CURS TVA

 TEMATICĂ
 Modificări legislative recente:
 HG 864 – de modificarea normelor de aplicare a Codului
fiscal
 Legea nr. 296/2020 și Legea nr. 248/2020– de
modificare a Codului fiscal;
 Ordonanța de urgență nr. 226/2020 – de modificare a
Codului fiscal;
 OMFP 2148/2020, justificarea scutirilor de TVA pentru
livrările intracomunitare de bunuri, exporturi, servicii
legate de exportul de bunuri;
 Controverse legate de aplicabilitatea directă a
Regulamentului 2018/1912
 Implicațiile BREXIT
 MODIFICĂRI LEGISLATIVE RECENTE
 HG 864/2020 pentru modificarea
normelor de aplicare a Codului fiscal
(HG 1/2016) – intrată în vigoare pe data
de 16 oct. 2020
HG 864/2020
 S-a introdus la pct. 79, alin. (141), pentru a
permite ajustarea TVA pentru bunuri de capital, în
favoarea persoanei impozabile, la reînregistrarea
în în scopuri de TVA după ce a avut codul de TVA
anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e) şi h)
din Codul fiscal.
 Sunt avute în vedere ajustările pe care persoana
impozabilă a fost obligată să le efectueze în
perioada în care codul de TVA era anulat, întrucât
aceasta nu este o perioadă fără drept de
deducere întrucât aceste persoane au avut
obligația plății TVA pentru operațiunile efectuate.
HG 864/2020
 S-a abrogat alin. (4) al pct. 83 din norme în vederea
respectării hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în
cauza C – 388/18, potrivit căreia cifra de afaceri ce
servește drept referință în scopul aplicabilității regimului
special pentru întreprinderile mici trebuie stabilită pe baza
tuturor sumelor, exclusiv TVA, încasate sau care urmează a
fi încasate de persoana impozabilă, independent de
modalitatea în care aceste sume vor fi efectiv impozitate.
 Astfel, persoanele care livrează bunuri second-hand sau
prestează servicii turistice, nu vor mai calcula cifra de
afaceri pentru depășirea plafonului de scutire de 300.000
lei prevăzut de art 310 pe baza marjei profitului, așa cum
era prevăzut înainte de această modificare.
 Totuși, până la intrarea în vigoare a HG 864 cifra de afaceri
era calculată numai pe baza marjei profitului.
HG 864/2020
 Au fost corelate prevederi din norme
corespunzător modificărilor din ultimii 2 ani ale
Codului fiscal ( modificări de cote, trecerea
operațiunilor de leasing și închiriere în sfera
serviciilor continue prevăzute la art 281 alin.(8)
din C.fiscal)
Modificări legislative recente Legea nr. 296/2020

