UTCN

PROIECT ORGANE DE MASINI

I.MEMORIU TEHNIC
Prezentul proiect are ca scop proictarea unei prese cu piulita rotitoare. Presel
e cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini, in ateli
ere, mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni reduse in n
umar mic. De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor ajustaje si la op
eratia tehnologica de matritare. Presele cu actionare manuala cu surub de forta
au urmatorul principiu de functionare: -asupra manivelei se actioneaza cu o fort
a (Fm) care roteste surubul de forta prin intermediul portiunii de calare pe car
e se imbina surubul cu manivela; -surubul de forta transmite traversei mobile o
sarcina cu care actioneaza asupra pieselor de prelucrat; Cupla de rotatie surub-
piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, astfel surubul
executa o miscare de rototranslatie. O gama larga de utilizare a preserlor in co
structia de masini se datoreaza avantajelor pe care le prezinta: -construtie sim
pla -tehnologie de constructie usor realizabila -utilizarea materialelor ieftine
-pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari uti
lizind forte de actionare mici -realizeaza un raport mare de transmitere, care d
uce la viteze mici -functionare buna fara zgomot -gabarit redus si compactitaea
costructiei Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neaju
nsuri -necunoasterea exacta a fortelor de presare -existenta unei frecari destul
de mari intre spirele filetului surubului si a piulitei care conduce la uzura p
ieselor -randament scazut -lipsa autocentrarii
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
SOLUTII COSTUCTIVE: 1.Presa cu piulita rotitoare Batiul are o forma deschisa .La
partea inferioara are o suprafata plana pe care se aseaza accsesoriile in care
se reazama piesa asupra careia se actoineaza. De asemenea talpa este prevazuta c
u gauri pentru fixarea piesei pe postament. Se observa ca talpa presei este scob
ita, pentru a asigura o pozitionare mai precisa a presei. La partea superioara a
batiului are o consola in care se monteaza piulita fixa . La acest tip se recom
anda montarea piulitei cu un ajustaj intermediar cu stingere probabil mica. Piul
ita se asigura impotriva rotirii cu asamblari surub piulita. Surubul de forta es
te actionat de la roata de mina , care are bratele sudate, iar capetele acestora
sint prevazute cu bile. Roata de manevra este calata pe o portiune de sectiune
patrata si este fixata cu piulita. Surubul se reazama axial in berbec, la ridica
re actionind asupra celor doua placi fixate de berbec, ridicindu-l. La partea in
ferioara a berbecului se monteaza un poanson schimbabil. 2.Presa cu piulita roti
toare din profil laminat Pentru aceasta presa este caracteristica constructia ba
tiului din profil laminat U indoit si sudat in forma de cadru. Masa presei este
prevazuta la partea superioara cu canale in T necesare fixarii unor dispozitive
folosite la presare, iar la partea inferioara cu locasuri pentru suruburile de f
ixare a presei pe postament. Piulita rotitoare este montata in alezajul din part
ea superioara a batiului .Pe surubul de forta este montata manivela de construct
ie sudata. Ansamblarea surub de forta- manivela se face cu profil patrat in sect
iunea tranversala. 3.Presa cu piulita rotitoare
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
Presele cu piuliţă rotitoare prezentate în figura 5.4 este alcătuită din corpul presei (1)
executat prin turnare din fontăcenuşie sau oţel, şurubul principal (2) acţionand în consol
Din acest motiv coloana trebuie să fie bine dimensionată , ea fiind solicitată la încovo
iere şi tracţiune . Aşa cunm rezulă din schiţă ,în secţiune transversală coloana are un pro
Surubul de mişcare (2) execută numai mişcare de translaţie fiind împiedicat săse rostogolea
că datorită fixării cu pana pararelă.Pana pararelă este fixată în şurubul de mişcare cu şur
13), ea deplasandu-se în canalul din capacul fix (4) care este montat pe corpul pr
esei cu ajutorul suruburilor (5). Piuluţa rotitoare , se sprijină axial pe rulmentul
axial cu bile (8) care preia sarcina axială ce apare în tija surubului în timpul presăr
ii. Rulmentul axial are rolul de a înlocui frecarea de alunecare ce apare între piul
iţă şi piesa de reazem cu frecarea de rostogolire la care pirderilr prin frecare sunt
mult mai reduse . Piuliţa este acţionată în mişcarea sa de rotaţie de către butucul cu mane
e(9) , fixarea împotriva rotirii piuliţei faţă de butuc realizandu-se prin pana paralelă (
