v02.10.

2019

FORMAREA CAVITATILOR
SEROASE.
FORMAREA CELOMULUI. IMPARTIRE. TOPOGRAFIE. PLEURA. ETC – cu alta
ocazie

Debuteaza inca din sapt a 3-a., cand in partea anterioara a placii precordale
(faza in care embrionul/discul) apar niste lacune ce conflueaza si formarea niste
cavitati; aceste cavitati, la randul lor, se unesc si formeaza o cavitate mai mare, ce
poarte numele de CAVITATE CELOMICA.

Pentru ca este localizat in interiorul discului, celomul va fi numit CELOM

INTRAEMBRIONAR, acesta fiind delimitat de catre mezodermul splahnopleural si cel
somatopleural.

Formatiunile cavitare apar initial in mezoderm si se vor extinde din partea

craniala in partea dorsala.

Endodermul prezinta particularitatea de a emite o serie de diverticuli, ce patrund

in mezenchimul adiacent.
 Tot in sapt a 3 si a 4-a incep sa apara cavitatile+ductele vor creste.

Tubul digestiv este derivat al endodermului.

Din endoderm se dezvolta doar:

- epiteliul mucoasei tubului digestiv;

- parenchimul glandelor anexe ale tubului digestiv.

Stroma glandelor si restul structurilor tubului digestiv, anume:

● corionul
● musculara mucoasei
● tunica submucoasa
● tunica musculara
● adventicea

se diferentiaza din mezenchimul splahnic (splahnopleura)

La nivelul endodermului, pe linie mediana, apare un sant – SANTUL

INTESTINAL. Marginile santului se vor apropria treptat si vor fuziona => INTESTINUL
PRIMITIV.

Mezodermul splahnic, care inveleste intestinul primitiv de o parte si de alta, se va

apropria de celalalt, fuzioneaza si in final duce la formarea MEZENTERULUI PRIMITIV
COMUN.
 Intestinul primitiv este legat de pereti prin intermediul mezenterului primitiv
comun.

Mezenterul primitiv comun, ulterior formeaza 2 segmente:

1. Segmentul care leaga intestinul primitiv de peretele abdominal anterior = sn.

MEZENTER VENTRAL PRMITIV, prezent doar in partea superioara, deoarece in
partea inferioara se resoarbe complet.
2. Segmentul situat posterior de intestinul primitiv; sn MEZENTER DORSAL
PRIMITIV, prezent pe toata lungimea tubului intestinal primitiv.

In sapt a 4-a isi face aparitia mugurele pulmonar primitiv (mugurele traheal mai
corect spus). Acest mugure apare pe fata ventrala a intestinului anterior si anume a
segmentului care formeaza esofagul. Acest mugure creste; ulterior se bifurca, iar cele 2
ramuri de bifurcatie se dezvolta in mezodermul splahnic adiacent.

Tot in aceasta perioada, ductele celomice cresc in dimensiuni; se dispun in partea

posterioara si vor capata numele de CANALE PERICARDO-PERITONEALE.

Tot in sapt a 3-a / inceputul sapt a 4-a, in dreptul primei somite, isi face aparitia
SEPTUL TRANSVERS; va fi asezat initial, in perioada de formare, intre sacul amniotic
(in partea superioara) si partea craniala a sacului vitelin (in partea inferioara).

Superior de septul transvers isi face aparitia PRIMORDIUL CARDIAC, care va fi apoi
ansa cardiaca; totodata incepe sa se formeze pericardul. Cordul va creste rapid
impreuna cu pericardul si sufera un proces de deplasare caudala, el coborand din
dreptul primei somite cervicale, in dreptul segmentelor cericale 3,4,5 si apoi coboara
pana in regiunea lombara. Procesul de coborare a cordului se face intre sapt a 3-a si
sapt a 8-a; antreneaza si septul transvers pe care este asezat.

Ca dispozitie, septul transvers se gaseste in partea ventrala si are o directie oblica

spre posterior si cranial. Peretele/partea anterioara a septului transvers este legat de
partea anterioara a peretelui trunchiului; partea posterioara este in raport/in contact cu
sinusul venos si cu vene aferente:

● Venele viteline
● Venele ombilicale
● Venele cardinale comune

Fata superioara a septului transvers va fi acoperita de pericard, septul transvers

participa/ va forma MUSCHIUL DIAFRAGM -> componenta anterioara a diafrgmei; tot el
participa la formarea centrului tendinos al diafrgmei.
 Venele cardinale comune au un traiect dinspre anterior spre posterior si medial,
indreptandu-se catre sinusul venos. Aceste vase vor ridica somatopleura/mezodermul
parietal, formand niste plici -> plici care se vor numi PLICI PLEURO-PERICARDICE.

Spatiul cuprins intre aceste plici si septul transvers vor realiza micsorarea acestor
santuri pericardo-peritoneale, initial sub forma unor fante, ca in final sa fuzioneaza,
separand in totalitate cavitatea toracica de cavitatea abdominala.

Septul transvers, impreuna cu mezodermul splahnic, va fi invadat de celule

musculare si, odata cu celulele musculare, ajung si filetele nervoase -> NERVII
FRENICI. Coborarea septului transvers se face impreuna si cu aceste fibre musculare,
cat si cu formatiuniile nervoase.

