Manual Operare

NCT® 99T
NCT® 2000T
Comenzi numerice pentru stunguri
Manualul operatorului
Produs al firmei NCT Automation kft.
H1148 Budapest Fogarasi no. 7
Mail : H1636 Bp.pf. : 26
Telefon: (+36 1) 467 63 00
Fax : (+36 1) 363 66 05
E-mail : nct@nct.hu
Pagina de internet : www.nct.hu
2
Cuprins
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1 Panoul Operatorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de
introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1.1 Tastatura de introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi în Linia de afişare a
stării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.2 Panoul de control al maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2 Cunoştinţe generale de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.1 Ecranul de meniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Opţiunile meniului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
2.3 Introducerea datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3.2 Ecranele POSITION (poziţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.3 Ecranele CHECK (verificare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT, listingul programului piesă . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.2 Ecranul FUNCTION, subprogram şi macro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.3.4 Ecranul MESSAGES (mesaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.4 Ecranele PROGRAM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.4.1 Ecranul DIRECTORY (directoare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.4.2 Ecranul VIEW. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.4.3 Ecranul EDIT (editare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.5 Ecranele OFFSETS. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.5.1 Ecranul WORK OFFSET (origini de lucru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS (offseturile sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE (măsurarea originii de lucru). . . . . . . . 37
3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea offsetului
lungimii sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (offseturile poziţiei relative) . . . 39
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei) . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARAMETERS (parametrii grafici). . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.6.2 Ecranul DRAW (desenare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.7 Ecranele SETTINGS (setări). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale
nr. 1-33) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3.7.2 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro
comune nr. 100-199) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
3
3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro
comune nr. 500-599) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3.7.4 Ecranul TIMER / COUNTER (temporizator şi numărător) . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (parametrii utilizatorului) . . . . . . . . . . . . . 50
3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
4 Editarea programelor piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

4.1 Structura unui program piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.2 Componenţa ecranului EDIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
4.4 Funcţii de bază pentru editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
4.6 Opţiuni de bloc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4.7 Search (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
4.8 Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5 Comutarea între modurile de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
6 Moduri de operare manuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
6.2 Modul JOG. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
6.3 Modul JOG incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

7.1 Operarea unui bloc singular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al offsetului lungimii sculei. . . 76
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
7.2.2 Măsurarea offsetului lungimii sculei pe maşină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
7.2.3 Măsurarea automată a offsetului lungimii sculei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
7.2.4 Calibrarea sesizorului de offset sculă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
8 Moduri de operare automată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

8.1 Modul automat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
8.1.1 Executarea programului din DNC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
8.2 Modul editare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
8.3 Modul introducere manuală a datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
9 Comutatoare de corecţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

10.1 Pornirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.2 Oprire avans . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3 RESET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.4 Oprire programată: M00. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
4
10.5 Oprire condiţionată: M01. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
10.6 Sfârşit de program: M02, M03. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

11.1 Salt de bloc condiţionat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid . . . . . . . . . . 98
11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
12 Corectarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

12.1 Executarea blocului singular. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
12.3 Funcţia de blocare maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
12.4 Alte posibilităţi de blocare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
12.5 Rularea de test. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
13 Întrerupera şi repornirea operării automate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

13.1 Întreruperea operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART. . . . . . . . . . . . . . . 112
13.4 1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale 112
13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a bocului în modul automat. . . . . . . . . . . . . . 112
13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART. . . . . . . . . 113
13.5 Repornirea modului automat prin condiţia BLOCK RETURN . . . . . . . . . . . . . . . 116
13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale . . . . . 116
13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate. . . . . 116
13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN . . . . . . . . . 117
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări . . . . . . . . . . . . . 120
13.6.2 Comanda SEARCH (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
13.6.3 Comanda GOTO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

14.1 Mesaje locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
14.2 Mesaje generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
14.3 Lista mesajelor generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Note. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Index alfabetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
Budapesta, 22 Martie, 2001
5
Copyright NCT 22martie, 2001
Editorul îşi rezervă toate drepturile pentru

conţinutul acestui manual. Nu este permisă
tipărirea nici chiar în extrase fără aprobarea
în scris. Textul acestui manual a fost compilat
şi verificat cu mare grijă, totuşi nu ne asumăm
responsabilitatea unor posibile erori sau a
unor informaţii eronate care pot conduce la
pagube sau prejudicii.
6
Introducere
Introducere
Stimate utilizator,
Vă mulţumim pentru că aţi ales una dintre comenzile numerice NCT 99T sau NCT 2000T.
Avem speranţa că veţi fi pe deplin satisfăcuţi în munca dumneavoastră de facilităţile pe care
aceasta le oferă.
E necesar să vă reamintim că abilitatea de a opera cu maşina poate fi învăţată doar dacă se

stăpânesc cunoştinţele de bază privind programarea maşinilor-unelte. În mod similar, nu se
poate face programarea decât dacă se dobândesc cunoştinţele privind operarea la maşină.
NU SE POATE OPERA CU MAŞINA ÎN SIGURANŢĂ DECÂT DACĂ SE POT

INTERPRETA ŞI VERIFICA PROGRAMELE PIESĂ ÎN PRIVINŢA
CORECTITUDINII !
OPERATORUL MAŞINII TREBUIE SĂ PREVADĂ ÎNTOTDEAUNA TOATE

CONSECINŢELE INTERVENŢIILOR SALE !
Condiţii de operare şi stocare
Temperatura ambiantă la care se poate lucra cu comanda numerică este cuprinsă între +10 şi
+50°C; Nu puneţi sub tensiune comanda numerică dacă temperatura nu se încadrează
intre aceste limite ! Programelor stocate în memorie nu li se poate garanta păstrarea corectă
dacă temperatura scade sub +10°C. Gama temperaturii de stocare este cuprinsă între –10 şi
+50°C.
Comanda numerică este răcită cu unu sau doua ventilatoare aflate în interior. Ventilatorul
prvăzut cu filtru, montat deasupra părţii electronice, trebuie să producă o uşoară
suprapresiune în interiorul dulapului. Este necesar să verificăm dacă nu cumva ventilatorul
interior lucrează în contrasens cu ventilatoarele exterioare. Curăţirea filtrului
ventilatorului extern, sau dacă e necesară, înlocuirea acestuia, este o condiţie de bază
pentru funcţionarea fără defecte a comenzii numerice. Este interzisă deschiderea uşii
dulapului părţii electrice (sau demontarea unităţii) pentru a intra aerul sau cu orice alt scop în
timp ce comanda numerică se află sub tensiune. De asemeni este interzisă şi atrage după sine
pierderea garanţiei extragerea, ajustarea sau repararea plăcilor electronice ale comenzii
numerice. Singura excepţie o constituie înlocuirea siguranţelor fuzibile de 1.6 şi 6.3 de pe
panoul din faţă al sursei de alimentare a comenzii numerice şi ajustarea butonului de reglaj al
strălucirii ecranului de afişare. Înlocuirea siguranţelor fuzibile nu se poate face decât cu
maşina deconectată de la reţea.
7
1 Panoul operatorului .
1 Panoul operatorului
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de
introducere a datelor
Panoul de control al comenzii numerice foloseşte unitatea de afişare (monitorul), tastele

cu corespondent pe ecran de sub acesta, şi tastatura de introducere a datelor.
Panourile de control ale NCT 99T şi respectiv NCT 2000T sunt disponibile în diferite
versiuni. Monitorul poate fi de 9" monocrom sau de 15" color.
Panoul operatorului cu monitor de 9" monocrom şi cu pupitru opţional de control al

maşinii.
8
9
Panoul operatorului cu monitor de 15"color şi cu pupitru opţional de control al maşinii.
1.1.1 Tastatura de introducere a datelor
În cazul monitorului de 9" chiar sub ecran se află cinci taste cu corespondent pe ecran, iar în
cazul monitorului de 15" există zece taste cu corespondent pe ecran montate împreună cu
monitorul. În ambele cazuri semnificaţia acestor taste cu corespondent pe ecran poate fi citită
pe linia de meniuri care se găseşte în partea de jos a ecranului, prin urmare semnificaţia lor
poate diferi de la un ecran afişat la altul. Uneori însă, în dreptul unor taste cu corespondent
pe ecran nu este înscris nimic pe butonul corespunzător de pe ecran. Aceasta semnifică faptul
că în acea situaţie respectivele taste cu corespondent pe ecran nu sunt folosite.
Prima tastă din parta stângă este tasta de meniuri, în timp ce ultima tastă din
partea dreaptă este tasta opţiunile meniului .
Semnificaţia pentru aceste două taste este aceeaşi totdeauna, ele servind pentru schimbarea
semnificaţiei celorlalte taste cu corespondent pe ecran.
Tastatura de introducere a datelor se poate afla fie dedesubtul fie în dreapta monitorului.
LED-ul “NC ready” (comanda numerică în funcţiune) este plasat în apropierea tastaturii.
Grupele principale de taste în care se împarte tastatura sunt :

