Sunteți pe pagina 1din 20
Testul 1 Subiectul I 10 de puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde cerintelor formulate. TEXTUL 1 Anton Lupan se fréménta, chinuit de génduri, dar privindu-|, nimeni nu i-ar fi banuit zbuciumul. — Ulte 0 cutie de chibrituri; s& nu te mai chinuiesti cu amnarul. — Multumesc, domnule, am si eu la far, c&-mi dé Comisia sa aprind felinarele; dar pentru lulea mai bun e amnarul. — Te grabesti tare? — Nu, c& mai e pana la apusul soarelui si felinarele sunt sterse; altminteri, baba mea nu-mi da voie sa plec pana nu le frec bine. — Spune-mi - intreb& Anton Lupan, luptandu-se s&-si stpéneasca bataile inimii — nu cumva sti ce-a fost cu corabia asta? — Ba stiu, cum nu; si cu asta, si cu cea de mai la vale, numai s& nu ma-ntrebi anul, Astea sunt nelegiuirile lui Spénu. Aici, in ochii batrénului se aprinse 0 scurté lucire, ca la dihanille care réticesc noaptea prin codri; dar poate ca si asta era doar o inchipuire. Dupa aceea, el se aseza pe nisip, scapaira iar amnarul si, pufaind din lulea, isi dédu drumul fa gura — Erau niste talhari de apa, pirati cum le spune. Se pripasiserd de ani de zile prin partile noastre si nu putea sa-i stérpeasca nimeni. Capetenia lor era unu’ Axente, venit de prin marea greceascé, da’ lumea fi spunea Spanu, fiindca nu-i crestea par pe fafa, nici mustai, nici barba, ca la neoameni. Batrénul scuipa cu dispret in nisipul umed, isi méngdie barba, cum si-ar fi infoiat coada paunul, apoi isi continua povestirea, in timp ce Anton Lupan se agezé alaturi stapanindu-si cu greu bataile inimil: — Span, spn, dar altfel om subtire, trait in lume, cu stiinté de carte, sé te iri c& se apucase de talhdrie. Nu stiu din ce parti venise, dar iaca, pot sé jur ca stia tot ce e limba omeneascé in lume... Pe acea vreme nu era farul asta, ci altul, gata sé se darame ~ iar de aprins, se aprindea numai cand isi aducea cineva aminte. Corabiile, daca ajungeau ziua, bine, daca nu, trebuiau sa astepte departe, € altminteri le luau valurile $i le bugeau de nisip pana ce le faceau faréme. $i talharii Astia, cu Spanu, pandeau seara la {arm; daca vedeau vreo panza in zare, asteptau sa se lase intunericul, aduceau un bou din stuféris, 1l priponeau la malul marii $i-i legau un fanar*intre coarne. Bietul dobitoc se zbatea toaté noaptea asa, legainand felinarul. Daca vedea lumina asta jucdnd, ca pe valuri, capitanul din larg, ce-si zicea: e vreo corabie la ancora, ia sé ma apropil de ea, sa aflu 0 vorba de la oameni. $i se apropia, sérmanul, increzator, numai ca nimerea pe nisip si de aici nu mai avea scapare. Télharii se repezeau intr-acolo cu barcile, sdreau pe punte cu iataganele in maini, pe unii fi spintecau, pe alti ii aruncau in mare $i p-orma prédau corabia de nu lésau decat lemnul gol. Anton Lupan strénse pumnii si scragni printre dinti ae uarea Nationalé - Limba gi literatura romana = nici un on =! = pedepsea = avea cora Ja Stambu nici n-a m lumea ca de-o fiad fanar = s.r TEx cin cunoscut pe numel un faimos Indillor de americané aura lege fara probl corsar in pe insula | cépitanul implicat | Teach de care reus franceza | Queen Ar de tunuri asteptat, cu maim ingrozest pe care o Des ‘ici, une¢ decat ca ¢ capacitate Purta cizt uneori oF In ciuda a San EERE | a putea yeni nu i-ar fi nd felinarele; altminteri, asca bataile nu ma-ntrebi are ratacesc aceea, el Se nul la gurés fe ani de zile for era unu’ fiindea nu-i cum si-ar fi Jan se ageza carte, sa te pot 8a jur ca ista, ci altul, ucea cineva pte departe, 1 frame. $i nzé in zare, eau la malul joaptea asa, inul din larg, vorba de la sip si de aici au pe punte $i p-ormé NN — Ticalosii! Asa crezi cé s-a intémplat $i cu corabia asta? Oare n-o fi scdpat nici un om? — N-as crede, domnule; Spanu nu lasa pe nimeni sa-i scape viu... — $i cum ~ intreba Anton Lupan, spumegénd ~ nu s-a gasit nimeni sa-i pedepseascé pe acesti talhari blestemati? — Cine sa-i pedepseasca, domnule? $i cum sé-i dovedesti? Asta, Spanu, avea corabia lui, 0 tinea in port, ca marinarul cinstit, facea din cand in cénd drumuri la Stambul, la Salonic, $i aducea chiar marfé, incét nu-I puteai banui... $i pe urmé nici n-a mai stat mult aici; cum s-a auzit de razboi, a ridicat panzele $i s-a dus. Zice lumea cé ar fi ajuns pe la turci, pe la greci si face prapad prin méirile lor, dar nu stiu de-o fi adevarat, ori numai asa, vreun zvor (Radu Tudoran, Toate panzele sus!) fanar— s.n. felinar. TEXTUL 2 Cine este acest personaj invaluit in mit, cunoscut ca ,regele piratilor“? Barba Neagré, pe numele sau adevarat Edward Teach, a fost un faimos lup-de-mare care a activat in zona Indiilor de Vest si a coastei estice a coloniilor americane. Putine se stiu despre el, de unde si aura legendara care de multe ori depaseste 18r& probleme istoria. Este posibil sé fi fost un corsar inainte s8-gi croiasca drum in Caraibe, pe insula New Providence, baza operationala a cpitanului Benjamin Hornigold. Cei doi s-au implicat In numeroase activitati pirateresti Teach devine propriul stapén in momentul in care reugeste s8 captureze nava comercialé franceza La Concorde, pe care o redenumeste ‘Queen Anne's Revenge $i 0 echipeazé cu 40 de tunuri. Porecla o primeste, cum era de asteptat, datorité infatisni sale Inspaimédntatoare. Barba Neagra formeaza o alianta cu mai mulfi pirati, prédand portul Charleston din Carolina de Sud. Dupa ce Ingrozeste mérile 0 buna bucata de vreme, este in cele din urma ucis intr-o batalie pe care o poarta cu guvernatorul Virginiei, Alexander Spotswood. Descrierile mai térzii mentioneazé faptul c& Teach isi impletea barba in codite ‘ici, uneori si cu panglici colorate. O figura pe care imaginatia n-o poate reprezenta decét ca o idee a furiei iadului... Teach se pare ca a infeles valoarea aparentelor si capacitatea lor de a produce cele mai groaznice frici. Piratul era inait, cu umeril lati. Purta cizme pana la genunchi $i vesminte negre, precum $i o pallérie mare sau uneori o haina lunga de catifea strélucitoare. Era in permanenti ticsit cu pistoale. In ciuda aparitiei extrem de fioroase ins, nu era un adept al torturii si omorurilor. (Barba Neagra, regele piratilor, www.historia.to) Teste 149 A. Scrie raspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la textele date, 1. Numeste doua localitati unde Spanu mergea ca sa nu trezeasca suspiciuni. 