(CPeze, M.Costea, PRaducanu, SPetresen, Termodinamicd whic’ Indramardelaboraior (33 SHAE a ciemacniriisinii Lucrare de laborator nr. Grupa Data: Miasurarea debitelor cu ajutorul diafragmei DEFINITHL Debitul este cantitatea de fluid ce strabate 0 sectiune in unitatea de timp. Diafragma este un debitmetru de forma unui disc metalic avand un orificiu central de diamettu mult mai mic decdt cel al conductei in care se ‘monteazai, 2. METODE SI APARATE DE MASURARE A DEBITULUT in funetic de natura fluidului, a principiului de masurare utilizat, a tipului de cantitate masurat, masica sau volumica, aparatele de masura a debitului poarta denumiri specifice. Cateva exemple: = debitmetsul: este un dispozitiv de masurare a vitezei de curgere a lunei cantitati de fluid in miscare prin conducte inchise sau deschise; masoara debitele momentane: = aparatul de contorizare: pentru masurarea cantitiii totale de Muid: = rotametrul_(aparat_liniar): pentru mastrarea unor volume cuantificabile in cazul curgerii prin orificii variabile Metode de masurare a debitului: a) Metode direct pe evaluarea masei sau volumului fluidului, fie prin acumulare intr-un anumit recipient, fie prin contorizarea in timp a unui anumit volum etalon al echipamnetului de maisura, Exemple: = aparate pentru fluide incompresibile: utilizares unor traductoare de nivel, contorul cu palete, contorul cu elice aparate pentru fluide compresibile: contorul cu burduf, comtorul cu palete rotat b) Metode indirecie ~ se bazeaza pe determinarea unui parametry de curgere al fluidului care poate fi folosit 1a determinarea debitului Astfel de aparaie de masurdi se numest deductive” deoarece determinarea debitului se face indirect pe baz de calcul, Cateva exemple: = se bazeazi24 3. °) a °) Petre, MCoses, PIRiducama, Petrescu, Terminamic sehnica Inramar de laborer = ajutaje, tubul Venturi ~ bazate pe prineipiul introducerii une pierderi de presiune locale prin diminuarea sectiunii de curgere cu ajutorul diafragmelor; = tubul Pitot-Prandil — bazate pe masurarea presiunii dinamice; = debitmetre cu turbina - bazate pe amplasarea unei turbine axiale cu palete rasucite in conduct. Metode de masurare a debitului_prin viteza de curgere a fluidului~ exemple: = debitmetre cu ultrasunete: pe perefii tronsonutui de masura se amplaseazi un emifitor-receptor de unde ultrasonice care se deplaseaza in mediul fluid c&tre un alt dispozitiv receptor emitator, = debitmetre —clectromagnetice: inducerea nei _—_tensiuni electromotoare de catre un fluid ce curge intt-un cmp magnetic, produs de bobine amplasate pe peretii canalului; = debitmetre anemometrice (misurare prin efect caloric): au la bazzi schimbul convectiv de céldura dintre fluid si 0 suprafata calda, a carui intensitatea depinde de viteza de curgere a fluidului; = debitmetre pe bara de efect Coriolis: punerea in evidenta a forte’ de deviatie ce ia nastere la rotatia unui comp, fiind insotiti. de accelerajia Coriolis care apare la migcarea fluidului ce curge printr-o conduct curbatd: practic conducta nu se roteste, ci este supusd unor oscilatii produse de 0 bobind. Metode_de_misurare_a_debitelor_pulsatorii_si_nestationare~ se utilizeaza dispozitive de amortizare a pulsatiilor pentru a nu genera erori de masurare Metode_de_misurare_a debitelor mediilor neomogene ~ se aplica corectii cu factori specifici, functie de mediul masurat (numar component, stiri de agregare si faze ale fiecdrui component) SCOPUL LUCRARI = Familiarizarea cu principalele nofiuni si fenomene necesare injelegerii modulut de calcul al unui debit; ~ Determinarea experimentali a marimilor care caracterizeaz’ curgerea gazelor prin diafragma gi calculul debitul le aer refiulat de un ventilator; = Trasarea diagramei caracteristice (debitul masic functie de caderea de presiune) a unei diafragme,Petre, M Costea, PRidcan,S Petrescu, Termtinamica eh hulranar de laborator (35 4, PRINCIPIUL METODEL Metoda se bazeaz pe faptul c4, montind intr-o conducta o diafragma (un obturator partial de sectiune), ca urmare a micyorarii sectiunit de curgere, este provocatd o vari fluidului care curge prin condu staticd Ap care apare intre o fata si cealaltt a diaftagmei. Aceasta dife de presiune este proportionald cu debitul de Mud ce trece prin conduct’ si deci, poate constitui o masurdi a acestuia, Modul de variatie a presiunii ¢ fluidului de-a lungul conductei se poate urma @ energici potentiale de presiune a Fig 1 Aspectul curgert 9 variafa presi la trecerea flu print-o conducts obuurana deo diahragma Conditiile generale de aplicare a metodei: fluidul trebuie sa fie monofazic si omogen dp.d.. fizic si termic: ~ curgerea pi fragma nu trebuie si provoace schimbarea stirii de agregare (p < Pau = debitul trebuie sa fie constant sau lent variabil in timp, Constructia diafragmei, montarea, conditiile impuse in vederea efectuarii masuratorilor fac obiectul STAS 7347/2-90, “Determinarea debitelor fluidelor in sisteme de curgere sith presiune”. Lungimea portiunii rectilinii amonte este de 3000mm (20P), iar cea aval de 1500mm (10D), Audit condueta, eat si diafragma sunt din ofel.26 C Pause, MCostsa, PRaducau, Petrescu, Termadinamic tele - Indranar de laborator 5, SCHEMA INSTALATIEL / P| | i J} f \ \\ | sh Fig. 2 Schema isa! de masurare Teonduca de eurgere B= 150 ma 2 diafragma, d = ¥0 mim; 3 — camera imtara 4 dispociiv de reglave a debitulu 5—manoneiru diferent; 6 ~manometru: 7 termomerrn: 8 barometn 6, TABEL DE MASURATORI Regim de i Pat 2p Pa curgere vc} [mmH20] | [mmH,0] |_ [mmHg] I. dobit maxim IL. debit intermed. MIL debit minim | LE 7, CALCULUL DEBITULUI Se considera in amonte de diaffagma o sectiune | in care curgerea nu este influentatd de contactul cu diafragma, iar in aval o sectiune Il corespunzatoare sectiunii minime de curgere (vezi figura 1),(Cette, M.Costea, PRaducam, SPewese, Termedinamicttlicd-hndruna de labovaror (27 Cand sectiunea de curgere este minima (Si Vitezi de curgere maxima (117 = Wma) Aplicdm ectatia conservarii masei (ecuatia continuitstii) ntre sectiunile si 11, pentru fluide n= Ip) Sini)s fluidul va avea wy din care rezult @ Se folosese urmatoarele notati Su -oeficientul de contractie al veneiz Ecuatia deschise) este: +a 3) in care exprimm entalpia specific&s fh = u + po Particularizam relatia (3) pentru cazul curgerié printr-o conduct a unui fluid incompresibil. De accea, se vor neglija: - variatia energiei interne, Au: = diferenta de altitudine, Az - schimbul de caldurd cu mediul inconjurator, 2; = schimbul de lucru mecanie tehnic, fi, Fluidul este incompresibil, deci vom considera acelagi volum specific in cele doua sectiuni: Rezulta: @ Luand in considerare relajia (2), din relatia (4) se poate exprima viteza maxima de curgere a Muidului28 C Pee, MContea, P>Raducam, S.Pereseu, érmainamia elie - fdvamer de laborasy P= Pe 6 Vi-wev Pe Debitul masic de fluid care trece prin conducta este dat de relatia i= pV = pS, wy © Se exprima seetiunea Si in functie de coeficientul de contractie al venei si se introduce in relatia (6) expresia vitezei wy (relatia 5). Rezulta: f= SE L300, = PDO o vi-we © Practic, datorita faptului cA pozitiile sectiunilor | si Il se modifica in functie de marimea debitului, constructia difragmei, calitatea suprafetelor, etc, in locul presiunilor py si py, se masoara presiunile p, gi pz la fetele diafragmei Pr Pu = PNP: Ps 6) Inlocuim relatia (8) in rekatia (9) fn ultimele dowd relati, 11 si g nu pot fi determinati in mod separat din cauza dependentei lor de