Tastele de ştergere:
RESET pentru ştergerea totală
ANULARE pentru ştergerea mesjelor locale .
Tastele alfabetice:
Pe tastatură se găsesc literele alfabetului englez, tasta de spaţiu care nu are
etichetă şi tasta SHIFT .
Dacă se ţine apasată tasta SHIFT şi simultan se apasă o tastă cu literă, se va introduce
simbolul indicat în partea stângă sus a tastei.
Tastele de introducere a cifrelor:

Tastele de introducere a cifrelor (cifre, punct zecimal, inversor de semn) se află alături de
tastele cu litere într-un bloc separat de 3x4 taste.
Tastele de defilare şi de editare:
Tastele cu săgeţi şi mută cursorul pe caracterele dintr-un cuvânt.
Tastele cu săgeţi şi mută cursorul în direcţia indicată în lista de adrese.
Tastele cu săgeţi şi mută cursorul de la un bloc la altul în direcţia
10
indicată.
Tastele PgUp (pagina anterioară) şi PgDn (pagina următoare) sunt

folosite pentru a răsfoi paginile de text.
Tastele INS (inserare) şi DEL (ştergere) servesc pentru inserarea şi
ştergerea caracterelor.
Unităţile listate mai sus (monitorul şi tastatura) constituie componente permanente ale
comenzii numerice şi fac parte din orice tip de configuraţie.
Tastatura comenzii numerice e prevăzută cu taste de tip repetitiv. Aceasta înseamnă :
- dacă se eliberează o tastă, efectul este imediat,
- o tastă menţinută apăsată va produce din nou efectul după o durată programată
(Typematic Delay = TD).
- dacă o tastă este apăsată permanent, codul corespunzător tastei respective va fi introdus
în unitatea centrală a sistemului în mod continuu cu o anumită viteză programată
(Typematic Rate =TR).
Întârzierea (TD) şi viteza (TR) pot fi impuse cu ajutorul parametrului 1121 TYPEMATIC
(pentru detalii vezi Parametri).
1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi Linia de afişare a stării
Informaţia care se poate vedea în suprafaţa de afişare generală se poate împărţi în trei părţi:
- în linia de jos sunt câmpurile etichetelor curente ale tastelor cu corespondent pe ecran,
- deasupra – în mijlocul ecranului – este „Suprafaţa de afişare generală”,
- primele trei linii din partea de sus formează „Linia de afişare a stării“.
Linia de afişare a stării
Primele trei linii din partea de sus prezintă o perspectivă asupra stării prezente a comenzii
numerice şi a maşinii-unealtă. Linia de afişare a stării este prezentă permanent, indiferent de
ceea ce se afişează în restul ecranului.
În prima linie sunt opt câmpuri de stare. Fiecare câmp de stare poate să afişeze numai stări
conectate logic. În cazul în care sunt de afişat mai multe stări într-un singur câmp de stare
(întrucât există simultan mai multe condiţii de stare), se va afişa ultima din lista de mai jos.
1 Starea primului grup Mod de operare

- MDI : mod de introducere manuală a datelor
- MEM: mod automat, executarea programului din memorie
- DNC : mod automat, executarea programului de pe un dispozitiv extern
- EDIT : mod editare
2 Starea celui de-al doilea grup Mod de operare

- JOG : mod Jog
- INCR: mod Jog incremental
- HNDL : mod avans cu roata de mână
- REF : mod revenire manuală în punctul de referinţă
- SBEX : executarea unui singur bloc
11
3 Starea în care se află intrarea de date manuală şi automată

- NSCH: căutare bloc
- INTD: execuţia automată întreruptă
- STRT: starea start
- STOP: starea stop
4 Starea regimului de operare cu programul

-LOAD: încărcarea programului de la dispozitivul extern
-SAVE: salvarea programului pe dispozitivul extern
-SORT: sortarea programelor din director este în curs
-EDIT: regimul de editare
-WFTG: aşteptarea declanşării
-Chng: se desfăşoară modificări ale suprafeţelor de afişare generale
-BURN: înscriere în memoria FLASH
5 Starea interpolatorului
-MOV: se mişcă una din axe (interpolatorul lucrează)
-DWL: aşteptare specificată prin G4
-POS: aşteptarea semnalului de poziţie atinsă
-1: mărimea incrementului este de 1 increment
-10: mărimea incrementului este de 10 incremenţi
-feedrate valoarea marimii avansului din tabel
-DRUN: mers fără prelucrare
-HOLD: stare avans oprit
6 Starea PLC
- #*®!: # oglindă, * scalare, ® rotaţie ativă, şi ! offset-ul comun nu este zero
-OPR: mesaj al operatorului în linia de mesaj
-PLC: mesaj PLC în linia de mesaj
-ALM: mesaj de alarmă în linia de mesaj
acces interzis
- : stare de conflict
8 Starea generală a comenzii numerice

-REF: axele nu au punctele de referinţă
-TEST: modul testare
-LOCK: maşina este în starea blocată
-EMG: stare stop urgenţă
-KYBD: nu există legătură cu tastatura
În linia a doua este câmpul mesajelor. În acest câmp sunt afişate mesajele generale adică:
mesaje independente de suprafaţa de afişare generală, mesaje de alarmă de la comanda
numerică, PLC şi macro-uri, şi mesajele de operator ale PLC.
De asemeni în această linie sunt afişate data şi ora.
12
În linia a treia se pot citi numele suprafeţei de afişare generale active, şi numărul
programului care e ales pentru a rula. În cazul modului introducerea manuală a datelor, se
poate vedea aici numărul de programe care aparţin de introducerea manuală a datelor, iar în
alt caz se afişează numărul de programe indicate pentru modul automat.
1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice
Starea de alimentare şi condiţia de bună funcţionare a comenzii numerice este

semnalizată de aprinderea LED-ului "NC ready".
LED-ul se stinge:
- la decuplarea alimentării sistemului
- la oprirea comenzii numerice
- dacă programul de supraveghere (watchdog) a funcţionării comenzii numerice
detectează o eroare gravă.
Dacă LED-ul este stins, comanda numerică nu funcţionează !
1.2 Panoul de control al maşinii
Modul de operare şi starea de funcţionare a maşinii e necesar să poată fi modificate iar

procesul de prelucrare e necesar să poată fi pornit şi oprit. Butoanele şi comutatoarele care
influenţează funcţionarea maşinii sunt denumite elemente de control a maşinii.
Elementele de control a maşinii pot fi operate
- o parte din ele, după selectarea suprafeţei generale de afişare corespunzătoare, cu
ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran de la tastatura comenzii numerice, sau
- cu ajutorul butoanelor şi comutatoarelor instalate separat.
Dacă este selectat ecranul CONTROL PANEL (Panoul de control) va apare un sumar al
stărilor elementelor de control, al modurilor active, etc.
Panoul de control al maşinii e necesar să conţină în primul rând acele elemente de operare
care nu pot fi accesate de la tastatura de introducere a datelor, de la tastele cu corespondent
pe ecran, (de ex. START, STOP), sau al căror acces este dificil. Anumite elemente ale
panoului de control al maşinii suplinesc comenzile făcute cu tastele cu corespondent pe
ecran. Desigur e posibil ca să se poată extinde tastatura maşinii pentru a activa totul, de la
introducerea datelor până la comenzile care se dau cu tastele cu corespondent pe ecran.
Detaliile privind modul în care elementele de operare pot fi accesate de la tastele cu
corespondent pe ecran sau numai de la panoul de control al maşinii sunt hotărâte de
constructorul maşinii-unealtă, aşa că pentru informaţii suplimentare adresaţi-vă acestuia.
13
Panoul opţional de control a maşinii
În continuare se vor descrie componentele panoului de control a maşinii livrat de firma NCT.
Starea de iluminare a LED-ului din colţul stânga sus al butoanelor semnifică faptul că funcţia
indicată de acel buton este activă.
Stop urgenţă. Prin apăsarea acestui buton comanda numerică înregistrează

