DATORIA PUBLICĂ A

GRECIEI

STUDENȚI: CRISTE ANDREI & RĂCĂȘAN RĂZVAN

SITUAȚIA ECONOMICĂ A
GRECIEI
Principalele evenimente 2009-2016
2009 – Grecia anunță că deficitul său bugetar este de 15,1%
din PIB-ul (deficit de aproximativ 5 ori mai mare față de
limita impusă de U.E.), anunț care îi stimulează pe investitori
să crească costurile împrumuturilor viitoare.

2010 – În acest an guvernul Greciei implementează măsuri

extreme pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB
(limita maximă acceptată de U.E.).
 Principalele măsuri luate de Grecia pentru reducerea
datoriei publice la limita acceptată de U.E.
F.M.I.(Fondul Monetar Internațional) a dat în împrumut Greciei
aproximativ 240 miliarde de EUR în schimbul promisiunilor cu privire la
măsurile extreme luate de aceasta pentru restaurarea economiei.

Pentru împrumutul de 240 miliarde de EUR acordat de F.M.I., guvernul

Greciei a adoptat următoarele măsuri:
• Au crescut ratele de impozitare a TVA-ului și impozitului pe profit (cu
obiectivul de a astupa lacunele existente din cauza fraudelor fiscale);
• S-a implementat un sistem de colectare a taxelor independent pentru
reducerea evaziunii fiscale;
•
• S-au redus stimulentele pentru pensionarea anticipată;
•
• S-au mărit contribuțiile pentru sistemul de pensii;
•
• S-au redus pragurile salariale cu scopul de a reduce
consumul de bunuri și a stimula exporturile;
•
• S-au privatizat întreprinderile de stat.
2011 – Se mai acordă 190 miliarde de dolari la fondul de salvare;

2012 – S-au contractat obligațiuni în valoare de 77 miliarde de

EUR (obligațiuni care valorează cu aproximativ 75% mai puțin);

2014 – Măsurile luate de către guvern aduc deficitul bugetar la

3,6% din PIB;
2015 – Se discută despre stoparea măsurilor luate pentru
combaterea deficitului;
2016 – Deși economia își revine, Banca Națională a Greciei încă
pierde bani din cauza împrumuturilor neperformante acordate de
către aceasta.
Tot în cadrul acestui an se modernizează sistemul legislativ al
 CAUZE
Principala cauză care a adus Grecia în prag de faliment este adoptarea de
către aceasta a monedei EUR în anul 2001. Din cauza trecerii de la moneda
națională la moneda comunității, Grecia a redus ratele dobânzii și a
adoptat ca sursă de finanțare capitalul de investiții și împrumuturile.

De asemenea în anul 2004 aceasta a declarat că nu a respectat criteriile

tratatului de la Maastricht pentru adoptarea monedei EUR. Deși acest
comportament este unul total lipsit de etică, U.E. a decis să nu expulzeze
Grecia din zona euro pentru a păstra totuși puterea monedei (EUR) și a îi
crește puterea la nivel mondial.
DINAMICA DEFICITULUI
PUBLIC ȘI A DATORIEI
PUBLICE
2009-2019
 Dinamica deficitului/excedentului public și a datoriei publice
200.00
175.2 178.4 180.2 177 180.8 179.2 186.2 180.5
161.9
150.00 147.5 Net lending (+) /net borrowing (-)
126.7
100.00 Datoria brută consolidată de guvern

50.00

.00 0.5 0.7 1 1.5

-15.1 -11.3 -10.5 -9 -13.2 -3.6 -5.7
-50.00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

●
  ●
2009 ●
201 ●
2011 ●
201 ●
201 ●
201 ●
201 ●
201 ●
201 ●
201 ●
201
0 2 3 4 5 6 7 8 9
●
Net lending ●
-15,1 ●
- ●
- ●
-9,0 ●
- ●
-3,6 ●
-5,7 ●
0,5 ●
0,7 ●
1,0 ●
1,5
(+) /net 11,3 10,5 13,2
borrowing (-)
● ●
126,7 ●
147, ●
175, ●
161, ●
178, ●
180, ●
177, ●
180, ●
179, ●
186, ●
180,
Datoria brută 5 2 9 4 2 0 8 2 2 5
consolidată de
În ceea ce privește evoluția deficitului bugetar, se poate observa că față
de anul 2009 când acesta era în raport de 15,1% din PIB, până în anul
2019 acesta și-a revenit în mod miraculos cu ajutorul fondurilor primite
și implementării măsurilor fiscale foarte severe. După cum se poate
observa și în grafice, deficitul bugetar a crescut în mod treptat în
perioada 2009-2012, urmând ca în anul 2013 deficitul să ajungă la
valoarea de 13,2% din PIB (cel mai probabil atunci s-a resimțit cel mai
intens impactul crizei economice globale).

