ww

w.j
aro
ma
nia
.o rg
 .o rg
Fii antreprenor!
nia
Manualul elevului
ma
Numele __________________________________________________________
aro
w.j
ww
 Programele internaţionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.

Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise este să inspire şi să pregătească noua generaţie
pentru a reuşi în economia de piaţă. În parteneriat cu mediul educaţional şi cu sprijinul comunităţii de afaceri,
JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea reală, ajutându-i să-şi descopere şi să-şi valorifice potenţialul.

rg
Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaţie nonprofit (înfiinţată în 1993), parte a Junior
Achievement Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918) şi a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (înfiinţată

.o
în 1967), derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare
profesională, într-una dintre formele:
• curriculum la decizia şcolii

nia • auxiliar la o disciplină de trunchi comun

• dirigenţie/consiliere
• extracurricular/cerc
• şcoală după şcoală.
ma
aro
w.j

Titlu original: JA Be Entrepreneurial

Copyright © 2006, 2013 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română
© 2006, 2010 JA Worldwide®. All rights reserved.
ww

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă,
prin niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în
alt mod, cu excepţia cursurilor desfăşurate în cadrul unei sesiuni organizate, parte a programelor JA, sau cu permisiunea
editorului.

Tipar 2013
ISBN 978-606-92148-5-5
 rg
Cuprins

.o
Lecţia1: Introducere în antreprenoriat ................................ 5

nia
Lecţia 2: Care este afacerea mea? ........................................... 6
Lecţia 3: Cine este clientul meu?........................................... 12
Lecţia 4: Care este avantajul pe care-l ofer?...................... 14
ma
Lecţia 5: Avantajele competitive........................................... 17
Lecţia 6: Etica este bună în afaceri ....................................... 21
Lecţia 7: Planul de afaceri ........................................................ 26
aro

Exemplu de plan de afaceri ..................................................... 27

Model de plan de afaceri .......................................................... 31
Ghidul primilor paşi în antreprenoriat ................................. 35
w.j

Glosar .............................................................................................. 36
ww

3
Fii antreprenor!
ww
w.j
aro
ma
nia
.o rg
Lecţia 1

Introducere în antreprenoriat
Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje
potrivită
competitive
(Clienţii
specifice
potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
ww

Activitatea 1
Vizitează următoarele site-uri pentru a găsi activităţi şi informaţii legate de finanţarea
unor proiecte antreprenoriale şi pentru exemple concrete sau alte resurse care te-ar
putea ajuta în planificarea unei afaceri: www.antreprenoriat.org; www.compania.ja-
romania.org.

Activitatea 2
Vizitează JA Student Center, www.studentcenter.ro. Accesează rubrica „Plan de afaceri”
pentru a găsi informaţii, resurse suplimentare sau poveşti de succes. Accesează linkul
„Kit de informaţii” pentru iniţierea unei afaceri şi pentru a găsi legislaţia actuală referi-
toare la deschiderea şi dezvoltarea unei afaceri.

5
Fii antreprenor!
 Lecţia 2

Care este afacerea mea?

Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje
potrivită
competitive
(Clienţii
specifice
potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
ww

Activitatea 1
Învaţă de la antreprenori de succes şi din modul în care îşi perfecţionează produsele.
Găseşte alte informaţii şi resurse menite să-ţi ofere asistenţă în planificarea unei afa­
ceri, la adresa www.antreprenoriat.org.

Activitatea 2
Vizitează JA Student Center, www.studentcenter.ro. Accesează rubrica „Plan de afa­
cere”, apoi cea intitulată „Resurse” pentru a găsi adrese utile antreprenorilor.

6
Fişele „Profilul antreprenorilor”
Instrucţiuni: Colaborează cu colegii de echipă pentru a completa tabelul
(după ce va fi prezentat fiecare set de fişe).
Timp: Două Asemănări Deosebiri Care dintre ei este
minute mai bun? De ce?
pentru fiecare
secţiune
Antreprenorii

rg
1 şi 2

.o
nia
ma
Antreprenorii
3 şi 4
aro
w.j

Antreprenorii
5 şi 6
ww

7
Fii antreprenor!
 Modalităţi de perfecţionare a produselor
Instrucţiuni: Citeşte pe rând fiecare dintre cel mai des întâlnite trei modalităţi
de perfecţionare a produselor, apoi gândeşte-te la un posibil produs sau ser-
viciu pentru fiecare în parte. Fiecare modalitate include un exemplu general şi două
exemple de antreprenori de succes şi ideile lor inovatoare.

1. Produse sau servicii care rezolvă o problemă nesoluţionată până atunci.

• De exemplu, profesorul tău impune ca temele de lucru să fie tehnoredac-

rg
tate, însă mulţi dintre colegi nu au acces la un calculator în afara şcolii. Ai
putea rezolva problema prin oferirea unor servicii de închiriere pentru lap-
topuri sau a unor servicii de tehnoredactare.

.o
• Lito Rodriguez, un tânăr antreprenor din Brazilia, a fondat în 1994 sistemul
DryWash, care nu foloseşte nici măcar un strop de apă pentru a spăla
maşina, conservând energie şi în acelaşi timp rezolvând problema resurse­

nia
lor limitate de apă.
• În 1946, Japonia se confrunta cu perioada de reconstrucţie de după cel
de-al Doilea Război Mondial. Transportul se făcea greoi, iar resursele erau
limitate. În aceste circumstanţe, Soichiro Honda a construit un scuter ieftin
şi sigur pentru a rezolva problema transportului.
ma
Scrie o listă cu produse sau servicii care ar putea rezolva o anumită
problemă. Descrie problema şi modul în care ideea ta poate să o rezolve:
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
aro

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

w.j

2. Înlocuirea sau îmbunătăţirea unui produs sau serviciu existent.

• De exemplu, există un produs care te interesează în mod special? Ai
putea să concepi o versiune mai ieftină, universală? Dar o versiune mai
pretenţioasă? Poate are nevoie de îmbunătăţirea unei caracteristici sau de
ww

un nou design pentru a atrage o nouă categorie de cumpărători.

