie prescris, incusiv a betoaneior de compet prescrisa printr-un standerd .. 43 8.4 Rall Intrepringe I oaz de neconfomiat produ 44 ‘9 Controlul producti 45 9.4 Goneralitat 45 9.2 Sisteme de control al producti AB 9.3 Date inregistrate gi alte cocumente 45 94 Tnoerceir 46 8.5 Compozitia betonului si incercarile Iie 48 8.6 Personal, echipament gl instalati i 8.7 Dazarea materialelor componente AB 9.8 Amestecarea betonulul.... 48 9.9 Proceduti de control al productie! 48 10. Evaluare @ conformitsti.. 55 10.1 Generalitat. 55 10.2 Eveluare, supraveghere $i cerlficare a contreluiui productici 55 11, Notarea betonulul proiectat (cu proprietati specificale) ....., a) ‘Anexa A (normativa) Incercéi iniiale 56 ‘Anexa B (normativa) Incercari de identificare pentru rezistenta la compresi 5B ‘Anexa C (normativa) Dispoziti pentru evsluarea, supravegherea si cerificarea controlulul oroductel.....60 Anexa& (formalva) Inds de apleae a concep de perfomants ectivalent a propor betonului . ‘Anexa F (normativé) Recorandei pentru limitaie compoaitiir betonulul 84 ‘Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inaltd rezistenta. 73 ‘Anexa | (normativa) Clesificarea medior atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si elon precomprimat supraterane .... 76 Anexa J (informativa) Metode de alcdtuire a retetolor bazate pe performantele pentru durabiltate 79 ‘Anexa K (informativé) Farnilile de beton 2 81 ‘Anexa L (normativé) Compozitia granulometricd a agregatelor utlizete fa Preperarea bbetonul 83 Anexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea cimentului et 88 ‘Anexa N (informativa) Tratarea betonului functie de evolutia rezistenfei detonuiui 0 Anaxs 0 (normative) Cernje mine privndcallicares expeena profesional 2 responsabitl entry controlul producti’... ftom saidarcsieeB Fgura 1 Reloi Ie slndariele SF EN 206-1 | SR 19510, normatnd NE O12/ gl standardele pent prolectare si executje, standardele referitoare la componente i standardele de Incercar ...... 7 Figura L.1 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm so BB Figura L.2 ~ Zone de granulazitate pentru dimensiunes maxima a agregatelor de 16 mm 84 Figura L.3 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm eee | Figura L.4 ~ Zone de granulazitate pentru dimensiunea maxima a agregatslor de 32 mm Figura L.6 - Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima 2 agregatelor de 63 mm ‘Schema K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru gi a conformitatii unel familli de BEtOM eee nnB2Tabelul 1 - Clase de expunere Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere AB Teel 2 Valor Ir pant clasle de expunere corespunoare {a atacul chimic al soluriior naturale si apelor subterane 19 28 ‘Tabelul 2a - Condit de utlizare a editivilor Tabelul 3 ~ Clase de tasare ...... 20 abel 2a - Velo minime ale vl aru arena funcis de drnensunea maxim a vondgsilar «24 ‘Tabelul 4 ~ Clase Vebe : ‘Tabalul 5 ~ Clase de compactare ... Tabelul 6 ~ Clase de réspandire z Tabolul 7 ~ Giasele de rezsten( la compresiune pentru betoane de masa volumica normal betoane gree . a Tabelul 6 ~ Clase de rezistenfa pentru betoane ugoare ..... 21 Tabelul 9 ~ Clesificarea masei volumice a betonulul ugor.... 122 Tabelul 10 Continutul maxim de clor din beton .. ar Tabelul 11 ~Toleranfee refertor a valte spectcate pentru consistent 30 ‘Tabelul 12 ~ Evolutia rezistentei betonulul la 20°C .. a 36 Tabelul 13 - Frecventa minima de esantionare pentru evaluarea conformitai 39 Tabelul 14 - Criterii de conformitate pentru Incercaiile de rezistent la compresiUAG....-sseeesse 40 ‘Tabelul 15 ~ Criterii de confirmare pentru membril unel fami. 40 Tabell 16 Crterile de conformitata pentru rezistenta a tractune prin despicare At Tabelul 17 ~ Criterii de conformitate pentru alte proprietdti decat rezistenta ... 42, Tabelul 18 ~ Criterii de conformitate peniru consistenté Teoh 190 190 = Numéru! de accrtae perry citer de conformitate solcabie altor caracteristc decat rezistenta 44 ‘abel 20 Datele inegistrate gi lte documents dacd este cazul 46 Tabelul 21 ~Tolerante pentru dozarea materialelor componente: 48 Tabelul 22 ~ Controlull materialelor componente 49 ‘Tabelul 23 - Controlu! echipamentulul 51 ‘Teboll 24 ~ Control procedurlor de product gl propretlrbetonuli 53 ‘Tabelul B.1 - Crteril de identiicare pentru rezistente la COMPrOSIUNG «..ccsesreset 59 Tabelul F.1.1 ~ Valorile limita recomandate pentru compeatta # propriate betonulut pei clasele de expunete X0, XC, XD §1 XS cssanu aces 65 Tabelul F1.2- Valorem recomandate pentru compozta si propre betonll pentru casele de expunere XF, XA si XM . arte) ‘TaboliF2.1 -Domeni do ulizre penny centr conferm standerdeor SR EN 197-1, SR 3041, STAS 10092, SR 7055 si SR EN 206-1 67 “Tebelu F.2.2- Domeni de uiizare penta cimentul de tp II M conform standardelor cu SR EN 197-1 § SREN 206-1... dovronecetssan OD “Tebelul 2.9 - Exemple de utitzare a unor pur de cimenturi pent ciferte combina de lace do ExpUnete -ssesesee a hbssriveer 70 Tabelul F.24- Exemple prving uilizarea omentutilor de tip GEM IMM funete de compenenta prielilor ‘constituenti), fabricate in conformitate cu standardul SR EN 197-1 ... 1 Tabelul F.3.1 - Continutul maxim admis de p&rtifine in betonul preperat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprins& de la 16 mm pnd la 63 mm pentru betoane de clasdi C50/60 si LO> 0/55 .. 72 4‘Tabelul H.1 ~ Control materialelor componente soos ‘Tabelul H.2 ~ Controlul echipamentetor . 74 “abel H.3~ Control procedutlor de preparatebston gl caractersticorbetoni de nat rezistonia 78 ‘Tabelul 1 - Determinarea clasel de agresivitate a medilor atmosferice cu agenti agresivi tn stare gazoasé {ere erento vo ear, da temperature sre 9c onrmecon Gan agresive Tebelul 12 Inoedkere gazeloragresive, ‘TaboulL3 - Detominareaolagl de agresitate « mecilorelmosterce cu agent agrosi in stare solde functie de umiditatea relativa @ aerulul si de caracteristica solidului, minteriorul constructilor 77, ‘Tabelul 4 - Detorminarea clasel de agresivitate a medilor atmasferice cu agent! agresivi in stare solid’ functie de umiditatea relativa a aerulul si de caracteristice solidulu, in aer liber. oe 78 Tabelul L6 ~ Caracteristica solidului 78 ‘Tabelul M.1 ~ Caracteristic! ele unor tipuri de cimenturi .....+..e 88 “abel M1 Indoerea Upull de iment func do atingeoa rezistonel la 2826... Tabelul M.2.1 - Recomandérl de utlizare a cimenturilor pentru turnares betonulul pe timp figuros 76 7 Tabelul M.2.2 - Recomandari de utllizare a cimenturilor pentru tumnarea betonului pe timp calduros .........88 Tabelul N.1 - Durata minima de tratare @ betonulul pentru toate clasele de expunere cu excepfia claselor X0 si XCt .. F A cveeeiaremperestereaetsereecte 0)Introducere Prezentul cod de practiced reprezinté documentul tehnic unificat pentru producerea betonului in Romania pentru structurle turnate in situ gi structurile prefabricate pentru cladiri si construct inginerest Prezentul cod de practica CP 012/1-2007 constituie un document tehnic util pentru procucerea betonulul In relatile contractuale si/sau tn caz de Iitigit preveleazé prevederile documentelor invocate in art. (2) din Anexa la Ordinul MDLPL nr. 877 /29.04,2008, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, 1. 