starea de oprire de urgenţă, opreşte toate mişcările, şi taie toate ieşirile sale
către maşină. Deblocarea butonului se face rotind capul butonului în sensul
indicat de săgeată. Pentru alte detalii privind acţiunile pe care le determină,
adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.
Pornire maşină. Prin apăsarea acestui buton, dacă maşina nu e în starea de stop
urgenţă (de exemplu butonul stop urgenţă apăsat) se relizează legătura între comanda
numerică şi maşină. Se pun în funcţiune alte părţi din maşină, de exemplu instalaţia
hidraulică, etc. Pentru mai multe detalii în privinţa procesului de punere în funcţiune a
maşinii, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.
Selectoarele modului de operare:
Jog
Jog incremental
Roata de mână
Întoarcerea manuală în punctul de referinţă
14
Editare
Automat
Introducerea manuală a datelor
Selectoarele de mărime increment:
Selectare mărime increment 1, 10, 100, 1000
Comutatoare de corecţie:
Comutator de corecţie avans. Prin acţionarea sa se poate

pondera avansul programat în gama 0-120%.
Valoarea avansului rapid poate fi modificată prin intermediul

a patru butoane care se pot aloca în mod opţional.
Butoanele de corecţie a vitezei de rotaţie a arborelui. Prin apăsarea

butonului <-> viteza de rotaţie programată se reduce, iar apăsând <+>
viteza de rotaţie creşte în paşi de 10% în gama 50-150%. Butonul din mijloc semnifică 100%
din turaţia programată.
Comutatoare care modifică condiţiile de execuţie a programului:
Executarea unui singur bloc
Salt condiţionat peste un bloc
Stop condiţionat
Test program
Blocare maşină
15
Dry run
Restart bloc
Întoarcere de bloc
Blocare funcţie
Butoane de pornire şi oprire a mişcării
Buton de Start. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele

următoare ale acestui manual.
Buton de Stop. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele

următoare ale acestui manual.
Butoanele de Jog. Butoane cu care se realizează funcţia Jog şi de

incrementare. În cazul aducerii în punctul de referinţă aceste butoane
servesc la alegerea axelor. Aranjamentul butoanelor poate varia
pentru diferite tipuri de maşini.
Butoanele de Start şi Stop rotire arbore. Prin apăsarea lor se

porneşte rotirea arborelui în sens orar (M3), sau antiorar (M4), sau se
opreşte rotirea (M5).
În afară de aceste butoane, panoul de control al maşinii mai conţine 8 butoane folosite
opţional, echipate cu LED-uri (având între ele 4 butoane de corecţie a avansului rapid), în
privinţa funcţiilor cărora decide constructorul maşinii-unealtă. De asemeni, la panoul de
control al maşinii se mai poate ataşa o roată de mână.
16
2 Cunoştinţe generale de operare
2.1 Ecranul de meniu
După cuplarea tensiunii de alimentare, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran este

afişată linia de meniuri. Pe un ecran color culoarea implicită a fundalului liniei de meniuri
este gri deschis. Pentru a comuta ecranul curent al liniei de meniu la un altul, trebuie apăsată
tasta „ecranul de meniu“ . Din linia de meniuri se pot selecta diverse meniuri prin
apăsarea tastei cu corespondent pe ecran potrivite. Tasta “ecranul de meniu” serveşte numai
pentru comutarea între ecrane. Linia de meniu are două ecrane, în primul fiind cuprinse
următoarele meniuri:
Dacă un meniu este activ, eticheta câmpului său este luminată, în caz contrar eticheta este
întunecată (neagră). După cuplarea tensiunii de alimentare este activ meniul POSITION
(poziţie), şi din această cauză eticheta Position (Positn) (poziţie)este luminată. Pentru a trece
la un alt meniu se apasă tasta cu corespondent pe ecran dorită.
Ultima tastă cu corespondent pe ecran din primul ecran al liniei de meniu (lângă tasta
opţiunile meniului ) este Page (pagina). Cu tasta Page se pot comuta opţiunile
unui meniu deja selectat, fără a fi necesar să se activeze meniul respectiv prin apăsarea încă o
dată a tastei cu corespondent pe ecran a meniului respectiv (caz în care opţiunile sunt afişate
întâi şi apoi se pot activa cu tastele cu corespondent pe ecran).
Comanda numerică memorează meniul activ dintr-un ecran de meniuri, şi în cazul ieşirii şi
revenirii în ecranul de meniuri respectiv se afişează ecranul meniului memorat. De exemplu:
în meniul POSITION (pozitie), tastând Page este afişată MACHINE POSITION (poziţia
maşinii) şi apoi selectând meniul OPERATOR’S PANEL, apare ecranul MACHINE
POSITION (poziţia maşinii) (numele ecranului poate fi văzut întotdeauna în linia a treia).
În cazul în care comanda numerică are doar cinci taste cu corespondent pe ecran (monitor de
9”), se pot afişa doar cinci câmpuri de meniu odată. În acest caz primul ecran al liniei de
meniu arată astfel:
De observat că în acest caz a cincea tastă cu corespondent pe ecran este Page !

Pentru a afişa conţinutul următoarelor ecrane de meniu se apasă tasta „ecranul de meniu“
şi va apare:
17
2 Cunoştinţe generale de operare .
În acest ecran al liniei de meniuri nici una din etichete nu va fi luminată, întrucât meniul
POSITION (pozitie), activ, nu se poate vedea. Apăsând tasta „ecranul de meniu“
se afişează din nou primul ecran al liniei de meniuri. Dacă ar fi fost şi alte
componente după meniul Service, acestea ar fi fost afişate apăsând tasta
„ecranul de meniu“ , în final obţinându-se primul ecran de meniu.
Numărul afişat în colţul dreapta jos al câmpului de meniu indică numărul tastei cu
corespondent pe ecran al câmpului de meniu corepunzător (pentru mai multe detalii vezi
parametrul SFNUMB).
Apăsând tasta cu corespondent pe ecran a meniului deja selectat, se va afişa meniul
corespunzător lui. Pornind de la exemplul precedent, apăsând tasta Position (deja selectată)
va apare următorul meniu :
Meniul de poziţie constă din cinci opţiuni, de aceea câmpurile de meniu de la şase începând
sunt goale (nu au semnificaţie).
Dacă o opţiune dintr-un meniu nu are la rândul său alte opţiuni, prin apăsarea tastei cu
corespondent pe ecran, opţiunea respectivă devine activă imediat şi este afişat ecranul ei.
Pentru astfel de opţiuni nu există tasta cu corespondent pe ecran Page (pagină), deoarece
aici ecranul dorit poate fi selectat imediat. Dacă nu este suficient loc într-un ecran pentru
toate etichetele din linia de meniuri, componentele următoare pot fi aduse pe ecran prin
apăsarea tastei „ecranul de meniu“ .
Dacă este afişat ultimul ecran din linia de meniuri, atunci dacă se apasă pe tasta
ecranul de meniu se ajunge la primul ecran de meniu.
Din ecranul de meniu se pot selecta următoarele componente (ecrane):
Panoul operatorului
Poziţie
Verificare
18
Program
Offseturi
Grafice
Impuneri
Service
Rezumat : Meniurile au două nivele: selectat (nivel 1) şi activat (nivel 2). Într-un meniu
selectat ecranele opţiunilor sale pot fi comutate cu tasta Page. Dacă nu există suficient loc pe
un ecran pentru toate etichetele meniurilor, celelalte ecrane ale liniei de meniuri pot fi afişate
apăsând tasta ecran de meniu . Dacă este afişat ultimul ecran al liniei de meniuri,
prin apăsarea tastei ecran de meniu se revine la primul ecran.
2.2 Opţiunile meniului
Dacă anumite tipuri de acţiuni, de exemplu introducerea de date, e necesar să se facă în

ecrane diferite, meniul de opţiuni aparţinând ecranului poate fi comutat în linia de meniu prin
apăsarea tastei opţiunile meniului . La fel ca ecranul de meniuri, opţiunile
meniului pote avea maxim două nivele, dar în anumite cazuri există opţiuni de meniu chiar la
primul nivel, care au ca rezultat acţiuni directe. Culoarea implicită a fundalului meniului de
opţiuni este portocaliu. Starea activă a câmpului de meniu poate fi indicată nu doar prin
luminarea (alb) sau întunecarea (negru) etichetelor dar şi prin starea de apăsare a câmpului
de meniu. Dacă o acţiune nu poate fi activată în starea în care se află comanda numerică,
culoarea fundalului câmpului de meniu se schimbă în culoarea ecranului şi câmpul de meniu
nu mai serveşte ca buton care poate fi activat şi este doar înconjurat de un chenar.
Dacă pe ecran nu este loc pentru toate opţiunilele meniului, afişate în linia de meniuri, atunci
– la fel ca în cazul ecranului de meniuri - este posibil să se întoarcă pagina meniului cu
19
2 Cunoştinţe generale de operare .
ajutorul tastei opţiunile meniului . Dacă ultimul ecran de opţiuni este deja afişat,
prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează primul ecran de opţiuni al
meniului.
Opţiunile meniului corespund ecranului activ. Aceeaşi opţiunile meniului corespunde
primelor trei ecrane de meniu (OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului), POSITION
(Poziţie), CHECK (Veificare)), în timp ce pentru celelalte ecrane de meniu este diferit
pentru fiecare dintre ele.
2.3 Introducerea datelor
Introducera datelor se poate iniţia în diferite ecrane. Introducera datelor trebuie să fie pornită
prin apăsarea tastei opţiunile meniului . Linia de introducere date se găseşte în
partea de jos a ecranului, deasupra câmpurilor tastelor cu corespondent pe ecran.

