COMPONENTELE SISTEMELOR DE UNGERE

A.POMPELE DE ULEI.

În sistemele de ungere ale motoarelor diesel navale se folosesc pompe cu roți dințate și
pompe cu șurub. Aceste tipuri de pompe reprezintă avantajul unor construcții simple, sigure în
funcționare și debitarea uniformă a uleiului. La sistemele de ungere ale motoarelor de putere
mica și mijlocie se aplică pompe cu roți dințate; la sistemele de ungere ale motoarelor de putere
mare se folosesc pompe cu șurub.

După rolul pe care îl îndeplinesc în sistemele de ungere, pompele pot fi:

 de transfer;
 de circulație;
 de introducere a uleiului prin presiune mare;
 pompe de preungere.

Pompele de transfer, pompele de circulație și pompele de preungere sunt de tipul cu roți

dințate, sau cu șurub.

Atât pompele cu roți dințate cât și cele cu șurub sunt prevazute cu o supapă de trecere,
prin care se poate regla regimul de lucru al pompei în acord cu cerințele instalației. În fig. 1.7
este prezentată o pompa cu roți dințate folosită pentru circulația uleiului de ungere a unui motor
reversibil. După cum se observă, în oricare sens s-ar roti roțile dințate ale pompei, datorită celor
două perechi de clapeți, de aspirație și refulare, sensul de circulație al uleiului ramâne același. În
fig. 1.8 este reprezentată o pompă cu șurub. La aceste pompe supapa de reglare este dispusă pe
conducta de refulare, deci în afara carcasei pompei.

Pompa de transfer este prevazută pentru vehicularea uleiului dintr-un rezervor în altul.
Debitul unei astfel de pompe se determină prin durata de timp prevazută pentru vehicularea unui
anumit volum de ulei:

Q v =C ∙V /t ¿ , unde :

V [ m 3 ] reprezintă volumul de ulei care urmează a fi vehiculat;

t [h] reprezintă durata de timp pentru vehicularea uleiului;

C=1,15−1,20  coeficient de majorare a debitului, în funcție de reducerea acestuia în timp.

Fig. 1.7.Pompa cu roți dințate pentru Fig. 1.8.Secțiunea longitudinală a unei
pompe ungerea motoarelor reversibile. cu șurub.

Pompa de transfer trebuie să vehiculeze volumul de ulei existent în rezervorul de

serviciu, al uleiului de circulație, în decurs de 30 de minute până la o oră, la o presiune de
refulare de circa 1,5 - 2,0 bar. Tot în acest fel se determină și debitul pompei pentru golirea
rezervorului de ulei impurificat; durata de timp pentru golire admite după cerințele tehnice ale
instalației, fără a depăși una la trei ore.

Debitul pompei de circulatie se determina in functie de debitul de caldura, care trebuie preluat de
la uleiul de ungere. Pentru calculul debitului de caldura se admite ca lucrul mecanic de frecare
este transformat partial in caldura, care este preluata de uleiul de ungere. Debitul de caldura
inmagazinat in uleiul de ungere este dat de relatia:

 (1)

in care,  este puterea efectiva a motorului;  - randamentul mecanic al motorului;  -

debitul relativ de caldura preluat de ulei.

Marimile   si  , in calcule de prima aproximatie, pentru diferite componente ale sistemelor
de ungere, pot fi admise conform datelor prezentatein tabelul 1.
In cazul cand racirea capurilor pistoanelor se face tot cu ulei din sistemul de ungere, debitul
suplimentar de caldura preluat de la pistoane se determina ca reprezentand o parte,  , din
intregul debit de caldura dezvoltat in cilindrii motorului prin arderea combustibiulului:

 (2)

Tot cu relatia (2) poate fi determinat ti debitul de caldura preluat de ulei, provenit din frecarile
mecanice, daca se cunosc si se folosesc date experimentale privind acest debit relativ de
caldura,  . In tabelul 2 sunt prezentate limitele pentru   si ale altor marimi specifice.

Tabelul 2

Debitul relativ de caldura preluat de ulei

Nr. Crt. Destinatia sistemului de Debitul relativ de Marimi specifice

ungere caldura preluat de Debitul specific Debitul de ulei in
de caldura preluat
ulei,  circulatie 
de
ulei, 
Ungerea motorului

Racirea pistoanelor

Ungerea turbosuflantei

Debitul pompei de circulatie ulei de ungere va fi:

unde  reprezinta coeficientul de rezerva prin care se are in vedere reducerea

debitului pompei datorita uzurii;   - densitatea uleiului de

ungere;   - caldura specifica a uleiului.

Temperatura uleiului la iesirea din motor este situata intre limitele  diferenta de
temperatura  , iar presiunea uleiului la intrare in motor   bar; limita
inferioara se refera la motoarele lente, iar cea superioara la motoare rapide.
La calculul debitului pompei de circulatie, prin care se trimite ulei pentru ungerea generala a
motorului, trebuie tinut seama de faptul ca la unele instalatii, o parte din debitul de ulei (circa
515%) trece prin filtrul fin direct in carterul motorului; de asemenea o parte din debitul de ulei
este folosit pentru actionarea elementelor de comanda si reglare.

In cazul instalatiilor de ungere la care rezervorul de colectare a uleiului nu se dispune sub nivelul
carterului motorului, se prevede o pompa care preia uleiul din carter si il refuleaza in rezervorul
de circulatie instalat peste paionul din CM; debitul acestei pompe se admite de circa 22,5 ori mai
mare dectt debitul pompei de circulatie, insa la o presiune de refulare mai mica (circa 1,01,5 bar).
La instalatiile de puteri mai mici, ale navelor cu zona de navigatie limitata, in multe cazuri, nu se
prevede pompa de rezerva pentru ungere; pentru ungerea motorului, inainte de pornire, se
prevede o pompa manuala, sau o electropompa avand debit debit relativ mic. Rezervorul pentru
ulei de circulatie se completeaza si se goleste tot cu pompa manuala sau cu pompa de debit
redus.