2 puncte Dud Moca, fat ty a 2 - 2. Anton Lupan cauta informatii despre: 9. functionarea farului b. onava eguaté, «. traseul piratiior. d. un vechi prieten, Litera corespunzstoare rspunsulicorect esto (2) 3. Nava piratului Barb Neagra se numeste: ‘@. Queen Anne's Revenge. , Benjamin Homigold . Speranta. 4. Piratii din Caraibe. Litera corespunzatoare réspunsulicoret esto (®t) 2 puncte In fragmentul extras din romanul ,Toate panzele sus!" de Radu Tudoran tema este: aventura b. natura. 6. istoria 4. trecerea timpului Litera corespunzatoare rspunsului corect este 2 puncte . 2 puncte 5. Noteaza .X° in dreptul fiecarui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incoreciitudinea acestula, bazéndu-te pe informatie din cele doua texte. 6 puncte [ 2 : ENUNT ‘CoRECT | INCORRECT a. Batranul refuzd cutia de chibritur nee ale i _B. Spanu era inamicul lui Axente, cdpetenia unor| rat t _ |e. Spanu cunostea multe limbi strane. 7 T c | 4. Farul vechi era aprins tot timpui : I x Numele real al piratului Barba Neagra este Edward Teach. 3c f. Piratul activa in zona Coastei de Azur. 8. Mentioneaza, in cate un enunt,tiparul textual din fecare dintre fragmentele de mal jos: 6 puncte 2. -Talharil se repezeau intr-acolo cu barcile, séreau pe punte cu iataganele in main, pe Unil fi spintecau, pe alti aruncau in mare si p-orma prédau corabia de nu lasau decat leminal gol" jiparul fecal este nang bi, b..— Vite 0 cutie de chibrituri; s8 nu te mai chinuiesti cu amnarul. — Multumesc, domnule, am si eu la far, c&-mi di Comisia s& aprind felinarele; dar pentru Met RY oe adage. 250 Evaluarea National4 - Limba si literatura romana —Teg —Nu, nusmi dai voie 7. Prezinta intre fragmen Pe www histo 8. Consideri c ‘9! Sordgni prin 9. Asociaza fra sau citi ca lect dintre ele, 2 puncte 2 puncte a este: 2 puncte corectitudinea 6 puncte INCORECT 2 in maini, pe | decat lemnul fe; dar pentru — Te grabesti tare? — Nu, c& mai e pana la apusul soarelui gi felinarele sunt sterse; altminteri, baba mea nu-mi da voie sa plec pana nu le frec bine." 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legaturé care se poate stabil, la nivelul continutului, intre fragmentul din romanul .Toate panzele sus!" de Radu Tudoran si fragmentul preluat de pe wiwwhistoria.r. 6 puncte 8. Consider c starea de iritare a lui Anton Lupan este justificata (Anton Lupan stranse pumnii si scrasni printre dint)? Justifica-ti raspunsul, in 50 — 80 de cuvinte, valorficdnd textul dat. 6 puncte 9. Asociazé fragmentul din , Toate panzele sus!" de Radu Tudoran cu un alt text terar studiat sau citi ca lecturd suplimentara, in 50 ~ 80 de cuvinte, prezentand o asemnare si o deosebire dintre ele. 6 puncte Teste 182 B. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 1. Incercuieste silaba accentuata din cuvintele: ispret", .aprofi 2 puncte 2. Sunt derivate toate cuvintele din seria felinarele, lucie, pufdind, pripasiser b. greceasca, stufais, increzator, omeneasca. ¢. pedepseascd, Intunericul, departe, dovedest d. sarmanul, pandeau, zbuciumul, chinuiesti Litera corespunzatoere rspunsulicorect esto (8) 2 puncte 3. Rescrie enuntul ,Bietul dobitoc se zbatea toat’ noaptea asa’, inlocuind cuvantul .dobitoc” cu.un sinonim si cuvantul .noaptea* cu,un antonim. 4 puncte oe zhiten toati zive ana 4. Transcrie din fragmentul de mai jos doua pronume diferite, pe care le vel preciza. 6 puncte — Cine sti pedepseascd, domnule? ie ine--paouene loki 94 clomawh- grecume deol Sel; e '5. Rescrie propozitia urmatoare, pundnd verbul la timpul mai-mult-ca-perfect: télhani astia, cu Spanu, pandeau seara la {&rm". 5 6 puncte a. 4S a Ac Reo __ 6. Alcatuieste un enunt asertiv In care substantivul .stépén* s& alba funcfia sintacticd de ‘complement prepozitional si un enunt interogativ in care substantivul ,Barba Neagra s& alba functia sintacticd de apozitie. 6 puncte le 7. Completeaza spatile libere din textul de mai jos cu forma corecta a cuvintelor scrise intre paranteze. 