11). Pentru ca butucul să nu iasă de pe piuliţa rotitoare , este fixată cu caneluri (12)
. Pentru a reduce frecările dintre spirele filetului şi ale piuliţei , dintre piuliţă şi co
pul presei şi dintre elementele ce alcătuiesc rulmentul axial , aceste zone se ung c
u unsori consistente corespunzătoare [pag 90-91]
Norme de protectie a muncii si justificarea alezajelor La proictarea presei se t
ine cont de nomele de protectie a muncii, facindu-se in acelasi timp si unele re
comandari supra folosirii presei pentru evitarea accidentelor. Astfel avem: pres
a se vopseste in diferite culori pentru a crea un avertisment penrtu partile act
ive ale ei si pentru evitarea ruginirii se face fixarea masei in suruburile de f
undatie pentru evitarea miscarii acesteia in timpul functionarii se are grija ca
toate ajstajele percise sa fie luate conform standardelor in vigoare Penrtu sta
bilirea clasei de precizie a arborelui si a alezajului pe care este montat rulme
ntul se recomanda STAS 6671-77.La suprafata de calare
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
de forma patrata vom prescrie un ajustaj cu clasa de prcizie scazut, care nu nec
esita prelucrari riguroase. Pentru o montare si demontare usoara a manivelei pe
portiunea de calare vom lasa un mic joc, care sa nu ingreuize totusi functionare
a. Vom alege ajustajul H8/e8 din sirul preferential 1.
[3, pag. 252-253]
II. MEMORIU JUSTIFICARIV DE CALCUL Calculul si proiectarea surubului si a piulit
ei
1. Stabilirea naturii solicitarii tijei
Schema functionala.Diagrama de forta si momente Dupa natura miscarilor relative
ale elementelor cuplei surub-piulita in cadrul mecanismelor cu actionare manuala
avem piulita fixa, surubul executind o miscare de rotranslatie (PPF). Pentru us
urinta proiectarii schemele functionale sint complectate cu diagrame de forte si
momente ce incarca elementele mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea s
ectiunilor periculoase ale elementeelor respective.
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
2. Alegerea profilui filetului Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezo
idal (STAS 2114/1-75) din urmatoarele considerente : are profilul de forma unui
trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu unghiul la virf de 30 grade
si baza egala cu pasul flancul filetului are o inclinare de 15 grade jocurile l
a diametrul interior si exterior sint egale - fundul filetului este rotunjit cu
r=0,25mm pentru P=8-12mm si respectiv r=0,5mm pentru P>12
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
- are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat - asigura o bun
a centrare intre surub si piulita - se poate executa prin procedeul de frezare F
iletul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75 putind f
i executat cu pas normnal, fin sau mare : D=d –diametrul nominal al filetului
H 4 = 0.5 ⋅ p + ac = h3
H1 = 0.5 ⋅ p
z = 0.25 ⋅ p =
H = 1.866 ⋅ p
R1 max = 0.5 ⋅ ac R 2 max = ac
H1 2
d 2 = D2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p
d 3 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ ac D4 = d + 2 ⋅ ac
D1 = d − 2 ⋅ H1 = d − p
pentru 1.5 pentru 2<p<5 a c = 0.5mm pentru 6<p<12 a c = 1mm pentru p=6 [2,pag17,
18] Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si piulita c
are transmit sarcini mari in ambele sensuri.
a c = 0.25 mm
a c = 0.15 mm
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
3. Alegerea materialului surubului si piulite Alegerea materialului pentru surub
si piulita ca elemente ale mecanismelor cu surub depinde de mai multi factori:
caracteristicile mecanice ale materialului asigurarea conditiilor functionale, t
ehnologice si economice in modul cel mai fovorabil fiabilitatea optima in contex
tul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importantemecanice ale materialului pentru surubul si piulita d
in constructia mecanismelor cu surub sint:
(Rp0.2) limita de curgere (Rm) limita de rupere (A) alungirea (E) modulu
l de elasticitate Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjloci
i cu actionare manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mic
a nu impune durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel laminat Alegem pe
ntru surubul de miscare materialul OL50 (STAS 500/280)care are carecteristici me
canice de rezistenta acaperitoare, proprietati de prelucrare buna si nu mecesita
tratament termic. CaracteristicileluiOL50: rezistenta la tractiune σ at = σ ac = 51
[ N / mm 2 ] rezi
tenta la incovoiere σ ai = 56...61[ N / mm 2] rezi
tenta la ra