numerosi factori cum ar fi: pozitia prizelor de presiune, calitatea suprafetelor, frecari, reparttia vitezelor, forma muchiilor, ete. Din aceasta cau74, termenul care cuprinde cei doi factori se noteaza cu arsi se numeste coeficient de debit al diafragmei: ug 2 eo Acesta este funetie de gradul de strangulare, B, side eriteriul Reynolds, Re, valorile sale fiind determinate experimental (vezi tabel 3): a= /(6*,Re) ca) © ‘Trebuie finut cont si de influenta temperaturii de lucru care este diferita de temperatura de etalonare a conductei yi diafragmei. De aceea, se aplicd legea de dilatare termica liniara: D,= DU Ay (basse) 4, =dll+0, hain](CPetre, M.Costea, PRdacam, SPetesen, Termedinamicd inca Indrunardelaborotor 39 in aceste conditii, debitul masic pentru fluide incompresibile poate fi scris: K Sof 2(D, = P2)P, (20) © in cele expuse, s-a considerat fluidul incompresibil, ceea ce poate fi admis numai pentru lichide, in cazul gazelor sau vaporilor, trebuie sa se tind seama de variatia densitatii provocata de variatia presiunii Muidulut la trecerea prin diafragma. Acest lucru se face prin introducerea in relatia (10) a unui coeficient de destindere (detent), €, care se caleuleazd cu toarea relate —(03707+03184f" + } ap p, Rezulta expresia debitului masic pentru gaze KS VHD, = PDP | (2) in ecuatia (12), toate mérimile din membrul drept cu exceptia coeficientului de debit @ pot fi determinate in urma masurdrii experimentale, conform celor aratate anterior. Putem nota acest produs cu Cr, astfel incat: m=a-C, (3) Coeficientul de debit « este dependeitt de criteriul Reynolds (vezi rel. (9°), care Ja randul sau este dependent de debit conform relatiei 4m aD, jn care m este viscozitatea dinamicd a aerului pe fata amonte a diafragmei, considera la T) Deci, pentru a calcula debitul rir este necesar sa determinam coeficientul de debit a, care este dependent de Re, care se calculeaz’ functie de debit ®—O—oO O-O-O Re aay30) Care, Mosca, PRdueana, § Pevescu,Termulinamics ohn ndrumar de kaboratr Din cauza acestei interdependente complicate, marimea debitului se va obtine prin aproximatii succesive (calcul iterativ) pornind de la o valoare a criteriului Reynolds aleasd arbitrar 8. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE Calculul se va face pentru fiecare regim de debit in parte, in doud etape: un calcul discursiv (pentru aflarea fermenului Cp din relafia (13)) si unul iterativ (vezi observa anterioara). Calculul discursiv pentru regimul | > Se calculeaza presiunile in Pa (I mmflz0 = 9,81 Pa): p= Pa Presiunea absoluta pe fata amonte a diafragme’: P1= D8+ Prd = vo ' Pa Presiunea absoluta pe fata aval a diafragmei: pimpi-dps. Pa > Temperatura absoluti pe fata amonte: Ty = ty + 273,15 i > Se determina densitatea aerului pe fala amonte: pie Pls . elm RT, unde R = 287 J/kg K) este constanta specifica a acrului, > Se determina viscozitatea dinamica a aerului in amonte de diafragma:Creve, M.Costca, PRducanu, SPeescu,Termetinamicd tehnicd-Indrumar delaborazor (BL WS ~ 273 | 7 2 aan re No/m' ef V273 i unde C= 122 K (pentru aer) constant ty = 17,22-10 Ns/m* viscovitatea dinamica in conditii normale y Se calculeazi sectiunea orificiului diafragmei 4 > Se calculeaza coeficientul de coreetie eu temperatura: Ks [4a ~hosmn dP = unde a = 13,210 K" coeficientul de dilatare liniard pentru ofel eaionare = 20 °C v Se alege rugozitatea absolut a conductei din tabelul A-1 (anexa A): be mm © Se calculeaza raportul D/k, = v Din tabelul A-2 (anexa A), se determing factorul de rugozitate: ty = AB, Die) = fesse > Se calculeaza coeficientul de destindere: [*) = 1.4 este exponentul adiabatic al aerului €=1-(03707+031848") 1 undeG2) C Pee, M Costea, PREvear, Petrescu, Termdinamic tenia Indramar de