6 puncte TARO Sette (a se simti— gerunziu) in siguranta, nu mai putin de céteva sute de pirat s-au adépostit aici, inclusiv.. sn (Cunoscut ~ grad supertativ relativ de superioritate) pirafi, Laurens de Graff si Henry Morgan. Imagineazé-ti c& reconstitui o lupta cu pirafii. Redacteaza un text narativ-descriptiv, de cel putin 150 de cuvint ‘4 cuprinda experienta traita de tine, o secventa narativa, una dialogata si una explicativa. Punctajul pentru compunere se acorda astfe * continutul compunerii— 12 puncte + redactarea compunerii - 8 puncte (marcarea corectd a paragratelor — 1 punct; coerenta textului 1 punct; proprietatea termenilor folositi~ 1 punct; corectitudine gramaticala - 1 punct; claritatea exprimariiideilor - 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;lzibiltate ~ 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte gi dezvolta subiectul propu: 152 Evaluarea Nationald - Limba si literatura romana yoke Docu gia pg? Subiect Citeste r&spunde TEx! Ehei frumusetilé racoroase, maruntaiol Oam capete ale era pentru minciuna $ gogonata. Intr-c nei zile caute odin Catre fost cat on timp, lumin din urma, sufletele 0: continuand umplut trai istet a bage nume, can ce gandeau de treaba. Ehei, masa. $i- descoperit —Fr apele? —N minciuna s. bine sé itd Azia nesimtite, si. gata! A cared, den adevarul, n 2 puncte 2 puncte antul ,dobitoc’ 4 puncte ciza. 6 puncte delice .télharil asta, 6 puncte Ge __ sintactica de eagra’ 4 aba 6 puncte wid de Lo lor scrise intre 6 puncte utin de céteva yfad superlativ e_puncte iv-descriptiv, 0 secventa atea termenilor lor ~ 1 punct; fie ~ 1 punet; npunerea are Testul 2 Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea r&spunde cerintelor formulate. TEXTUL 1 Ehei, cicd era odata un tarém pe care cerul il déruise cu toate bunatatile $i frumusetile sale. Cémpurile ti erau intinse, roadele bogate, padurile dese si récoroase, apele cristaline si reci precum gheafa, iar munfii semeti ascundeau in maruntaiele lor comori nepretuite. Oamenii acelei tari erau drepti, harnici si milostivi, aga cum nu gaseai in alte capete ale lumii. Dar, daca erau cu adevarat cunoscuti cale de noua mari $i far, era pentru cé iubeau din adéncul sufletului adevarul. Nicaieri nu era mai disprefuita minciuna $i mai aspru pedepsit cel care s-ar fi incumetat s spund cate una mai gogonata. Intr-o seara, oamenii s-au indreptat spre gospodariile lor, osteniti dupa truda unei zile de robot. S-au infruptat din bucatele cele gustoase $i s-au grabit sa-si caute odihna in paturile cele primitoare. Catre miezul noptii, in inaltul cerului a aparut o lumina rosiatica. La inceput a fost cét 0 nucd, dar a crescut usor-usor, pnd ce a cuprins cerul intregii fari. La un timp, lumina s-a lsat deasupra muntilor, apoi deasupra caselor $i ogoarelor. in cele din urmé, ea si-a croit drum prin hornurile sobelor, patrunzand in odaile $i in sufletele oamenilor. Nestiind ce li se intampla, ei s-au intors pe cealalta parte, continuandu-si somnul. Ba, incd, nici macar de dimineata nu s-au dumirit. Si-au Umplut traista cu merinde $i s-au dus acolo unde fi chemau treburile. Cte unul mai istet a bagat de seamé cé vorba le era schimbata, c& nu mai spuneau lucrurilor pe ‘ume, ca mai inainte, $i ci nu mai simteau aceeasi dorinfa de a dezvalui tot ceea ce gandeau. Nepricepénd ins care era pricina i acela indilta din umeri, vazandu-si de treaba. Ehei, dar a venit ora pranzului si locuitorii Tari Adevarului s-au agezat la masa. Si-au umplut ulcelele cu apa rece $i, cu nefarmurita surprindere, au descoperit ca apa ingheta cat ai zice peste. larasi cei mai infelepti au zis: — Fratilor, 0 mare primejdie ne ameninta! Nu vedeti ca mintim de ingheaté apele? — Nu poate fi adevarat! s-au impotrivit cei mai numerosi. Nu cuteaza minciuna sa se abata pe meleagurile noastre! Trebuie sa fie vreun joc. Haideti mai bine s& fl deprindem! ‘Azi aga, maine asa, minciuna a patruns tot mai adénc in viafa oamenilor. Pe nesimtite, ea n-a mai fost un joc, ci un fel de a trai. Erai intr-o incurcatura, minfeal si.. gata! Aveai necaz pe cate cineva? Nimic mai simplu: fi puneai vreo céteva in crea, de nu-! mai cunostea nici mumé-sa. De la a pretui minciuna $i pana la a uri adevérul, n-a fost decat un pas. (Petre Craciun, Tara Adevarului si Imparatul Minciuna) Teste 153 TEXTUL 2 Mitologia reprezinta un sistem de coduri culturale, de traditt si obiceiuri pastrate de-a Jungul timpului, de simboluri interdependente, cu diferite semnificafi $i felurite contexte. Unele dintre cele mai interesante povesti se nasc in spatiul roménesc. Influentate de alte popoare sau nascute in s4nul muntilor, acestea aduc inapoi imagini si simboluri pierdute, traditii i obiceiuri uitate de lume, credinte stravechi. Ele arat calea spre bine, spre frumos, spre unitate Acest alt pamant este imaginat ca o reprezentare in oglinda celui actual sica © casa a creaturilor numite Blajini (cei cu sufiet bland), alteori poarté numele de Rohmani, in Bucovina. Ei sunt descrisi ca antropomorii si scunzi, avand uneori un cap de sobolan. Ei sunt fie descrisi ca fiind rau intentionati, fie ca avand un mare respect pentru Dumnezeu $i ducdnd o viata fara de pacat ca Adam $i Eva in rai Unii cred despre ei ca sunt niste fiinte firave, blajine, fara viata, care traiesc intr-un fel de paradis terestru. Sdrbaitoarea roméneasca, Pastele Blajinilor, este o modalitate de a-i rasplsti pentru beneficille pe care le aduc. Din moment ce ei traiesc in izolare, nu au nicio modalitate de a sti cénd vine Pastele. Acesta este motivul pentru care roménil ‘mén&ncé oud vopsite $i lasa cojile in voia apel, de unde ei cred c& vor ajunge la Apa Sémbetei si de acolo la Blajini. Tudor Pamfile, in ,Mitologia poporului roman - Dusmani $i prieteni ai omului* ne arata ca cele trei Ursitoare pot ajuta oamenil iar ingerii se pot vedea arareori, insa fiecare dintre noi are propriul séu Inger stand pe umérul lui cel drept, iar diavolul pe cel stang. Norocul, care nu are o reprezentare fizioa, se naste odataé cu omul intr-o ,,ume @ Noroacelor* si este legat de viata omului. Exist multe vorbe de duh in popor, povete si vorbe cu talc. De noroc mai tine $i Sarpele casei, care are solzii albi si traieste sub casa. Spiridusul este de asemenea aducator de Noroc, desi este un drécusor. Dusmanul Norocului este Piaza rea, care poate avea Infétisare de