Numerele se introduc ţinând cont de următoarele reguli:
- Numărul introdus dă valoare adresei definite în linia de introducere date.
- Nu este obligatorie scrierea zeroului înainte de punctul zecimal
- Cifra introdusă este interpretată ca un întreg înainte de punctul zecimal sau ca o cifră
zecimală după punctul zecimal.
- Nu este necesar să se introducă zerourile nesemnificative după punctul zecimal sau
punctul zecimal pentru o cifră întreagă.
- Introducerea unei date poate să înceapă cu punct zecimal în cazul în care partea întreagă
a numărului este zero.
- Tasta şi operatorul incremental I (în cazul în care sunt permise pentru

adresa la care ne aflăm) pot fi introduse de mai multe ori în timpul
introducerii unui număr, şi oricând înainte de folosirea tastelor cu săgeţi cu care se
termină introducerea numerelor. Valoarea implicită este valoarea pozitivă absolută.
Introducerea incrementală de date şi semnul vor fi indicate în prima şi respectiv a doua
poziţie a locaţiei din faţa numărului.
- Comnada numerică va afişa mesajul de eroare DATA pe timpul introducereii datelor ori
de câte ori se face o eroare de formă a numărului introdus la adresa specificată (depăşi-
rea numărului de cifre întregi sau de zecimale, folosirea incorectă a operatorului
incremental sau a uneia din tastele sau ).
- Numărul introdus poate fi şters oricând pe parcursul introducerii apăsând tasta <DEL>
. În acest caz se revine la situaţia de dinaintea începerii introducerii numerice.
Efectul tastelor şi cu care se termină o introducere numerică diferă prin
aceea că se face salt înainte în lista de adrese când se apasă tasta : respectiv salt
înapoi în lista de adrese când se apasă tasta : . Aceste două taste se pot folosi şi
pentru parcurgerea listei de adrese (fără să se introducă o valoare numerică) în
acelaşi fel ca la terminarea unei introduceri numerice.
20
3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele
3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele

Fiecare suprafeţă de afişare generală este accesibilă oricând, independent de modul de
operare curent sau de alte stări ale comenzii numerice.
Totuşi opţiuni care aparţin afişării în cauză nu pot fi executate în orice moment, execuţia
acestora depinzând de modul de operare sau de starea comenzii numerice. De exemplu
editarea parametrilor se poate face numai în modul EDIT (Editare), deşi lista de parametri se
poate afişa oricând, în modul AUTOMATIC (Automat), chiar şi în timpul prelucrării. Dacă
executarea unei opţiuni nu este posibilă în acel regim al comenzii numerice, aceasta se
indică cu două săgeţi îndrepate una spre cealaltă (stare de conflict) în câmpul de
stare al celei de a şaptea linii de mesaj.
Este o situaţie total diferită cazul în care, deşi opţiunea e posibil să fie executată în orice
regim al comenzii numerice, totuşi opţiunea să nu poată fi executată imediat. De exemplu
valoarea offsetului sculei poate fi schimbată oricând, chiar şi pe durata prelucrării, totuşi
pentru a se lua în considerare noua valoare introdusă, prelucrarea trebuie oprită (prin
producerea stării INTD) şi apoi repornită.
21
3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL .
3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)
Suprafaţa de afişare generală a

PANOULUI OPERATORULUI,
prezintă o perspectivă asupra
stării celor mai importante
elemente de control a maşinii.
Prin programul PLC se poate
permite sau nu controlul asupra
diferitelor grupe de elemente
prin tastele cu corespondent pe
ecran.
Ilustraţia alăturată prezintă
suprafaţa de afişare generală a
panoului operatorului.
În primele două linii de sus se
pot vedea comutatoarele modului
de operare. Dedesubt se prezintă
starea comutatorului de selecţie axe. Acesta e urmat de comutatorul de selectare valoare
increment, iar apoi este afişat comutatorul de procentaj.
Următoarele două linii reflectă starea comutatoarelor de condiţie iar ultima prezintă starea
comutatoarelor PLC.
Opţiuni ale ecranului OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)
Următoarele opţiuni pot fi activate în ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)
prin apăsarea pe tasta opţiunile meniului :
Primele şase opţiuni sunt de tip meniu, adică apăsând tasta cu corespondent pe ecran
respectivă vor deveni vizibile opţiunile lor. În câmpul opţiunilor meniului, dacă se apasă o
tastă cu corespondent pe ecran adecvată şi comanda numerică o acceptă, tasta de pe ecran
rămâne apăsată. Cea de a şaptea tastă, CLEAR RELPNT, este o tastă de acţionare, adică
apăsarea ei produce un efect imediat.
Prin programul PLC se poate permite sau nu controlul asupra fiecăreia din opţiunile meniului
prin tastele cu corespondent pe ecran. Dacă o opţiune nu poate fi controlată prin tastele cu
corespondent pe ecran, aceasta poate fi acţionată de la un dispozitiv de control extern.
Instrucţiuni în această privinţă se pot găsi în manualul maşinii.
22
3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL
(Modes) Opţiuni ale modurilor de operare
Se pot selecta următoarele moduri :
(Axes) Alegerea axei
În linia de meniu sunt listate toate axele maşinii-unealtă. De aici se poate selecta o axă pe
care se doreşte să se facă o acţiune. Acţiunea este necesară de exemplu dacă pe axa
respectivă trebuie să se facă o mişcare cu roata de mână. Axa pe care se va face mişcarea
trebuie să fie selectată cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran respective. În acest caz un
contur luminat înconjoară litera care indică axa selectată în linia Axis a suprafeţei de afişare
generale.
(Incr) Alegerea incrementului
În linia de meniu sunt listate mărimile care se pot alege pentru increment. Dacă se alege o
vloare, aceasta va fi înconjurată de un contur luminat. Incrementul selectat are efect în
modurile Incremental feed (INCR) (avans incremental) şi Manual handle feed (HNDL)
(avans cu roata de mână). Valorile afişate în linia de meniu sunt în incremenţi.
(%) Ponderarea
Prin apăsare tastei cu corespondent pe ecran respective se pot modifica stările comutatoarelor
pentru ponderare avans rapid, rotire arbore principal şi avans de lucru.
Poziţia curentă a comutatoarelor se poate vedea în mijlocul supafeţei de afişare generală la