ucire
 τ a =31 ... 33[ N / mm 2 ] rezis en a la forfecare τ a = 41[ N / mm 2 ] Sol
ici ari rac iune σ at = σ ac = 140[ N / mm 2 ] incovoiere σ ai = 161[ N / mm 2 ] ra
u
cire σ at = 91[ N / mm 2 ] 2 forfecare σ af = 112 [ N / mm ] [3, tab3.2]
Caracteri
ticile mecanice
-
rezi
tenta la tractiune Rm = 490 ... 610 [ N / mm 2 ] 2 limita de curgere R po =
280 [ N / mm ] alungirea la rupere A = 21% [3,tab3.1]
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
Piulita ca element component al cuplei de frecare
urub-piulita din mecani
mul c
u
urub, e
te indicat a fi a
tfel con
truita incit uzura
a fie concentrata a
up
ra ei. A
tfel
e recomanda ca materialul ale
pentru piulita
a aiba modulul de
el
ticitate mai mic decit cel al materialului
urubului, ceea ce are ca efect un
iformitatea repartizarii
arcinii pe
pire, imbunatatirea comportari la obo
eala

i ca urmare cre
terea duratei de functionare. Alegerea materialului pentru piu
lita ca element al culpei de frecare
urub- piulita
e va face in a
a fel incit

a
e limiteze pre
iunea de contact dintre
pirele piulitei
i ale
urubuluila v
alori redu
e evitindu-
e a
tfel uzura prematura. Plecand de la faptul ca nu e
te
indicat
a
e utilizeze acela
i mterial pentru piulita ca
i pentru
urubul de
forta vom utiliza cupluri de materiale care au o comportare buna din punct de ve
dere al rezi
tentei la uzura, ca de exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale,
otel pe fonta antifrictiune. Vom opta pentru CuSn12- bronz moale cu o comportar
e buna din punct de vedere al rezi
tentei la uzura Coracteri
tici la CuSn12 - tr
actiune σ at = 28[ N / mm 2 ] incovoiere σ ai = 28[ N / mm 2 ] ra
ucire σ at = 20[ N /
mm 2 ] compre
iune σ ac = 28[ N / mm 2 ] [3,tab3.7] - rezi
tenta minima la tracti
une Rm = 220[ N / mm 2 ] - duritate HB = 80 - alungirea la rupere A = 7% [3,tab3
.6]
Calculul diametrului mediu al filetului
d2 = F 27500 = ⇒ d 2 = 31.1867 [ mm ] π ⋅ ϕ h ⋅ ϕ m ⋅ qa π ⋅ 0.5 ⋅ 2 ⋅ 9
 
