STUDIU DE CAZ

Date personale
Numele şi prenumele : M.C
Data şi locul naşterii: 07.11.1997
Domiciliul familiei: localitatea Bistriţa, jud. Bistriţa- Năsăud

Date familiale
Tipul familiei structura şi componenţa: familia este legal constituită, formată din şase
membri. Tatăl are 39 de ani iar mama are 38 de ani;doi copii minori, o fată de 14 ani şi o
fată de 11 ani, eleve; bunica şi C. Părinţii sunt plecaţi în Italia, vin acasă numai o dată pe
an, în luna august. În vacanţe locuieşte în mediu rural împreună cu surorile ei şi cu bunica
a cărei autoritate nu o recunoaşte.
Condiţii materiale: starea materială a familiei este relativ bună; familia trăieşte din
salariile părinţilor ce muncesc în străinătate, bunica ocupându-se de tot ce au nevoie
copiii.
Relaţii intrafamiliale, climatul afectiv şi recuperarea: climatul afectiv din familie este
prezentat ca fiind unul care nu conferă securitate copiilor. C. suferă din cauza separării de
familie, deseori având perioade de labilitate emoţională. Mama şi tatăl care sunt în Italia
comunică constant cu C. o susţin emoţional şi o încurajează, dar se observă ca ea refuză
să recunoască autoritatea bunicii.
Atitudinea părinţilor faţă de educaţia şi recuperarea copilului: Părinţii se interesează
ritmic despre situaţia şcolară şi comportamentul lui C. Au o colaborare constantă şi bună
cu dirigintele; fiind preocupaţi de orientarea şi integrarea ei socio-profesională.
Fiind familie de auzitori, nu cunosc şi nu utilizează limbajul gestual în comunicarea cu C.
Singura din familie care cunoaşte limbajul gestual este sora mai mică, ceilalţi membrii
având probleme în înţelegerea nevoilor fetiţei sau în transmiterea propriilor dorinţe. Deşi
o orientează pe C. spre comunicare verbală, C preferă limbajul gestual.
III. Background-ul participantului la cercetare
Date medicale: S-a născut la termen, fără complicaţii, însă în urma analizelor efectuate s-
a constatat prezenţa deficienţelor de auz şi vedere. În urma unei evaluari complexe a fost
diagnosticată cu Sindrom Usher. În urma tratamentului medicamentos administrat
simptomele ADHD-ului sau ameliorat, iar capacitatea intelectuală este uşor îmbunătăţită.
Din convorbirea cu dirigintele reiese că C este un copil care pune destul de multe
probleme din cauza hiperkinetismului şi a dificultăţilor de învăţare. Manifestă o oarecare
agresivitate faţă de colegi şi faţă de cadrele didactice, precum şi o autoagresivitate în
special când nu este lăsată să facă ce vrea ea. Are obiceiul de a pune mâna pe lucrurile
care nu-i aparţin, obişnuind sa le adune pe toate în propriul dulap.Prezentă deprinderi de
autonomie personală în ceea ce priveşte alimentaţia, activitatea de îmbracare, însă
întâmpina dificultăţi la înşiretare din cauza motricitatii deficitare. I s-a făcut aparat auditv
pe care nu il suportă iar ochelarii şi i-a rupt. În ceea ce priveşte nivelul de socializare, nu
a întampină dificultăţi, reuşind foarte repede să se integreze şi să lege noi prietenii.
Din studierea fişei psihopedagogice şi a documentelor şcolare reiese:
• Evoluţia şcolară Performanţele şcolare sunt slabe şi foarte slabe la materiile de bază,
pe tot parcursul şcolarizării.
• Activitate de învăţare: din punct de vedere al activităţii instructiv-educative, C.
prezintă dificultăţi de învăţare, tulburări de atenţie şi de comportament, adaptându-se cu
greu cerinţelor educative. Acest lucru reiese din interviurile cu profesorii şi cu pedagogii.
• Consolidarea cunoştinţelor în afara şcolii ( mediu familial ): părinţii fiind plecaţi în
străinătate, nu se implică activ în educaţia fetei. În timpul vacanţelor bunica nu reuşeşte
să o ajute să-şi păstreze achiziţiile, motiv pentru care la evaluările iniţiale C are rezultate
foarte slabe.