adresele G, S şi F.
(State) Opţiuni de rulare program
Se pot porni şi opri următoarele opţiuni de rulare program:
23
3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL .
(Mach) Taste opţionale
Se pot folosi cel mult opt taste cu corespondent pe ecran opţionale. Etichetele lor sunt
determinate prin programul PLC, descrierea modului de operare şi a funcţiilor fiind dată în
manualul maşinii. Modulul de program PLC livrat:197 nu conţine etichete pentru taste şi
acestea sunt impuse automat ca PLC1, PLC2, … , PLC8.
(Clear Relpnt) Opţiuni de ştergere a poziţiei relative
Coordonatele relative afişate pot fi aduse la zero cu ajutorul tastelor. Impunerea poziţiei
relative pe axe este discutată în capitolul 3.5.5 .
24
3.2 Ecranul POSITION
3.2 Ecranul POSITION (poziţie)
Există cinci tipuri de ecrane POSITION (poziţie). Primele patru ecrane afişează poziţia
selectată cu caractere mari, pe când în cel de al cincilea ecran sunt prezentate cu caractere
normale toate tipurile de afişare şi de asemeni, în cazul a şase sau mai puţine axe, valorile
avansurilor şi a vitezei de rotaţie a arborelui. În cazul unui arbore orientat, atunci când bucla
este închisă (starea M19), ecranul afişează poziţia unghiulară a arborelui în locul vitezei de
rotaţie. Dacă arborele se poate programa ca axa C, linia începe cu litera C în loc de S. În linia
de afişare avans se poate citi de asemeni şi numărul sistemului de coordonate curent.
Ecranul ABSOLUTE POSITION
(Absolt): În sistemul de coordonate
selectat şi în legătură cu offseturile şi
compensările corespunzătoare.
Ecranul RELATIVE POSITION
(Relatv): După ce s-a revenit în
punctul de referinţă corespunde cu
poziţia absolută. Poate fi supraînscris
sau adus la zero într-o stare opţională.
Ecranul MACHINE POSITION
(Mach): Poziţia măsurată în sistemul
de coordonate G53 şi în legătură cu
lungimile offseturilor.
Ecranul END POSITION : Cota finală programată în bloc în sistemul de coordonate curent
în concordanţă cu lungimile offseturilor.
Ecranul OVERALL POSITION
(Overll) (poziţia generală): Pe lângă
cele patru afişări anterioare se afişează
distanţa de parcurs. Aceasta arată cât
a mai rămas de parcurs din mişcarea
curentă. În acest afişaj (în cazul a cel
mult şase axe) se pot vedea şi avansul
curent şi viteza de rotaţie.
Primele trei ecrane au şi o funcţie de

impunere.
Afişarea de poziţie selectată ultima
dată va fi lângă distanţa de parcurs şi
poziţia finală pe suprafeţele de afişare generală (cu excepţia offseturilor când afişarea de
poziţie se poate vedea în partea de sus a suprafeţei de afişare generală).
Opţiuni ale ecranelor POSITION
Opţiunile ecranelor POSITION corespund cu cele ale ecranului OPERATOR’S PANEL

(vezi capitolul 3.1).
25
3.3 Ecranele CHECK .
3.3 Ecranele CHECK (verificare)
Aceste ecrane servesc pentru afişarea programelor în lucru şi a stării lor.
3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT (listingul programului piesă)
În partea de jos a suprafeţei de

afişare generală se poate vedea
listingul programului piesă. Un bloc
al listei este luminat. Acesta este
blocul aflat în execuţie. În partea de
mijloc a suprafeţei de afişare
generală se pot vedea valorile pentru
avans şi turaţie (aceasta dacă
numărul axelor nu e mai mare de
şase). Afişarea poziţiei se află în
partea de sus a suprafeţei de afişare
generală. În prima coloană se poate
vedea poziţia sculei curente în
acord cu ecranul POSITION selectat
(vezi capitolul 3.2), în coloana din mijloc distanţa de parcurs, iar în coloana din dreapta
poziţia finală.
3.3.2 Ecranul FUNCTION, subprogram şi macro
În partea dreaptă se poate vedea

câmpul subprogram al suprafeţei de
afişare generala. Imediat după
numărul subprogramului se află
numărul de repetări.Câmpurile din
partea de jos a suprafeţei de afişare
generala prezintă informaţie în
privinţa stării de rotaţie a arborelui
(M3, M4, M5, M19), asupra gamei
cutiei de viteze (M11, M12, M13,
M113, M14,…), asupra sculei
curente (Tnnnn), asupra funcţiilor
auxiliare (A, B şi C), ca şi despre
alte coduri M (definite în programul
PLC). Prima coloană arată poziţia în concordanţă cu ecranul POSITION selectat (vezi
capitolul 3.2), în timp ce coloana a doua arată distanţa de parcurs .
26
3.3 Ecranele CHECK
3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări
În ecranele LAST şi ACTIVE se pot vedea codurile G active şi compensările. Ecranul

LAST corespunde valorilor #4000…,#4100… ale macrovariabilelor, în timp ce ecranul
ACTIVE celor cuprinse între #4200…,#4300… .
Poziţia curentă a sculei este

afişată în partea de sus a
suprafeţei de afişare generală. În
prima coloană se poate vedea
poziţia în concordanţă cu
ecranul POSITION selectat
(vezi cpitolul 3.2), în coloana
din mijloc distanţa de parcurs,
iar în coloana din dreapta
poziţia finală.
Pentru cazul a cel mult şapte
axe, în mijlocul suprafeţei de
afişare generale este prezentată
informaţia despre avansuri şi
rotaţia arborelui.
În partea de jos a suprafeţei de afişare generale începând din stânga, se pot vedea codurile G
şi numărul sculei cu numărul compensării.
Dintre codurile G sunt afişate doar cele diferite de alegerea implicită.
3.3.4 Ecranul MESSAGES
În această suprafaţă de afişare generală se pot vedea mesajele neafişate şi aflate în starea de
aşteptare. Întrucât în al doilea câmp al liniei de stare se poate citi numai mesajul activ (care
aşeaptă intervenţia), ecranul MESSAGES permite afişarea mesajelor existente în acel
moment în afară de cel din linia de stare.
Opţiuni la ecranele CHECK
Opţiunile tuturor ecranelor CHECK corespund celor ale ecranului OPERATOR’S PANEL
(vezi capitolul 3.1).
27
3.4 Ecranele PROGRAM .
3.4 Ecranele PROGRAM
Ecranele opţiunilor de lucru cu programele piesă.
3.4.1 Ecranul DRECTORY (directoare)
În linia se sus a suprafaţei de afişare generală se pot vedea numărul de programe din
memorie şi numărul de bytes liberi din memorie.
În partea din mijloc sunt listate programele din memorie. Comanda numerică înscrie numele
programelor conform cu codul
lor. Aceste numere pot fi citite
în prima coloană. În coloana din
mijloc poate fi numele
programului (nu este obligatoriu
să se dea un nume programului,
astfel că uneori această coloană
poate fi goală). Ultima coloană
conţine lungimea programului în
bytes. Dacă deasupra sau
dedesubtul ultimei coloane se
pot vedea săgeţi, aceasta
înseamnă că pe ecran nu poate
să încapă întreaga listă în
suprafaţa de afişare generală şi
în direcţia indicată de săgeată se
mai pot găsi programe.
În listă, linia de selecţie cu culorile inversate ne permite să selectăm programul cu care dorim
să facem ceva.
Opţiuni ale ecranului DIRECTORY (directoare)
Din ecranul DIRECTORY prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa
următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni:
Opţiunea New: Atunci când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran se deschide o
fereastră în partea de jos stânga a suprafeţei de afişare generală, unde se poate tasta numărul
programului. Întroducerea trebuie terminată cu una din tastele săgeţi. În acest caz apare un
nou program cu numărul introdus, sau se afişează un mesaj de eroare dacă există deja un
program cu acelaşi număr sau nu mai este loc în memorie. Daca introducerea numărului de
program este terminată cu tasta săgeată îndreptată înspre dreapta, se poate specifica aici şi
numele programului. Atunci când tastaţi un nume, comutarea între litere mici şi litere mari se
poate face cu ajutorul tastelor de pagină, în timp ce apăsând tasta INS , şi una din
tastele ‘ : “ sau ! se pot introduce accente sau caractere speciale.
28
Opţiunea Search (căutare):