• Walt Disney a construit proiectul Disneyland în 1954, în mare parte deoa­
rece a intuit că acesta va fi o alternativă mai elegantă şi mai orientată spre
familie, în comparaţie cu carnavalurile locale din acea vreme.
• În 1888, George Eastman căuta un mod cât mai simplu de a face fotografii.
Hotărât să găsească un dispozitiv mobil şi ieftin de a face fotografii, a in-
ventat camera modernă de fotografiat Kodak.
Scrie o listă cu produse sau servicii. Descrie diferite moduri posibile de a le
modifica sau îmbunătăţi:

8
 ____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________

rg
3. Antreprenorii sunt şi ei membri ai unei familii, ai unei comunităţi. Şi ei pot face parte
dintr-un club, pot să aibă un hobby sau să posede cunoştinţe specializate într-un
anumit domeniu. Fiind membri ai unui grup, acest lucru le oferă un avantaj com-

.o
petitiv atunci când vor oferi produse sau servicii pentru acel grup.
• De exemplu, companiile vor să vândă oricât de mult posibil dintr­un produs,
deci vor încerca să-şi dea seama ce îşi doresc consumatorii. Antreprenorii,

nia
care sunt mai scunzi, mai înalţi, mai plinuţi, mai slăbuţi, mai gălăgioşi, mai
rapizi sau mai amuzanţi, ar putea să furnizeze produse sau servicii pentru
oameni care le seamănă.
• În 1906, doamna C.J. Walker a conceput produse de îngrijire a părului şi
ma
cosmetice pentru femeile afroamericane, bazându-se pe cunoştinţele ei
legate de cultura afroamericană.
• În timp ce lucra cu microunde, în 1945, dr. Percy Spencer a observat că ba­
tonul de ciocolată din buzunarul său s-a topit. După ce a mai experimentat
cu boabe de porumb şi cu un ou, a descoperit că energia microundelor
aro

se poate folosi la prepararea mâncării. Dând frâu liber spiritului său antre-
prenorial, a inventat cuptorul cu microunde.

Alege un grup, o comunitate din care faci parte. Descrie diferitele produse
şi servicii care ar putea să satisfacă anumite nevoi specifice acelui grup:
w.j

____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
ww

____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________

9
Fii antreprenor!
 Produsul potrivit
Instrucţiuni: Acum, că ai idei despre unele produse pe care să le iei în con-
siderare, este momentul să alegi o idee de afacere pentru a o dezvolta pe
parcursul programului. Recapitulează ce ai învăţat până acum şi apoi alege un produs
sau un serviciu.

Recapitularea procesului de perfecţionare a produsului

1. În cadrul primei lecţii, ai studiat faptul că ideile bune de perfecţionare a

rg
unui produs sunt recunoscute peste tot ca atrăgătoare pentru clienţi, dar
trebuie să fie suficient de originale încât să poată oferi ceva diferit. Această
idee poate fi folosită pentru o afacere tradiţională sau pentru una nonpro­

.o
fit (antreprenoriat social).

Notează cea mai bună idee de produs sau de serviciu dintre cele pe care

nia
le-ai scris în cadrul exerciţiului de perfecţionare a produsului:
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
ma
_____________________________________________________________

2. La activitatea „Fişele Profilul antreprenorilor”, desfăşurată la începutul aces-

tei lecţii, ai învăţat că cea mai bună idee de produs sau serviciu provine din
ceva ce îţi place să faci, ceva la care eşti bun sau ceva pe care tu îl consideri
aro

un lucru care ar face lumea mai bună.

Notează cea mai bună idee de produs sau serviciu, având în minte ceva
care îţi place, la care te pricepi sau care crezi că ar face lumea mai bună:
_____________________________________________________________
w.j

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
ww

3. La activitatea „Modalităţi de perfecţionare a produselor” din cadrul acestei

lecţii, ai învăţat despre cele trei modalităţi de a găsi produsul sau serviciul
de succes:
• Produse sau servicii care rezolvă o problemă.
• Produse sau servicii care le înlocuiesc sau le îmbunătăţesc pe cele exis-
tente.
• Produse sau servicii pentru grupuri sau comunităţi despre care ai cunoştinţe
solide.

10
 Notează cea mai bună idee de produs sau serviciu, luând în considerare
una dintre cele trei categorii:
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________

rg
Alege produsul
Instrucţiuni: Revezi cele mai bune idei de afaceri pe care le-ai notat în pagi-

.o
nile anterioare şi alege una pe care să o dezvolţi mai departe, pe parcursul
programului. Fă o prezentare a produsului sau a serviciului pe care l-ai selectat.

nia
Produsul sau serviciul: ___________________________________________________
Prezentarea produsului sau a serviciului: ____________________________________
______________________________________________________________________
ma
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
aro

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
w.j

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
ww

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

11
Fii antreprenor!
 Lecţia 3

Cine este clientul meu?

Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje potrivită
competitive (Clienţii
specifice potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
Informaţii despre procesul de cercetare de piaţă, precum şi exemple sau alte resurse
ww

pe care le poţi folosi în planificarea afacerii sunt disponibile la adresele:

www.antreprenoriat org; www.compania.jaromania.org.

O zi din viaţă
Instrucţiuni: Împreună cu membrii echipei din care faci parte, alege o cate-
gorie demografică pe care să o analizezi şi apoi prezintă o zi oarecare din viaţa
unui om care face parte din acea categorie.

12
Gândeşte-te la activităţile de zi cu zi şi la ce nevoi sau dorinţe îi vor rămâne neîmplinite
de-a lungul unei zile. Notează orice produs sau serviciu folositor care îţi vine în minte
după acest exerciţiu.
• Dimineaţa devreme __________________________________________
• Dimineaţa __________________________________________
• Înainte de prânz __________________________________________
• Prânz __________________________________________
• După­masă __________________________________________

rg
• Seara __________________________________________
• Seara târziu __________________________________________
• Noaptea __________________________________________

.o
Nevoi raţionale şi nevoi personale
le individuale (personale).
nia
Clienţii cumpără produse şi servicii fiind motivaţi atât de nevoi raţionale, cât şi de une-

• Nevoile raţionale sunt acelea pe care cei mai mulţi oameni le recunosc ca
fiind necesare pentru a supravieţui şi a progresa în viaţă.
ma
 De exemplu: siguranţa, sănătatea, transportul.
 Când un client face o achiziţie bazându-se pe nevoi raţionale, aces-
ta este capabil să catalogheze produsul sau serviciul ca sigur, fiabil
sau economic.
aro

• Nevoile individuale sunt acelea pe care cei mai mulţi oameni le consideră
opţionale în raport cu supravieţuirea, dar sub raportul dorinţelor proprii
sunt considerate necesare pentru a progresa în viaţă. Aceste dorinţe pot fi
inconştiente.
 De exemplu: distracţia, confortul, atitudinea romantică, aprobarea
w.j

celorlalţi.
 Când consumatorii cumpără ceva pe baza nevoilor personale,
este posibil să nu poată argumenta că acel lucru ar fi necesar
supravieţuirii; dar, conştient sau nu, ei ar putea să menţioneze anu-
mite beneficii pe care le percep drept necesare – acel lucru le oferă
ww

mai mult timp liber, un statut mai bun sau o calitate mai bună a
vieţii.
Ia în considerare acea categorie de persoane pe care ai ales-o anterior şi gândeşte-te
la nevoile raţionale şi la cele personale care pot fi satisfăcute de produse şi servicii ipo-
tetice. Notează ideile pe care le-ai enunţat şi menţionează ce categorie de nevoi vor fi
satisfăcute prin produsele sau serviciile alese de tine.
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

13
Fii antreprenor!
 Lecţia 4

Care este avantajul pe care îl ofer?

Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje
potrivită
competitive
(Clienţii
specifice
potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
Vizitează JA România Student Center la adresa www.studentcenter.ro. Accesează ru-
ww

brica „Plan de afaceri” şi vizionează resursele din Video Room.

Cinci reguli de respectat

în alegerea avantajelor competitive
Instrucţiuni: Citeşte fiecare dintre cele „Cinci reguli de respectat în alegerea
avantajelor competitive” şi completează spaţiile libere folosind cuvinte din
lista de la final.

14
Regula 1: Alege doar ______________ şi exprimă __________ _____________.
Cei care au o afacere pot avea zeci de lucruri pe care şi le doresc şi vor să le
facă foarte bine, dar ar trebui să selecteze numai câteva avantaje competi-
tive care să ghideze _______________ zilnică a angajaţilor. Avantajele ar
trebui să aibă o justificare clară, să fie uşor de înţeles şi _______________,
astfel încât noii angajaţi să le asimileze, iar actualii angajaţi să le cunoască.
O altă preocupare importantă ar trebui să fie formarea angajaţilor.
Regula 2: Alege doar acele lucruri care pot să îţi sporească ____________________
___________.
Avantajele ar trebui să aducă ceva ____________ pentru ____________

rg
sau pentru ___________. Ele ar trebui să îmbunătăţească produsul
tău, să-l facă mai uşor de folosit de către clienţi sau să-l diferenţieze de
_____________. Nu alege un avantaj doar pentru că sună bine, îi face pe

.o
angajaţi să se simtă mai bine sau reprezintă ţelul urmărit de o altă afacere.
Evită formulările vagi, fără sens. Un exemplu negativ ar fi să pui peste tot
într-o fabrică afişe care să anunţe „Noi ţinem la angajaţii noştri”. Un exem-

nia
plu pozitiv ar fi textul: „Când siguranţa angajaţilor e pe primul loc, cu toţii
avem de câştigat”. Nu în ultimul rând, un avantaj nu poate fi orientat strict
pe profit. Deşi profitul este scopul unei afaceri, acesta nu poate reprezenta
un avantaj competitiv de bază. Ar fi dificil să convingi clienţii să cumpere
sau angajaţii să lucreze pentru tine dacă te interesează doar să faci bani.
ma
Regula 3: Nimic nu se transformă într-un avantaj competitiv până când tu şi angajaţii
_______ ________________________ acestuia.
Citatele spirituale, motivaţionale, postate peste tot în birouri ar putea să
facă mediul unde se lucrează mai plăcut, dar nu reprezintă avantaje până
când nu sunt respectate de toţi cei cărora li se adresează. De exemplu, un
aro

şef descoperă că unul din patru produse fabricate este defect şi nu poate
fi pus în vânzare. Alt şef postează afişe cu „Profesionalismul contează!” Va
schimba ceva această simplă acţiune, în comportamentul celor vizaţi?
Probabil că nu. Dacă şeful aduce un recipient mare, transparent, în care
să fie depozitate toate produsele imperfecte, care vor fi văzute mereu de
w.j

către angajaţi şi care le vor atrage atenţia, probabil că vor apărea câteva
schimbări în ___________________ acestora.
Regula 4: Alege doar acele ________________________ pe care tu personal le
___________________ şi nu solicită _________________.
ww

Închipuieşte-ţi o companie care foloseşte echipamente periculoase în fa-

bricarea produselor. Costurile vor fi minime dacă angajaţii nu vor avea ac-
cidente de muncă. Avantajul este siguranţa angajaţilor. O parte dintre ma-
teriale trebuie să fie înlocuite, dar şeful spune că trebuie să economisească
bani, iar echipamentul actual trebuie folosit până se strică de tot. Acest
echipament nu este sigur, iar angajaţii ştiu acest lucru. Mesajul transmis
este că siguranţa contează până se ajunge la costuri pe care compania
trebuie să le aloce pentru a rezolva acest aspect. Aminteşte-ţi că angajaţii
sunt ________________________ în fiecare zi. Dacă respecţi avantajul
siguranţei lor, aceştia vor ____________________.

15
Fii antreprenor!
 Regula 5: Secretul unor avantaje competitive aducătoare de succes: ____________.
Cheia pentru a obţine din partea angajaţilor comportamentul aşteptat este
întărirea consecinţelor ________________ şi _________________. Propri-
etarul unei afaceri se confruntă în fiecare zi cu consecinţele deciziilor lu-
ate. Dacă avantajele competitive sunt sau nu aplicate, ________________
va creşte ori va scădea, iar numărul clienţilor va creşte sau va scădea. Dacă
aceleaşi rezultate sunt aplicabile şi angajaţilor, ei vor ______________ în
baza avantajelor fixate. De exemplu, dacă un avantaj competitiv este acela
de a păstra clienţii actuali pentru totdeauna, dar personalul de la vânzări
este plătit în acelaşi mod pentru clienţii noi aduşi ca pentru păstrarea celor

rg
vechi, ei nu au nicio motivaţie în păstrarea actualilor clienţi fideli. Dacă, în
schimb, sunt răsplătiţi pentru păstrarea clienţilor, conduita lor va reflecta
avantajul competitiv.

.o
Lista de cuvinte:
avantaje competitive; competitori; pozitiv; câteva; conduita; reţinut; pro-
dus; nu acţionaţi conform; avantaje; consecinţele; acţiona; apreciaţi; profi­

nia
tul; forma simplă; recompense; face la fel; comportamentul; niciun com-
promis; sancţiuni; sunt cu ochii pe dumneavoastră; client.

Fişele „Profilul companiilor”

ma
Instrucţiuni: Împreună cu partenerii din grupa voastră, citiţi fişa cu profilul
afacerii care v-a fost atribuită. Fiecare grupă a primit profiluri diferite pentru
afaceri care sunt renumite nu doar prin alegerea avantajelor competitive, ci şi pentru
implementarea lor cu succes şi menţinerea acestor avantaje de-a lungul timpului.
aro

Imaginaţi-vă că o organizaţie antreprenorială a nominalizat toate profilurile de afaceri

descrise în lecţia desfăşurată astăzi pentru a câştiga trofeul pentru cel mai bun avantaj
competitiv. Membrii organizaţiei vor vota câştigătorul la următoarea adunare. Fiecare
afacere nominalizată va crea şi va prezenta un poster cu profilul afacerii, astfel încât
membrii organizaţiei să poată vota pe baza informaţiilor prezentate. Grupa voastră a
w.j

fost angajată să creeze un poster pe baza fişelor atribuite anterior.