sarpe, céine, pisicé neagré sau chiar de om insemnat: span, cu parul rosu, ciung, olog, pocit. Omul insemnat are puterea de a deochia. Zmeul sau Zburdtorul este un spirit raufacator cu infatisare de dragon sau ‘sarpe inaripat. Uneori apare in visele fetelor tinere. Brehnele sunt duhuri ce traiesc prin p&duri si sperie célétorii. lelele Fura mintile tinerilor, iar Ceasurile Rele sunt duhuri de noapte, care umblé prin vazduh si pocesc. pe cei ce le ies in cale. Baca, Baubaul si Pocita sunt fiinte oribile de cosmar care sperie copili neascultatori. (Mitologia roméneasca, www.mythologica.ro) 154 Evaluarea Nationalé - Linba 9i eratura romana A Scrie rasp 41. Noteazai do 2. Minciuna aj a. cao lumi b. adusa de . prin apar 4. printr-un Litera cores 3. Sarbatoaree a. fiintelor b. persoane . oamenilo d. animaletc Litera cores 4. O idee din fr a. Oamenii b. Minciuna ¢. Nimeni ni d. Minciuna Litera cores 5. Noteaza ,X acestuia, baza a. In Tara Ade ib. Minciuna n ie. Nimeni nu ‘d Minciuna a Sarpele ca: f. Brehnele fur 6. Mentioneazé a. .Ehe, cic sale, Campuril reci precum gh inne j actual sica arta numele wand uneori And un mare i Eva fn rai care traiesc e a-j rasplati ‘nu au nicio ‘are romani or ajunge la prieteni ai e pot vedea lui cel drept, ntr-0 ,Jume sh in popor, raieste sub acusor. e de sarpe, ciung, olog, dragon sau ura minfile ih $i pocesc osmar care rologica.ro) A. Scrie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date, 4, Noteaz doua schimbairi ale oamenilor din Tara Adevarului 2 puncte 2. Minciuna a patruns in Tara Adevarului a. ca 0 lumina rosiatic8 bb, adusa de un necunoscut «. prin apa rece ca gheata. 4. printr-un joc. Litera corespunzdtoareréspunsulu corec este) . 2 puncte 3. Sarbatoarea Pastele Blajinilor este dedicata a. filntelor mitologice numite Blajini sau Rohmani b. persoanelor care fac acte de caritate, ¢. oamenilor credinciogi si buni. 4d. animalelor. Litera corespunzatoareraspunsulu crec este (_) 2 puncte 4.0 idee din fragmentul , Tara Adevarulu si Impéiratul Minciuna de Petru Craciun este: a. Oamenil iubeau adevarul. b. Minciuna a patruns prin apa inghetata ¢. Nimeni nu sa dat seama de schimbarea oamenilor. d. Minciuna a fost indepartata din tinut. Litera corespunzatoareraspunsulicorect este |_) 2 puncte 5. NoteazdX* in drepulflecdrui enunt petra stabil corecttudnes sau incorectuinea acesuia, bazandue pe informatie dn cole dou texte © puncte ENUNT CORECT INCORECT a. In Tara Adevaruli, oamenii nu stiau $8 mint b. Minciuna nu a patruns niciodata in acel tinut. c. Nimeni nu a observat vreo schimbare. . Minciuna a patruns tot mai adanc in viata oamenilor. . Sarpele casei este un personaj maleic. - £. Brehnele furd mintile tinerilor. 6. Menjioneaza, In céte un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte 1. .Ehei, cica era odata un tarém pe care cerul il daruise cu toate bunatatile si frumusetile sale. Campurile fi erau Intinse, roadele bogate, padurile dese si racoroase, apele cristaline si reci precum gheata, lar muntii semeti ascundeau In maruntaiele lor comori nepretuite.” Teste 155 b. .Intr-o seara, oamenii s-au indreptat spre gospodérille lor, osteniti dupa truda unei zile 9. Asociaz {de robotd. S-au infruptat din bucatele cele gustoase si s-au grabit s2-si caute odinna in paturile cuun alt te cele primitoare.* oasemaine 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legaitura care se poate stabil, la nivelul confinutului, intre fragmentul din basmul .Tara Adevarulu si Imparatul Minciund de Petru Craclun §1 fragmentul extras de pe wwnw.mythologica.ro 6 puncte — B. Scrie ri oo 1. Marchee - worut’, 2. Sunt der a. frumu b. frum «. cealal . locuit 8. Consideri cd oamenii au contribuit la rspandirea minciunii? Justificd-ti réspunsul, in Litera oc 50 ~ 80 de cuvinte, valorficand textul dat. 6 puncte 3. Reserie aes Inlocuind ¢ 2 5. Rescrie | nehotarat , d truda unei zile dina in paturile 8. Asociaza fragmentul din basmul .Tara Adevérului si imparatul Minciuna* de Petru Créciun un alt text literar studiat sau citt ca lecturé suplimentara, In 50 — 80 de cuvinte, prezentand © asemanare gi o deosebire dintre ele. 6 puncte sul continutului, tru Craciun gi 6 puncte i rspunsul, in "6 puncte B. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 4. Marcheaza grupul de litere care transcrie un singur sunet. 2 puncte .cerul", .gheala’, .minciuna", chemau" 2. Sunt derivate toate cuvintele din seri: a. frumuseti, gustoase, rosiatica, b. frumusetie, dispretuita, ceruiui. . cealaltd, patrunzand, odaile 4. locuitori, nesimtite, odihna. Chus Sronancional ienmabipian ete 2 puncte 3. Rescrie enunjul ,Zmeu! sau Zburétorul este un spirit raufacator cu infatisare de dragon.” {nlocuind cuvéntul .un spirit cu un sinonim gi cuvantul ,rdufScdtor" cu un antonim. 4 puncte 4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective aflate tn cazur diferte, pe care le vi preciza 6 puncte ‘Camenii acelei tari erau drept, hamici i milostiv, asa cum nu gaseai in alte capete ale lumi. '5. Rescrie enuntul urmator astfel incét pronumele nehotarat s& devind adjectiv pronominal nehotérat .fiecare dintre noi are propriul su inger... 6 puncte Teste 157 - 6. Alcdtuieste un enunt negativ in care adjectivul oméneasca” sé alba functia sintacticé de ‘nume predicativ si un enunt interogatv in care substantivul ,povete” sé alba functia sintactic8 de complement direct. 6 puncte 7. Completeaza spatile libere din textul de mai jos cu forma corecta a cuvintelor scrise Intre paranteze. 