ϕ h = 0.5 en ru rofil raezoidal ϕm = 2
q a = 9 N / mm
;
[
2
]
[4,ag55]

necali e bronz
enru oel

Din STAS 2114/1-75 alegem file ul: Tr 30*12(6) cu: D=d=34 mm D2=d2=31,1867 mm D
1=28 mm d1=27 mm D4=35 mm
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
⇒ H 4 = 0.5 ⋅  + ac = h3 = 3.5[ mm ]
P=6 mm
⇒ H1 = 0.5 ⋅  = 3[ mm] H ⇒ z = 0.25 ⋅  = 1 = 1.5[ mm] 2
⇒ R1 max = 0.5 ⋅ ac = 0.25[ mm ] ⇒R 2 max = ac = 0.5[ mm ]
⇒ H = 1.866 ⋅  = 11 .198 [ mm ]
d 1 = d − 2 ⋅ h3 = d − p − 2 ⋅ a c = 27[ mm ] D 4 = d + 2 ⋅ a c = 31[ mm ] ;
d 2 = D 2 = d = 2 ⋅ z = d − 0.5 ⋅ p = 31,1867[ mm ] D1 = d − 2 ⋅ H 1 = d − p = 28[ mm]
[2,tab2.2] Alegerea numarului de inceputuri La presele manuale (cu piulita fixa
sau cu piulita rotiroare) nu se impune conditia de autofrinare. Alegen n=2 numa
rul de inceputuri care se impun pentru in randament si o productivitate mare [4,
pag56] Verificarea autofrinarii

se verifica cu relatia β m < ϕ '

E 12 = arcg = 3,50° π ⋅d 2 π ⋅ 27 µ 11 ϕ ' = arcg = arcg = 8,82 cos α1 cos 15 ° unde µ
15 ° [4,p g56]
-
β m = rctg
Astefel s-  verific t c  nu se impune conditi  utofrin rii l  presele norm le C
lculul num rului de spire in cont ct
z=
ϕ m ⋅ d 2 2 ⋅ 31,1867 = = 10,3955 ⇒ z = 11  6
[4,ag56]
    
Calculul lungimii file ului iuli ei m = z ⋅ = 11 ⋅ 6 = 66[ mm ] [4, ag56] Calculu
l lungimii file  ului surubului
   L f = h + m + 3 ⋅ = 100 +66 + 18 = 182[ mm][4
,ag56]
 Proiec area ex remia ilorsurubului rinci al La roiec area ex remi
 a
ilor
 rebuie sa se ina con de fa ul
 ca dimensiunile radiale
 ale
 unei
 ex remi
a i sa se inscrie in cercuri cu diame rele  mai mici
 deci diamerul in erior al
 
file ului. In caz con rar surubul nu oa e fi in rodus in iuli a.
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
     
Proiec area
 ex remia ii inferioare
  serealizeaza
 as fel se alege rulmen ul de 
resiune 
as fel inci caaci a ea lui s a ica Co sa fie C o > F iar din STAS rezu

l a dimensiunile rulmen ului. Se alege rulmen ulc cu seria de dimensiuni 11 avin
d:Co=104000N>27500N
d =70 d 1 = D =95 D1 =70 ,2 T =18 r =1,5 C 0 =104 K N C =35 ,5K N
duă operatia de tăiere
Verificarea tijei surubului la solicitari compuse
Se vor stabili sectiunile
 solicitate atit la compresiune cit si la rasucire
2 σ ech = σ c + 4 ⋅ τ 2 ≤ σ ac ⇒ 48,03 2 + 4 ⋅ 0.753 2 = 36 .1343 < 51[ N / mm 2 ]
σc =
4 ⋅ F 4 ⋅ 27500 = = 48,030 N / mm 2 2 2 π ⋅ d1 π ⋅ 27
[
]

16 ⋅ 103 ⋅ M 1 16 ⋅ 10 3 ⋅ 93,65 σt = = = 24,2329 N / mm 2 3 3 π ⋅ d1 π ⋅ 27
[
]

