Genul Shigella

I. DEF : Genul Shigella include bacili Gram-negativi, imobili, nesporulati,

necapsulati, oxidaza-negativi, lactoza negativi. Shigella spp. nu apartine
florei normale intestinale.

Pe baza structurii antigenice au fost diferentiate 4 subgrupe (A-D) :

A. Shigella dysenteriae (10 serotipuri)
B. S. flexneri (6 serotipuri)
C. S. boydii (18 serotipuri)
D. S. sonnei (1 serotip cu 2 faze)

II. HABITAT
- Germenii se pot gasi in intestinul si scaunul omului bolnav.
- In functie de anumite conditii, shigella se pot izola din apa, alimente sau de pe
obiecte.
- Pot fi transmise prin intermediul mustelor

III. CARACTERE MORFOTINCTORIALE

Sunt bacili Gram-negativi, imobili, cu dimensiuni de 2-3 nm, necapsulati, nesporulati

IV. CARACTERE DE CULTURA

- Cresc pe medii simple si produce colonii de tip S.
- Pe mediile cu lactoza formeaza colonii de tip S, lactoza-negative.
- Pentru izolare din materiile fecale sunt utilizate medii selective

V. CARACTERE BIOCHIMICE
- Sunt germeni aerobi facultativ anaerobi, glucoza-pozitivi fara producere de gaz,
lactoza negativi, nu produc H2S, ureaza-negativi, indol-negativi, imobili

VI. REZISTENTA FATA DE FACTORI FIZICI SI CHIMICI

- Shigellele sunt inactivate in 10 minute la 50-60 C
- Pot rezista : in praf uscat circa 10 zile, pe lenjerie peste 2 saptamani, in ape
circa 9 zile, in alimente 1-2 saptamani, iar in gheata pana la 2 luni

VII. STRUCTURA ANTIGENICA

- Subgrupele sunt divizate pe baza structurii antigenului O
➔ Subgrupul A - 10 serotipuri, cel mai patogen fiind tipul 1 - Shigella shiga
(elaboreaza si o exotoxina termolabila, cu structura proteica)
➔ Subgrupul B - mai multe tipuri si subtipuri serologice
➔ Subgrupul C - 15 serotipuri
➔ Subgrupul D - o singura specie in 2 faze distincte antigenic
VIII. RASPUNS IMUN
Infectia cu Shigella spp. duce la stimularea RIU, cu aparitia de Ac care nu confera
protectie. Aparitia de Ac locali de tip IgA ar putea avea o utilitate in prevenirea
infectiei.

IX. CARACTERE DE PATOGENITATE. PATOGENIE. AFECTIUNI PRODUSE

➔ Shigella este patogena prin multiplicare si invazitate. In cazul serotipului 1 este
implicata si toxigeneza
➔ Infectiile cu Shigella spp. sunt deobicei limitate la nivelul tractului intestinal
➔ Dizenteria poate aparea dupa ingestia a numai 100 de bacterii, care se
localizeaza, multiplica si invadeaza epiteliul intrestinal (pot aparea abcese la nvl
intestinului gros, ileonului terminal, abcese care evolueaza spre ulceratie,
necroza, hemoragie)
➔ Dupa o perioada de incubatie de circa 2-5 zile, in cazul unei dizenterii tipice apar
brusc febra, diaree apoasa, dureri abdominale intense.
➔ Ulterior se elibereaza scaune ft numeroase (20-40 pe zi), nefecaloide, cu mucus,
puroi si sange, insosite de colici intestinale
➔ Starea generala se inrautateste si principala problema ca si in cazul altor diarei → de
pierderile hidroelectrolitice si instalarea unui sindrom de deshidratare acuta
➔ In lipsa tratamentului corespunzator evolutia poate fi fatala

X. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR
➔ Diagnosticul este bacteriologic si trebuie facut de urgenta datorita implicatiilor
atat pt pacient cat si pt sanatatea publica in cazul unei dizenterii
➔ D.p.d.v macroscopic materiile fecale pot fi in cantitate mica, continand mucus,
puroi si sange
➔ Recomandam recoltatea si cultivarea in special a fragmentelor care contin
mucus, puroi si sange
➔ Transportul trebuie realizat rapid, dar este recomandat sa facem insamantarea
la patul bolnavului ( daca nu poate fi realizata, se recomanda folosirea unui
mediu de transport - mediul bacteriostatic Cary-Blair)
➔ O alta varianta de recoltare - sonda Nelaton introdusa in colonul sigmoid
aspirand cu ajutorul unei seringi
➔ Examinarea microscopica a produsului patologic include :
- realizarea unui proparat proaspat intre lama si lamela
- un procent peste 75% PMN, insotit de prezenta hematiilor, este sugentiv pt
dizenteria bacteriana

XI. EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE SI CONTROL

- sursele principale sunt reprezentate de omul bolnav, simptomatic sau nu
- calea de transmitere este fecal-orala (maini murdare, muste, mancare, materii
fecale), insa transmiterea poate avea loc si prin contact sexual
- sunt afectati cu pregadere copiii cu varsta mai < de 10 ani
- prevenirea dizenteriei se realizeaza prin controlul sanitar al apei, masuri
corespunzatoare de indepartare a deseurilor, izolarea si tratarea corecta a
 pacientilor, dezinfectia obiectelor care ar putea fi contaminate si prin educatie
pt sanatate

XII. TRATAMENT
- include re-echilibrarea hidroelectrolitica si administrarea de medicamente
antimicrobiene ( ex:ciprofloxacina, ampicilina/amoxicilina etc)
- dizenteria bacteriana este una dintre putinele forme de boala diareica acuta,
care trebuie tratata cu antibiotice sau chimioterapice
- antibiograma a devenit necesara datorita aparitiei tulpinilor rezistente
- nu se vor administra medicamente care inhiba peristaltismul intestinal