6 puncte Probabil (mare — grad superativ relativ) colectionar de basme din folcior a fost ‘nuvelistul $i povestitorul lon Creanga, care, print-un limba) foarte pitoresc, (a da viata - indicativ, perfect compus) unor povesti clasice. Subiectul al II-lea 20 de puncte Redacteaza un text narativ-descriptiv cu secventa dialogata, de cel putin 150 de cuvinte, in care sa prezinti cum ai fost prins cu o minciund de parintii tai. Textul tau va cuprinde prezentarea sentimentelor avute in momentul dezvaluirii minciunii, 0 secventa narativa, una descriptiva si una dialogata. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + confinutul compunerii ~ 12 puncte + redactarea compunerii — 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor— 1 punct; coerenta textului— 1 punct; proprietatea termenilor folositi- 1 punct; corectitudine gramaticala - 1 punct; claritatea exprimai ideilor — 1 punct; proprietatea termenilor folositi - 1 punct; respectarea normelor de ortografie - 1 punct; respectarea normelor de punctuatie - 1 punct;lizibiltate ~ 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte gi dezvolta subiectul propus. 158 Evaluarea Nationald - Limba si literatura romana Subiectul Citeste fiec cerintelor TEXTUL Simfindy spatele unui b din incapere $ de festivitati. Harry nu cludat. Era lun patru mese lu cupe de aur s Sutele de fete Juméanarilor. As de argint. Ince tavan ca de c¢ Evi istorie*. Cu greu mare nu comt Privirile profesor McG Pe el puse of Cuprins jepure. Obsen asupra @i. Pre gaura de deas Poaten Daca m Dar ma O pala Nu-s un Nici o g Da-n Hi Sunt ce Nimic n In capu Probea Cari « Curaj! Ma pun Esti pe Caci su ictia sintactica de functia sintactica 6 puncte ntelor scrise intre 6 puncte e din folcior a fost -de_puncte el putin 150 de tai. Textul tau irii minciunii, 0 etatea termeniior idellor 1 punct; yrafie ~ 1 punct; Testul 3 Subiectul I CCi‘7200)-:«de: puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde cerintelor formate. TEXTUL 1 Simfindu-si, in chip straniu, picioarele ca de plumb, Harry intra in rand in spatele unui baiat cu parul de culoarea nisipului, urmat indeaproape de Ron. lesira din incapere $i traversara din nou holul de la intrare, pasind pe o usa dubla in sala de festivitati. Harry nu-si imaginase niciodata un spatiu atat de minunat $i totodata att de ciudat. Era luminat de mii si mii de luménri, care pluteau prin aer pe deasupra a patru mese lungi la care se asezaseré deja ceilalti elevi. Pe mese erau farfuril si cupe de aur stralucitor. In fata salii era o masa lunga, la care stateau profesorii. Sutele de fete care Ii priveau pareau lampioane palide in lumina tremuratoare a Juménérilor. Asezate din loc in loc printre elevi, fantomele stréluceau ca niste umbre de argint. incercand sa evite ochii care il atinteau, Harry ridica privirea $i vézu un tavan ca de catifea neagra, presarat cu stele. O auzi pe Hermione soptind: — E vrdjit s& reproduca exact cerul de afara. Am citit in ,Hogwarts: o scurta istorie" Cu greu puteai crede ca ceca ce se vedea era de fapt un tavan si ca sala cea mare nu comunica direct cu cerul. Privirile lui Harry coborara rapid cand, fara sa scoata un cuvant, doamna profesor McGonagall aduse un taburet, pe care il ageza in fata celor din anul intéi. Pe el puse 0 palarie tuguiaté de vrdjitor. Era foarte ponosita, gata sa se destrame. Cuprins de panica, Harry se gandi c& poate o sa-I puna sa scoata din ea un iepure. Observand cé cei din sala stau tofi cu ochii tinta la paléire, isi afinti si el privirea asupra ei. Pret de cateva clipe, domni o liniste desavarsita. Apoi palaria tresari. gaurd de deasupra borului se deschise larg, ca o gura, $i palaria incepu s& cante: Poate nu sunt prea frumoasa Daca ma judeci dupa fata, Dar ma inghit daca gasesti 0 palarie mat isteatas Nu-s un joben inalt, lucios, Nici o gambeta tuciurie — Da-n Hogwarts — eu repartizez: Sunt cea mai tare palarie! Nimic nu pofi, oricat ai vrea, In capul tau s-ascunzi de mine. Probeaza-ma si am s&-{i spun C&rui camin vei apartine. Curaj! Hai, nu te mai cod, Ma pune-acum pe scafarlie — Esti pe maini bune (desi n-am), (Céci sunt o super-palérie! Teste 159 Toata sala izbucni in aplauze, de indaté ce palétria isi termina cantecul, Fécu © plecaciune spre fiecare dintre cele patru mese, dupa care ramase din nou nemiscata, — A, nu trebuie decat s4 probam pailaria, fi gopti Ron lui Harry. Il omor pe Fred, o tinea una $i buné cé trebuie sé ma iau la tranta cu un trol. Harry zémbi cu jumatate de gura. Ce-i drept, s& probezi o palarie era mult ‘mai bine decat sa te puna cineva sa faci o vraj&, dar tare si-ar fi dorit s& 0 poata proba fara ca toata lumea sa se uite la el. Palaria parea s& pund o multime de Intrebari, iar Harry nu se simtea — cel putin deocamdata — nici suficient de curajos, nici suficient de inteligent ca s8-i poata face fata. (JK. Rowling, Harry Potter si Piatra Filosofala) gambétd, gambete - sf palarie barbateasca din fetru tare, cu calota oval i borurile usor risfrante. TEXTUL 2 Oamenii de stiinté din India s-au inspirat din seria de cérti si filme Harry Potter* si au numit 0 noua specie de paianjen dupa un personaj din lumea ‘magica, imaginata de J.K. Rowling. Deoarece paianjenul seamana cu paléria magica care decide in ce Case de la Hogwarts ajung elevil, cercetatorii au numit creatura ,Erovixia gryffindori* de la Casa Gryffindor (Cercetasi). ~Acest paianjen cu o forma unica isi trage numele de Ia artefactul magic, fabulos, atotstiitor — Jobenul Magic, care a apartinut vrajitorului (fictiv) medieval, Godrie Gryffindor, unul dintre cei patru fondatori ai Scolii de Magie Hogwarts", se araté in ,Jurnalul Indian de Arahnologie” Autoarea seriei, J.K. Rowling, a scris pe Twitter ca este onorata de decizia cercetatorilor indieni. in ,Jurmalul indian de Arahnologie’, ,Erovixia gryffindori" este descris ca fiind »0 specie de arahnida mica, criptica, nocturna care se refugiaza sub frunze pe timpul zilei. Paianjenul este de dimensiuni foarte mici, cam cat unghia de la degetul mic, insa @ atras multa atentie pe refelele de socializare pentru aseméinarea cu Jobenul Magic. (Numele unei noi specii de paianjen, inspirat din Harry Potter, www.digi24.ro) A. Scrie raspunsul pentru cerinfele de mai jos cu privire la toxtele date. 1. Formuleaza o idee principala a céntecului palariei magice. 