Creaţi un poster care să promoveze compania repartizată pentru obţinerea trofeului
pentru cel mai bun avantaj competitiv. Cei care vor vota se bazează în mare măsură pe
felul în care compania implementează şi încurajează avantajele competitive pe par-
ww

cursul dezvoltării ei. Este important să folosiţi informaţiile specifice oferite de profilul
afacerii atribuit grupei voastre.
Posterul ar trebui să includă toate informaţiile următoare:
• Numele companiei, cât mai vizibil expus.
• O scurtă descriere a companiei, incluzând produsele oferite şi clienţii.
• Anumite informaţii despre avantajele competitive specifice companiei şi
prezentarea modului în care sunt implementate şi impuse acestea pe par-
cursul dezvoltării afacerii, transformând-o în cea mai bună alegere pentru
trofeul pentru cel mai bun avantaj competitiv.
• Un design atractiv, care să fie atrăgător pentru clienţii companiei.

16
Lecţia 5

Avantajele competitive
Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje potrivită
competitive (Clienţii
specifice potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
Pentru exemple, informaţii suplimentare şi activităţi legate de începerea unui demers
ww

antreprenorial, vizitează www.antreprenoriat.org;

www.compania.jaromania.org.

17
Fii antreprenor!
 DOAR Avan
PROFIT compe

rg
Avantaje
DOAR

.o
competitive
PROFIT nia Avan
ma
compe
DOAR
Avantaje
aro

PROFIT competitive
w.j

Jocul avantajelor competitive

ww

Instrucţiuni:
• Amestecaţi cartonaşele şi aşezaţi-le cu faţa în jos în mijlocul
jucătorilor.
• Jucătorul al cărui nume începe cu prima literă a alfabetului
sau cu una dintre literele de început deschide jocul, ale-
gând un cartonaş şi citind de pe acesta mottoul sau citatul
menţionat.
• Jucătorul decide dacă cuvintele reprezintă un avantaj compe
compe-
titiv sau doar profit şi apoi aşază cartonaşul p
• Dacă jucătorii nu sunt de acord cu locul în
cartonaşul, pot să ceară o confruntare. Toţi
cuta dacă locul cartonaşului trebuie schi
situaţia în care nu se ajunge la o decizie
minut, voluntarul JA va avea ultimul cuvân
• Jocul continuă în sensul acelor de ceasorni

18
ntaje DOAR

etitive PROFIT

rg
Avantaje
DOAR

.o
competitive
ntaje nia PROFIT
ma
etitive
DOAR
Avantaje
aro

competitive PROFIT
w.j

e
ww

pe tabla de joc. • Jucătorul care acoperă primul corect câmpurile ce conţin

care a fost aşezat cele şase avantaje competitive este câştigătorul.
i jucătorii vor dis- • Dacă mai rămâne timp, amestecaţi din nou cartonaşele
imbat sau nu. În şi începeţi un nou joc, de data aceasta un alt jucător fiind
în decursul unui primul care alege.
nt.
ic.
©2010 JA România, Lecţia 5, Jocul avantajelor competitive

19
Fii antreprenor!
 Alegerea avantajelor competitive specifice
Instrucţiuni: Recapitulează ceea ce ai învăţat despre avantajele competitive
în lecţiile anterioare (patru şi cinci). Alege două sau trei avantaje pentru de-
mersul tău antreprenorial şi apoi prezintă-le.

Compania:______________________________________________________________
Prezentarea avantajelor competitive:________________________________________
______________________________________________________________________

rg
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

.o
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

nia
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
ma
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
aro

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
w.j

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
ww

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

20
Lecţia 6

Etica este bună în afaceri

Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje
potrivită
competitive
(Clienţii
specifice
potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
Vizitează JA România Student Center la adresa www.studentcenter.ro. Accesează ru-
ww

brica „Ce este etica” pentru a găsi studii de caz, sondaje şi alte resurse legate de etica în
afaceri. Poţi vizita şi www.eticainafaceri.jaromania.org.

21
Fii antreprenor!
 Studiu de caz – Johnson & Johnson
Când şapte oameni au murit în zona oraşului Chicago, în toamna anului 1982, şi s-a
stabilit că moartea lor a fost provocată de capsulele Tylenol Extra Strong, experţii în
marketing şi afaceri au declarat că această marcă nu-şi va reveni niciodată. Pe piaţă,
marca Tylenol s-a prăbuşit de pe poziţia întâi, cu o cotă de piaţă de 35%, la o cotă de
8%, lucru care întărea opinia experţilor.
De-a lungul vremii, şi alte companii au trecut peste asemenea tragedii apelând la
negarea, declinarea responsabilităţii, învinuirea altora şi alte strategii mai mult sau mai

rg
puţin agresive de apărare. Oricum, compania Johnson & Johnson, cea care poseda
marca Tylenol, se ghida după un set de valori de bază în afaceri, urmat îndeaproape,
numit „Codul nostru”, care sublinia angajamentele luate în ceea ce priveşte modul de

.o
a relaţiona cu clienţii, cu angajaţii sau cu alte grupuri cointeresate. Deoarece prevede­
rile din „Codul nostru” reprezentau un set autentic de principii, acest lucru a ajutat la
ieşirea cu succes a companiei din acea tragică situaţie, care s-ar fi putut termina cu

nia
falimentul şi cu o imagine publică dezastruoasă.
Se spune că etica reprezintă ceea ce face cineva atunci când nu-l vede nimeni. În acest
caz, etica companiei Johnson & Johnson a fost pusă la încercare, atunci când toată
lumea şi-a îndreptat atenţia către ea. Criza a atins compania atunci când un reporter a
ma
sunat pentru a cere unele răspunsuri. S-a stabilit însă imediat că nu era vina Johnson &
Johnson, fiindcă produsul aflat la vânzare era unul falsificat de către un intermediar.
Însă, bazându-se pe „Codul nostru”, compania nu a dorit să rişte în ceea ce priveşte
sănătatea publică sau să trădeze încrederea consumatorilor. Deşi a fost absolvită de
orice vină, Johnson & Johnson a luat câteva măsuri, pe care nu era obligată să le ia,
aro

printre care următoarele:

• A oprit producţia acestui produs.
• A retras de pe piaţă 31 de milioane de flacoane din acest produs.
• A cerut consumatorilor să înceteze să mai folosească produsul.
• S-a oferit să schimbe toate capsulele cu tablete în stare solidă.
w.j

• A acoperit costurile medicale şi de consiliere psihologică pentru familiile

victimelor.
• A oferit linii telefonice gratuite pentru a oferi răspunsuri celor interesaţi.
• A oferit o recompensă substanţială pentru informaţii privitoare la fraudele
ww

încă nerezolvate.
• A acordat reduceri semnificative oamenilor care au continuat să folosească
produsele companiei.
• A introdus ambalaje cu mai multe sigilii, mai greu de desfăcut şi de înlo-
cuit, pentru toate produsele.
În final, Tylenol şi-a recuperat complet cota de piaţă, întorcându-se pe primele poziţii
alături de competitorii săi. Johnson & Johnson şi-a refăcut încrederea pe piaţă şi s-a sal-
vat de la falimentul financiar. Deşi aceste măsuri au costat compania milioane de dolari,
în ciuda inexistenţei culpei directe în ceea ce priveşte degradarea produselor, se poate
constata că, acţionând în mod etic, în situaţii critice, companiile au doar de câştigat.