 Prevederile din această lege intră în

vigoare la date diferite.
 Majoritatea prevederilor au intrat în
vigoare conform Legii nr. 24/2000 în 3
zile de la publicare, respectiv pe data de
24 decembrie 2020.
 Vor fi subliniate articolele care intră în
vigoare la o dată ulterioară.
Legea 296/2020
 Art. 270(1^1) C.fisc.- transferul unor
imobile către o instituție publică în
scopul stingerii unor obligații fiscale nu
sunt considerate livrări de bunuri (până
la aceasta modificare numai în cazul
executării silite exista această
posibilitate)
Legea 296/2020
 Art. 270(7) C. fisc.- la transferul de
active se consideră că persoana care
preia activele (activitatea) este
succesorul celui care le-a transferat în
orice privință ( legea restrângea până la
această modificare numai
dreptul/obligația de ajustare ca fiind
preluat de succesor)
Legea 296/2020
 De la 1 ianuarie 2021 ar fi trebuit să crească plafonul pentru
persoanele care doresc să aplice TVA la încasare de la
2.250.000 lei la 4.500.000 lei ( art. 282 alin.(3) lit.a) C.fisc).
 Dar, datorită unor erori legislative, măsura nu a putut fi
aplicată, nefiind modificate și alte alineate ale art. 282 care
conțin plafonul vechi de 2.250.000 lei.
 Prin OUG nr.13/2021 noul plafon se aplica de la 1 martie
2021.
 Tranzitoriu, la art.IV din ordonanță se prevede că persoanele
care aplicau TVA la incasare și au depășit în ianuarie 2021
plafonul de 2.250.000, dar nu l-au depășit pe cel de
4.500.000, pot aplica în continuare TVA la incasare.
 Legea 296/2020
 La art 287 C.fisc. se adaugă lit.f) – se va permite de la 1
ianuarie 2021 să fie ajustată baza impozabilă a TVA în
cazul facturilor emise către persoane fizice și neâncasate
într-un termen mai mare de 12 luni.
 Condiții de aplicare:
 Persoanele implicate să nu fie afiliate;
 În cazul creanțelor mai mici sau egale cu 1000 de lei,
persoana impozabilă trebuie să facă dovada că a întreprins
măsuri comerciale pentru recuperarea creanței;
 În cazul creanțelor mai mari de 1000 de lei, persoana
impozabilă trebuie să facă dovada că a întreprins măsuri
judiciare pentru recuperarea creanței;Dacă se renunță la
procedurile judiciare înainte de pronunțarea unei hotărâri
definitive, ajustarea se anulează.
 Legea 296/2020
 Art 287 lit. f) C.fisc. – termenul de 12 luni curge de la data
stabilită de părți, sau în lipsa acesteia, de la data emiterii
facturii ;
 Ajustarea TVA (stornarea taxei colectate) poate fi efectuată în
termen de max. 5 ani, începând cu anul următor celui în care se
împlinește termenul de plată;
 Legea prevede că ajustarea se poate efectua și dacă s-a ridicat
rezerva verificării ulterioare, prin urmare chiar și pentru
facturile care au ieșit din termenul de prescripție.
 Orice sumă încasată ulterior ajustării va conduce la anularea
ajustării;
 Art.IV din Legea 296 – noile prevederi se aplică pentru creanțele
al căror termen de plată intervine după intrarea in vigoare a
legii, sau după caz, facturile sunt emise după intrarea in vigoare
a legii (296).
 Legea 248/2020, Legea 296/2020
și art.XVIII pct. 2 din OUG 226/2020
 Art. 291 (3) lit. c) pct 3 C. fisc.
 Prin Legea 248/2020 creste plafonul pentru livrarea de locuințe în
cadrul politicii sociale de la 450.000 lei la 140.000 euro, dar fără a
stabili un curs de schimb necesar pentru determinarea acestui
plafon;
 Eroarea a fost corectată prin Legea 296/2020, care a stabilit că
pentru determinarea sumei de 140.000 euro cursul este cel de la 1
ianuarie a fiecărui an;
 Prevederile urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021;
 Dar, prin art XVIII din OUG 226/2020, se prorogă aplicarea pct. 159
din Legea nr. 296/2020, până la 1 ianuarie 2022
 Prin OUG 13/2021 se reiterează că plafonul pentru anul 2021 este de
450.000 lei.
 Legea 296/2020
 DE la data de 1 aprilie - La art. 316 s-au adăugat
alin.(61)și (62) - posibilitatea desemnării unui
reprezentant fiscal autorizat de către persoanele
impozabile nestabilite în RO care realizează
operațiunile prevăzute la art. 293 alin.(1) lit.m).
 Procedura de desemnare va fi prevăzută prin
ordin al ministrului.
 Este o măsură aplicată și de alte state membre
pentru a evita înregistrarea în scopuri de TVA a
unui nestabilit în RO, dacă, după import livrează
intracomunitar bunurile.
 Legea 296/2020
Exemplu referitor la reprezentantul fiscal autorizat:
În prezent, dacă o persoană impozabilă nestabilită în RO importă bunuri în
România și apoi sunt livrate intracomunitar: importul este scutit de TVA conf art
293 (1) lit. m), dar se depune o garanție care se eliberează in termen de 30 de zile,