2 puncte 2. Cand a vazut palaria, Harry a crezut ca va trebui: a. Sd 0 probeze. 8d se ia la trantd cu un trol ©. Sd scoata un iepure din ea d. 88 facd o vraja, Litera corespunzatoare réspunsului corect este (_} 2 puncte 160 Evaluarea Nationala - Limba $i literatura romind 3. ,Erovixia or a. Casa Ce b. 0 palarie cc. Jobenul d.o noua s ra core 4. In fragment a. viata lui b. intrarea i c.ozidin v d. profesori Litera core: 5. Noteazéi .X acestuia, bazé a. Harry Potte b. Saia de fes c. Paliia vr d. Harry nu si fe. Pe JK Ro gin India. f. Noua specie de la degetul 6. Mentioneazé -Asezate b. Apoi pai ‘ncepu s8 cant 7. Prezintd, in Intre fragmentu www digi24.ro. | cantecul. Facu amase din nou ary. Il omor pe valérie era mult Jorit s8 0 poaté 4 0 multime de jent de curajos, jatra Filosofald) siborurile ugor carfi $i filme naj din lumea and cu paléria tatorii au numit tefactul magic, ictiv) medieval, Hogwarts", se rata de decizia descris ca fiind sub frunze pe egetul mic, ins Jobenul Magic. www. digi24.ro) ate. 2 puncte 2 puncte 3. ,Erovinia gryfindont este: 2. Casa Cercetasilor dela Scoala de Magic b. opal €. Jobenui Magic. 4. o noua specie de paianjen Litera corespunzétoare rspunsului corect este (__} 2 puncte 4 In ragmentul extras din romanul ary Potter si Piatra Flosofala’, se prezinta a. viata lui Harry Potter. b. intrarea in lumea magicd de la Hogwarts. €.02i din viata personajuti principal. 4. protesori oli de Magie. Litera corespunzéitoare raspunsului corect este (__} 2 puncte 55, Noteaza ,X" In dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazandu-te pe informatie din cele doua texte. 6 puncte ENUNT CORECT | INCORECT a. Harry Potter a intrat in sala de festivtat| imediat dupa Ron. b. Sala de festivitati comunica direct cu cerul . Palaria vrjté a inceput sa cante d. Harry nu se simtea pregatit sa faca faté unor situati difcile, e. Pe J.K. Rowling nu a incantat-o decizia oamenior de stint gin India, i f. Noua specie de paianjen are aproximativ dimensiunea unghiei de la degetul mic. ile. 6. Mentioneazé, in céte un enunt,tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte a. .Asezate din loc in loc printre elevi, fantomele straluceau ca nigte umbre de argint." bb. ,Apoi paléria tresar. 0 gaurd de deasupra borului se deschise larg, cao gura, si palaria Incepu sa cénte.” 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabil, la nivelul continutului, intre fragmentul din romanul Harry Potter si Piatra Filosofala de J.K. Rowling gi textul de pe waww.digi24.ro, 6 puncte Teste 161 8. Crezi cd Harry Potter stamneste admiratia copilior care citesc romanul? Justificé-tiréspunsul, Jn 50 ~ 80 de cuvinte, valorificdnd textul dat. 6 puncte 4, Transcrie dir preciza Era luminat Ja care se as 5. Transforma ¢ - presérat cu ste 8. Asociaza fragmentul din ,Harry Potter si Patra Filosofalat de JK. Rowling cu un ait text Shorts z in F 3 siun er litera stugiat sau ctt ca lectura suplimentard, in 50 ~80 de cuvinte, prezentand o asemanare coupon si deosebire dintre ele. 6 puncte : 7 7. Completeaza a paranteze. Daca in cop - ‘érfile cu Ha a batranejeam - a Imagineaza-ti B. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerinfele de mai jos. Reeoar 1. Incercuieste silaba accentuaté din cuvintele ,palérie", .paianjen* 2 puncte cuprinda preze cel putin o sec Punctajul pentru 2. Fac parte din acelasi camp lexical toate cuvintele din seria 2 puncte + confinutul cor 2. palarie, gambeta, joben, a purta, + redactarea co b. personaj, veiitor, paianjen, stint (marcarea corec ¢. stele, cer, tavan, noapte. folositi~ 1 punc 4. cart, jumal, Twitter, India. | proprietatea ten 2. Roser ently inn dnd in soa uu alc pn do clooree ns inspira ne inlocuind cuvantul ,spatele cu un antonim si cuvantul ,baiat" cu un sinonim. 4 puncte 162 Evaluarea Nationald - Limba gi Literatura romana minimum 150 d lustificd-ti rspunsul, 6 puncte wling cu un alt text ntand 0 asemanare 6 puncte uloarea nisipulu, 4 puncte 4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate in cazuri diferite, pe care le vei preciza. Era luminat de mi si mii de luménain, care pluteau prin aer pe deasupra a patru mese lungi la care se asezasera deja ceilalti elev." 6 puncte 5. Transforma constructia activa din enuntul ,Marry... vazu un tavan ca de catifea neagra, presérat cu stele.” Intr-o constructie pasiva 6 puncte 6. Alcatuieste un enunt exclamativ in care substantivul .vraja" s4 aib functia sintactica de Subiect si un enunt exclamativ in care pronumele personal ,el’ sA alba functia sintactica de ‘complement prepozitional 6 puncte 7. Completeaza spatile libere din textul de mai jos cu forma corecta a cuvintelor scrise intre paranteze. 6 puncte Daca in copilarie. (a avea acces ~ modul conditional-optativ, timpul perfect) la cartile cu Harry Potter, sunt convins c& nu doar copilra, ci si tinerefea, maturitatea si DatrENe fea MEA... (8 atata — Modul conditional-optativ, timpul perfect) atfel.