374/16.V.2008. Contexiul de funcjionare @ codului de practic’ in raport cu standardele si raglementare tehnice pentru producerea betonului (materiale componente, proiectare, execute, metode de Incerc&ri ete.) este prezentat Tn figura 1EN... Standarde pentru produsele prefabricate de beton snen 102 : Oo sr ew 6704 (Eurocod 2) Seen er ee il foare Evecufia structurior Polo sod ban ashen abe dovotn eat postupeccece Sen | RENTED ; SREN a7 | ‘Inoercari pe baton proaspét 7 | ‘SR EN 12380 Cimentu uzuate i incereéri pe beton intarit SEITE | SR 3017 | Ever eis beter Cimento lad i - hidrataro limitaté si ou | rezistenta la sulfaii I SR EN T2507 Incereéiri pe beton in structuri ‘SR 7055 cine Pet ab STS TOO CCiment pentru crumur i piste de aeroporturl ‘SREN 450 (Cenusé zburétoare pentru beton BREN Te26 Slice utrafind peniru belon SREN DAZ Acitivi pentru beton SREN 12620 Agregete pentru belon j SREN TSORET | Agrogate usoare ‘SREN 1008 Apa de preparare pentru baton, ‘SREN T2578 Pigment Figura 1 - Relatii intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1- 2007 sl standard! pentru proiectare si execufie, standardele referitoare la componente gi stancardele de incerodiri1 Domeniu de aplicare ‘Acest cod de practic’ se aplic’ pentru producerea betonulul destinal structurilor tuna in situ gi structurlor prefabricate pentru oladiri si constructi inginerest Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe gantier, beton gata de utlizare sau beton fabricat inir-o uzind de productie a elementelor prefabricate. ‘Alte referinfe europene referitoars la produsele speciice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intra in domeniul de aplicare a prezentului cod de practic, pot necesita sau autoriza derogéri in raport cu prezentul document. Prezentul cod de practicd specifica cerintele pentru ~ materialele componente ale betonulul; - proprietile betonului proaspat gi intérit si verificrile lor: = limitetle impuse compozitie! betonulul; + specificaile betonuiu + vrarea betonuiui proaspat; - procedurile de control ale productie; + citerile de conformitate $1 evaluarea conformitai Prezentul cod de practic’ se aplica betoanelor compactate deo asemenea maniera inca cantitatea de aer oclus, alta decat aerul antrenat, este negiljabilé. Prezentul cod de practicé se eplicé betonului de masa Vvolumiog normalé, betonulul greu si betonulul ugor. Prezentul cod de practic’ se aplicé si betoanelor autocompactante si betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu condita ca aptitudinee de utlizere @ acestor agregate s8 fie veriicata si controlata avand in vedere critrile aplicate agregatelor naturale. Cerinje complementare sau diferite pot s8 fie date in alte reglementéi tehnice/standarde europene specifica, de exemplu: ~ beton destinat drumurilar gi altor suprafete de circulatie; -beton utlzand alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacoperite de 5.1; ~beton cu dimensiunea maxima @ agregatulul mal mica sau egald cu 4 mm (mortar), - tehnologli speciale (de exemplu: beton toreretat); beton pentru stocarea degeurilorlichide si gazoase; ~beton pentru rezervoare de stovare de substantele poluante; - beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje): ~ beton preamestecat uscat. NOTA.- Pe timpul tn care aceste standarde europene nu sunt disporibile, pot sa fle epicate prevederile valabile pe acu de utlizare, Sunt in elaborare standarde europene pentru -beton dstinat drumurior alte suprafole de croulaio, + beton torretat, Acest cod de practic nu se eplicé pentru = beton aerat; ~ beton spumat; - beton cu siructurd deschisai (beton cavernas-poros); ~ baton ugor cu masa volumicd mai micé de 800 ka/m®; - beton refracter. Acest cod de practica nu contine cerinte referitoare Ia s&nditate si securitate, pentru protectia operatorilor in timpul productel gi livrérii betonului.2 Referinte normative Documentele prezentate in continuare sunt indispensabile pentru aplicares acestul cod de practicé. Pentru referinlele datate s| nedatate se aplica numai edifiacitata in acest articol. ‘SR EN 196-2:2008 SR EN 196-3:2008 SR EN 196-6: 1994 SR EN 197-1: 2002 SR EN 206-1: 2002 SR EN 206-1: 2002/ A1:2005 ‘SR EN 206-1: 2002) A2:2005 SR EN 206-1: 2002) c91:2008 ‘SR EN 460-1:2006 ‘SR EN 933-1:2002 SR EN 934-2:2003, ‘SR EN 1008: 2003 SR EN 1097-1: 1998 SR EN 1097-2; 2002 SR EN 1097-3: 2002 SR EN 1097-6: 2002 SR EN 1262:2004 ‘SREN 1992: 2006 SR EN 12350-1: 2003, SR EN 12350-2: 2003 SR EN 12350-3: 2003 SR EN 12850-4: 2002 SR EN 12350-5 :2002 SR EN 12350-6: 2002 ‘SR EN 12360-7: 2003, SR EN 12390-1:2002 SR EN 12390-2:2002 SREN 12390-3: 2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-8: 2002 ‘SR EN 12390-7: 2002 SR EN 12390-8:2002 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-3:2006 ‘Metode de incercéri ale cimenturior. Partea 2: Anaiize chimica a cimenturilor Metode de incercéri ale cimenturlor. Partea 3: Determinarea timpulul de priza si a stabiiteil ‘Metocie de incercar ale cimenturior. Partea 6: Determinarea fini Ciment — Partea 1: Compoziie, speciticati sf crtell de conformitate ale cimenturior uzvale Beton Partea 1: Speaticate, performanté, productie si conformitate Beton Partea 1: Speaticate, performants, productie §! conformitats. Amendament Beton Partea 1: Specificete, performan{a, productie si conformitate. Amendament Beton Partea 1: Speciicatie, performanta, productie $i conformitate. Erataé Conus zburétoare pentru beton. Partea 1: Definifi, condi! si crteni de conformitate Incercér pentru determinarea caracteristiclor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozititi. Anaiiza granulometricé prin cemere Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partee 2: Aditivi pentru beton. Definiti, condi Cconformitate, marcare si etichetare ‘Apa de preparare pentru beton - Speciticatii pentru prelevare, incercare si evaluare 2 aptitudinit de utilzare a epal, inclusiv a apeior recuperate din procese ale industriel de beton, ca apé de preparare pentru befon Tncercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice si fizice ele agregatelor Partea 1: Determinarea rezistentel ia uzuré (mlcro-Deval) incercéri pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sférémare Incercari pentru determinarea caracteristicior mecenice i fizice ale agregatelor. Partlea 3: Metode pentru determinare masel volumice in vrac si a porozitéiit intergranulsre Incercéri pentru detenminarea caracteristiclor mecanice $i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinares masel reale si a coeficientului de absorbtie a apei Agenti activi de suprafata. Determinarea valonii pH-ulu! solutilor sau alspersitor agentilor activi de suprafat Eurocod 2: Projectarea structurior de beton. Standard pe part! Incercare pe beton proaspét. Partes 1: Egantionare Incercare pe beton proaspét. Partee 2: Incercare de tasare Incercare pe beton proaspét. Partea 3: Incercare Vebe Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare Incercare pe beton proaspat. Partea &: Incercare cu masa de raspéndire Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate Incercare pe beton proaspat Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune Incercare pe beton intart. Partea 1: Formd, dimensiuni si alle condifii peniru epruvete si tipare incercare pe beton intérit. Partea 2: Pregétirea si conservarea epruvetelor pentru Incercari de rezistenté Incercare pe beton Intént. Partea 3: Rezistenta la campresiune a epruvetelor Incercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile ‘masinilor de incercare Incercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere a ‘epruvetelor Incercare pe beton intarit, Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor Incercare pe beton intart. Partea 7: Densitates betonuiuiintét Incercare pe beton intant, Partea 