In formarea muschiului diafragm participa:

1. Septul transvers – ocupa partea ventrala si se va dispune intr-un plan median.

2. Membranele pleuro-peritoneale – care rezulta din acele plici ridicate de vasele
cardinale.

Partea superioara este componenta pleurala, partea inferioara este componenta

0peritoneala. Intre aceste componente pleuroperitoneale patrund, in regiunea cervicala,
elemente musculare si filetele nervoase. Membranele pleuro-peritoneale ocupa partea
postero-laterala, pe linie mediana, in partea dorsala, unde se gaseste mezenterul
dorsal.

Acest mezenter dorsal cuprinde:

- Vena cava inferioara
- Esofagul
- Aorta
3. Crestele secundare din peretele cordului, cele care asigura componenta
musculara in partea costala si din care se formeaza si pilierii diafragmatici.
Fosa subclaviculara mica -> l. proiectie a nervului frenic.

Malformatii:

1. Atrezia diafagmatica = nu se formeaza deloc => viscele abdominale

ascentioneaza in torace.
⇨ atelectazie pulmonara
2. Hernia hiatala congenitala = este datorata unui inel mai mare decat este normal
la lvl locului la care esofagul trece prin diafragm. => ascensioneaza deobicei
stomacul (fundul acestuia).
3. Eventratia congenitala = lipsa fibrelor musculare in componenta musculara a m.
diafragm => fara tonus => cele doua foite bomband spre torace =>
ascensioneaza org abd in torace 🡺 telectazie.

PERITONEU
Are 2 foite :

1. Parietala
2. Visecerala

Impreuna formeaza un sac. In acest sac => CAVITATEA PERITONEALA

Dupa modul in care se comporta acest peritoneu fata de diferite viscere abdomeno-
pelvine:

1. Visecere extraperitoneale
2. Viscere ce sunt invelite doar intr-o singura zona de peritoneu = partial
peritoneale
3. Viscere care sunt invelite in toata suprafata (intest. Subtire) = organe
intraperitoneale.

Organele abdomeno-pelvine sunt legate, in mare majoritate, de peretele posterior

sau intre ele. Legatura aceasta pe care o au viscerele de peretele posterior sau de alte
viscere se realizeaza prin intermediul mezourilor, lligamentelor, omenturlori si a fasciilor
de cualescenta.

I. Mezourile:
- Sunt pliuri peritoneale prin care elementele vasculo nervoase ajung la organul
respectiv;
- pe care il inerveaza/vascularizeaza si suspenda organele de perete;
- Orice mezou are:
o 2 foite: sup/inf sau dr/stg -> intre ele se dispune tesut celulo-adipos/lax,
in interiorul acestuia gasindu-se elementele vasculo-nervoase ale
organului respectiv;
o o margine spre organul pe care o leaga = “margine libera”
si
o o margine ce ajunge la peretele abdominal (cel dorsal) = “radacina”
- exemple:
o mezenterul
o mezocolonul transver – leaga colonul transvers de peretele post
o mezo-sigmoid – leaga sigmoidul de peretele posterior
o mezoovar
o mezoapendice
o etc.
II. Ligamente
= pliuri in care se pot gasi elemente vasculo-nervoase sau formatiuni fibroase si care
leaga un organ de perete sau 2 organe vecine .

� Exemple:
o lig. gastrocolic = leaga marea curbura gastrica de colonul transvers ->
arcada marii curburi se gaseste in lig.
o Ligamentul falciform al ficatului = leaga fata diafragmatica a ficatului,
partea anterioara de peretele abdominal anterior. Intre aceste foite se
gaseste partea fibrozata a venei ombilicale => ligamentul rotund al
ficatului.
III. Fasciile de cualescenta

Fiecare organ abdominal intraperitoneal are, initial, un mezou de care se leaga

de peretele posterior. In momentul in care mezoul organului respectiv vine in contact
prelungit cu peritoneul => elemente de legatura dintre foitele peritoneale =>
procesul de cualescenta.

� Exemple:
o Fascia de cualescenta retro-duodeno-pancreatica Treitz -> Se realizeaza
intre mezoul duodenului si peritoneul parietal posterior.
o F. de cual. Toldt I -> se realizeaza intre mezoul colonului ascendent si
peritoneul posterior.
o F. de cual. Toldt II -> se realizeaza intre mezoul colonului descendent si
peritoneul parietal posterior.

Prin procesul de cualescenta organele respective se fixeaza la peretele

posterior. Procesul de cualescenta este lax.

Pot aparea bridele de cualescenta.

 Procesele de cualescenta fiziologice se realizeaza numai in perioada embrio-
fetala.

IV. Omenturi
a. Omentul mic:
- Este un pliu peritoneal care se gaseste intre mica curbura gastrica si hilul
ficatului;
- Are 2 foite;
- Embriologic el deriva din mezenterul primitiv ventral;
- O foita apartine marii cav peritoneale si cea din urma apartine micii cav
peritoneale.
- Are o margine la nivelul micii curburi
- Are o margine libera in jurul pediculului hepatic 🡪 se prelungeste superior
pana la nivelul hilului.
- I se descriu 3 parti:
o Pars densa = in vecinatatea micii curburi
o Pars flaccida = partea subtire, din partea centrala, aproape
transparenta
o Pars ligamentosa = partea libera/cea in care gasim elementele
pediculului hepatic.
b. Omentul mare
- Deriva din mezenterul dorsal
- Se prezinta ca un sort care este dispus peste ansele intestinale (prapore)
- Are in alcatuire 4 foite:
o Foita externa apartine marii caviti peritoneale
o Foita interna apartine micii cavitati peritoneale
o Iar intre foitele interne este un procest de cualescenta
https://www.youtube.com/watch?v=4it-uI9e_I8