lborater > Sc caleuleazd: Cy = €K,S)Y2AMP, =o mrnn kels ul Calculul iterativ pentru res Neratia J Se alege 0 valoare a criteriului Reynolds, Pentru inceput, presupunem Ww’. cea mai mare valoare a acestuia: Re’ » Se determina coeficiental de debit al diafragmei a = ch" re unde ig’ se determina din tabelul A-3 G6" = f1B Re") =f (oon vo coeficient de corectie care tine seama de influenta rugozitati: iar ree conductei se determina cu: a jee y. Re'<10° _ wa Jl¥Gs 6 " Re'2 10° % Secalculeaza debitul masic fa pasul iterativ 1 coe ke/s Mteratia 2 > Se recalculeaz’ criteriul Reynolds cu debitul din prima aproximatie (iterayia 1) ert 7Dn, Se determina noua valoare a cocficientului de debit al diafragmei a = a)" ree unde 0" = (BF, Re") =f osu‘Cee, M.Costea, PRaducanu, S.Peteseu, Termadinamicdweinica- Indramar de taboranor (33 Rec 10? _ Re"> 10° v Se calculeaza debitul masie la pasul iterativ 2: a seve Kgs Se caleuleazd eroarea absoluta a debituluimasic (intre valorile consecutive) v "100= % > Dacd fr, > 0,2 % atunci se va efectua o noua iteratie, calculindu-se criteriul Reynolds cu valoarea debitului masic de la iteratia anterioara (Ree css, e10), Altfel, procesul iterativ se opreste, iar valoarea final a debitului masie este valoare calculata la ultima iteratie > Acest calcul se va efectua pentru fiecare din cele trei_regimuri_de curgere, (Se va atasa calculul iterativ complet.) Valorile finale ale debitului masic: i . kg/s (regim 1) . kg/s (regim I) _- kg/s (regi 11)84 Cee, M.Cosica, P>Raducanu, § Petrescu, Termulinamica ehnicd Indra de labarator Se traseazi pe hartie milimetrica DIAGRAMA DE VARIATIE: debit masic— eddere de presiune, 9. CONCLUZIL(Petre, M Costes, P-Riducanu, S Petrescu, Termodinamicitehnics-Indrumardelabovawer (35) 2) De ce este importanta lipsa perturbatiilor pe s conductele de curgere amonte si aval de diafragma? s V, 2) Ce fel de presiune (relativa, absolut) masoara manometrul diferential? 0. VERIFICAREA CUNOSTINTELOR: 3) Caracteristica trasata pe baza unor masuraitori experimentale efectuate iarna poate fi folosité vara? 4) Care este rolul criteriului Reynolds?v4 SPemeses, Termodinamic eric ndrumar de taborawr (63 (crete, MCé Anexe Anexa A (aferenta lucrarii ,Masurarea debitelor cu ajutorul diafragmei”) Tabelul A-I: Valorile medii ale rugozitéqit absolute ky pentru conducte (STAS 7347/1-74) “noi,sudate pe generatoare [0.04-0,10 - no, bituminate (005 “fooste, cu sal de btu discon 0.10 Conduct din fel |-noicu st de Delon a8 sudate noigalvanizate pent inside ven conducted bur (in medie) condi de gaze (in medi) conde de apn mei) pee uniforme de ug “ruginiteeu ease mii [cu cruste de mirime medic evr mar _ -curitite.dupi folosn indelungat pentru transport de gaze pentru ansport de gaze dupa o exploatare de 20 ani_[1,1 Conduete din oe Toosite Tabelul A DTk, | & |400 | 800 [1200 | 1600 [2000 | 2400 [2800 : Valorile factorului de rugozitate ro 0.1 | 1,002 | 1,000 | 1,000 | 1,000 | 1,000 | 1,000 | 1,000 (0.2 | 1,003 | 1,002 | 1,001 | 1,000 | 1,000 |” 1,000 | 1.000 (03/7 1,006 [1,004 [77,002 [1,001 | 1,000 | 7,000 [1,000 ‘0,4 |_1,009_| 1,006 | 1,004 |" 1,002 [1,001 | 1,000_| 1,000 0,5 | 1,014 | 1,009 [1,006 | 1.004 [1.002 | 1,001 | 1.000 intre valorile din tabel este necesara interpolarea liniarasca, P Raducans, Petrescu, Termedinanicatelnica-Indrumar de labortor Tabelul A-3: Valorile coeficientului de debit ap al diafragmei (STAS 7347/1-74) | te | Bl opto" | se08 [ S210" | 10" [10 Tae &% [RIT [Wes | OSS | 0,650 | 0.647 | 0,684 | 0.641 [0.640 [0.12 [0.668 | 0.659 [0,654 [0,651 | 0,647 _| 0,685 | 0.64 0.13 [0,674 | 0,664 | 0,659 | 0,655 |_0,651_| 0,649 | 0.648 0.14 [0.679 | 0,668 | 0,663 | 0 (0.6551 0,652 | 0,651 intre valorite din tel este neceserinterpoarea |