8: Adéncimea de patrundere a apei sub presiune Ineeroéri pe boton in structur, Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si Incercért la compresiune - Incercéri pe beton jn structuri. Partea 2: incercéri nedistructive. Determinarea indicetul de recul Incercéir pe beton in structuri, Partea 3: Determinarea fortei de smulgere 9SREN 12504-4:2004 Encerciri pe beton intirit. Partea 4. Determinarea vitezei de propagare 2 ultrasunetelor SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton SR EN 12878 :2008 Pigment! pentru colorarea materialelor de construcfie pe baza de ciment si/sau var. Specificati’ si metode de incercare SREN 13055-1:2003 Agregate ugoare. Partea 1: Agregate ugoare pentru betoane, mortare $i paste de iment SREN 13242: 2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizere in inginerla ‘lvlé gin constructi de drumuri SR EN 18242: 2003/ Agregate din materiale nelegate sau legate hidrauilic pentru utiizare in ingineria ‘AC:2004 Civils gi in construct de drurmuri~ Eraté SREN 13263-1:2005 _Silice ullrafiné pentru beton ~ Partea 1: Definiti, condi’ si criteri de conformitate SR EN 13263-2:2005 _Silce utrafind pentru betan - Partea 2: Evaluarea conformitati SR EN 13577:1999 tao chimic asupra betonulul. Determinarea continutulul de dioxid de carbon agresiv din apa SR ENV 13670-1:2002 Executla structuriior de beton. Partea 1: Condit comune SREN 19791: 2007 Evaluarea in-situ a rezistentel la compresiune betonulul din structuri s/ din elements prefabricate SR EN 45507:2000 Aspecte metrologice ale aparatelor de_céntant cu functionare nesutomatss SR EN ISO 9001:2001 Sisterme de management af caltStt, Cerinte SR ISO 2859-0: 1999 Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partes 0: Iniroducere in sistemul de egantionare prin atribute al ISO 2859 SR ISO 2859-2: 1998 Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de egantionare indexate dups celitatea limita (LQ) pentru inspecterea loturilorizolate SR ISO 28593: 1988 Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 3: Procedurl de egantionare skip SR ISO 3310-1: 2000 Site pentru cemere. Condit tehnice si veriicri. Partea 1: Site pentru cemere de fesaturi metalice SR ISO 3310-2: 2000 Site pentru cermere. Condit tehnice $i verificérl. Partea 2: Site pentru cernere de table metelice perforate ‘SR ISO 3310-3: 1998 Site pentru cemere, Condi tehnice gi verticérl. Partea 3: Site pentru cernere de foli electroperforate SR ISO 3951: 1988 Procedur $i tabele de egantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconformitat SR 1S04221:2000 Caitatea aerului, Determinarea concentratiel masice de dioxid de sull in aerul Inconjurétor. Metoda spectrofotometricé cu thorin SR ISO 4316:1996 Agenfi activ) de suprafafé. Determinarea pH-ului solutilor apoase. Metode potentiometrica SR ISO 7150-1:2001 Calitatea_apei_Determinarea continutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometricé manuals SR ISO 7150-2: 2001 Calltatea apei Determinarea confinutului de amoniu. Partea 2: Metode spectrometriag automat ‘SR ISO 7980: 2002 Calltatea apei. Determinarea confinutulul de calciu $i magneziu. Metoda prin ‘Spectrometrie de absorbtie atomicé SR 3011; 1996 Cimenturi cu céldura de hidrataro limitaté si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu confinut de sultati SR 13510:2006 Belon Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1 SR 13510:2008/ Beton Partea 1 Specificatie, performanté, productie si conformitate. Document €91:2008 national de aplicare @ SR EN 206-1. Eraté ‘SR 7055:1996 Ciment Portiand ab SRCR 1901:2002 Specifcafi’regionale si recomandéir' pentru evitarea deterioréilor provocste de reaotile alcal-sitice in beton SR CR 19901:2002 _Utlizarea coneeptului de famitl de beton pentru producerea si cantrolul conforma betonului SR CR 13902:2002 —Metode de incercare pentru determinarea raportulul apé/ciment in betonul proaspat | ‘STAS 10092-78 Ciment pentra drumur si piste de aerporturi STAS 10329-75 Puritatea aerului, Determinarea bioxidului de azot STAS 10812-76 Purtatea aerului. Determinarea emoniaculul | STAS 10814-76 Puritatea aerului. Determinares hidrogenuial suifurat | STAS 10946-77 Punitatea aerulul. Determinarsa clorului STAS 10943-89 Puntatea aerull, Determinarea continutului de acid clorhidric | ASTM C173 ‘Metode de incercare pentru determinarea continutului de aer al betonulul proaspét, | prin metoca volumetric 10 en oN |DIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor si gazelor nocive pentru beton ~ Partea 2: Prelovaree ‘analiza egantioanelor de apa si solur! 1S 2869-1:1998 -Régles c'échantilionnage pour les contrdles par altributs - Partie 1: Plans d'échantilonnage pour le contréles lot par lot, Indexés c'aprés fe niveau de qualité acceptable (NQA) Directiva 90/364/EEC Directive du consell dur 20 juin 1980 pour !harmonisation des régles des étals ‘membres concemant les équipements de pesée rion automatiques 170-1987 Instrucfiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton >precomprimat supraterane in medil agresive naturale st industriale NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrénlor din beton, beton ‘armat si beton precomprimat ~ Partea 1: Producerea betonulul 3 Definifii, simboluri gi prescurtari 3.1 Termeni si definitil Pentru cerinfele prezentuiui cod de practic’, se eplicé termenii si defintile urmatoare: 344 bbeton ‘material format prin amestecarea cimentulul, nisipulul, pietrigului si apel cu sau fara aditivi gi adaosur gl ale carui proprietat se dezvolté prin hidratarea cimentulul 34.2 beton proaspat ‘beton complet amestecat si atlat Inod, intr-un stadiu care il permite compactarea prin metoda aleasa 34.3 beton intarit beton in stare solids si cere a obtinut o rezistent& semnificalivs 34.4 beton de santier ‘beton produs Ia locul constructiai de utlizatorul de beton pentru propria sa utlizare 3.4.5 beton gata de utilizare beton livrat_tn stare proaspaté utlizatorului, de c&tre 0 persoana fizic& sau persoand juridicé, alta decat utiizatoru, In sensul acestui cod de practic betonul gata de ullizare este de asernence: = beton produs de utilizator in afara gantierului; = beton produs pe santier, dar nu de utilzator. 34.6 produs prefabricat de beton produs din beton a céirui turare si al cérul tratament sunt efectuate Int-un loc difert de cel In care este utiizat B.A.T beton cu masa volumica normals belon a céqu masé volumica dupé uscare In etuva este mal mare de 2000 kg/m, dar infrioaré sau egal cu 2600 kg/m? 31.8 beton ugor beton a carui mas’ yolumicd dupa uscare in etuva este mai mare sau egalé cu 800 kg/m®, dar mal micd sau egala cu 2000 kg/m’, el este produs integral sau partial cu agregate usoare: 3.4.9 beton greu beton 8 oérui masa volumics dupa uscarea in etuvd este mai mare de 2600 kg/m* "31.10 boton de inalta rezistenta beton ce aparfine unei clase de rezistentai la compresiune superioard la C50/60, 1n cazul betonulul de masa volumica normal sau al betonulul greu si superioars la LC50/56 tn cazul betonulul uso. 3444 beton cu proprietat! specificate beton pentru care proprictajile cerute gi caracteristicle suplimentare sunt speciicate producktoruitl care este responsabil de furnizarea unui beton care satisfaca proprietaiile cerute si caracteristcile suplimentare, 3.412 beton cu compozitie specificata belon pentru care compozitia betonului si matetialele componente de utlizat sunt specificate producatorulul ‘care este responsabil de furnizarea unui beton respecténd compozitia speciicata, 34.13 beton de