Curs 1

Politicile de asigurare a securității alimentare au dobândit o importanță considerabilă

în ultimii ani, securitatea alimentară fiind unul dintre indicatorii care ilustrează nivelul de trai
și calitatea vieții la nivelul unui stat.
Pentru evaluarea securității alimentare se analizează Indicele Global Food Security
(GFSI) care, din punct de vedere economic, este fundamentat pe Produsul Intern Brut, gradul
de sărăcie, producția agricolă, extinzându-se însă și la domenii precum guvernarea și politicile
publice care, de obicei, nu sunt incluse direct în indicatorii sau factorii generatori ai securității
alimentare. Având în vedere importanța și impactul securității alimentare, pornind de la
conceptele teoretice, de la situația curentă a securității alimentare în Europa, exprimată cu
ajutorul indicelui GFSI și a componentelor sale, a fost generat un set de măsuri fundamentat
pe gruparea (corelarea) statelor în funcție de analiza clasificării ierarhice a clusterelor.
Pentru analiza clasificării ierarhice a clusterelor au fost considerate ca date de intrare,
dependente, indicatorii specifici securității alimentare. Ca variabilă independentă, cu
puternică influență asupra tuturor celorlalte, determinată cu ajutorul regresiei liniare multiple,
a fost considerat PIB/locuitor la nivelul fiecărui stat supus analizei.
Crearea setului de măsuri a ținut seama de corelația ce se poate stabili între diverșii
indicatori ai GFSI care influențează și generează starea curentă a securității alimentare în
cadrul a diferite state din Europa și de influența pe care aceștia o pot avea în menținerea sau
îmbunătățirea acestei stări

Politica alimentară acoperă o gama variata de subiecte, acestea incluzând siguranţa şi

calitatea alimentelor, mediul, agricultura şi pescuitul, informarea consumatorului, cercetarea
şi dezvoltarea (incluzând organismele modificate genetic), precum şi aspectele legale şi
economice cum ar fi stabilirea preţurilor şi ambalarea produselor.

Uniunea Europeana prin organismele ei este sensibila la îngrijorările publicului în

legătură cu siguranţa şi securitatea alimentara ca urmare a raportarii diferitelor cazuri de alerta
alimentara, în mod particular a “bolii vacii nebune” (BSE), a febrei aftoase, a gripei aviare şi a
contaminarii cu dioxina.

O legislaţie cuprinzatoare a fost definitivata în 2004, punându-se un accent deosebit pe

hranirea animalelor datorita faptului ca aceasta a fost principala cauza a izbucnirii tuturor
focarelor de alertă alimentara în ultimii ani. Sistemul de alerta rapida privind pericolele
generate de alimente neconforme ( contaminate) a fost introdus în 2005 iar noile reguli de
igiena (noul pachet de igiena) a fost implementat in Romania în 2006.

Totodata, Uniunea Europeană a adoptat un set legislativ destinat în special normelor

de securitate alimentara, între care utilizarea pesticidelor, a aditivilor alimentari, a coloranţilor
alimentari, antibioticelor şi hormonilor în producţia alimentara, precum şi a produselor legate
de normele alimentare, cum ar fi ambalajele; de asemenea, proceduri stricte în ceea ce
priveşte distribuţia, prezentarea, etichetarea şi urmarirea materiilor prime care conţin
organisme modificate genetic.

Pentru realizarea politicii de urmărire a produsului de la momentul producţiei până în

faza de consum, Uniunea Europeană a implementat o serie de masuri destinate prevenirii
raspândirii bolilor şi a contaminarii surselor alimentare. Principiul de bază este aplicarea unei
verificari integrate de la sursa la consumator care sa acopere toate sectoarele lanţului
alimentar, incluzând aici partea de producere, de procesare a materiei prime, depozitarea,
transportul şi distribuirea ulterioara a produsului.

Cei trei piloni care asigura punerea în practică a acestei strategii sunt urmatorii:

- existenţa unei legislaţii coerente pentru siguranţa alimentara şi cea animală,

- avizul ştiinţific de calitate pe baza caruia sa se ia deciziile de rigoare

- implementarea adecvata a normelor stabilite.

Agenţia Europeana pentru Siguranţa Alimentara ( European Food Safety Authority)

(EFSA) localizata la Parma, în Italia, ofera asistenţa ştiinţifica independenta şi publica asupra
potenţialelor riscuri în domeniul alimentar. ( De exemplu: in primavara lui 2007, Comisia
Europeana a cerut sfatul Autoritaţii Europene pentru Siguranţa Alimentara în privinţa
efectelor clonarii animalelor asupra siguranţei alimentare. Autoritatea Europeana pentru
Siguranţa Alimentara este de asemenea implicata atunci când legislaţia în domeniul
alimentar este dezbatuta şi ofera asistenţa ştiinţifica în cazurile când politicienii se confrunta
cu o alerta alimentara).

Pentru a reacţiona eficient atunci când apare o problema alimentara, Uniunea

Europeana a dezvoltat un sistem de alerta rapida. Fiecare guvern opereaza cu un sistem de
prevenţie rapida atunci când o sursa alimentara este nesigura sau poate fi expusa contaminarii
cu un virus , bacterie, etc. Se efectueaza apoi alertarea Comisie care funcţioneaza ca un centru
european de informare. În ultimii ani acest sistem a fost utilizat de exemplu atunci când
organisme modificate genetic au fost depistate într-un Stat Membru.