După apăsarea tastei cu
corespondent pe ecran se poate
introduce un număr în fereastra
din stânga jos de pe suprafaţa
generală de afişare. Prin
terminarea introducereii
numărului cu ajutorul oricărei taste săgeţi, linia de selecţie cu culorile inversate merge la
programul căutat, sau se afişează un mesaj de eroare, dacă în memorie nu există un program
cu acel număr.
Meniul Delete (ştergere): prin apăsarea tastei apar încă trei opţiuni: Ramdisc, Exec,
Cancel. Cu ajutorul tastei Ramdisc se poate decide dacă se şterg programele din memorie
sau programele de pe unitetea NCT90RD conectată la comanda numerică. Tastând Exec se
execută operaţia, iar tastând Cancel operaţia poate fi contramandată: în acest caz se revine la
primul nivel al meniului.
Meniul Load (încarcă): prin apăsarea tastei apar în linia de meniuri: Serial, Ramdisc,
Prom, Exec şi Cancel. Prin intermediul primelor trei opţiuni se poate selecta de unde să fie
încărcat programul în memoria comenzii numerice. Ca efect al Exec se porneşte încărcarea,
în timp ce cu ajutorul Cancel este afişat primul nivel al meniului.
Meniul Save (salvează): prin apăsarea tastei apar opţiunile: : Serial, Ramdisc, Exec şi
Cancel. Prin intermediul primelor două opţiuni se poate selecta unde să fie salvat programul
(sau mai multe programe). Procesul de salvare porneşte prin apăsarea tastei Exec, în timp ce
cu ajutorul tastei Cancel este afişat primul nivel al meniului, anulîndu-se în acest fel
acţiunea.
Meniul Run (rulează): prin apăsarea tastei apar următoarele opţiuni în linia de meniuri:
Auto, Manual data input, DNC, DNC NCT, şi Table. Cu ajutorul primei taste cu
corespondent pe ecran (Auto) se poate selecta programul pentru operare automată. Tasta nu
este activă dacă comanda numerică este în modul automat sau în una din stările INTD,
STRT, sau STOP. Cu ajutorul celei de a doua taste de opţiuni se poate selecta modul de
introducere manuală a datelor. Ultimele două taste de opţiuni detemină modul DNC. Tasta
DNC comută comanda numerică pe modul DNC simplu fără protocol, în timp ce cu DNC
NCT se poate implementa modul de comunicaţie DNC cu protocol.
29
Opţiunea Chart este activă numai în modul de editare. Prin activarea ei este selectat
programul prevăzut nr.T (tabel de alegere sculă) sau P (tabelul PLC); fişierul conţinând
tabelul selectat este încărcat în locul potrivit. Vezi capitolul 3.7.5 „TOOL POT TABLE“ şi
capitolul 3.7.6 „PLC TABLE“.
Meniul Restore (restaurează): prin apăsarea tastei, fişierele care au fost şterse, dar încă se
află în memoria comenzii numerice şi pot fi restaurate, sunt afişate în suprafaţa de afişare
generală. Aducând linia de selecţie pe programul dorit acesta se poate restaura cu opţiunea
Exec.
Meniul Sort (sortează): se poate face sortarea programelor aflate în director după criteriul
selectat cu tastele cu corespondent pe ecran. Meniul de opţiuni pentru sortare conţine
următoarele : Incrsg (în ordine crescătoare), Decrsg (în ordine descrescătoare) pentru
direcţia de sortare, ca şi Selctd (selectat), Type (tip), Size (byte) (mărimea în bytes) şi
Number (numărul programului) pentru selectarea criteriului de sortare. Oricare din ele se
trimite în execuţie apăsînd Exec.
Opţiunea Protected (protejat): Ca efect al acestei opţiuni se poate impune sau anula
atributul protected (protejat) al fişierului selectat.
3.4.2 Ecranul VIEW
În suprafaţa de afişare generală se

poate vedea listingul programului
selectat în ecranul DIRECTORY.
Numărul şi numele programului se
pot vedea în linia cea mai de sus. O
bară de selecţie poate fi deplasată
prin program, selectându-se astfel
câte un bloc o dată. Linia de selecţie
pote fi mişcată cu tastele săgeţi şi
pagină.
Linia de selecţie are funcţii cuprinse
în opţiunile Block search (căutare
bloc). Acolo linia de selecţie este şi
un mijloc de a selecta blocul de la
care să fie continuată prelucrarea.
Opţiuni ale ecranului VIEW
În ecranul VIEW sunt disponibile următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni, după ce se apasă
tasta opţiunile meniului
Opţiunea First (primul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la primul bloc de
30
program.
Opţiunea Last (ultimul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la ultimul bloc de
program.
Opţiunea Check (verificare): Când se apasă tasta, comanda numerică aduce linia de
selecţie la ultimul bloc de program, în acelaşi timp citeşte întregul program şi examinează
suma sa de control. În acest fel se verifică dacă programul aflat în memorie este eronat
(programul poate fi eronat de exemplu prin stocarea sau lucrul cu el la o temperatură prea
scăzută).
Meniul Block Search (căutare bloc): Când se apasă tasta se afişează următoarele opţiuni:
First, Last, Exec, Go, Interrupted şi Cancel. Pentru descrierea opţiunilor de căutare vezi
capitolul 13.6 „Pornirea operării automate după căutarea de bloc“ la pagina 120.
3.4.3 Ecranul EDIT (editare)

poate vedea listingul programului de
editat. Numărul şi numele unui
program se pot citi întotdeauna în
prima linie a suprafeţei.
Este posibil să se scrie sau să se
modifice programul prin apăsarea
tastei opţiunile meniului.

Modificarea unui
program protejat nu este posibilă.
Dacă modul EDIT e activ şi nu este
întreruptă execuţia vreunui program
(INTD), programul principal selectat
este afişat pe ecranul Directory, în
timp ce dacă execuţia este întreruptă, atunci se poate vedea programul în care se găseşte linia
aflată în execuţie. În cazul în care comanda numerică nu este în modul EDIT, sau a doua
fereastră este deschisă, se afişează programul selectat în suprafaţa de afişare generală
Directory. Dacă execuţia nu este în starea INTD modificarea programului aflat în execuţie
nu este permisă.
Opţiuni ale ecranului EDIT (editare)
Pentru descrierea ecranului EDIT vezi capitolul 4.4 „Opţiuni ale ecranului EDIT“ la
pagina 57.
31
3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc)
În partea de sus a suprafeţei de

poziţia curentă. Prin apăsarea tas-
tei opţiunile meniului

este posibil să se
introducă un singur bloc sau să
se reexecute ori să se modifice
un bloc introdus anterior. Un
bloc singular trebuie introdus
similar ca un bloc de program,
totuşi în acest caz nu se
numerotează automat adresa
blocului. Introducerea unui bloc
singular se poate face în
modurile Jog (JOG) , Jog
incremental (INCR) , sau avans manual cu roata de mână (HNDL) , în caz contrar prin
apăsarea tastei opţiunile meniului lista de adrese nu este afişată.
Opţiuni ale ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc)
După apăsarea tastei opţiunile meniului sunt disponibile următoarele opţiuni ale
ecranului BLOCK INPUT:
Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat-nevalidat a operatorului I

(incremental) la litera de adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa
coordonatei.
Opţiunea Block Delete : (ştergere bloc) Tasta serveşte pentru ştergerea unui bloc în buffer-
ul de bloc singular (care a fost scris aici anterior).
Help : (ajutor) Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe
ecran Help, se afişează pe ecran ilustrarea execuţiei codului G.
Blocul singular se va termina cu tasta . În acest caz eticheta SBEX apare în al doilea
câmp al liniei de stare. Prin apăsarea butonului START blocul singular este
executat. Prin apăsarea tastei RESET executarea unui bloc singular poate fi
întreruptă (chiar înainte de apăsarea butonului START ), astfel blocul anterior putând fi
reeditat. Blocul din buffer este păstrat până la deconectarea tensiunii de alimentare.
32
3.5 Ecranele OFFSETS
Ecrane de opţiuni executabile asupra punctului de zero şi a registrelor de offset.
3.5.1 Ecranul WORK OFFSETS (origini de lucru)
În suprafaţa de afişare generală

sunt prezentate valorile
offseturilor pentru G54, …,
G58, offseturile punctelor de
zero comune, ca şi offseturile
programate cu ajutorul
comenzilor G52 şi G92. Valorile
coordonatelor care aparţin unui
punct de zero formează un grup.
Linia de selecţie, cu culori
inversate, poate fi mişcată
înainte (în direcţia creşterii
numerelor sistemului de
coordonate) cu ajutorul tastei
şi înapoi cu tasta În interiorul liniei de selecţie cu culori inversate,

.
care indică sistemul de coordonate, marcajul cu culori inversate de pe adresa axei se poate
mişca cu tastele şi .
Această linie face posibilă selectarea axei dorite în interiorul sistemului de coordonate.
Opţiuni ale ecranului WORK OFFSETS (origini de lucru)
Opţiunile executate în ecranul

WORK OFFSETS supraînscriu
registrele de offset imediat,
totuşi acest lucru este luat în
consideraţie de către programul
aflat în execuţie doar în cazul în
care programul a fost pornit de
la început sau execuţia
programului este întreruptă
(starea INTD) şi apoi repornită.
Deci sistemul de coordonate
curent este supraînscris în gol,
valoarea modificată nefiind
înregistartă până când sistemul
de coordonate modificat nu va fi
folosit de către sistem. Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a sistemului de
33
3.5 Ecranele OFFSETS .
coordonate nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei programului, ci efectul său va

fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că atunci când faceţi astfel de
modificări fiţi extrem de prudenţi. În ecranul WORK OFFSETS se pot activa următoarele
opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :
Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR G5x? (şterg G5x?) (G5x în concordanţă
cu sistemul de coordonate curent), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a
căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile
Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

coordonatei. Valoarea introdusă va fi adăugată la valoarea originală a offsetului.
Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se

poate vedea jumătate din valoare în adresa coordonatei.
Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce numărul de program în
linia de introducere date. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
sau , se poate numi programul atunci. Ca efect al tastelor şi

valorile pot fi salvate în macrovariabila
corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile salvate în acest fel să fie luate în consideraţie,
programul trebuie să fie selectat pentru execuţia automată şi executat în operarea automată.
3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS

(offseturile sculei)

sunt prezentate valorile offseturilor
sculelor în direcţiile X, Z (opţional
Y), valoarea de compensare a razei
vârfului sculei şi numărul imaginar
alocat vârfului sculei, la adresa Q
(cadranul). Registrele de offset cu
acelaşi număr formează un grup.
Valoarea reală a offsetului este
suma cu semn a valorilor
geometriei şi uzurii (wear). Linia
de selecţie se poate mişca înainte
34
(în direcţia creşterii numerelor registrelor) cu ajutorul tastei , iar înapoi cu tasta
. În interiorul liniei de slecţie care indică un grup, zona cu culorile inversate se poate
deplasa cu tastele şi . Această zonă selectează registrul de offset pentru

modificare.
Opţiuni ale ecranului TOOL OFFSETS (offseturile sculei)
Opţiunile executate în ecranul TOOL OFFSETS supraînscriu registrele de offset imediat,

totuşi acest lucru este luat în consideraţie de către programul aflat în execuţie doar în cazul în
care programul a fost pornit de la început sau execuţia programului este întreruptă (starea
INTD) şi apoi repornită. Deci offsetul curent este supraînscris, dar valoarea modificată nu
este luată în consideraţie până când nu va fi apelată de către sistem. Rezultă de asemeni că
supraînscrierea pripită a offseturilor nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei
programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că
atunci când faceţi astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi.
În ecranul TOOL OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin
apăsarea tastei opţiunile meniului :
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile
Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear Geometry (Clear gemtry) (ştergere geometria) : Când se apasă tasta apare
în partea din stânga jos a suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL
GEOMETRIES? (şterg toate geometriile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia
de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.
Meniul Clear Wear (ştergere uzură) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL WEARS? (şterg toate uzurile?),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea
obişnuită.
Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR THIS GROUP? (şterg acest grup?),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea
obişnuită.

coordonatei. Valoarea introdusă va fi adăugată la valoarea originală a offsetului.
Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se
35
poate vedea jumătate din valoare în adresa coordonatei.
Opţiunea Offset Number Search (Ofs. n search) (căutare offset după număr) : La
apăsarea tastei apare adresa N în linia de introducere date din partea de jos. După ce
valoarea a fost introdusă şi terminată (cu oricare din tastele săgeţi) se va face căutarea în
memorie a grupului de offset introdus.
Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce un număr O de program
în linia de introducere date. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
sau , se poate denumi programul atunci. Ca efect al tastelor şi
valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile

offsetului salvate în acest fel să fie luate în considerare, programul trebuie să fie
selectat pentru execuţia automată şi executat în operarea automată.
În figurile următoare se poate vedea interpretarea numărului imaginar al vârfului sculei (Q)
(cadranul)
36
3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE

poziţia curentă a sculei. Prima
coloană arată întotdeauna poziţia
în sistemul de coordonate maşină,
coloana din mijloc poziţia în
sistemul de coordonate selectat,
iar ultima coloană distanţa rămasă
de parcurs. În partea de jos a
suprafeţei de afişare generală se
poate vedea următoarea afişare: în
linia Nnn se pot vedea pentru
fiecare axă valorile offsetului
grupului de offset indicat. În linia
următoare se află numărul
sistemului de coordonate selectat, şi dedesubt registrele lui de offset. Linia
de selecţie cu culorile inversate, se poate mişca cu ajutorul tastelor şi .

Această linie de selecţie permite selectarea şi modificarea
registrelor de offset.
Opţiuni ale ecranului WORK OFFSET MEASURE
În ecranul WORK OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de
opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :
Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se
apasă tasta, apar în linia de meniu sistemele de coordonate corespunzătoare: G54, G55, …
G59 şi Work Offset. După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul
revine la primul nivel de opţiuni de meniu.
Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de offset) : Când se apasă tasta
apare litera N şi se poate introduce numărul registrului de offset. După introducerea
numărului offsetului se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de offset căutat.
Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea înscrisă la adresa selectată. După executare se

poate vedea jumătate din valoare în câmpul de introducerere.
Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în
linia de introducere date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului
37
(tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare.
Blocul este executat cu START . Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de

lucru vezi capitolul 7.2.1 „Măsurarea originii de lucru“ la pagina 77.
3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea offsetului lungimii

sculei)

afişare poziţiei. În partea de jos
a suprafeţei de afişare generală
se poate vedea următoarea
informaţie: în linia Nnn se pot
vedea pentru fiecare axă valorile
offsetului grupului de offset
indicat. În linia următoare se
află numărul sistemului de
coordonate selectat, şi dedesubt
registrele lui de offset. Linia de
selecţie cu culorile inversate, se
poate mişca cu ajutorul tastelor
şi .
Opţiuni ale ecranului TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea offsetului

lungimii sculei)
În ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi
meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :
Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se
apasă tasta, sistemele de coordonate potrivite apar în linia de meniu: G54, G55, … G59 şi
Work Offset. După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran potrivită, sistemul revine la
primul nivel al meniului.
Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de offset) : Când se apasă tasta
apare litera N şi se poate introduce numărul registrului de offset. După introducerea
numărului offsetului se poate vedea registrul de offset lungimi dorit.
Automatic Measure(auto meas) (măsură automată) : Această opţiune este funcţională

doar când maşina este dotată cu un senzor de lungime sculă.
38
Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în
linia de introducere date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului
(tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare.
Blocul este executat cu START .

Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de lucru vezi capitolul 7.2.2 „Măsurarea
offsetului lungimii sculei pe maşină “ la pagina 80.
3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (offseturile poziţiei relative)

se poate vedea dedesubtul
poziţiei curente a sculei valorile
offseturilor poziţiei relative..
Linia de selecţie cu culorile
inversate, se poate mişca cu
ajutorul tastelor
şi printre
adrese. Această linie permite

selectarea registrului de offset
pentru modificare. Modificarea
registrelor nu are nici un efect
asupra execuţiei programului,
acest afişaj fiind doar pentru operator.
Opţiuni ale ecranului RELATIVE POSITION OFFSETS (offseturile poziţiei relative)
În ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri
de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL OFFSETS? (şterg toate
offseturile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie
este cea obişnuită.
39
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei)
În modul de operare automat, afişarea grafică a poziţiei prezintă traiectoria sculei urmărind
vârful imaginar al sculei. În cazul afişarii grafice a poziţiei este desenată pe ecran traiectoria
vârfului sculei, stocată într-un buffer. Întrucât mărimea bufferului (care face parte din
memoria comenzii numerice) este finită, este posibil, ca în cazul programelor mari şi
complexe să nu se poată stoca întreaga traiectorie.
3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARMETERS (parametrii grafici)
În suprafaţa de afişare generală se pot vedea parametrii pentru afişarea grafică, pe două
coloane. Linia de selecţie cu
culorile inversate, se poate mişca
între coloane cu ajutorul tastelor
şi , iar în sus şi
în jos cu tasatele
Numărul introdus pentru