compozitie specificata printr-un standard beton de compozitia specificaté, evand compozitia definita intr-un standard aplicabil la locul unde betonul este utlizat 34.14 familie de betoane grup de compeziti de beton pentru care existé o relate flabiléIntre proprietaile principale. Aceasta relate este demonstraté prin incarcari; demonstratia este consemnai In scris gi pastrata 34.45 metru cub de beton cantitate de beton proaspat care acupé un volum de un metru cub, dupé compactare conform SREN 123506 3.4.16 autobetoniera Lnitate de amestecare betonului montatdi de obicel pe un gasiu autopropulset, capabilé sé amestece si 8 livreze un beton omogen 34.17 malaxoricuva agitatoare echipament montat de obicel pe un sasiu autopropulsat si capabil s conserve un beton proaspat omogen in ‘timpul transportulul 3.4.18 bend (buncar de transport) echipament uilizat pentru transportul betonuiui fara agitare, cu bend basculanta sau buncér de transport sensul definit in 3.1.17, de exemplu, camion 34.19 amestec cantitate de beton proaspat produs intrun singur ciclu de amestecare discontinua, sau cantitate descarcaté In timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continua 3.4.20 sala Cantitatea de beton transportata In-un vehicul st continand unul sau mai multe amestecuri 34.24 livrare ctiune de livrare de beton proaspat de calre producator aditi produs adugat Th beton in timpul orocesulul de amestecare, in cantital! mici raportate le masa cimentului, pentru modificarea proprietatilor betonului proaspat sau intieee 3.4.23 das fraterial mineral fin divizet utiizet Tn beton pentru imbundtéjirea unor proprietét! sau pentru ai conferi proprsil speciale. Acest cod de practcd trateazS dou tipuri de adaosuri minerale: PrMjeosur considerate practic inert (tip I = adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip I). 3.4.24 agregat - material mineral granular apt de a fi utlizat in beton, Agregatele pot fi naturale, artifciale sau reciciate plecand de la materialeleutlizate anterior in construc 3.1.25 agregat curent ‘agregat avand dupé uscare In etuvé, o mas volumicé > 2000 kg/m? gi < 3000 kg/m* determinaté conform SR EN 1097-6 3.4.26 agregat usor agragat de origine minerala avand dupa uscare In eluvé, 0 masé volumicé < 2000 kg/m’, determinatd conform SR EN 1097-8, sau o masa voluric’ in vrec < 1200 kgim®, daterminata conform SR EN 1087-3 34.27 agregat grew agregat avnd dupa uscarea in etuva, o masa volumicé 2 3000 kg/m?, determinata conform SR EN 1097-8 3.4.28 ‘ciment (llant hidrautic) ‘material mineral fin m&cinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeazé o pasta care face priza si se Intareste prin efectul reactilor si proceselor de hidratare, gi care dupa intarire, Ts| pastreazé rezistenia si stabiltatea chiar gl sub apa 3.1.29 Confinutul total in apa ‘apa adéugaté, plus apa continuta in sila suprafata agregatelor, plus apa din aditivi si adeosurl utlzate sub forma de Suspensii si apa rezultata din adéugare de gheat’ sau din Tnedizire cu vapor 3.41.30 continutul de apa eficace iferenta intre cantiatea totalé de ap continuté in betonul proaspat si cantitatea de apa ce poate fi absorbitd de agregat at raport apa eflcacolciment aport de masa intre cantitatea de apa eficace si cantitatea de ciment din betonul prosspat 3.1.32 rezistenté-caracteristicé veloare-ezistent& sub care se pot situa 5% din populatia tuturor rezuitatelor determinariior de rezistenté posible ale volumului de beton considerat. 34.33 aer antronat bile de aer microscopice incorporate intenfionat in beton cénd se face amestecarea de obicel prin ulizarea Raed tensioactivi: bulele sunt practic sferice gi diametrul lor este in general cuprins intre 10 um si um 3.4.34 aer oclus. Soluri de aer in beton care nu sunt create intentionat 3.4.98 santier ‘@mplasamentul unde este realizata lucrarea de constructie 13J = 3126) specificatie sintezé finala de cerinte tehnice documentate transmise la producator in termeni de performanté sau de compozitie 3.4.97 elaborator de specificatic persoand fizicé Sau persoand juridicé care stabileste speciicatia betonulul proaspat si intr } 3438 producator persoand fizicé sau persoand juridicd producatoare de beton proaspat 3.1.39 utilizator persoand fizic& sau persoana juridicd utllizatoare de belon proaspat pentru execuia unel construc{ii sau @ unul element 3.4.40 | durata de viata perioada de timp In care comportarea betonului in structura rémane la un nivel compatibil cu cerinjele de performanté ale structur, daca aceasta este corect inretinuta 3.41 | incercée initiale | Tncercare sau incerc&ri de verificare, inainte de inceperea productiel, atunc| cénd un belon nou sau o familie. | now’ de beton trebule s8 fie formula, pentru a salisface toate cerintele specificate, in stare proaspaté ca st in stare intarita 3442 ingeredii de identificare Incereat pentru & determina daca amestecurile sau garjele selectionate aparfin unei populafii conforme 3.1.43 i Incercari de conformitate Incercdri efectuate de producator pentru a evalua conformitatee betonulul 3.4.44 evaluarea conformitafi | examinarea sistematica a gradulul de satisfacere de oatre un produs a carinjelor specificate 3.4.85; acfiuni datorate mediulul inconjurstor acfiuni fizice si chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonuiul, armaturior sau insertilor metalice gi care nu sunt considerate ca incércari la prolectarea structuril confirmare prin examinare de dovezi objective a satisfacerii cerintelor specificate 3.1.47 beton autocompactant beton @ cérul consistenta a fost modifica prin ulizarea de acitivi special, la valori mar ale fuiditati fara @ prezenta sagregare si care poate fi pus in opera fara a fi vibrat 3.4.48 confinut de parti fine cantitate total de parti fine exprimata in kg/m*, calculatd ca suma a cantitatii totale de ciment si cantitatil de particule cu cimensiuni mal miei de 0,125 mm provenind de la agregate si adaosur 3.1.49 clasd de expunere clasificare a contiiilor de mediu fizice, chimice si mecanice 1a care poate fi expus beionul gi care pot influenta in timp suprafata betonulvi, structure sa gi'seu arméiturile. Aceste tipuri de acfiuni nu constituie ipoteze de Incércare In proiectarea structurala 4 a EE RErer 3.1.50 apa reziduala/reciclata 2p rezultaté Th urma producerii betonuiul si care poate fi refolosté la prepararea acestula 3.4.51 report apa/ciment raport dintre cantitatea totala de apa si continutul de ciment din betonul proaspat. | 3,2 Simboluri si prescurtai x0 CClasa de expunere pentru absenje riscuul coroziuni sau ata xe. Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare x0. CClasa de expunere pentru riscul de coroziune prin clorur altele decat cele din ana de mare xs. CClasa de expunere pentru riscul de coroziune de clorur din apa cle mare | XP, (Clasa de expunore pentru ataeu prin Inghet-dozghet XA. Casa de expunere pentru atacu de origine chimicd XM. Casa de expunere pentru atac mecanic (abraziune) | dela St pan’ laSS Clase de consistenta dup tasare dola VOpand la V4 Clase de consistenta dup incercarea Vebe dela. CO péné ja C3 Clase de consistenta dupa indicate de compactare dela Ft pénéla FS Clase de consistenjé dupa diametrul incercélr da réspandire Out. Clase de rezistonts la compresiune in cazul belonul normal §! grew Loud. Clase de existent la compresiune in cazul betonuui ugar lace Rezisten(s caraciristcs ls compresiune @ belonului determinaté prin Incercerea eprevelelor lines ba Reazistanta la compresiune a betonuli determina prin Incercri pe epruveleclinctice fine Reziston(e caractritca le compresiune dtarminata prin Incerc&rl de epruvele cubice feat Rezistonia la compresiune a bstonuiu determinata prin ncercér pe epruvetecutice kn Reristenla medi la compresiune a betonui fore Rezistente metie la compresiune a betonuli a (2) le ts Rozullat al incercél individuele de reisten la compresiune a betonuiui f Rezistontacaracteristicé la tractiune pin despicere@ betonulu fn Rezistenfa metie a tragjune prin despicare a betonui fe Reautatalincercarindividuale recstntel a recjune prin despcare a baton o. Clase de densitate pent betonul user Daas Dimensiunea nominal maxima a agregatlui grosier cEM.. Tip de ciment conform seri SR EN 197 ° Esimerea aboerl standard 8 une popula 8 Abatorea standard a n rezuitate de Incercar consecutive Noa" Nivel de ealtate eccentabil (a se veces |SO 2888-1) we? RRaport apaleiment k Fctor care tine seama de activtatea unui adaos de pI | e Divziunes solide verlcare @ echipameniuii de cantare | m Sarcina exercitala asupra echipamentului de céntarire A Numar Tn stendardul romén care @ prelual varienta englezdi a ISO 2859-1, simbolul pontru nivelul de calitate acceplabil este aaL. Pentru aplicalt nationale se poate utiliza simbolul al. 164 Clasificare 44 Clase de expunere in functie de actiunile datorate mediulul inconjurator ‘Acfiunile datorate mediului Inconjurétor sunt clasificate in clase de expunere si sunt date in tabelul 1 Exemplele sunt indicate cu titulinformativ. 41.4 Semnificatia claselor de expunere Standardul SR EN'206-1 defineste diferte clase de expunere tn functle de mecanismele de degradare ale betonului, Notatia utlizata pentru identifcarea acestor clase este formata din doua litere go off Prima itera este X (de la eXposure In limba englez8) urmati de o alta care se referd la macanismul de | degradare considerat, astfel : ‘Ce la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Sait (Sare pentru dezehet) S de la Seawater (Apa de mare) F de la Frost (Inghet) | ‘A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) IM de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) A doua litera este urmaté de o cilfrd care se referd la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM) NOTA - Alegerea classlor de expunere depinde de cetintele in vigoare Ia locul unde betonul este utiizal. Accastd clesiicare de expunerl nu exclude iuarea in considerate a condiilor pariculare existente la locul unde betonul este Ulizal, sau apiceres de masurl de protect precum utiizarea de ofel inoxidabil sau alt metal rezistent la coroziune, si ullizarea de ecoperi prolectoare pentru beton sau armatur. Betonul poate fi supus Ia mai multe din acunile descrise fn tabelul 1, tn acest caz, condiile de mediu Inconjurator le care el este supus, pot s& fie exprimate sub forma de combinaifi de clase de expunere. Pentru un element de structuré indicat, diferte suprafete de beton pot fi supuse ta actiuni ale mediulul diferite, ‘Tabelul 1 ~ Clase de expunere | Denumirea Descrierea Exemple informative nustrand | classi medivlui inconjurator alegerea claselor de expunere “Nici un fisc de coroziune sau atac Baton simplu gi fara piese metalios inglobate. Toate expunetile, cu exceptia x0 caanriior da tnghotdeagheh, de Beton de umplutura / egalizare abreziune gi de atac chimic 2 Corozunea datorata carbonatari ‘Cand betonul care confine armaturi sau plese metalice Inglobale, este expus la aer §) umidiate, expunerea trebuie clasfficaia in modul urmator: NOTA ~ Conditla de umictate lusta in considerare sunt cele din betonul ce acoperd armétrile sau piesele | metalice inglobate, dar in numerosse cazuri, aceasta umiditato poate fi considersti c& reflect umictatea ‘ambianta. In acest c3z, 0 clasficare fondald pe cifente medli ambiente poate fi acceptablé. Situalia nu poste faceeas! dacd exisid o batieré intre beton si mediul sau inconjurétor (acoperirea betonuii cu un material de | protecte). Beton In nteriorul dédinlor unde gradul de umisitate a mediulul amblant este redus xe1 Uscat sau permanent umed (inclusiv bucétérile, bBlle si spalstorile clédirlor de locuit) Beton imersat permanent in apé ‘Suprafele de beton Tn contact cu apa pe {ermen lung (de exemplu elemente ale xe2 Umad, rareor uscat rezawosrenn de-apa) Un mare numar de funda Baton in interioral d&irior unde . Lmicitatea meciului ambiant este medic xC3 Umiditate moderats sau ridicata (bucdtarii, bai, spailatoris rofesionale altele decdi cele ale cladior 16Denumires clasel Descrierea Exemple informative lustrand medlulul inconjurator alegerea claselor de expunere. Ge Tocuity Baton la exterior, Inséila adpost de Intempetii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise) xc. Alternanta umiditate ~ uscare 3 Corozunea origi expunere sunt NOTA Ince p decat cea marina, contingnd cloruri dupa cum urmeazé: datorat® clorurllor avand alta origine decat cea marina. Cand betonul care confine armaturi sau plese metalice inglobate, este In contact cu apa evand ale |. inclusiv cin sérurile pentru dezghetare, clasele de ‘Suprafele supuse contactulul cu apa, dar care nu intré tn clasa de expunere XC2 (clemnte extericare expuse intemperilor) ivesta concitile de umictate, a so vedea de asemenes sectiunes 2 din acest tabel. xot Umiditate moderati ‘Suprafete de beton exouse le clorufl transportate de curenti de aer (de exemolu suprafetele expuse agentilor de dezghetare de pe suprafata carosabilé, pulverizati si transporte! de curenti de aer, la garaje, etc, xp2 Umed, rar uscat Piscine, rezervoare Beton expus apelor indusirele confinénd lorurt x03 Alternanté umiditate - uscare Elemente ale podurlor, ziduri de spriin, ‘expuse stropiil epei contingnd cloruri ‘Sosele, dalele parcajelor de stationare a vehiculelor ‘4 Coroziunea, datorata clorurilor din apa de mare ‘Cénd betonul care confine armaturi sau piese metalice Inglobale, ests pus in contact cu clorunl din apa de mare, sau acliunii aerulul ce vehiculeazé sérurl marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: Expunere la eerul ce vehiculeazé séruri ‘Structuri pe sau in apropierea litorelulul (agresivitatea atmosferic’ marina & Atac din ing zone supuse stropirii sau cet xst marine, insé nu sunt in contact direct cu | acfioneazé asupra consirucilor din beton, ape de mare beton armat pe o distanta de circa 5 km de tam) [sz Tmersate in permanenta Elemente de structuri marine = Zone de variafie a nivelLiui pal WBA, |e ernente de structur marine hn jezghet cu sau fara agen{i de dezghe nd betonul este supus la un atac semnificallv datoret ci med, dlasele de expunere sunt urmatoarele: tare, idurilor de Tnghel-dezghey, aluncl cand este Saturafie moderat cu apa feré agent ‘Soprafele verticale ale betonulal expuse Ta at de dezghetare ploaie sila inghet , ‘Suprateje vericale ale belonula cin lucr& xF2 Sheers era & 2P8. cu ADeRT | utlra expuse la Inghet gl cuenfor de aer ce vehiculgaz’ agan|i de dezghetare ra Saluraiie pulemicé cu aps, fae agent’ | Suprafeje orizoniale ale belonulul expuse de dezghetare la ploale gs inghet Sosele si tabliere de pad expuse a agen de cezahetr acuane i de. | Suprafetelo vertical ale betonului expuse Saturatie putericé cu apa, cu agent de xF4 la inghet si supuse cect stropii cu egen dezghelare sau apd de mare ta oper "i Zonele siructutior marine expuse la nghet 81 supuse stropiri cu agent de dezghelare Rise chi 7 Cand betonul este expus la alae chimic, care suivine din soluni naturale, ape de supralala si ape subterene, clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografic&, in consecint& se