Scala de vocabular Crichton

Dezvoltarea lexicală este surprinsă prin măsura în care este folosit limbajul verbal
şi gestual în explicarea cuvintelor. Din totalul de cuvintelor explicate de la prima serie
niciun cuvânt nu este explicat verbal, 25 sunt explicate gestual, iar 13 cuvinte nu a fost
explicate deloc. 4 cuvinte au fost puse în context. Participantul foloseşte limbajul gestual
în explicarea cuvintelor, dactilează cuvintele pentru a oferi un suport în explicarea lor şi
nu are capacitate de exprimare verbală.
Cuvintele explicate gestual sunt substantive care denumesc obiecte, persoane sau
stări (cuţit, pizza, ouă, zăpadă, flori, scaun, Paula, Ionel, calm, grijă).
La seria a doua se observă o schimbare de proporţii în ceea ce priveşte explicarea
corectă a cuvintelor şi utilizarea limbajului gestual.
Comparând rezultatele se observă creşterea numărului de cuvinte explicate corect
de la 25 la 27, din care 23 au fost explicate gestual , iar numărul celor fără nicio
explicaţie scade de la 14 la 10. 4 cuvinte sunt puse în context

Exemple de explicaţii date de C. la proba Crichton

Cuvinte Definiţii oferite Interpretarea cuvintelor
Seria 1 rochie Bluză Cunoaşte semnificaţia cuvântului,
explică gestual printr-un alt cuvânt din
acelaşi câmp lexical.
înfricoşat Fricos Cunoaşte semnificaţia cuvântului,
explică gestual.
nefericit Supărat, plâng, trist, Cunoaşte semnificaţia cuvântului,
nervos, bate explică gestual, prin 5 cuvinte din acelaşi
câmp lexical. dă sinonime,
Se Grijă, casă ajutor curat Cunoaşte semnificaţia cuvântului,
îngrijeşte Explică prin substantiv şi punere în
context.
diamant Cumpărat un diamant numeşte o proprietate exprimată în
este scump. context
Seria 2 gară Loc maşină,Eu am Explică prin utilitate.
văzut gara la tren, Pune în context alături de o acţiune
vagon excursie. concretă
Victorie câştigă Dă două sinonime:un substantiv şi un
verb
fulger Alb, tare. Vremea Explică gestual prin 2 proprietăţi, scrie şi
plouă fulger tare, dactilează cuvintele
foarte Încercare de judecată ipotetică.
Plicti- Nu pleca, la fel stă Dactilează şi explică gestual
sitor fără chef. Enunţul se referă la starea de ,, plictisit”,
nu la calitatea de ,,plictisitor”
zori Bună ziua! Soarele Dactilează şi explică gestual. Pune în
este arată zori pe cer context
 alege Mov bluze Explică printr-un grup nominal care
semnifică rezultatul acţiunii denumite de
cuvânt.

,Modul de explicare al cuvintelor din cadrul probei Crichton

Seria I Seria II
Explicate Explicate Puse în Explicate Explicate Puse în
corect greşit context corect greşit context
Cuvinte 25 15 4 Cuvinte 27 13 4

Din tabelul de mai sus se poate observa că :

- din prima serie 25 de cuvinte au fost explicate corect, prin sinonime sau
explicaţii, 15 cuvinte au fost explicate greşit, iar numai 4 cuvinte au fost puse
în context
- cuvintele care au fost puse în context fac parte din categoria cuvintelor
uzuale, din vocabularul activ al participantului
- din a doua serie au fost explicate corect 27 de cuvinte, greşit 13 cuvinte, iar
patru cuvinte au fost puse în context.