22
 Instrucţiuni: Citeşte prima problemă de etică distribuită în clasă. Gândeşte-te
la o potenţială dilemă etică şi la posibilele consecinţe ale acesteia. Lucrează
în grup.

Prima problemă de etică

1. Care este dilema etică?
____________________________________________________________
2. Notează câteva motive pentru care compania nu ar trebui să ia decizii în

rg
funcţie de criterii lipsite de etică.
____________________________________________________________

.o
3. Notează posibilele motive pentru care mulţi dintre noii antreprenori ar de-
cide să aplice soluţii incorecte din punct de vedere etic.
____________________________________________________________

nia
4. Cauză şi efect: Care ar fi consecinţele posibile asupra fiecăruia dintre gru-
purile cointeresate dacă o companie ar decide să aplice soluţii incorecte
din punct de vedere etic?
• Pentru clienţi.
• Pentru angajaţi.
ma
• Pentru investitori sau pentru bancă.
• Pentru alte persoane implicate, de exemplu furnizori, concurenţi
sau comunitate.
aro

A doua problemă de etică

1. Care este dilema etică?
____________________________________________________________
2. Notează câteva motive pentru care antreprenorul nu ar trebui să ia decizii
w.j

în funcţie de criterii lipsite de etică.

____________________________________________________________
3. Notează posibilele motive pentru care mulţi dintre noii antreprenori s-ar
decide asupra unor soluţii incorecte din punct de vedere etic.
ww

____________________________________________________________
4. Cauză şi efect: Care ar fi consecinţele posibile asupra fiecăruia dintre
grupurile cointeresate, dacă antreprenorul s-ar decide asupra soluţiei in-
corecte din punct de vedere etic?
• Pentru clienţi.
• Pentru angajaţi.
• Pentru investitori sau pentru bancă.
• Pentru alte persoane implicate, de exemplu furnizori, concurenţi
sau comunitate.

23
Fii antreprenor!
 Instrucţiuni: Citiţi fiecare problemă de etică, apoi răspundeţi la întrebările
specificate în Manualul elevului la Lecţia 6.

Prima problemă de etică

Ioana, o iubitoare de animale încă din copilărie, a devenit chiar talentată în îngrijirea
animalelor de casă. Ea are acum grijă de animăluţele vecinilor şi prietenilor, iar de
când şi-a deschis serviciul mobil de îngrijire a animalelor merge acasă la clienţii ei.
Şi-a tipărit fluturaşi pentru a-şi face publicitate şi cărţi de vizită pentru a-şi promova

rg
afacerea. Ioana a primit chiar şi o finanţare, şi-a înregistrat afacerea, are un cod fiscal şi
o casă pentru înregistrarea plăţilor prin carduri de credit sau debit.

.o
După câteva luni în care şi-a servit clienţii fără probleme, în momentul în care cine-
va i-a cerut o reducere pentru tariful unui serviciu plătit cash, ea s-a aflat în faţa unei
dileme. Firma ei oferă reduceri la cumpărarea mai multor servicii oferite, dar acestea

nia
nu se aplică unui mod anumit de plată. Clientul îi explică faptul că banii lichizi sunt mai
uşor de omis din declaraţiile fiscale şi nu trebuie să fie raportate pentru impozit. Ioana
îi spune clientului ei că se va gândi la această ipoteză.
Ioana discută cu tatăl ei despre soluţia oferită de client, iar acesta îi spune că este o
practică obişnuită să oferi reduceri la plata cu bani lichizi. Sunt câteva motive absolut
ma
legale pentru a face acest lucru, dar foarte mulţi oameni exclud tranzacţiile cu bani
cash din registre pentru a evita impozitarea lor. Totuşi, ceva din soluţia oferită de client
părea neetic. Ioana îşi aminteşte că a văzut o linie de telefon deschisă pentru întrebări
şi probleme legate de etică la Centrul de afaceri de unde şi-a luat un credit pentru
mica ei afacere. A sunat să afle mai multe despre situaţia în care se găsea şi i s-a spus
aro

că această practică este folosită de mulţi oameni, de multă vreme, pentru a scăpa de
impozite; oricum, această pratică este ilegală şi neetică şi poate avea consecinţe grave
dacă este descoperită. Dacă este găsită şi raportată de către un auditor fiscal, de un cli-
ent nemulţumit sau de ofiţerul de la bancă care urmăreşte creditul acordat, ea ar putea
să-şi piardă dreptul de desfăşurare a activităţii şi să fie obligată la amenzi şi penalităţi
w.j

de către Serviciul de colectare a taxelor şi impozitelor.

Ar trebui Ioana să-i ofere acea reducere clientului pentru a evita să plătească taxele pe
venit la plata cu bani lichizi?
ww

24
A doua problemă de etică
David, un electrician cu o experienţă profesională de trei ani, s-a decis că este gata
să-şi înceapă propria afacere. I s-a cerut să ofere unui potenţial client un cost estimativ
pentru o lucrare la o reşedintă privată.
Pentru a evita o cheltuială în plus, clientul îl întreabă dacă va renunţa să mai ceară o
licenţă de construcţie. Îi explică faptul că a auzit că licenţa este opţională. Însă David
ştie că licenţa este absolut obligatorie pentru a proteja atât muncitorul, cât şi pe pro-
prietarul construcţiei. Îşi mai aduce însă aminte că electricianul de la care a învăţat

rg
meserie evita uneori să mai cumpere acea licenţă. Uneori, pentru că acel client avea
nevoie de o reducere a costurilor lucrărilor, electricianul putea face asemenea concesii,
din moment ce nu avea să vină niciun inspector pentru a verifica calitatea lucrării. Al-
teori, era pur şi simplu grăbit şi nu voia să mai aibă de a face cu personalul de la biroul