aplica clasificarea valabilé pe locul de utlizare a betonului. NOTA - Un studiu special, poate fi necesar pentru delerminaraa clase! d= expunere adeavate in medi ‘nconjuratcara, In sitvaile urmstoare:‘Denumirea Descrierea Example informative Tust i clasel mediului Inconjursitor slegerea claselor de expunere = nu se tncacreaz3 fn limitele din tabelul 2; | = contine aite substante chimice agresive; ‘901 sau apa polusta chimic; + prezintd o vitez4 ridicata a apel de scurgere, In combinaile cu anumite substanje chimice din abelul 2. ‘Mediu inconjurator cu agresivitate eal chimica slaba, conform fabelulul 2 so Mediu inconjurator cu agresivitate chimicé moderaté, conform tabelului 2 ma Mediu inconjurator cu agresivitate chimica intens’, conform tabelului 2 7 Solicitarea mecanica a betonului prin uzuré Daca betonul este supus unor solicitari mecanice care produc uzura acestula, atuncl acest tp de expunere poate fi clasificat dup’ cum umeazé: Elemente din incinte industriale supuse la | al Sore eae ene Circulatia vehiculelor echipate cu anvelope Elemente din incinte industriale supuse fa | xM2 Solictare intensa de uzura circulaia stivuitoarelor echipate cu | anvelope sau bandaje de cauciuc Elemente din incinte industriale supuse 1a ' Circulaja stivuitoarelor achipate cu xM3, Solicitare foarte intensé de uzura pendejo de elastomer / metalce sau masini cu genile NOTA 1 - Pentru caracterizarea expunerii botonului este necesara in general cambinerea mal multor clase de expunere, Intabolul 1a so prozinté exemple de astfel de combinafi. NOTA 2 - Cand betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenti agresivi in stare gazoasé gi solid, clasificarea se face dupa cum se indica in anaxa |. In acest caz, cerinjele privind malerialele componente $i betonul sunt prevézute Th documentul Jnstruciuni tohnice pentu protectia elementelor din beton armat | beton precomprimat supraterane in medi agresive naturale gl industriale,indicatlv C170, Tabelul 1a - Combinatil de clase de expunere Expunere Combinati de clase de expunere [Besariere Exemple NAT BAT TBP Interiorul ciddiror cu destinalle de Tooult | La interior es x0 xe Ta exterior | Fara inghet Fundall sub nivelul de inghet XO. XOZ Cu inghet dar fara Contact eupoaia | Garaje deschise acoperte, pasa, te | XF1 xc3 + XF1 angi si contact cu | Elemente exterioare expuse la ploaie | XF1 XC4+ XFA Ines Element se asus rere vanannrs | ROSE | agent! de dezchelsr® | Veriicale (zona de STOpTa Xa Fas XDS+ XC4 | ‘iedia marin ard contact cu_apa de mare (aeru marin pana le 5 hm de coast) Elemente exterioare ale construciilor f cue expuse ploii In zonele itorale eae cee Net aee Frases crap ae | mers Elemente ucla sb ap 7a 008) Elemente supuse XF4+XA2 XC4+ XS3+ XF4+ stropit Peretii cheiurllor on bane ® Beton nearmat ® Beton armet Beton precomprimat | 18=_——_ ‘Tabelul 2 - Valorile limits pentru clasele de expunere corespunzatoare Ia atacul chimic al solurilor naturale si apelor subterane —_————————— Medile Inconjurétoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri gl ape sublerane naturale Jao temperatura apé/sol cuprinsa intre 6 °C si 25 °C si in cazurile in care viteza de scurgere a apel este sulident de mic& pentru afi considerata th condi statics ‘Alegerea claselor s¢ face in report de caractersticile chimice ce conduc la agresiunea cea mal intensé. ‘cand cel putin dou’ caracteristici agresive conduc la acesasi clas, mediu Inconjurétor tebuie clasficat jn lasa imediat supetioaré, daca un studiu specific nu a demonstrat c& acesta nu este neceser. Wetode de Ceractaristicl ‘ncerceiri de xa XA2 xAS cchirice roan ‘Ape de suprafata si subterane 80.4, mal SR EN 196-2 2200815600 __| > 600si<3000_| > 20001 < 6000 pH SR ISO 4316 £65312 55 $5592.45 2458240 CO; agresiv, SR EN 13577 218 sis40 >40 gi < 100 > 100 pand la mgl saturate NHe', mgf SRISO 7150-1 sau] > 18 si < 30 > 30 si <60 > 60 sis 100 SR ISO 7150-2 Ma’, maf! SR ISO 7980 2300911000 | >1000si<3000 | >2000 pandla saturatie Sol Jsoa, mgikg*, SREN 196-2" | > 2000 si < 3000" | >3000° si < 12000 | >12000° si <24000 total Aciltate, mike DIN 4030-2 > 200 Nu sunt intinite in practica Beumann Gully * Saluileeriloase a céror permebiltato ese inferloar’ la 10° mis, pot s& fe clasate Intr-o clasa inferloar * Meloda de Incorcare prevede extractia SO,” cu avid clorhidre; alemally oste posibil de a proceda la aceasta cextractie eu apa, daca aceasta este admis pe looul de utiizare a betonulu * Limita trebuie 58 rémm8na de la 3000 mg/kg pan la 2000 mg/kg In caz de risc de acumulare de ioni de suifat in bolo datorité alternante peticadelor uscale si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilaré NOTA.- Valorie limita pentru clasele de expunere coraspunzatoare atsculu chimic 8 paménturilor naturale sl apelor ‘subterane indicate In tabelul 2 se aplica gi apelor supraterane in contact cu suprafata betonulul. 4.2 Beton proaspat 424 Clase de consistent’ Tabelele 3, 4, 5, si 6 sunt aplicabile in cazurile in care consistenta betonului este clasificata. NOTA Nu exist rela directs inre clasele de consistent indicate in tabelele de la 3 pnd fa 6. In anumite cazus farlculere, consistenia poate de asorienea 88 fle speciicald ca medie a valorlor prevézule, Peniru beloanele de ‘onsisienje pamant umed, aceasta Inseamna c& un beton cu un confinut redus de ap, studiat pentru a fl compactat Print-un procedeu special nu are consistenta clasficeta. 19RE RT ‘Tabolul 3 - Clase de tasare de la 10 panda 40 de la 50 pana la 90 de ta 100 pand la 150 de la 160 pana la 210 = 220 Tabolul 4 ~ Clase Vebe Vebe ins 231 de fa 30 pana la 24 de la 20 pana la 11 de la 10 pana la 6 de la 5 pana la 3 Tabelul § - Clase de compactare 2148 de fa 1,45 pang la 1,26 c2 de fa 1,25 pana la 1,11 de fa 1,10 pana la 1,04 Tabelul 6 ~ Clase de réspandire Diametru raspandiri inmm Fa $340 F2 de la 360 pana la 410 F3 de la 420 pang la 480 Fa de la 490 pana la 650 FS de la 660 pana la 620 Fe” 2630 42.2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este clastfical dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie s& se fac plec&nd de la dimensiunee nominal’ maxima @ agregatului grosier prezent in beton (Drax), conform SR EN 12620. NOTA - D este dimensiunea maximé a sitelor prin care este doterminati granuiazitates agregatului conform SR EN 12620. 43 Beton intarit 43.1 Glase de rezistenta la compresiune Cand belonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplicé tabelul 7, pentru betoanele de masa volumic’ normal 1 betoanele grele, sau tabslul 8, pentru betcanele usoare. Valoarea fucx este rezistenta caractorstic’ ceruts la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru 51 300 mm inaltime, i valoarea fan este rezistonta caracteristica ceruta la 28 zle, mésurat& pe cuburi de 150 mm lature NOTA - In anumite cazuri partioulare, este posibil de a utilza nivele de rezistenta intermediare in raport cu valorile indicate in tabelele 7 518, dacd acesta este pemis prin nomele de calcul corespunzatozre, ‘(ee vedea nota 8.4.4 20‘Tabelul 7 - Clasele de rezistonta la compresiune pentru betoane de masa volumicé normala si betoane grele | Rezistenfa caracieristics | Rezistenta caracterist Clase de rezistenja | — minima pe clinds minima pe cuburi la compresiune foot fea, Némm® Némm? cao 8 410 | C1215 12 15. | C16/20 16. 20 | (20/25 20 25 C25/30 25 30 C30/37, 30 37 \ 636/45 35 45 | C40/50 40 80 48/55 45 55 | 50/60 50, 60 | C55/67 55. 67 60/75 60 75 C7 0/85. 70 85 80/95. 80) 95 (C90/105 20 405. 