dacă se justifică LIC (Ordin 3255/2020 care a înlocuit OMFP 4121/2015).
( procedura vamală 42)
Persoana nestabilită în România, deși pentru import nu ar avea obligația să se
înregistreze în scopuri de TVA în România, are totuși această obligație pentru a
declara livrarea intracomunitară a (sau transferul) bunurilor din România în alt stat
membru.
De la 1 aprilie 2021, persoana nestabilită nu va mai avea obligația să se
înregistreze în RO în scopuri de TVA, obligațiile de declarare a livrării
intracomunitare revenind reprezentantului fiscal autorizat;
Este de așteptat ca reprezentantul fiscal autorizat să aibă un singur cod de TVA
pentru toate persoanele impozabile nestabilite pe care le reprezintă.
 Legea 296/2020
La art. 326 alin.(4) au fost preluate din OMFP 4121/2015 situațiile în care la
import nu se face plata efectivă a TVA, ci se aplică taxare inversă, dar, au
fost extinse prevederile și pentru alte categorii de persoane impozabile:
 A) Persoane care au obţinut certificat de amânare de la plată
(OMFP 3255/2020) , conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
 B) importurile efectuate de persoanele impozabile care au obţinut
certificat de operator economic autorizat (certificatul AEO);
 C) importurile efectuate de persoanele impozabile care au obţinut
autorizaţie de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri
în evidenţele declarantului;
 D) importurile efectuate de persoanele impozabile care importă bunuri
supuse taxării inverse conform art 331 alin.(2) lit. b, c), i-k: masă
lemnoasă, cereale, precum și telefoane mobile, console, dispozitive cu
circuite integrate
 Atenție: persoanele mentionate la lit. b)-d) nu trebuie să obțină certificat
de amânare, aplică direct taxare inversă la import.( nici nu sunt supusi
condițiilor de la art 326 alin.(4^1).
 Legea 296/2020
 Art.326(4^1) - Condiții pentru aplicarea taxării inverse de către
persoanele care obțin certificate de amânare ( prevăzute la art
326 (4) a):
 în ultimele 6 luni anterioare lunii în care solicită
eliberarea certificatului au realizat importuri a căror valoare
cumulată este de cel puţin 50 milioane lei. În această
valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor
armonizate;
 nu au obligaţii bugetare restante reprezentând impozite, taxe,
contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi
orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau
reeşalonate la plată, precum şi a celor suspendate în condiţiile
legii;
 nu înregistrează debite faţă de autoritatea vamală;
 să nu fie în stare de insolvenţă, în procedură de reorganizare sau
lichidare judiciară,
Legea 296/2020
Extinderea taxării inverse prevăzute la art 331 și pentru livrările de gaz natural
(condiții similare cu livrarea de energie electrică).
Pentru a aplica taxarea inversă, furnizorul de gaze naturale trebuie să se asigure
că persoana care achiziționează gazul natural îndeplinește condițiile:
 Este un comerciant de gaze naturale, fapt atestat de o licență emisă de către
ANRE de furnizor de gaze sau trader; este de asemenea considerat comerciant
entitatea licențiată de ANRE ca administrator al pieței centralizate de gaze
naturale având calitatea de contraparte;
 Beneficiarul (comerciantul de gaze naturale menționat) are un consum de gaze
naturale neglijabil din cantitatea cumpărată de cel mult 1%- ca regulă generală
se depune o declarație pe propria răspundere la ANAF până pe data de 10 dec.,
din care rezultă că în perioada ianuarie-noiembrie nu a depășit consumul
propriu de 1%.
 Întrucât Legea a intrat în vigoare pe data de 24 decembrie 2020, va fi permisă
depunerea cu intarziere a declaratiilor care aveau termen 10 decembrie.
 -în perioada 24 dec-31 dec 2020 aplicarea taxării inverse este posibilă pe baza
declarației pe propria răspundere a cumpărătorului transmisă furnizorului;
 -după 1 ianuarie 2021, taxarea inversă va fi posibilă numai atunci când
comercianții care cumpără gaze vor fi afișați pe pagina ANAF ( sunt întârzieri în
elaborarea ordinului pentru aprobarea declaratiei 089)
 OUG 226/2020
 Scutirea
de TVA cu drept de deducere (până la
31.12.2022) pentru:
 Livrarea de dispozitive medicale pentru diagnosticul
in vitro al COVID-19, de vaccinuri împotriva COVID-
19, precum și serviciile de vaccinare și testare
aferente 
 achizițiile intracomunitare de Remdesivir, efectuate
de Ministerul Sanatatii, până la data de 31
decembrie 2022
 Intrarea in vigoare a art XIV din OUG 226, care
prevede aceasta scutire, este data publicării in
Monitorul Oficial, 31.12.2020.
 Remediile rapide