M 1 = 93 ,65
M 2 − este momentul datorat frecarilor din rulment t 1 1 Mt 2 = ⋅ µ0 ⋅ d m ⋅ F = ⋅ 0.01 ⋅ 2
7500 = 3.8[ N ⋅ m ] , unde µ0 = 0.01 2000 2000
[4,tab4.1] Verificarea sectiunii de calare a manivelei la rasucire si a spirelor
surubului
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
a)
M tot = Mt 1 + Mt 2 = 93,65 + 3,85 = 97,5[ N ⋅ m ] M t1 =
Sectiunea de calare este solicitata de momentul de torsiune
 total
1 1 ⋅ F ⋅ d 2 ⋅ tan ( β 2 + ϕ ' ) = ⋅ 27500 ⋅ 31,1867 ⋅ an 12,32 ° = 93 .65[ N ⋅ m] 2000 2
27500 = = 6.549 < q a = 8...10 N / mm 2 2 ⋅ π ⋅ d 2 ⋅ H 1 2 ⋅ π ⋅ 31,1867 ⋅ 3
b)
-

La sirele surubului la s ivire la incovoiere
[
]
H 6 ⋅ F 1 + ac 2 = 6 ⋅ 27500 ⋅ (1.5 + 0.5) = 24,4441 < σ = 56...61 N / mm 2 σi =
h π ⋅ 11 ⋅ 27 ⋅ 3.804 2
[
]
-
  
[4 ab4.2] Verificarea
 surubului la flambaj se considera
 ca surubul ese incas ra
la ambele cae e l lungimea surubului curinsa in re cele doua cae e l=180 lf
–lungimea de flambaj λ-coeficient de zve tete
60 ≤ λ ≤ 100
2
F 27500 2 a forfecare τ = = = 2,0 3< τ 6a f= 4 1N / m m f 1 ⋅ 1π ⋅ 2 ⋅ 73.8 0 4 z ⋅
l f ≤ 15 ⋅ d 1 = 405
Ff =
π ⋅ d1 (a − b ⋅ λ) 4
a=350; b=1,15 pentru OL 50
λ = f ⋅
A I min
= 99 ,69 ≤ 100
unde Imin= πd14/64(0,4+0,6d/d1)=10435,57

Dimensionarea iuli ei
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
  
Se urmares e urma orul algori m de calcul: a)
De = 4⋅β ⋅F + D '2 = π ⋅ σ at 4 ⋅ 27500 ⋅ 1.3 + 34 2 = 50,778 [ mm ] π ⋅ 32
in formula
 
an erioara β =1.3 coeficient de r sucire ) c lcul m di mertul gurelului
gp =
D g = (1.3... 1.5) D e = (1.3... 1.5) ⋅ 50 ,778 [mm ]
D e − D ' 50,778 − 34 = = 8,389[ mm ] 2 2
se alege constructiv
Dg =
77[mm] [4,pag65]
c)
h g = ( 0.2... 0.25 ) ⋅ m =14 ,345 [ mm ]
grosimea gurerului
[4,pag66]
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
Verificarea corpului piulitei
a)

la corp avem solicitare compusa

4⋅F

2 tractiune σ t = π ( D 2 − D 2 ) = π ( 50,7782 − 352 ) = 25,87 < σ at = 28[ N / mm ] e ra

cire
o icitari compu
e
4 ⋅ 27500

τ =
 
16 ⋅ 10 3 M 1 ⋅ D e 16 ⋅ 10 3 ⋅ 93,65 ⋅ 50,778 = = 4,70 < τ a = 28 N / mm 2 π De4 − D 4 π
4 − 35 4
(
)
(
⇒ σ ech = σ t2 − 4 ⋅ σ t2 < σ ac N / mm 2
[
]
)
[
]
⇒ σ ech = 25,87 2 + 4 ⋅ 4.70 2 = 27,5 < 28 N / mm 2
[
]
b) verificarea gu eru ui piu itei
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
g e 2 - a incovoiere
 σ i = π ⋅ D ⋅ h 2 = π ⋅ 50,778 ⋅ 14,345 2 = 63,38[ N / mm ] e g se co
dera sarcina concen ra a la caa ul gulerului
3 ⋅ F (D − D
)
3 ⋅ 27500( 76 − 50,778)

la forfecare τ f
=
F 27500 = = 12 ,01 <τ af = 20 N / mm 2 π ⋅ D e ⋅ h g π ⋅ 50 ,778 ⋅ 14 ,345
[
]