100/115 “00 115 Tabelul 8 - Clase de rezistenta pentru betoane usoare Rezistonia caractorialics | Rezistenta caracteristca Clase de rezistenjs | minima pe clings! ‘minim pe cuburt” la compresiune feat ‘oe ist Nima? Losi. 8 2 Loraa 12 13 Lete/i8 16 18 Lozova2 20 2 25/28 25 28 Lc3o/33 30 33 L.c36/38 35 38 Loaoaa 40 44 | Lcas/60 45 50 LC5O/55 50 55 L.c56/60 55 60 | LC6O/66 60 66 \ Lc7orr7, 70 7 | Loaves 80 88 TAs valor pot fr ullizate daca este stabiita gi documeniaia cu precizie sificienta 0 reais cu valorile de referinS pe clini 43.2. Clasele de mas volumica pentru beton ugor Cénd betonul este clasificat dupa masa volumicd, se aplic’ tabelul 9. 24‘Tabelul 9 - Clasificarea masei volumice a betonulul usor [lesete de maséi voumica [Dio T Di2 Dia [p16 bi 20] Inierval.de masé volumic& [= 800 $1 | >100031 | >1200 si | >1400 1 | >1600 1 |>1800 si in kg/m’ 51000, $1200 £1400, 1600 51800. <2000_ NOTA- Masa volumicd betonuti user poate f caracterizaé prin valor specifcate, 5 Cerinfe pentru beton gi metode de verificare 5.1 _Cerinfe de baza pentru materiale componente 5.1.1 Generalitati ‘Materialole componente nu trebuie s8 contin subbstante nocive fn cantitali care pot avea un efect daunstor supra durabiltifi betonulul sau proveaca coroziunea armaturilor, ele trebuie 68 fle apte pentru utilizerea preconizaté a betonult Cand se stabileste aptitudinea gonerala de utlizere a unui material component, aceasta nu indicé o aptitudine In orice situatie gl pentru orice compozifie de beton. Jn betonul conform cu SR EN 206-1 trebule s8 se utlizeze numal materiale componente cu aptitudinea de utllizare stabilté pentru cerinfele speciicate, NOTA - Pentru produsele speciale utlizale dropt componente in betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt acoperite de standards europene, sav cénd un slandard europeen existent nu trateazé aceste produse speciele, sau cénd un ‘Snume component eiferé semnifieaty de standardul european, aptitudinea de ullizare poate f stabil prin STagrement tehnic european care se refera In spocial fa ullizarea materialulul component in beton in conformitate cur SR EN 208-1 * prevedert In vigoare fa locul uncle betonul este uilizat (standarde / agremente nationale corespondente},refertoare la tulllzarea matzraluiui component In beton in conformitate cu SR EN 206-1, 54.2 Ciment Aptitudinea general de utiizare este stabilté pentru cimenturi conform SR EN 197-1. NOTA - Penitu alle cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1 apliludinea generalé de uliizare trebuie 88 se fac pe baza prevederilor eltor slandarde europene de cimentur! in vigoare, 2 standardelor nationale SR 3017, SR 7055, STAS 10092, elaborate avand in vedere principl §1 proceduri racunoscute care sunt tn conformitate cu standardul ‘SR EN 206-1, Pentru loate cimenturle pentru care nu existé experienta de ullizaro In beloane tn tar8, folosirea ecestora se va faca numai pe baza unor razullate ale cercetélor experimentale prin care s8 se demonsireze comportarea betoanelar Is cifente tipur de soit fzico-mecarice si de mediu. 5.1.3 Agregate Aptitudinea generala de utilzere este stabil pentru = agregate de masa volumicé normala gi agregate grele conform SR EN 12620; + agregate ugoare conform SR EN 13055-1 NOTA - Utiizates agregatelor din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 " Agrogate cin materiale nelegale sau legate hidraulic peniru utlizare in ingineria civil g! In construct de drumuri” gi pe baza agrementelor tehnice pentru domenil de utlizare a agregatelor care nu fac obiectulstandardulu. 5.1.4 Apa de amestec Aptitudinea generala de ullizare este stabilité pentru apa de amestec si apele de spalare recuperete de la productia betonului, conform SR EN 1008. 51.5 Aditivil Aptitudinea general este stabilté pentru aditivi conform SR EN 934-2. NOTA. Compatibitstes aditvlor cu cimenturile utlizate trebule veriicaté prin incercari preliminare. 5.1.6 Adaosurile (Iinclusiy filerele minerale si pigmentii) Aptitudinea general de uilizare ca adaos de tip | (a se vedea 3.1.23) este stabilta pentru: 22= filere conform SR EN 12620; - plgmentii conform SR EN 12878. Aptitudinea generala de utilizare ca acaosuri de tip Il (a se vedee 3.1.28) este stabilita pentru: ~ cenugi volante conform SR EN 450; - silicea uitrafina conform SR EN 13263. 5.2 Gerinfe de baz pentru compozitia betonului 5.24 Generalitati Compoziia betonulul si matetialele componente cu propista specificate sau cu compoziiia prescrisa trebuie sé fie alese (a se vedes 6.1) astfel Incat s& salistac8 cerintele specificate pentru betonul proaspat si Inti, incluslv consistenta, masa volumic&, rezistenta, durablltatea protectia contra coroziuni a pieselor din fel inglobate, tinand seama de procedeele de productie si metoda prin care se intentioneaza si se execute lucrétie de beton, nd acestea nu sunt precizate in specifcatie, producdtoru| trebule s& selectioneze tipurile si casele de materiale componente dintre cele a céror aptitudine de utllzare este stabité pentru conditile de meciu specie, NOTA 1 - Daca nu existé prescriptilcontrare, compozitia betonulul trebuie slabilté astfel inc s& se reducé le minimum fenomenele de segregare ¢! se separare a apal cin betonul proaspal NOTA 2 - In general propretijile cerute sle betonului peniru utiizarea ini-o stuciuré, nu sunt atinse decét respectind procedutle de executie ale betonul proaspat pe locul de utlizare, De asemenes, suplimentarfalé de condiile previzute {in acest cod de practicé este necesar ca, inainte de a elabora specticaliabeianuiuitrebuie luate in considerate cerinsie (eforcare Ia transport, la punerea in oper8, la compaciare, le trtameniul inifal si ulterior (a so vodea ‘SR ENV 13670-1 sau alle standarda pertinente). Aceste cerinje sunt adesea independente. Daca toate aceste cerinte sunt saliscute,diferenjle dintrecalitatea belonuiui din strucuré sl cea a epruvetelorstandardizate de inceral, sunt lute in considerafe prin coeicientul partial de siguranta al materiaiiui (a se vedea SR EN 1892-1-1). Pentru betonul de compozitie spectficata intr-un standard, specificarea compozitiei este limitaté la: + agregatele neturale de mas8 volumic& normal; adaosutile in pulbere cu conditia ca acestea 88 nu fie luate in consideratie la calculul dozejulul in ciment si al raportului apéi/ciment; = dozajul minim de ciment, in conformitate cu tabelele F.1.1 gi F.1.2 (anexa F), - tipul cimentulul, tn conformitate cu tabelele F.2,1, F.2.2, F.2.3 si F.2.4 (anexa F);, + adtivi, cu exceptie adilivilor antrenori de aer: + compozitile ce indeplinesc criteile pentru efectuarea incercérilorinliale descrise la A.5 din anexa A. NOTA 3 - Prescriptite valable pe locul de utlizare pot enumera tipuile si clasele de materiale componente a cdror plitude de utlizare este stabllta avand In vedere condiie locale de medi inconjuralor. 5.2.2 — Alegerea cimentului Cimentul trebule ales dintre cele a c&ror aptitudine de utilzare este stablta, lund in considerate: = tehnologia de executare a lucréi; - utizarea finalé a betonului, ~ conditile de tratare (de exemplu tratament termic); - dimenslunile structuri (dezvalterea calduril de hidratare): - agresiunile mediiulul Inconjurator la care este expusd structura (a se vedes 4.1); - reactvitatea potenfialé a agregatelor faté de alcalile din materiale componente. NOTA. Anexa M (informativa) prezinta recomandér generale pentru alegerea unul anumit tp de ciment 523 Utilizarea agregatelor Zone de granulozitate recomandate pentru preperarea betonuiui sunt prezentate Tn figurile L.1, L.2, L.3, L4, LS din anexa | pentru diferite dimensiuni nominale maxime ale agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si O/63 mmn, 5.2.31 Generalitati Tipul, dimensiunile si categorile de agregate privind de exemplu, aplatizerea, rezistente la inghet-dezghet, abraziunea, rezistenfe, confinutul de fin, etc. trebuie sf fie selectionale tinand seama de: + tehnologia de executare a lucrétil; - uillzarea finald a betonulul, - cerinfele de mediu inconjurator la care va fi supus betonul; - toate cerinfele pentru agregatele aparente sau agregatele pentru belonul decorativ. 