 Regulamentul 2018/1912, de modificare a Regulamentului

282/2011 – privind stabilirea unor premise privind
efectuarea transportului intracomunitar al bunurilor și
conținutul registrelor pentru stocuri la dispoziția clientului;
 Directiva 2018/1910 – transpusă prin OG 6/2020 în
vigoare din data de 3 februarie 2020:
 Simplificări privind stocurile la dispoziția clientului
 Simplificări pentru livrările în lanț
 Noi condiții de fond pentru scutirea livrărilor intracomunitare
de bunuri: transmiterea unui cod valabil de TVA de către
client și declararea operațiunii în declarația recapitulativă.
OMFP 2148/2020 – de modificare a OMFP
103/2016

.
Scutirea de TVA
pentru livrările
intracomunitare de
bunuri

.
Autor Mariana Vizoli
 22

Livrarea intracomunitară de bunuri (LIC)

 Livrarea intracomunitară de bunuri este livrarea de bunuri care sunt
transportate dintr-un SM în alt SM, de furnizor, de cumpărător sau de un terț care
acționează în numele acestora, astfel cum a fost definit la art 270 alin.(9). În lipsa
transportului nu există LIC.

 Condiții de aplicare a scutirii de TVA până la 31.12.2019 – art 294 alin.(2) lit. a) - d):
 Dovada transportului bunurilor în alt SM- OMFP 103/2016;
 Codul de TVA valabil al beneficiarului -in cazul mijloacelor de transport noi si a
produselor accizabile, scutirea se aplica indiferent daca beneficiarul are sau nu
un cod de TVA
 Condiții de aplicare a scutirii de TVA după data de 1.01.2020 – art 294 alin.(2) și
(21):
 Dovada transportului bunurilor în alt SM- Regulamentul 2018/1912, sau OMFP
103/2016 și
 Codul de TVA valabil al beneficiarului -in cazul mijloacelor de transport noi si a
produselor accizabile, scutirea se aplica indiferent daca beneficiarul are sau nu
un cod de TVA
 Declararea LIC în declarația recapitulativă (390)- începând cu data de 3 februarie
2020