.o
de eliberare a licenţelor.
David a studiat toate informaţiile necesare despre licenţele de construcţie înainte de

nia
a-şi lua examenul final. A citit despre situaţiile în care electricienii au omis să-şi pro-
cure această licenţă şi consecinţele nu au fost plăcute. De exemplu, un client a dat
în judecată un electrician pentru calitatea proastă a lucrării făcute, una care nu a fost
verificată de inspectorii de calitate, şi a cauzat un incendiu care a provocat pagube. În
alt caz, după ce o casă a fost distrusă de un incendiu, deşi calitatea lucrării electrice
ma
era bună, clientul l-a acuzat tot pe electrician pentru pagube. Pentru că nu avea acea
licenţă, inspecţia oficială nu a putut arăta că electricianul şi-a îndeplinit corect anga-
jamentul.
Ar trebui David să treacă peste cerinţa obţinerii unei licenţe pentru a-şi ajuta clientul
aro

să evite nişte cheltuieli în plus?

w.j
ww

25
Fii antreprenor!
 Lecţia 7

Planul de afaceri
Elementele unei iniţiative de succes

Un antreprenor

rg
Un plan de informat
afaceri

.o
Un plan etic
şi de respon-
sabilitate
socială
nia Produsul
potrivit
ma
aro

Piaţa
Avantaje
potrivită
competitive
(Clienţii
specifice
potriviţi)
w.j

Activităţi individuale
Pentru exemple care te pot ghida pe parcursul tuturor secţiunilor necesare pentru în-
ww

tocmirea unui plan de afaceri, vizitează www.antreprenoriat.org; www.compania.jaro-

mania.org.

26
Exemplu de plan de afaceri
Instrucţiuni: Foloseşte indicaţiile următoare şi „Modelul de plan de afaceri”
pentru a realiza toate activităţile legate de întocmirea unui plan de afaceri.
Indicaţii generale
• Nu uita că cei cărora le vorbeşti sunt potenţiali sponsori ai proiectelor tale,
fie că este vorba de o bancă, de un posibil investitor privat sau chiar de un
membru al familiei. Acest lucru înseamnă că informaţia pe care o transmiţi
trebuie să fie precisă, iar tonul să fie pozitiv şi optimist.

rg
• Dacă este nevoie de mai mult spaţiu de prezentare pentru unul dintre sub­
puncte, ataşează alte coli.
• O versiune electronică a unui plan de afaceri îţi stă la dispoziţie la adresa

.o
www.compania.jaromania.org.
Secţiunea 1. Prezentare generală

nia
1.1 Prezentarea produselor şi serviciilor
Prezintă pe scurt produsul sau serviciul pe care îl vei oferi. Oferă puţine
detalii, atâtea câte sunt necesare pentru a fi înţeleasă ideea principală.
1.2 Descrierea pieţei (a clienţilor)
ma
Prezintă pe scurt piaţa-ţintă pentru produsele tale, inclusiv categoriile de
clienţi. Descrie-i pe cei care anticipezi că vor achiziţiona produsele sau ser-
viciile oferite de tine.
1.3 Scopul afacerii
Prezintă pe scurt motivul pentru care doreşti să începi această afacere.
aro

Cum vei reuşi să faci lumea (sau comunitatea din care faci parte) mai bună
cu ajutorul acestui demers antreprenorial?
Secţiunea 2. Experienţa antreprenorului în legătură cu afacerea respectivă
2.1 Experienţa relevantă şi specializările legate de produs şi de piaţa-ţintă a
w.j

afacerii
Prezintă probe prin care să poţi face dovada că vei avea succes în afacerea
iniţiată. De exemplu, produsul tău este un accesoriu pentru uniformele
echipei de baschet a liceului. Descrie de unde vine experienţa pe care o ai
în legătură cu acest produs. Ai făcut parte din echipa de baschet a liceului?
ww

Ai învăţat o nouă metodă de fabricare a produsului la cursurile la care par-

ticipi?
2.2 Afaceri deţinute şi experienţa profesională
Oferă exemple prin care să subliniezi faptul că eşti o persoană responsabilă
şi competentă în domeniul antreprenoriatului. Dacă nu ai experienţă
profesională, prezintă poziţiile de lider pe care le-ai avut în diferite activităţi
sau responsabilităţile pe care ţi le-ai asumat de-a lungul vieţii.

27
Fii antreprenor!
 Secţiunea 3. Produse şi/sau servicii
3.1 Detalierea produselor/serviciilor oferite
Descrie în detaliu produsul sau serviciul pe care îl vei oferi. Poţi folosi dia-
grame, fotografii sau alte prezentări vizuale necesare pentru a explica pe
deplin afacerea pe care o vei iniţia.
3.2 Planuri de distribuţie, controlul calităţii şi fabricarea produsului sau pres­
tarea serviciilor
Descrie cât mai detaliat modalitatea prin care este fabricat produsul tău
sau cum va fi prestat serviciul pe care îl vei oferi. Vei avea nevoie de o linie

rg
de asamblare? De angajaţi? Materii prime sau alte resurse?
Prezintă cum va fi distribuit produsul sau prestat serviciul oferit. Vei vinde
către depozite, va fi o franciză, vei vinde pe internet sau direct către
clienţi?

.o
În cele din urmă, explică modul în care vei monitoriza şi vei impune cali-
tatea produsului sau a serviciului, în special dacă procesul de producţie se

nia
va desfăşura fără ca tu să poţi supraveghea direct procesul (vei da unei alte
entităţi produsul spre execuţie).
Secţiunea 4. Estimarea nevoilor pieţei
4.1 Nevoile clienţilor şi ale pieţei
ma
Prezintă nevoia pe care produsul tău o va acoperi. Compară produsul sau
serviciul cu cele care se află deja pe piaţă şi satisfac aceeaşi nevoie. Oferă
informaţii despre dimensiunea potenţială a pieţei şi graficul de creştere.
4.2 Profilul clientului ideal
Explică în detaliu care vor fi clienţii-ţintă. Oferă îndeajuns de multe
aro

informaţii, astfel încât să poţi redacta un plan de marketing. Care este

vârsta cumpărătorilor-ţintă? Câţi bani câştigă ei? Unde găsesc acum pro-
duse care să le satisfacă nevoile? Cum vei ajunge la cumpărătorii-ţintă cu
produsul tău, unde îl vei vinde?
4.3 Este nevoie de cercetări de piaţă sau de sondaje printre clienţi?
w.j

Oferă orice informaţii necesare despre piaţa-ţintă sau despre clienţii poten­
ţiali. Sugerează cercetări de piaţă asupra unui anumit aspect care trebuie
ştiut înainte ca afacerea să fie lansată.
Secţiunea 5. Avantaje competitive
ww

Prezintă două sau trei avantaje competitive specifice pe care le vei folosi
pentru a diferenţia afacerea proprie de cea a competitorilor. Ia în considera­
re cel mai puternic concurent şi apoi explică ce schimbări vei face în ceea
ce priveşte calitatea, preţul, modalitatea de distribuţie sau alte aspecte prin
care oferta ta de produse va fi preferată în detrimentul altor concurenţi,
existenţi pe piaţă.