23Dimensiunea maxima nominalé superioara a agregatulul (Oma, trebule selectionata tinand seama de 0.45; k = 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC si XF, unde k= 1,0 Cantitatea de (ciment + k x praf de sillos), nu trebuie sa fie inferioara cerinfei privind dozajul minim de iment, pentru clase de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2). Continutul minim de ciment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 ka/m*, th betoanele destinate a fi utlizate In clase de expunere pentru ‘care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m*. 5.2.5.3 Conceptul de performanta echivalenté a botonulut Conceptul de performanté echivalent8 a betonului permite modificari ale cerinfelor enunfate In acest cod de Dracticé, in ce priveste continutul minim de ciment i raportul maxim apéi/ciment in cazurile in care un adaos 25specific este utlizat cu un ciment specific avand clar definite si documentate, caracteristcle pentru flecare sursé de fabricate, Conform cerinjelor de la 5.2.8.1, trebuie demonstrat, c& betonul are performanfe echivalente cu ele ale belonului de referinta, in special in ce priveste comportamentul acestula la agresiunile mediulul inconjurstor si durabiltatea sa , conform cerinfelor pentru clase de expunere la care se referd (a se vedea 5.3.2) ‘Anexa E prezinta principile de evaluare 8 conceptulul de performanta echivalentd a betonulul. Cand betonul este confectionat dupa aceste proceduti, el trebuie supus unel evaluéri continue, findind seame de variatile cimentului si edaosuii Valabiltatea conceptului de performants echivalenté a betonului este stabillt8 daca cerinfele mentionate mal sus sunt respectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1). 5.2.6 Utilizarea aditivilor Cantitatea total de aditivi eventual ullizat) nui trebule s8 depageascé dozajul maxim recomandat, de producétorul de aditivi gi nu trebule s& fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment, n ‘faré de cazul cénd s-a stabilt inluenja unui doza) mai ridcat asupra performantelor si durabil!i betonuiul, Wt-o parte din apa de Aditviiutlizati in cantitate inferioaré la 2 g/kg ciment nu sunt admisi decat disperser amestec. Dacéi cantitatea totalé de adiiv ichid (In soluie), este superioard ta 3 1/m* de beton, confinutul sau de apa trebuie luat in considerate la calculul rapertuldi epa/ciment Cand sunt utiizai mai multi aditivi, compatibiltetes lor trebuie verficaté atunci cand se efectueazé Incercaileinfjale NOTA - Betoanele de consistonja 2 S4; V4; C3 seu 2 FA true fabricate cu adltivi putemic reductori de apa sau cu superpiasiifiang. Betoanele trebule sa fle preparate cu aditivi. Condiifile de utlizare a aditivlor sunt prezentate in tabetul Ze. Tabelul 2a ~Conditii de utilizare a aditivilor NV] Tip beton,tehnotoate si condi de turnare | __Acltv recomandat Observati | Setoane de redistentd avand asa ar Dupa caz: cuprins& inte C.8/ 10 gl C:30 / 37 inclusiv ‘Superplasiiant Betoane supuss la nghet ~ dezghet 2 | repetat “Antrenar de eer Bupa ca Reducétor de ap / = Intens reducator de 3 | Betoane cu permeablitate redust eae canneries = Impermeabilizator Dupe caz = 14. | Betoane expuse in condi de agresivitate | Reducdtor de ap / = intens reducdtor de intensé foarte intonsa plastfiant apa/superplesifiant “inhibitor de coraziune 7 | Batoane execitate moncliavand case | Superplastfiant/ intens 20.35/45 reducdtor de apa 6 _| Betoane fice Superplastiiant Baioane masive 5 5 7 | Becen crn pinttrcogtseaete | Mtl sueriastnt (eutocompactante) lsh Trfaraetor Ge prt 8 | Betoane tumate pe timp célduros superplastifient _ (Plastliant) 9 | Betoane turnate pe timp friguros oot tet ce ae | 7p | Betoane cu redstenje marila fermene | Accelerator de inigrire Tera scurle clorur 65.27 Continut de cloruri Pentru continutul maxim de clorur al agregatelor se considers urmatoarele limite: | - maximum 0,15 % pentru beton fr armaitura sau alte piese metalce inglobate ‘maximum 0,04 % pentru beton armat si cu piese metalice inglobate ~ maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. Pentru cimentul CEM Ill continutul de clor trebuie si fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de betoane. Conjinutul de cloruri a unui beton, exprimat ca procent de masa al ionior de cloruri fata de masa cimentului, trebuie 88 nu depaseasca pentru clasa selecfionata veorile date in tabelul 10. | Tabelul 10 ~ Continutul maxim de clor din beton | Continutul maxim Utlizarea betonului Clasa de clorurt’ | da Cr raportat la ontinut masa cimentulu® Beton care nu confine armaturi de ofel, sau alte piese cl 4.0 1.0% meiaice Inglobate (cu oxceptia pleselor de ridicare rezistonte la coroziune) Beton continand armaturi de ojel sau plese metalice Cl 0,20 0,20% | inglobate cl 0,40 0.40% Beton continand armaturi de precomprimare de ofe! cl 0,10 0,10% C1 0,20 0,20% * Pentru uilizare specific’ @ betonulu, clasa de utlizare este In functie de pravederile valabile pe lacul da utiizare a betonuiti | * Gnd sunt utiizate edeosuri de tip I! si sunt luate fn calculul confinutulul de ciment, atunel continutul de corur este exprimal ca procent din maseionlr clr fal de masa de clment pus mas totals @ edaosuror care sunt late in [ considerate CClorura de caleiu si activi pe baz de clorur, nu trebuie ulizati in hetonul ce confine © armatura de ojel,o | ‘rmaturé de precomprimare de otel, sau plesé metalice inglobate. Peniru @ determina continutul de cloruti din beton trebule calculaté suma_contibutilor materallor componente, cu ajutorul uneia dintre metodele urmatoare sau prin combinarea lor: + Galculul bazat pe continutul maxim In cloruri al componentlior dacd este stabilt prin standardul de component sau cel declarat de catre producsitor pentru fiecare dintre materialele componente: 7 galculul bazat pe continutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma medillor ultimelor 25 determing a confinutului de clorur, majorat de 1,64 or abiaterea stendard pentru flecare constituent maxims nu este standardizaté sau declarala 5.2.8 Temperatura betonulul ‘Temperatura betonului proaspat nu trebule 84 fie mai mic de § °C in momentul livrari, {hn general temperature betonului proaspét nu trebuie sé depaseascd 30°C in cazul in care nu au fost late | masuri speciale pentru a se asigura ca depasirea ternperaturil peste 30 °C nu va avea consecinte negative | supra calitétil betonului intarit (de exemplu incercairl prealabile prin utlizarea unui aditlv int&rzietcr). | NOTA - Aceasta ultima motada se aptca in special agregatelor extrase din mare, peniru eazurlle in care valoares in cazul tn care temperatura aeruui este situaté inte + 5 °C si~ 3 °C, temperatura betonuli nu trebuie she ‘mai mica de + 5 °C. in cazul In care dozajul de ciment este mai mic de 240 kkgim* sau daca se foloseste ciment cu calduré de hidratare redusé (de exemplu de clasa 32,5 N) temperatura betonuli trebuie sf fe mal mars de + 10 °C la locul de punere in opera 27 [ieesseerssgeee co ne EER