~ (Florin Bican, traducator al primului volum din seria Harry Potter) Subiectul al II-lea _________mtomou_ 20 de puncte Imagineaza-ti ca esti elev la Scoala pentru Vrajitoare si Vrajitori Hogwarts. Redacteaza o scrisoare, de cel putin 150 de cuvinte, adresata unui prieten, care sa cuprinda prezentarea unei emotii/a unui sentiment din prima zi de scoala; vei folosi cel putin o secventa narativa si una descriptiva. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + continutul compunerii ~ 12 puncte + redactarea compunerii - 8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor — 1 punct; coerenfa textului— 1 punct; proprietatea termenilor folositi— 1 punct; corectitudine gramaticala - 1 punct; clartatea exprimaii ideilor ~ 1 punct; Proprietatea termenilor folositi - 1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuatie — 1 punet;lzibiltate — 1 punct). Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolta subiectul propus. Teste 163 Testul 4 Subiectul Ito... 70_de puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea r&spunde cerintelor formulate. TEXTUL 1 Intr-o toamna aurie am auzit muite povesti la Hanul Ancutel. Dar asta s-a intamplat intr-o departata vreme, demult, in anul cénd au c&zut de Sant lie ploi néprasnice $i souneau oamenii cé ar fi vazut balaur negru in nouri, deasupra puhoaielor ‘Moldovei. lar niste paseri cum nu s-au mai pomenit s-au involburat pe furtund, vaslind spre rasarit; si mos Leonte, cercetand in cartea lui de zodii $i talméicind semnele lui Iraclie-imparat, a dovedit cum ca acele paseri cu penele ca bruma de razboi intre impérati si bielgug la vita de vie. Apoi, intr-adevar, Imparatul-Alb si-a ridicat muscalil lui impotriva lumii pagane, i, ca 88 se Implineasca zodille, a déruit Dumnezeu rod in podgorille din Tara-de-Jos de nu mai aveau vierii unde sé puie mustul. S-au pornit din p&rtile noastre céréusii ca s-aduca vin spre munte, $-atuncea a fost la Hanul Ancutei vremea petrecerilor sia povestilor. Taberele de cara nu se mai istoveau. Lautani céntau fara oprire. Cénd c&deau unii, doborati de trudé si de vin, se ridicau alii de prin cotloanele hanului. $-atdtea oale au farmat bautorii, de s-au crucit doi ani muierile care se duceau la targ la Roman. $i, la focuri, oameni incercati si mesteri frigeau hartane de berbeci si de vitei, ori parpaleau clean $i mreana din Moldova. lar Ancuta cea tanara, tot ca ma-sa de sprancenata si de vicleana, umbla ca un spiridus incolo si-ncoace, ruméné la obraji, cu catrinta-n bréu $i cu ménicile suflecate: impartea vin si mancéri, rasete si vorbe bune. Trebuie sé stiti dumneavoastré c& hanul acela al Ancutei nu era han, era cetate. Avea niste ziduri groase de ici pana colo, si niste porti ferecate cum n-am vazut de zilele mele. in cuprinsul lui se puteau oplosi oameni, vite $i carute $i nici habar n-aveau dinspre partea hotilor. La vremea de care vorbesc, era insé pace in tard si intre oameni bund-voire. Portile stateau deschise ca la Domnie. $i prin ele, in zile line de toamna, puteal vedea valea Moldovei cat batea ochiul si paclele muntilor pe paduri de brad pana la Ceahlau si Halauca. lar dupa ce se cufunda soarele inspre taramul celalalt si toate ale depértarii se stergeau si lunecau in tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatra, gurile negre ale usilor si ferestrelor zabrelite. Contenea cate un rastimp viersul léutarilor si porneau povestile. Statea stalp acolo, in acele zile grase si vesele, un raza strain, care mie imi era drag foarte, inchina oala catra toate obrazele, asculta cu ochil dusi céntecele ‘dutarilor si se lua la intrecere pana si cu mos Leonte fa télcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta. (...) I chema lonité comisul. Dumnealui lonité comisul avea o punga destul de grea in chimir, sub straiele de siac sur. $i venise clare pe un cal vrednic de mirare. Era calul din poveste, inainte de a ménca tipsia cu jar. Numai pielea si ciolanele! Un cal roib, pintenog de trei picioare, cu saua nalta pe dénsul, neclintit intr-un dos 164 Bvalu sand ea Nationald - Linba si literatura ron de parete Incalic $i mine n-ar De =i gaseste : face! Cér rusinata, se vita n crescuta pintenoas uimire ch ase oplo chimir siac roib pintenog ogrinji TE Ha timpurile de muni dintre ce sau Suc Hanu’ An Inf aotiunea originala de 70 de Hanu’ A asemené intrarea « Ha comun, r apare 0 ¢ un persc )de puncte tru a putea fei. Dar asta s-a de Sant Iie ploi asupra puhoaielor e furtund, vaslind jcind semnele lui a de rzboi intre iva lumii pagane, din Tara-de-Jos noastre cérausii mea petrecerilor re. Cand c&deau janului. $-atétea uceau la targ la de berbeci si de a tanara, tot ca }colo $i-ncoace, a vin $i mancéiri, nu era han, era ecate cum n-am $i carute $i nici neni buné-voire. toamna, puteai iri de brad pana ramul celalalt si luminau zidurile céte un rastimp jin, care mie imi i dusi céntecele tuturor lucrurilor unga destul de 2dnic de mirare. lea $i ciolanele! lintit intr-un dos de parete, cu ménunchiul de ogrinji sub bot. Eu aici is trecétor... cuvanta, cu oala in mana, dumnealui lonit& comisul: eu incalic si pomesc in lumea mea... Roibu meu ji totdeauna gata, cu saua pe el... Cal ca mine n-are nimeri... Incalic, imi plesnesc céiciula pe-o ureche si ma duc, nici nu-mi pasé. De dus insa nu se ducea. Statea cu noi — Intr-adevar... li réspunse intr-un rand mos Leonte; cal ca al dumitale nu se gaseste sé umbli noua ani, la