Autor -Mariana Vizoli

Dovada transportului bunurilor

Din cauza modificării OMFP 103/2016 prin OMFP

2148/2020, vor exista perioade în care justificarea
transportului se face diferit, astfel:
 Până la data de 17 iulie 2020, documentele prevăzute
de art 10 din OMFP 103/2016 se vor aplica în forma în
care au existat până la data modificării ordinului ( vor
fi tratate in continuare);
 După intrarea în vigoare a modificărilor OMFP
103/2016 prin OMFP 2148/2020, transportul va fi
justificat cu documentele prevăzute de noul art 10
( va fi analizat in continuare)
Controverse legate de aplicabilitatea
directă a Regulamentului 2018/1912
( care modifică Regulamentul UE
282/2011)
 Motivația elaborării Regulamentului
2018/1912

 Dat fiind că frauda transfrontalieră în domeniul

TVA este în principal legată de scutirea pentru
livrările intracomunitare, este necesar să fie
precizate anumite circumstanțe în care ar trebui
să se considere că bunurile au fost expediate sau
transportate de pe teritoriul statului membru de
livrare.
 Din acest considerent rezultă că s-a dorit
aplicarea uniformă de către toate statele
membre a acelorași documente pentru
justificarea transportului IC.
Controverse cu privire la aplicabilitatea
obligatorie a Regulamentului 2018/1912

 Din comunicatul MFP dat în luna

decembrie 2019, ar rezulta că aplicarea
regulamentului este prioritară, dar că
regulamentul nu acoperă toate situațiile
(după orientările din Notele explicative),
iar în situațiile neacoperite de
regulament se aplică OMFP 103/2016.
Controverse cu privire la aplicabilitatea
obligatorie a Regulamentului 2018/1912

 În prezent ne confruntăm cu această controversă:

 Este necesar ca înainte de aplicarea dispozițiilor
interne (OMFP 103/2016) pentru dovedirea
efectuării transportului bunurilor dintr-un stat
membru în altul, să se facă dovada că nu a
fost posibilă aplicarea dispozițiile
regulamentului? SAU
 Operatorul economic poate aplica OMFP 103/2016,
fără să mai facă dovada că putea sau nu să
îndeplinească prezumțiile din Regulamentul
2018/1912?
Controverse cu privire la aplicabilitatea
obligatorie a Regulamentului 2018/1912
 Datorită acestor controverse CCF s-a
dresat MFP și a fost primit răspunsul
prin adresa nr. 8061/2020 cu privire la
necesitatea, în prealabil, a îndeplinirii
prezumțiilor de la art. 45a din
Regulamentul 2018/1912, sau a aplicării
OMFP 103/2016.
Controverse cu privire la aplicabilitatea
obligatorie a Regulamentului
2018/1912

 Răspunsul MFP:
 Nici în comunicatul MFP nici în notele
explicative și nici în OMFP 103/2016 nu se
precizează ca persoanele impozabile care
justifică transportul intracomunitar conform
normelor naționale (OMFP103/2016) ar avea
obligația să prezinte organelor fiscale
motivele pentru care nu se încadrează în
prezumția prevăzută la art. 45 a din
Regulamentul 282/2011 (modificat prin
Regulamentul 2018/1912.
 OMFP 2148/2020- EXPORTUL DE BUNURI
 Exportul de bunuri
 Exportatorul vamal
 Potrivit Regulamentului Delegat 2015/2446 se
consideră că are competența de a stabili și a
stabilit scoaterea mărfurilor de pe teritoriul
vamal, vânzătorul, furnizorul sau proprietarul
mărfurilor la momentul exportului;
 Orice persoană care este parte la contractul pe
baza căruia mărfurile părăsesc teritoriul vamal,
se consideră parte desemnată de partenerii
implicați să acționeze ca exportator, cum ar fi: un
transportator, un comisionar vamal, un expeditor,
atâta vreme cât își asumă acest rol.
Exportul de bunuri
 Exportatorul dpv al TVA
 La art. 294 alin.(1) lit. a C. fisc. sunt scutite de TVA livrările de bunuri care
sunt transportate în afara UE de către furnizor;
 La art. 294 (1).lit. b) C.fisc. sunt scutite de TVA livrările de bunuri care sunt
transportate în afara UE de către cumpărătorul care nu este stabilit în RO

 OMFP 103/2016- art 1 alin.(3) lit.d), e) și f)