2 la sr ivire σ
tr = π ⋅ [ ( D 2 − D 2 ) − r ⋅ d 2 ] = 4.5879[ N / mm ] g e g
4⋅ F
Calculul mecanismului de actionare Pentru actionarea preselor cu piulita fixa se
utilizeaza manivela montata pe capul hexagonal al surubului de forta. Lungimea
manivelei se determina in functie de momentul de torsiune total care sa fie real
izat de catre muncitor pentru actionarea presei. M 97500 Fm ⋅ L = M tot ⇒ L = tot =
= 390 [ cm ]
Fm 250
Fm – 250[N] forta muncitorului [4,pag74,75] Calculul corpului turnat Pentru corpul
turnat se alege ca material OL42avind urmatoarele caracteristici: rezistenta la


tractiune σ at = σ ac = 45[ N / mm


 2 ] rezi tenta a incovoiere σ ai= 50 ... 54[ N /
mm 2 ] rezi
 tenta a ra ucire τa = 27 ... 29[ N / mm 2 ] 2 -rezis en a la forf

ecare
 τ a = 36[ N / mm ] Elemen ele cons ruc ive en ru varian a din figura sin
urma oarele:
D4 = 83 [ mm ]; D3 ≈ D4 = 80[ mm ]
      
Diame rul in erior al or iunii file a e a coloanei se de ermina cu rela ia
4 ⋅ Fc 4 ⋅ 9000 = = 17.546[ mm] π ⋅ σ at π ⋅ 45 F 27500 - Fc = 2 ⋅ β = 2 ⋅ 1.2 = 16500 [N]
ndere din colo n  β =1.15 ... 1.25 d1 =
unde
fort  de
- σat − efortul unitar la tractiune admisibil in tija filetului se alege surubul M
20;d=20[mm] d 3 = d + (1... 6 ) = 24 [ mm ]
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
d 4 = d 3 + ( 6... 12 ) = 30 [ mm ] d ' ≥ d = 20 [ mm ] l1 = ( 2... 5) = 2[ mm ] d
4 ≥ 25[ mm ]
l 2 −se
alege cu 2…5 mm mai mult decit lungimea gaurii filetate din alege conform STAS 902
5 81
piulita
l3 ≥ d 3
l 4 −se
H1 = m − hg + ( 0... 4 ) = 46 [ mm ]
H 2 = l3 + ( 2... 4 ) = 27 [ mm ]
H 3 = l4 + ( 5... 10 ) = 32[ mm ] H 4 ≥ H 3 = 41[ mm ]
c = ( 8... 15 ) = 10 [ mm ] e = ( 0.6... 0.8) ⋅ c = 10 [ mm ] L1 = ( 5... 8) De =
240 [ mm ] L2 ≈ L1 = 240 [ mm ]
a = 35 [ mm ]
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA
Facultatea : Constructii de Masini Catedra : Organe de masini Disciplina : Organ
e de Masini
Presa cu piulita rotitoare
F =27500 [N] h = 100 [mm]
Brisc Claudiu Marius Grupa si subgrupa : 1431/1 Sectia : Inginerie Economica
1999 2000
UTCN
PROIECT ORGANE DE MASINI
BIBLIOGRAFIE
1) A. ANTAL , D. MATIESAN , I.OLTEANU, F.SUCALA, O.BELCIN – “ Elemente de proiectare
a mecanismelor cu surub si piulita “ Lito., IPC – N, 1985 2) D. MATIESAN, D. POP ,
A. CHISIU, T. MADARASAN – “ Organe de masini “ Bucuresti, Ed.didactica si pedagogica,
1981