toti impératii pamédntuluil Numai pielea lui cate parale face! Cand ma gandesc, m-apuca groaza. — S& stii dumneata, prietine Leonte! striga rézégul zbérlindu-si mustata rusinaté. Asemenea cal uscat si tare nu stie de nevoie, nici de truda. La mancare se uité numai c-un ochi $i nu se supara cénd il las neadapat. $i gaua parca-i crescuta dintr-insul. Aista-i cal dintr-o vité aleasa. Se trage dintr-o iapa tot pintenoaga, cu care m-am fudulit eu in tineretele mele $i la care s-a uitat cu mare uimire chiar maria-sa Voda Mihalache Sturza... — Cum s-a uitat cu uimire, cucoane lonita? Era tot aga de slaba? — Se-njelege. Asta-i o poveste pe care ag putea sd v-o spun, daca m-ascultat — Cum sé n-ascultém, cucoane lonita? mai ales o poveste din vremea lui Mihai Voda Sturza! (Mihail Sadoveanu, lapa lui Voda, vol. Hanu Ancutei) aseoplosi — ~ a se adaposti chimir — brau lat de piele prevazut cu buzunare siac — postav aspru roib ~ (cal) cu parulrogcat (deschis) sau rogu-galbui, martoaga pintenog —--— cu pete de altd culoare (de obicei albe) in partea inferioard a picioarelor ogrinji — resturi de paie, de fan, ramase dupa ce au fost hrénite vitele TEXTUL 2 Hanu’ Ancufei, unul dintre cele mai cunoscute hanuri roménesti din toate timpurile se afla in comuna Tupilati, judetul Neamt, la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Roman. Construit la inceputul secolului al XVIlI-lea, hanul era unul dintre cele mai populare locuri in réndul calétorilor care mergeau spre Roman, lasi sau Suceava. Prezent atét in memoria colectiva, cat si in scrierile romanesti, Hanu’ Ancutei este unul dintre simbolurile literaturii sadoveniene. Infiintat in anul 1718, Hanu’ Ancutei a fost locul in care s-a desfasurat actiunea in cartea omonima publicata de Mihail Sadoveanu in 1928. Cladirea originala era construité pe o temelie de piatra ce se continua cu ziduri de caramida de 70 de centimetri grosime. Cu o fatada simpla si patru camere pentru musafir, Hanu’ Ancutei era unul dintre cele mai bune locuri de innoptat din zona. De asemenea, hanul era prevazut cu doua porti mari de Jemn, una servind pentru intrarea carelor $i cealalté pentru scoaterea lor din incinta localului. Hanul este prezent in cartea lui Sadoveanu, In cele noua povestiri ca element comun, mai exact locul de desfasurare al actiunii. in prima povestire, ,/apa lui Voda" apare 0 descriere sumara a hanului care serveste drept popas pentru comisul Ionita, un personaj carismatic ce povesteste o intémplare amuzanta din tineretea sa. Teste 165 in celelalte povestiri, hanul ocupa un rol crucial in desfasurarea actiunii si este ales drept motiv principal al carti Datorita scrierilor extraordinare ale lui Sadoveanu, Hanu’ Ancutei este $i in ziua de astazi un obiectiv turistic. Vizitatori din toata {ara vin sé descopere locul care |-a inspirat pe marele scritor $i vor s8 petreaca méicar cateva minute in interior. (Poposeste la Hanu' Ancufei $i aflé o poveste fascinantél, blog.travelminute.ro) A. Serie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date. 1. Noteaza un reper temporal prezent In textl tera. 2 puncte 6. Mentioneaza, a. cTrebuie 38 niste ziduri groas b..—Cums-av — Se-ntelege 2. Ancuta cea tind oferea drumeior: ‘a. mancare si bautura b. gazduire, mancare si bautura. : mancare, bautura, rasete 4. mancare, vin, rset, vorbe bune Litera corespunzatoare réspunsului corect este (_] 2 puncte 3. Hanul Ancutei se afia a. in comuna Tupilati bin municipiul Roman, in municipiul lagi d. in oragul Piatra Neamt Litera corespunzitoare raspunsul corect esto |_) 2 puncte 4. Cartea scrisa de Mihail Sadoveanu, intitulaté Hanu Ancufei", a fost publicata: a.in 1718, ©.1n 1928, dl tnt-un an neprecizat intext Litera corespunzaitoare réispunsului corect este (_] 2 puncte 5. Noteaza x" in dreptulflecdrui enunt pentru a stabil corecitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazéndu-te pe informatile din cele doua texte 6 puncte ' ENUNT —" Gonaici TENCoRECT a. Intamplarile prezentate in textul literar se desfagoard inirun timp neprecizat exact. | c. Mos Leonte avea un cal deosebit. d. Ionita se pregateste sa istoriseasca o intamplare din vremea | Lui Mihai Voda Sturza, I @. Hanul a fost constuit la sfarsitul secolului al XVili-lea Lf. Cartea scrisa de Mihail Sadoveanu contine zece povestir 166 Evaluarea Nationalé - Limba gi literatura roman4 7. Prezinta, In c¢ Intre fragmentul 8. Crezi oa intar drumefilor care : valorificand textu tiunii $i este ales ancufei este si in descopere locul minute in interior. ).travelminute.ro) 6. Mentioneaza, in cate un enunt,tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte a. .Trebuie sa stti dumneavoastra ca hanul acela al Ancutei nu era han, era cetate. Avea nigte ziduri groase de ici pana colo, gi niste port ferecate cum n-am vazut de zilele mele." date. puncte b.— Cum s-a uitat cu uimire, cucoane lonita? Era tot asa de staba? — Se-njelege. Asta-i o poveste pe care ag putea sa v-o spun, dacé m-ascultai.” ws 7. Prezinta, in cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabili, la nivelul continutului, Intre fragmentul din povestirea .lapa lui Voda" de Mihail Sadoveanu gi textul extras de pe blog. 6 puncte 2 puncte au a = 2 puncte - cata eveter tid 8, Crezi ca intémplérile istorisite au un rol important in imbogalirea experientei de viata a drumefilor care au poposit la Hanul Ancutel? Justificé-tirspunsul, In 50 ~ 80 de cuvinte, 2 puncte valorificind textul dat 6 puncte u incorectitudinea a 6 puncte T | INCORECT | aaa Teste 167

S-ar putea să vă placă și