 Sunt exporturi livrările de bunuri prevăzute la art 294 alin. (1) lit. a)
și b) din Codul fiscal, care sunt transporate în afara UE. Exportatorul
este furnizorul bunurilor care poate fi producătorul bunurilor, sau
proprietarul bunurilor sau altă persoană care acționează în nume
propriu cf. art.270 alin.(2) din Codul fiscal.
 Transportul de bunuri din RO în afara UE, în lipsa unei tranzacții
comerciale, este de asemenea considerată export de bunuri.
 Atunci când transportul bunurilor exportate începe din RO
operațiunea are locul în România și se aplică scutirile de TVA
prevăzute de art. 294(1) lit.a) și b) din Codul fiscal
Justificarea scutirii de TVA la
exportul de bunuri
 Documentele pe baza cărora se justifică scutirea
de TVA la export se regăsesc la art 2 din OMFP
103/2016.
 Începând cu 17 iulie 2020, OMFP 103/2016 a fost
modificat semnificativ în privinta operațiunilor de
export prin OMFP 2148/2020
Justificarea scutirii de TVA la exportul de
bunuri
 Justificarea scutirii de TVA la export pentru cazul reglementat de art
294(1) lit.a)– art. 2 alin.(2) din OMFP 103/2016 ( modificat prin OMFP
2148/2020):
 a) factura, care trebuie să conțină informațiile prevăzute la art. 319
alin. (20) din Codul fiscal;
b) unul dintre următoarele documente:
 1. certificarea încheierii operațiunii de export de către biroul vamal de
export sau, după caz, notificarea de export certificată de biroul vamal
de export, în cazul declarației vamale de export pe cale electronică;
sau
 2. exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca
declarație de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul
vamal de ieșire; sau
 3. în cazul produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de
accize utilizând EMCS, raportul de export înaintat expeditorului prin
care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul UE.
 Aceleași documente sunt prevăzute și în cazul scutirii de la art. 294(1)
lit. b)
Justificarea scutirii de TVA la
exportul de bunuri
   Au fost aliniate prevederile legislației TVA în
privința operațiunilor de export cu noile
prevederi ale legislației vamale unionale –
persoanele impozabile nestabilite în UE nu pot
avea calitatea de exportator vamal, dar
 vor beneficia de scutirea la export, dacă dețin
declarația vamală de export, în care datele
de identificare și seria și/sau numărul facturii
emise de aceste persoane nestabilite in UE
sunt menționate în caseta 44 ( art. 2 alin.(3))
Autor Mariana Vizoli
Justificarea scutirii de TVA la
exportul de bunuri
  Prevederi similare persoanelor nestabilite in UE se
regăsesc la art. 2 alin.(4) pentru persoanele stabilite
în UE, care nu au calitatea de exportator din punct de
vedere vamal, vor beneficia de scutirea la export,
dacă dețin declarația vamală de export, în care datele
de identificare și seria și/sau numărul facturii emise
de aceste persoane nestabilite în UE sunt menționate
în caseta 44 ( art. 2 alin.(3))
 Persoanele stabilite în UE pot avea calitatea de
exportator vamal, dar, in unele situații nu-și exercită
aceste drept, așa cum rezulta din exemplele
următoare.
Autor Mariana Vizoli
Justificarea scutirii de TVA la export
 Și în cazul exporturilor CCF s-a adresat MFP pentru
primirea unui răspuns care se regăseste pe site-ul CCF.
 În cazul livrărilor în lanț, scutirea de TVA se va aplica
unei singure livrări, celelalte fiind ori taxabile in RO, ori
în afara sferei, așa cum rezultă din exemplele următoare;
 Întrucât exportator vamal nu coincide întotdeauna cu
exportatorul din punct de vedere al TVA, în cazul
tranzacțiilor în lanț, pentru a stabili operațiunea scutită
de TVA, va trebui identificat cine este persoana care își
asumă sau realizează transportul bunurilor în afara UE
 Este important modul în care este completată DVE,
exportatorul dpv al TVA poate fi :
 -ori persoana înscrisă la rd. 2 din DVE, dacă rd. 44 nu
este completat cu alte informații
 Ori, persoana înscrisă la rd. 44 din DVE, indiferent cine
este înscris la rd. 2
 Justificarea scutirii de TVA la export- exemple
  Exemplul 1:
 Societatea A, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în
România, livrează bunuri către societatea B, stabilită în
Elveția. Aceasta livrează ulterior bunurile în Rusia, către
societatea C, bunurile fiind transportate din RO in Rusia.
 Cazul 1) Transportul este organizat de A
 Exportator din punct de vedere TVA poate fi numai A (art
294(1)a)) care va aplica și scutirea de TVA pentru export.
 Exportator vamal poate fi firma A din RO, caz în care va fi
înscrisă la caseta 2 din DVE.
 Dacă este desemnat un alt exportator vamal ( ex. Un
comisionar vamal, un transportator), care va fi înscris in caseta
2, A trebuie să fie înscris în caseta 44 din DVE pentru a aplica
scutirea.
 Livrarea efectuată de B către C nu mai este în sfera de aplicare
a TVA în RO, B neavând obligații privind TVA în RO.
Autor Mariana Vizoli
Justificarea scutirii de TVA la export –exemple
  Cazul 2) Transportul în afara UE este organizat de B
 Ori A ori B pot fi exportatori din punct de vedere al TVA, dar
numai A poate fi exportator dpv vamal.
 Dacă A este exportator vamal, este înscris în caseta 2, iar B
nu este înscris in caseta 44, A va avea si calitatea de
exportator dpv al TVA si va aplica scutirea la export;
 B nu poate avea calitatea de exportator vamal, dar poate
opta pentru a aplica scutirea de TVA pentru export, ceea ce
presupune că va fi înscris în caseta 44 din DVE cu datele de
identificare și factura emisă de B către C. În funcție de
înțelegerea dintre părți, A poate apărea în caseta 2 din DVE,
sau, aici poate fi înscris un transportator. Chiar dacă în
această situație A ar fi înscris în caseta 2 din DVE, nu poate
aplica scutirea de TVA pentru export.
 În subsidiar, B ar avea obligația să se înregistreze în scopuri
de TVA în RO conform art. 316 (aceasta nefiind totuși
Autor Mariana Vizoli o
condiție pentru aplicarea scutirii la export). 
Justificarea scutirii de TVA la export -exemple
 Exemplul 2
 Societatea A, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România,
livrează bunuri către societatea B, stabilită şi înregistrată în
scopuri de TVA în Germania. B livrează ulterior bunurile în Rusia,
către societatea C. Bunurile sunt transportate din România în
Rusia.
 Cazul 1) Transportul în afara UE este organizat de A
 Exportator din punct de vedere TVA poate fi numai A (art
294(1)a)) care va aplica și scutirea de TVA pentru export.
 Exportator vamal poate fi firma A din RO, caz în care va fi
înscrisă la caseta 2 din DVE.
 Dacă este desemnat un alt exportator vamal ( ex. Un
comisionar vamal, un transportator), care va fi înscris in caseta
2, A trebuie să fie înscris în caseta 44 din DVE pentru a aplica
scutirea.
 Livrarea efectuată de B către C nu mai este în sfera de aplicare
a TVA în RO, B neavând obligații privind TVA în RO.
Justificarea scutirii de TVA la export - exemple
 Cazul 2) Transportul este organizat de B
 Și A și B pot avea calitatea de exportator vamal și de
TVA
 2.1) Situația în care A este exportator vamal – va fi înscris
în caseta 2 și B din Germania opteaza pentru a aplica
scutirea de TVA pentru export- va fi înscris în caseta 44.
Livrarea A-B taxabilă, livrarea B-C în afara sferei;
 2.2.) Situația în care B este exportator vamal, este înscris la
rubrica 2, la 44 nu apare alt operator – scutirea la export se
aplica de B la livrarea către C; livrarea A-B taxabila;
 2.3)Situația în care este desemnat ca exportator vamal un
transportator sau un comisionar vamal, apare la rubrica 2,
în funcție de înțelegerea dintre A și B:
 A poate fi înscris ca exportator TVA la 44, și va aplica scutirea
la export (A-B scutit, B-C în afara sferei), sau
 B poate fi înscris ca exportator TVA la 44 și va aplica scutirea la
export ( A-B taxabil, B-C scutit)
Justificarea scutirii la export exemple
 Exemplul 3
 Societatea A, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în
România, livrează bunuri către societatea B, stabilită şi
înregistrată în scopuri de TVA în Germania. B livrează ulterior
bunurile în China, către societatea C. Bunurile sunt
transportate din România în China
 Ambele tranzacții sunt pe relația FOB, deci transportul în
China este asigurat de C
 Exportator din punct de vedere TVA poate fi numai B ;
 Cazul 1) B este și exportator vamal, va fi înscris la rubrica 2
din DVE, fiind și exportator TVA. Aplică scutirea la export, iar
livrarea de la A la B este taxabilă;
 Cazul 2) B desemnează o altă persoană drept exportator
vamal, care va apărea la rubrica 2, caz în care B va fi înscris
la rubrica 44; Livrarea de la A la B taxabilă, livrarea de la B
la C scutită.
Alte modificări din OMFP 103/2016 de la
17 iulie 2020 ( prin OMFP 2148/2020 )
  Transpunerea cauzei CJUE C-288/16 LC
– scutirea de TVA pentru servicii
legate de exportul bunurilor
(inclusiv transportul) se aplică doar
de către persoana care facturează
aceste servicii către exportator sau
destinatarul bunurilor.