28
Secţiunea 6. Etica în afaceri şi responsabilitatea socială
6.1 Provocări potenţiale în ceea ce priveşte etica şi responsabilitatea socială
Scrie câteva dintre eventualele probleme de etică sau provocări în
ceea ce priveşte soluţiile morale pe care le-ai putea întâlni în domeniul
responsabilităţii sociale din cauza domeniului în care acţionezi, a clienţilor
sau a altor factori unici. Găseşte şi rezolvări posibile pentru fiecare dintre
acestea.
6.2 Planul etic şi de responsabilitate socială
Conturează un plan general care să stea la baza deciziilor luate de com-

rg
panie. Acesta poate reprezenta o listă cu angajamente asemănătoare celor
patru valori adoptate de McDonald’s sau valorilor companiei Johnson &
Johnson, ori poate fi o descriere de bază a filozofiei companiei în ceea ce
priveşte problemele etice şi de responsabilitate socială.

.o
Secţiunea 7. Operaţiunile şi managementul companiei
7.1 Modul de administrare a companiei şi ce fel de afacere îţi doreşti

nia
Arată cum va fi structurată afacerea ta – cu un singur proprietar, un parte-
neriat sau sub forma unei companii – societate pe acţiuni. Explică motivul
pentru care ai ales acea structură şi oferă alte informaţii relevante în acest
sens.
ma
7.2 Locaţia şi nevoile de bază pentru începutul afacerii: anumite facilităţi, echi-
pamente de producţie, amenajări ale spaţiului.
Descrie locaţia în care va funcţiona noua companie. Notează şi cele mai
importante achiziţii care sunt necesare pentru începerea funcţionării aces-
teia.
aro

7.3 Resurse umane/Angajaţi

Descrie resursele umane necesare pentru demararea afacerii, de exemplu,
numărul de angajaţi, ce aptitudini trebuie să aibă aceştia, cum se vor face
angajarea şi formarea şi care sunt politicile de compensare necesare.
7.4 Alte activităţi de management: juridic, achiziţii, IT, marketing, vânzări
w.j

Fă o listă cu activităţile adiacente producţiei sau alte informaţii despre

afacerea ta care se pot înscrie în această categorie.
Secţiunea 8. Contabilitate şi finanţe
ww

8.1 Potenţialul fi nanciar

Estimează potenţialul financiar al afacerii. Include estimări pe termen scurt,
mediu şi lung.
8.2 Cererea iniţială de fi nanţare
Menţionează suma de care ai nevoie pentru a începe cu succes această
afacere.
8.3 Planul de fi nanţare: lichidităţi fi nanciare
Detaliază planificarea financiară în „Modelul de plan de afaceri”, folosind
explicaţiile de mai jos.

29
Fii antreprenor!
 A. Venituri
Detaliază toate sursele de venit (bani primiţi) şi apoi adună sumele
pentru a obţine subtotalul.
B. Costurile bunurilor
Detaliază costurile direct asociate cu fabricarea produselor sau
cu prestarea serviciilor în cadrul afacerii tale şi adună-le pentru a
obţine subtotalul.
Profitul brut (Venituri minus costul bunurilor)
Scade subtotalul obţinut prin adunarea costurilor bunurilor din

rg
subtotalul veniturilor, pentru a calcula profitul brut.
C. Cheltuielile de funcţionare

.o
Scrie şi adună cheltuielile legate de funcţionarea afacerii, altele
decât costurile de producţie deja luate în considerare, şi apoi scrie
subtotalul rezultat.

nia
Profitul înainte de plata taxelor (Profitul brut minus cheltuielile
de funcţionare)
Scade subtotalul cheltuielilor de funcţionare din profitul brut, pen-
tru a calcula profitul înainte de plata taxelor.
ma
D. Fondurile provenite din împrumutul iniţial
Descrie punct cu punct cum vor fi cheltuiţi banii primiţi prin acest
împrumut (finanţare de la o bancă, de la un sponsor, un investitor
privat, familia etc.).
aro
w.j
ww

30
Model de plan de afaceri*
Notă: Ataşează coli suplimentare dacă este necesar. O versiune electronică a acestui for-
mular este disponibilă la adresa www.compania.jaromania.org.
Numele antreprenorului: _________________________________________________
Numele companiei: _____________________________________________________
Date de contact : _______________________________________________________

rg
Secţiunea 1. Prezentare generală
1.1 Descrierea pe larg a produselor şi serviciilor

.o
nia
ma
1.2 Descrierea pieţei (a clienţilor)
aro

1.3 Scopul afacerii

w.j
ww

*Iniţiativele în domeniul afacerilor sunt supuse riscului. Antreprenorul are responsabilitatea de a lua
decizii luând în considerare toate informaţiile pe care le primeşte prin intermediul cercetării individua-
le, al diferitelor recomandări venite de la profesionişti şi cântărind riscurile şi consecinţele fiecărei de-
cizii. Acest program este conceput pentru a preda principiile generale de funcţionare a afacerilor sub
forma unei experienţe educaţionale şi nu urmăreşte să ofere nicio recomandare specifică financiară,
legală, de afaceri sau profesională. Materialele programului nu reprezintă o garanţie împotriva pier-
derii banilor investiţi, a vreunei pagube personale sau împotriva pierderii bunurilor. Tu, ca elev partici-
pant, ar trebui să discuţi cu părinţii, cu tutorii sau cu o persoană autorizată în acest domeniu despre
situaţia ta individuală înainte de a lua orice fel de decizie sau de a implementa orice plan de afaceri.

31
Fii antreprenor!
 Secţiunea 2. Experienţa antreprenorului în legătură cu afacerea
respectivă
2.1 Experienţa relevantă şi specializările legate de produs şi de piaţa-ţintă a
afacerii

2.2 Afaceri deţinute (dacă e cazul) şi experienţa profesională

.o rg
Secţiunea 3. Produse şi/sau servicii

nia
3.1 Detalierea produselor/serviciilor oferite
ma
3.2 Planuri de distribuţie, controlul calităţii şi fabricarea produsului sau pres­
tarea serviciilor
aro

Secţiunea 4. Estimarea nevoilor pieţei

4.1 Nevoile clienţilor şi ale pieţei
w.j

4.2 Profilul clientului ideal

ww

4.3 Cercetări de piaţă sau sondaje printre potenţialii clienţi

32
Secţiunea 5. Avantaje competitive

Secţiunea 6. Etica în afaceri şi responsabilitatea socială

6.1 Provocări potenţiale în ceea ce priveşte etica şi responsabilitatea socială

.o rg
6.2 Planul etic şi de responsabilitate socială

nia
ma
Secţiunea 7. Management şi organizare
7.1 Modul de administrare a companiei şi ce fel de afacere îţi doreşti
aro

7.2 Locaţia şi nevoile de bază pentru începutul afacerii: anumite facilităţi, echi-
pamente de producţie, amenajări ale spaţiului
w.j