B. Filtre  La sistemele de ungere, ca si la cele de combustibil, se folosesc filtre grosiere care se

dispun la priza de introducere a uleiului in instalatie, inainte de pompa de transfer si filtre fine pe
magistrala de ungere, inaintea racitorului de ulei. De mentionat ca prin filtrul fin, in sistemele de
ungere trece un debit de   ulei, adica de 50 . 100 ori mai mult decat in cazul
filtrului fin al instalatiei de combustibil. Pentru filtrarea unei asemenea debit este necesar: fie o
marime importanta a dimensiunilor filtrului, fie o reducere a finetii de filtrare. In majoritatea
cazurilor se aplica a doua solutie; in acest sens prin filtrul fin se retin corpurile straine care au
dimensiuni de 0, 01 mm si mai mult. In succesiune cu filtrul fin, sau inglobat in acesta, se
dispune si un filtru magnetic care retine corpurile metalice cu dimensiuni mai mici decat cele
retinute de filtrul fin.
Fig. 1.9.Sectiunea longitudinala Fig. 1.10. Filtru de ulei cu autocuratire

printr-un filtru grosier. pneumatica.

Pentru curatarea uleiului de impuritati avand dimensiuni mai reduse de 0,01 mm la unele
motoare de puteri medii si cu turatii mai mari, se instaleaza inca un filtru, volumic sau
centrifugal, prin care, in timpul functionarii motorului trece circa 515% din debitul de ulei care
circula prin sistemul de ungere; dupa trecerea prin acest filtru revine in carter sau in rezervorul
de circulatie. In acest fel tot uleiul care se afla in sistemul de ungere, la fiecare 720 cicli de
circulatie, va trece prin filtrul foarte fin care retine impuritatiile cu dimensiuni de 0,0030,005 mm
si mai mari. In fig. 1.9 este aratata o sectiune print-un filtru grosier de ulei; in fig. 1.10 este aratat
un filtru cu autocuratenie pneumatica, iar in fig. 1.11 este prezentat un filtru centrifugal, pentru
curatirea fina a uleiului. Schema instalatiei pentru curatirea hidraulica a filtrelor este prezentata
in fig. 1.12.

1.11.Filtru centrifugal pentru Fig. 1.12.Schema instalatiei pentru

caratirea fina a uleiului. curatirea filtrelor de ulei.

C. Separatoare. La sistemele de propulsie de puteri medii si mari curatirea fina a uleiului este
realizata prin procesul de separatie, folosind in acest scop separatoare centrifugale, de acelati tip
cu separatoarele folosite pentru separarea impuritatilor din combustibil. Prin separatie se pot
elimina din ulei apa si corpurile solide ale caror dimensiuni sunt situate intre 0,0030,005 mm si
mai mari. In mod obisnuit separatoarele de ulei se racordeaza la rezervoarele de serviciu 2, (fig.
12), insa pot fi prevazute legaturi si cu tancul de ulei curat 14.
Debitul separatoarelor se obtine din conditia ca intregul volum de ulei existent in sistemul de
ungere sa poata fi ,,curatit prin separatie’’ in decurs de una pana la trei ore:

in care  este volumul de ulei in sistemul de ungere;   - durata pentru separatia

uleiului;   - numarul de separatoare.

In functie de volumul de ulei ce urmeaza a fi separat si de debitul separatoarelor se admit unul

sau doua separatoare. Daca se instaleaza un singur separator, atunci se dispunde un separatoe in
rezerva, sau se prevede posibilitatea folosirii ca rezerva a separatorului de combustibil; in acest
caz trebuie luate masuri prin care sa se elimine posibilitatea amestecarii uleiului cuz
combustibilul.

D. Schimbatoare de caldura. Racirea uleiului se face cu schimbatoare de caldura de tipul prin

suprafata; la randul ei suprafatta prin care se face schimbul de caldura poate fi realizata prin tevi,
conform fig. 1.13, sau prin placi, fig. 1.14. la racitoarele de ulei cu tevi, uleiul circula prin afara
tevilor, iar lichidul folosit pentru racire, respectiv apa, trece prin interiorul tevilor. Prin
schimbarile de directie se mareste traseul pe care-l parcurge uleiul si prin aceasta se intensifica si
schimbul de caldura. Tevile racitoarelor de ulei pot fi drepte sau in forma de U fig.1.13.
racitoarele cu tevi drepte prezinta avantajul ca pot fi usor curatate, cu mijloace mecanice, cu
efecte favorabile asupra schimbului de caldura. Dar, din cauza dilatarii liniare a tevilor, cele doua
placi tubulare ,,plate’’ in care sunt fixate tevile, nu ofera o etansare sigura, de lunga durata.
Pentru a se evita acest dezavantaj s-a aplicat la un capat al racitorului o placa plata libera, care se
poate deplasa axial, fig. 1,13, c, sau tipul d, la care tevile in forma de U se pot deforma fara a mai
solicita placa tubulara. La ultimul tip de racitor costul este mai mare, in comparatie cu racitoarele
cu tevi drepte, iar curatirea mai dificila.
 Fig. 1.13. Schimbatoare de caldura pentru racirea uleiului.

Fig. 1.14. Schimbatoare de caldura cu placi pentru racirea uleiului.