Autor Mariana Vizoli

 Alte modificări din OMFP 103/2016 de la
17 iulie 2020 ( prin OMFP 2148/2020)
  În cazul prestărilor de servicii către un beneficiar persoană
impozabilă stabilită în România sau către o persoană
neimpozabilă, problema care se ridică ca urmare a acestei
decizii (C‑288/16) este legată de imposibilitatea aplicării
scutirii atunci când serviciul de transport ( sau orice alte
servicii legate de exportul bunurilor) nu este realizat către
exportator sau către destinatarul bunurilor.
 Cazul C-288 LC nu afectează prestatorii de servicii care
facturează servicii legate de exportul bunurilor către
persoane stabilite în UE, acestea fiind neimpozabile in RO cf.
Art 278 (2).
 În cazul serviciilor accesorii transportului sau a oricăror alte
servicii legate de export, efectuate pe teritoriul RO, facturate
către persoane impozabile nestabilite în UE, se aplică cauza
LC, fiind servicii care au locul în RO cf. Art 278 (6).
Autor Mariana Vizoli
 Alte modificări din OMFP 103/2016 de la
17 iulie 2020 ( prin OMFP 2148/2020)

 Exemplu:
 O firmă de transport stabilită în România este angajată de o
firmă stabilită în România, care se ocupă de logistică, să facă
transportul unor bunuri din România în afara UE. Locul
prestării serviciilor este în România, conform art. 278 alin. (2),
la locul unde este stabilit beneficiarul persoană impozabilă.
 Operațiunea este impozabilă în România, dar nu se aplică
scutirea de TVA, întrucât beneficiarul (firma de logistică) nu
este nici exportatorul, nici destinatarul bunurilor. Prin urmare,
firma de transport trebuie să emită o factură cu TVA către
firma de logistică.
 Scutirea se aplică de firma de logistică atunci când facturează
transportul către un exportator care este o firmă stabilită în
România, locul prestării fiind în România conform art. 278
alin. (2). Autor Mariana Vizoli
 Implicațiile BREXIT
 Începând cu data de 1 ianuarie 2021 Regatul Unit (UK)nu mai este stat
membru al UE, fiind considerata țară terță, cu unele excepții privind Irlanda de
Nord

1) Circulația bunurilor din UE către UK (cu excepția Irlandei de Nord)

începând cu 1 ianuarie 2021:
 sunt exporturi de bunuri
 Tranzitoriu, livrările de bunuri al căror transport din UE a început înainte de
31 decembrie 2020 (inclusiv) și s-a finalizat după 1 ianuarie 2021 sunt
considerate livrări intracomunitare și se declară în declarația recapitulativă
390

2) Circulația bunurilor din UK (cu excepția Irlandei de Nord) către UE

începând cu 1 ianuarie 2021:
- sunt importuri de bunuri
- tranzitoriu, livrările de bunuri al căror transport din UK a început înainte
de 31 decembrie 2020 (inclusiv) și s-a finalizat după 1 ianuarie 2021 această
sunt considerate achiziții intracomunitare (taxare inversă și declarară în
declarația recapitulativă 390)
 Implicațiile BREXIT
 Totuși, operatorii economici din UK pot aplica
procedura vamală 42, respectiv atunci când vând
bunuri într-un stat UE pot transporta initial bunurile
într-un SM si să le pună în liberă circulație:
 acest import este scutit dacă este urmat de o
livrare intracomunitară (sau un transfer asimilat
livrării intracomunitare)- bunurile fiind transportate
din SM de import în SM în care se afla
cumpărătorul;
 Cumpărătorul va declara în acest caz doar o
achiziție intracomunitară de bunuri, fără să fie
obligat la plata TVA in vama pentru import.
Implicațiile BREXIT
Regimul fiscal al serviciilor:
- Prevederile art 278 din Codul fiscal se aplică în relația cu UK ( aici nu se
exclude Irlanda de Nord) din perspectiva unui stat terț -Nu vor mai exista
prestări și achiziții intracomunitare de servicii conform art. 278(2) în
relația cu UK, dar prevederile art. 278(2) se aplica la fel ca și în cazul
altor țări terțe.
Ex. Un serviciu de consultanță prestat către o persoană impozabilă din UK
este neimpozabil în RO cf. Art 278(2), dar nu se mai declară drept
prestare intracomunitară de servicii.

Pentru serviciile enumerate la art 278 (6) lit.a), UK fiind stat terț, locul
prestării va fi considerat în RO atunci când aceste servicii sunt prestate
pe teritoriul RO:
 activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea,
 manipularea și servicii similare acestora,
 servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și
 evaluări ale bunurilor mobile corporale,
 servicii de transport de bunuri pentru care punctul de plecare si de
sosire este in RO.
Implicațiile BREXIT
Rambursările de TVA în relația cu UK
- Persoanele impozabile din UK (cu excepția Irlandei de Nord), care
nu sunt nici stabilite nici înregistrate în scopuri de TVA în RO, pot
solicita rambursarea TVA potrivit Directivei 2008/9/CE ( art 302 din
Codul fiscal, pct. 72 din norme) cel târziu până la 31 martie 2021
pentru bunurile și serviciile achiziționate înainte de încheierea
perioadei de tranziție (31 dec. 2021) . Acest termen este valabil și
pentru solicitările operatorilor economici din RO pentru achiziții din
UK.
 Pentru achizițiile efectuate începând cu 1 ianuarie 2021, nu mai
sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2008/9/CE în relația cu UK,
ci cele ale Directivei a 13-a (Directiva 86/560/CEE) (art 302 Cod
fiscal, pct.74 din norme). Întrucât România rambursează TVA
persoanelor impozabile din țări terțe doar pe bază de
reciprocitate, decocamdată UK nu poate beneficia de rambursări
de TVA ca persoană nestabilită și neînregistrată în RO), nefiind
încheiat un acord cu UK .
Implicațiile BREXIT
Înregistrarea persoanele impozabile din UK
(inclusiv Irlanda de Nord) în RO:
 dacă au un sediu fix, sau
 În lipsa unui sediu fix în Ro, numai prin
reprezentant fiscal,
 După înregistrarea în RO se comporta ca orice
altă persoană impozabilă înregistrată în RO
( inclusiv in ce priveste rambursările de TVA)
 Implicațiile BREXIT
În cazul bunurilor care au fost livrate intracomunitar dintr-un SM al UE către
UK, înainte de 1 ianuarie 2021 și se reintorc în UE după această data, se
consideră că are loc un reimport, care poate fi scutit de TVA ( art. 293 alin.
(1) lit. i) din Codul fiscal).