7.3 Resurse umane/ Angajaţi

ww

7.4 Alte activităţi de management: juridic, achiziţii, IT, marketing, vânzări

33
Fii antreprenor!
 Secţiunea 8. Contabilitate şi finanţe
8.1 Potenţialul financiar

8.2 Cererea iniţială de finanţare

8.3 Planul de finanţare: lichidităţi financiare

rg
Anul 1 Anul 2
A. Venituri

.o
¨ _____________________ RON RON
¨ _____________________ + RON RON
¨ _____________________ + RON RON

nia
Subtotalul câştigurilor = RON RON
B. Costul pentru producţia bunurilor
¨ _____________________ RON RON
¨ _____________________ + RON RON
¨ _____________________ + RON RON
ma
Subtotalul costurilor pentru producţia bunurilor
= RON RON
Profitul brut = RON RON
(venituri – costul bunurilor)
aro

C. Cheltuielile de funcţionare
¨ Salarii şi personal RON RON
¨ Birou şi echipamente + RON RON
¨ Marketing şi vânzări + RON RON
¨ Administrativ + RON RON
w.j

¨ Altele + RON RON

¨ Rambursarea creditului iniţial + RON RON
Subtotalul cheltuielilor de funcţionare = RON RON
Profitul înainte de taxe = RON RON
ww

(Profit brut – cheltuieli de funcţionare)

D. Fondurile provenite din împrumutul iniţial (de la bancă, sponsor, investitor,
familie etc.) de __________ RON vor fi folosite în felul următor:
¨ __________________________ + RON
¨ __________________________ + RON
¨ __________________________ + RON
____________________________________________________
Total = RON

34
 Ghidul primilor paşi
în antreprenoriat
Acum, după ce ai parcurs toate caracteristicile şi cerinţele comportamentale pentru a
deveni un antreprenor de succes, poţi decide dacă eşti pregătit pentru a iniţia un de-
mers antreprenorial. În funcţie de afacerea selectată şi de pregătirea ta, poţi fi gata să

rg
începi imediat sau încă mai poţi căuta idei despre produsul şi piaţa potrivite.
O cale de a pregăti şi a evalua afacerea ta este aceea de a redacta un plan de afaceri
real. Pe lângă planul de afaceri oferit drept exemplu, poţi căuta planuri specifice unui

.o
anumit domeniu sau să afli dacă sursa ta de finanţare preferă un plan specializat.
Este important să iei în considerare faptul că afacerea ta ar putea necesita o licenţă
specială care se află în legislaţia referitoare la companii. Caută prevederi legale locale şi

minime de salarizare.
nia
generale, inclusiv cele legate de angajaţi, precum asigurarea angajaţilor sau cerinţele

Un alt pas important este de a găsi un mentor, o organizaţie a companiilor pe plan

local sau un consilier juridic care să îţi ofere sfaturi. Odată cu orice demers antrepreno-
ma
rial apar şi riscurile, iar cel mai indicat este să găseşti răspunsuri la întrebările legate de
această iniţiativă, pentru a reduce riscurile cât mai mult posibil.
De asemenea, vizitează site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (www.onrc.ro).
Această agenţie oferă informaţii referitoare la finanţarea unei companii mici şi alte as-
pecte relevante pentru antreprenori. Biroul local sau regional care se ocupă de dezvol­
aro

tarea economică a companiilor mici ar putea să îţi ofere servicii de finanţare sau alte
soluţii necesare în acest domeniu.
În cele din urmă, dacă vrei să afli mai multe despre proprietarii de companii, dar nu eşti
pe deplin pregătit să intri în rândul lor, găseşti aici câteva lucruri pe care le poţi face:
w.j

• Ţine un jurnal de idei şi unul de patente în care să notezi toate ideile inova­
toare. Vizitează site-ul naţional al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci,
www.osim.ro, pentru a afla informaţii noi despre mărci, brevete de invenţie
şi drepturi de autor.
• Adună cât mai multe informaţii despre produse, piaţă şi specializări în do­
ww

meniul afacerilor.
Îmbunătăţeşte avantajele competitive prin acumularea de noi cunoştinţe,
specializări şi aptitudini legate de viitoarea afacere.
• Îmbunătăţeşte­ţi spiritul antreprenorial. În acest mod, chiar dacă nu vei
avea niciodată propria afacere, vei fi pregătit pentru a face cele mai bune
alegeri în orice situaţie te găseşti.
Nu uita să accesezi următoarele site-uri ale Junior Achievement pentru a găsi alte
informaţii şi resurse on-line: www.antreprenoriat.org; www.compania.jaromania.org;
www.studentcenter.ro.

35
Fii antreprenor!
 Glosar
Afacere socială
Afacere care nu funcţionează cu scopul
de a genera profit pentru acţionarii săi,
ci pentru a îmbunătăţi viaţa unor oa­meni
din anumite zone, în domenii cum ar fi
educaţia, religia, sănătatea şi altele.
Antreprenor
Persoană care înfiinţează şi organizează o
.o
nouă afacere.
Antreprenor social
social, comunitar.
Avantaj competitiv nia
Persoană care iniţiază o afacere cu scop
Aşteptările şi comportamentul pe care
ma
ar trebui să le aibă o companie, prin
care se diferenţiază de comportamen-
tul concurenţilor, datorită îmbunătăţirii
unor aspecte precum calitatea, costul
aro
sau distribuţia produsului sau a serviciilor
oferite.
Categorie demografică
Grup care are anumite caracteristici ale
unui segment de populaţie, folosit pentru
w.j
a identifica pieţele de consumatori.
Dezvoltarea produsului
Îmbunătăţirea unui produs sau a unui ser-
ww
viciu existent, pornind de la cel vechi.
36
Etică în afaceri
Standarde care sunt folosite pentru a de-
termina ceea ce este bun, moral şi potrivit
în afaceri.
Franciză
rg
Licenţă pentru a pune în funcţiune o afa­
cere individuală, dar având elemente de
apartenenţă la un lanţ de companii.
Marketing
Mijloacele prin care un produs sau un
serviciu este făcut cunoscut şi vândut
clienţilor.
Responsabilitate socială
Obligaţia unei companii de a cântări
consecinţele tuturor acţiunilor sale în ra-
port cu grupurile cointeresate.
Spirit antreprenorial
Energia generată de nevoile şi pro­ble­
me­le actuale, care sunt percepute ca
oportunităţi pentru inovaţie şi creativi-
tate în domeniul afacerilor.
Stakeholders
Orice persoană sau entitate care ar putea
fi direct afectată de acţiunile unei com-
panii. Aici pot fi incluşi angajaţii, furni-
zorii, clienţii, membrii unei comunităţi şi
acţionarii.
ww
w.j
aro
ma
nia
.o rg