Rezultate obţinute de C. la proba Crichton

Cuvinte Explicate corect Explicate greşit Puse în context
număr procent Număr procent număr procent
Seria I 25 62,5% 15 37,5% 4 10%
Seria II 27 67,5% 13 32,5% 4 10%

Concluzii
- atât la proba 1 cât şi la proba 2, C. a avut performanţe slabe, sub nivel mediu
- din analiza probelor reiese că C. nu a obţinut performanţe bune la nicio categorie de itemi
(nici identificare de sensuri, nici punere în context, nici interpretare)
- în contextul deficienţei de auz , al ADHD,al sindromului Usher, cu un limbaj slab dezvoltat
şi un vocabular sărac C. pare să nu beneficieze de acţiunea niciunui factor favorizant în
dezvoltarea competenţelor de comunicare,
- motivaţia pentru învăţare şi formarea emoţiilor cognitive sunt influenţate de simptomele
ADHD (deficitul de atenţie şi de hiperkinetism)
- stilul de abordare al sarcinii de rezolvat este unul dezordonat, C nu se angajează într-o
singură sarcină, începe rezolvarea mai multor sarcini în acelaşi timp, dar nu definitivează
niciuna. Aspectul produselor muncii sale arată un stil de muncă dezordonat
- din calitatea redării cunoştinţelor asimilate se poate deduce că la C. fixarea cunoştinţelor
este superficială, iar redarea are loc cu dificultate şi incomplet, ceea ce indică existenţa unor
dificultăţi de învăţare
- limita la care se opreşte C este aceea a înţelegerii elementare a unui text

Recomandările care se pot face în scopul dezvoltării competenţelor de comunicare şi a

îmbunătăţirii performanţelor sunt:
- consolidarea achiziţiilor şcolare, mai ales cele de limbaj în cadrul unor activităţi
individuale
- exersarea lecturii explicative în cadrul unor activităţi individuale sau grupe de nivel
- îmbogăţirea vocabularului prin munca cu dicţionarul
- responsabilizarea şi implicarea familiei în educaţia şi dezvoltarea lui C.
- ameliorarea deficitului de atenţie printr-un program individual de intervenţie şi prin
terapie cognitivă
 PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Scop
- organizarea operaţional- cognitivă şi dezvoltarea comportamentului cognitiv
Obiective pe termen lung:
- dezvoltarea deprinderilor de muncă individuală
- abilitarea în plan senzorial, perceptiv,limbaj şi comunicare, urmărindu-se
îmbunătăţirea activităţii în general
Durata programului: 1 an şcolar (2010- 2011)

Domeniul: cognitiv
Obiective pe Metode şi mijloace Perioada Metode şi instrumente
termen scurt didactice de timp de evaluare
Să identifice -să identifice grafeme de
literele tipar mari
alfabetului -să formeze silabe prin
asocierea grafemelor mari de Evaluarea orală va alterna
tipar cu cea scrisă
-să indice grafeme mari de
tipar în diferite contexte
- să identifice literele într-o
ordine aleatorie

Pentru fixare se vor relua

-să citească numărul de anumite litere
Să citească
silabe dintr-un cuvânt dat -se vor folosi
cuvinte de 2-3
-să citească silabe din două şi texte scurte
silabe cu literele
trei litere -aprecieri stimulative
învăţate

- exerciţii de compunere de
mesaje simple
- exerciţii joc de asociere a
mesajelor trasmise prin
diferite modalităţi şi sisteme Texte scurte
de comunicare Aprecieri stimulative
Să formuleze
-joc de rol pentru înţelegerea Evaluări orale
propoziţii scurte
semnificaţiei mesajului
- exerciţii joc în vederea
iniţierii şi menţinerii unui
dialog
- exerciţii- joc de rol pe
diferite teme cu alternare de
roluri
 -să recunoască sistemul
poziţional de scriere a nr Evaluări curente
Să scrie numere formate din ZU Probe scrise
în concentrul 0- - să numere în ordine Fişe de lucru
10 crscătoare, descrescătoare
- să scrie cifre dictate