Irlanda de Nord
Are un statut aparte în ce privește bunurile. Astfel, vor continua să aplice
regulile UE în ceea ce privește tranzacțiile cu bunuri pentru cel puțin 4 ani
după încheierea perioadei de tranziție ( 31 dec. 2020)
Irlandei de Nord i s-a atribuit codul XI care precede codul de înregistrare în
scopuri de TVA (cod valabil doar pentru bunuri, nu este valabil pentru a
califica serviciile drept intracomunitare):
-Livrările de bunuri din RO ( sau orice alt SM) către Irlanda de Nord sunt
calificate drept livrări intracomunitare de bunuri;

- Livrările de bunuri din Irlanda de Nord în RO ( sau alt SM) sunt calificate
drept achiziții intracomunitare de bunuri.
 Implicațiile BREXIT
- Rambursări de TVA în relația cu Irlanda de Nord( persoane nestabilite și
neînregistrate în scopuri de TVA în statul de rambursare)
- Pentru bunurile și serviciile achiziționate din Irlanda de Nord până la 31 dec 2020,
persoanele impozabile din RO pot solicita rambursarea TVA potrivit Directivei
2008/9/CE ( art 302 C.fisc. Pct. 73 norme) cel târziu până la 31 martie 2021.
- Același termen limită este valabil și pentru solicitările persoanelor
impozabile din Irlanda de Nord pentru achizițiile de bunuri și servicii din RO
- Pentru achizițiile de bunuri efectuate începând cu 1 ianuarie 2021, rămân
aplicabile dispozițiile Directivei 2008/9/CE în relația cu Irlanda
de Nord( art 302 C fisc. Pct 72 si 73 norme).
Dar, pentru achizițiile de servicii se aplică Directiva a 13-a ( art 302 pct. 74 norme),
Irlanda de Nord fiind considerata tară terță pentru servicii.
-Dacă pe o singură facură sunt înscrise atât bunuri, cât și servicii,
se aplică Directiva a 13-a.
Nici cu Irlanda de Nord nu este încă încheiat un acord de reciprocitate.
Pentru persoanele impozabile stabilite în Irlanda, dar înregistrate în RO în scopuri
de TVA, rambursările de TVA se fac obișnuit ca și în cazul oricărui alt operator
economic.
 Implicațiile BREXIT
 Operațiuni de lohn
 Bunurile aflate în RO pentru prelucrare provenind din UK
dinainte de 1 ianuarie 2021 au statut UE și după
prelucrare pot:
 - ori să fie exportate în UK sau alt stat non UE;
prestatorul de servicii nu are calitatea de exportator dpv
al TVA (nu este proprietarul bunurilor), dar poate apărea
la caseta 2 din DVE ca exportator vamal. Operatorul
economic din UK va fi înscris în caseta 44 a DVE,
 Ori să fie livrate intracomunitar în alt stat membru, dar
aceasta implica obligatia firmei din UK sa fie inregistrata
in RO prin reprezentant fiscal pentru a declara LIC a
bunurilor;
 Implicațiile BREXIT
 Operațiuni de lohn
 Prestările de servicii de prelucrare a acestor bunuri au
locul în RO cf. excepției de la art 278(6) și pot beneficia
de scutire de TVA în baza art 294(1) e) din C.fiscal.
Scutirea este condiționată de transportul bunurilor în
afara UE.
 Dacă bunurile nu vor părăsi teritoriul UE după
prelucrare, nu se poate aplica scutirea de TVA.
 Bunurile care sunt transportate din UK sau din alta tara
non UE in RO pentru prelucrare după 1 ianuarie 2021 ar
putea fi plasate in regim de perfectionare activă pentru
ca prestarea de servicii de prelucrare să beneficieze de
scutirea de TVA in baza art 295 din Codul fiscal.