De asemenea trebuie remarcat faptul că în anul 2014 a fost anul în care

deficitul bugetar a înregistrat valoarea de 3,6% din PIB, crescând cu
aproximativ 0,24 puncte procentuale față de anul de bază (2009).
Deși deficitul bugetar a crescut în această perioadă, direct proporțional a
crescut și datoria publică a Greciei. Acest lucru se datorează
împrumuturilor primite de către aceasta, împrumuturi care la un
moment dat trebuie restituite.

O observație importantă în ceea ce privește evoluția datoriei publice în

perioada de studiu este faptul că pe întreaga perioadă studiată aceasta
urmează un trend ascendent.

Se poate observa că datoria publică a crescut în perioada intervalului

studiat (2009-2019), având ca punct de maxim anul 2018 când aceasta
era la aproximativ 186,2 % din PIB (înregistrând o creștere cu
aproximativ 1,47 puncte procentuale față de anul de bază).

Pe lângă anul de referință (unde datoria publică era de 126,7% din PIB)
DATORIA BRUTĂ CONSOLIDATĂ
DE GUVERN – STRUCTURA PE
MATURITĂȚI
 Structura pe maturități

Maturitate: peste 1 an

Maturitate: mai puțin de 1 an

100%
90%
80%
70%
60%
50% 94.1 93.8
40%
30%
20%
10%
0% 5.9 6.2
2018 2019
Studiind datoria publică a Greciei din prisma maturității, avem
următoarele observații:

Pentru cei doi ani de studiu (respectiv perioada 2018-2019) se poate

observa preponderența datoriei cu maturitate de peste un an (respectiv
pentru anul 2018 94,1% iar pentru anul 2019 93,8%). Maturitatea de
peste un an a datoriei publice consolidate, este o rezultantă a planului
urmat atât de statul Grecesc cât și de Uniunea Europeană de a păstra
economia țării într-un punct cât mai stabil, și restituind datoria în mod
treptat.

Tot cu ajutorul graficului se poate observa că datoria publică din prisma

maturității are o evoluție lentă, deoarece din anul 2018 până în anul 2019
a scăzut cu 0,3%.
DATORIA BRUTĂ CONSOLIDATĂ DE
GUVERN – STRUCTURA PE
MODALITĂȚI DE FINANȚARE A
DATORIEI PUBLICE
 Structura pe modalități de finanțare a datoriei publice

100%
90%
80%
1.4 0.5 17.5 80.6
70%
60%
50%
40% 2019
30%
2018
1.4 0.5 15.8 82.3
20%
10%
0
0%

Valută Depozite transferabile Alte depozite Titluri de creanță Împrumuturi

Pe baza graficului prezentat anterior, datoria publică a Greciei din prisma structurii
de finanțare prezintă următoarele:
Este îngrijorător faptul că principala sursa de finanțare a datoriei publice este
reprezentată de împrumuturi (mai ales că aceste împrumuturi sunt externe (după cum
am explicat anterior F.M.I. a alocat Greciei în anul 2010 aproximativ 240 de miliarde
de EUR, apoi mai târziu U.E încă 190 miliarde EUR.

Tot în cazul împrumuturilor trebuie remarcat faptul că din anul 2018 până în anul
2019 procentul acesta a scăzut cu aproximativ 1,7%.

Trebuie evidențiat faptul că titlurile de creanță sunt a doua sursă de finanțare a

datoriei publice, acestea având în anul 2019 (având un procent de 17,5%) o evoluție
cu aproximativ 1,7% față de anul 2018 (15,8%).
CONCLUZII
După studiul efectuat, concluzia noastră cu privire la datoria publică a
Greciei este următoarea:

• Nu este posibilă o "înmuiere" a măsurilor fiscale drastice deoarece în

continuare datoria publică este foarte mare din cauza
împrumuturilor externe;
• O evoluție pozitivă ar fi creșterea titlurilor de creanță din perioada
2018-2019;
• Sacrificiile depuse atât de Grecia cât și de U.E pentru menținerea
acesteia în zona euro sunt prea mari din punctul nostru de vedere.
•
În contextul actual (cel pandemic) planul de restabilire a economiei
bineînțeles că avut de suferit, iar guvernul Greciei să creeze o nouă
strategie de rambursare a împrumuturilor, după încercările de
revenire la starea de dinainte de pandemie.
 BIBLIOGRAFIE

https://www.thebalance.com/what-is-the-greece-debt-crisis-3305
525

https://ec.europa.eu/eurostat/data/database

https://sdw.ecb.europa.eu/browseTable.do?org.apache.struts.tagl
ib.html