Graphic plane (planul grafic)
impune sistemul de coordonate
(aranjarea axelor) afişării grafice
a poziţiei. Mai departe
aranjamentul axelor defineşte
poziţia de lucru în funcţie de
poziţia de zero a sistemului de coordonate (numărul planului grafic indică poziţia de lucru pe
graficele care se văd pe ecran). Se poate alege o variantă din opt posibile. Graficele afişate pe
ecranul SETTINGS prezintă direcţia axelor în fiecare caz. Numele axei este scris în direcţia
pozitivă şi poziţia liniei axei corespunde poziţiei ei de început pe ecran.
Cu ajutorul work size ( suprafaţa de lucru) trebuie dată dimensiunea solidului
dreptunghiular care conţine piesa de prelucrat. Dimensiunile de precizat sunt valorile
diametrului şi lungimii, adică acestea sunt pozitive în toate cazurile (poziţia de lucru poate fi
influenţată atunci când se selectează planul grafic). Dacă dimensiunile date sunt corecte
(valorile sunt pozitive), atunci se calculează automat CRT center (centrul ecranului) şi
graphic scale (scara grafică).
Centrul ecranului este calculat automat din dimensiunile de lucru şi aranjarea axelor. Cu
toate acestea definirea centrului ecranului nu modifică dimensiunile. Punctul definit ca
centru al ecranului va fi mereu în centrul ecranului la pornirea afişării grafice a poziţiei.
Scara grafică defineşte dimensiunea desenului afişat pe ecran. Dacă scara este 1 , atunci 1
raster =1 mm. Scara grafică este recalculată întotdeauna din dimensiunile de lucru şi planul
grafic, atunci când acestea se modifică. În cazul definirii automate a scării, dimensiunile de
lucru sunt luate în calcul mărite cu 10%, astfel ca în jurul desenului afişat pe ecran să apară o
mică margine. Suprafaţa de desenare se poate înjumătăţi sau dubla cu ajutorul butoanelor
PgUp şi PgDn. Desigur, în aceste cazuri graficul va fi redesenat. În cazul afişării
grafice a poziţiei scara grafică apare în partea dreaptă a ecranului în forma unei scale.
40
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION
O gradaţie a scalei este lungă de 60 raster, astfel în cazul că scara grafică este 1, numărul
60000 afişat deasupra arată că lungimea unităţii de scară este 60 mm.
În cazul în care valoarea Auto erase (autoştergere) este diferită de zero, atunci când se
porneşte execuţia automată a programului se şterg atât suprafaţa de desenare cât şi bufferul.
Dacă valoarea Path color (culoare traiectorie) este zero, avansul rapid este desenat cu roşu,
avansul de lucru cu verde, iar tăierea de filet cu galben. Dacă valoarea nu e zero, mişcarea de
avans rapid nu e desenată.
Dacă valoarea Tool color (culoare sculă) este diferită

de zero, mişcările sunt desenate în culoarea
corespunzătoare sculei (T curent aflat în mişcare). Codul
culorilor e reprezentat de cei mai nesemnificativi trei
biţi adăugaţi la numărul sculei şi culoare sculă.
Dacă valoarea Auto change color (schimbare

automată culoare) este diferită de zero, desenarea
începe în culoarea al cărei cod este specificat aici şi apoi
fiecare schimbare de sculă (schimbare T) se adaugă la
codul culorii.
Opţiuni ale ecranului GRAPHIC PARMETERS (parametrii grafici)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni:
Opţiunea Recalculate (recalculare) : Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran, se

recalculează poziţia centrului ecranului şi scara grafică din zona de lucru în concordanţă cu
planul selectat.
Opţiunea G40 : Tasta cu corespondent pe ecran se poate folosi numai în cazul modului
TEST. Dacă se apasă tasta desenul de pe ecran apare fără compensarea razei sculei.
41
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .
3.6.2 Ecranul DRAW (desenare)
În suprafaţa de desenare din

mijlocul ecranului, centrul sculei
curente este reprezentat cu o
cruce. În colţul dreapta sus al
ecranului pot fi citite următoarele
informaţii: viteza de avans, viteza
de rotaţie şi numărul sculei
curente. Mai jos pe coloană se
poate vedea afişarea poziţiei pe
axe după cum s-a selectat în
ecranul POSITION DISPLAY
(vezi capitolul 3.2 la pag. 25). În
colţul din dreapta jos se afişează
scara, iar dedesubtul ei un grafic
care simbolizează orientarea
sistemului de coordonate. În cazul executării automate, crucea indică poziţia curentă a sculei.
În mijlocul crucii este afişat un punct. Desenarea depinde de viteza mişcării; întrucât
punctele sunt desenate doar de câteva ori pe secundă, în cazul unei mişcări rapide traiectoria
desenată a sculei nu va fi o linie continuă ci o linie punctată.
Notă : mărimea braţelor crucii este definită prin parametrul 0561 CROSS DOT. Valoarea
introdusă la acest parametru specifică lungimea piciorului crucii în număr de raster. Valoarea
nu poate depăşi 7.
Opţiuni ale ecranului DRAW (desenare)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului în ecranul DRAW se pot activa următoarele
opţiuni şi meniuri de opţiuni:
Meniul Erase (ştergere): Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia
de meniu opţiunile Drawing şi Buffer. Efectul opţiunii Drawing este ştergerea de pe ecran a
traiectoriei sculei care e desenată. Efectul opţiunii Buffer este ştergerea atât de pe ecran a
desenului cât şi a datelor din buffer care descriu mişcarea.
Meniul Move (mişcare): Această opţiune este luminată mereu, tastele săgeţi servind pentru
mişcare. Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran apar patru opţiuni pentru fiecare
direcţie de mişcare. Săgeţile care indică direcţiile sunt în colţul dreapta jos al tastelor cu
corespondent pe ecran. Prin apăsrea tastei cu corespondent pe ecran adecvate sau a unei taste
săgeată, se pot face deplasări paralele cu sistemul de coordonate.
42
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION
Meniul Zoom : Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu
opţiunile de mărire sau micşorare a imaginii. Opţiunile se activează cu tastele cu
corespondent pe ecran: Up(PgUp) (mărire), Down(PgDn) (micşorare). Prin apăsrea tastei
cu corespondent pe ecran adecvate sau a unei taste pagină, suprafaţa desenată se poate dubla
sau înjumătăţi. Cu opţiunea Entire Drawing (întregul desen) desenul se execută luând în
considerare dublul valorilor pozitive şi negative ale valorilor limită.
43
3.7 Ecranele SETTING .
3.7 Ecranele SETTING (setări)

În acest meniu se pot găsi următoarele ecrane: LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33,
COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 şi #500-#599, TIMER şi COUNTER, TOOL
POSITION TABLE, PLC TABLE, TOOL WEAR TABLE, USER’S PARAMETERS şi
SECURITY SETTINGS. Conţinutul variabilelor, temporizatoarelor, numărătoarelor şi
tabelelor este păstrat şi după întreruperea alimentării.
3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-
33)

pot vedea variabilele macro
locale şi valorile lor. În cele cinci
coloane sunt listate programul
principal şi variabilele celor patru
nivele macro posibile. O linie de
selecţie poate fi deplasată cu
ajutorul tastelor săgeţi şi
printre variabile, iar
cu tastele şi
între coloane.
Pot fi editate numai acele
variabile al căror nivel macro este
deja deschis. La început poate fi editat doar nivelul zero, dar în cazul în care a apărut un apel
de macro în timpul executării programului, aceasta permite editarea unui nivel superior.
Editarea nu e necesară până când un nivel macro nu este deschis, pentru că sunt date valori la
variabilele corespunzătoare pentru lista de adrese pe durata apelului de macro, în timp ce
celelalte sunt anulate.
Opţiuni ale ecranului LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale
nr. 1-33)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu există
opţiuni.
Este posibil să se dea valori direct variabilelor macro prin introducerea unui număr.
Dacă trebuie specificată o valoare nulă, trebuie introdus #0.
Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Aceasta înseamnă că, în afară
de a li se da o valoare, trebuie introdusă şi variabila căreia i se dă valoarea. În acest fel pot fi
specificate numai variabilele #1 - #33, #100 - #199 şi #500 - #599. Variabilele locale
reprezintă valorile nivelului curent.
44
3.7 Ecranele SETTING
3.7.2 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune

nr. 100-199)

se pot vedea variabilele macro
comune #100-#199 şi valorile
lor. Variabilele #120-#199 sunt
şterse la deconectarea tensiunii
de alimentare şi atunci când se
resetează modul automat
(RESET). Variabilele #100-
#119 sunt şterse în condiţiile de
mai sus numai dacă parametrul
CLCV are valoarea 1, în caz
contrar ele se păstrează.
O linie de selecţie se poate
deplasa printre variabilele macro
cu ajutorul tastelor săgeţi în sus
şi în jos. Linia de selecţie marchează variabilele de editat. O valoare nouă pentru variabilă se
poate introduce în linia de jos. Prin terminarea introducerii datei noua valoare este înscrisă în
variabilă. Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Prin introducerea
codului altei variabile macro (de exemplu: #540) se înregistrează valoarea acelei variabilele.
Prin introducerea #0 variabila este şterarsă.
Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro

comune nr. 100-199)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri
de opţiuni pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199:
Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de
meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate
variabilele macro (#0).
Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri
opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele
macro.
Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.
45
3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune

nr. 500-599)

se pot vedea variabilele macro
comune #500-#599 şi valorile
lor. Aceste variabile nu sunt
şterse la deconectarea tensiunii
de alimentare sau atunci când se
resetează modul automat
(RESET), pe de altă parte când
se comută la parametri, atunci
când se salvează parametrii,
aceştia sunt salvaţi pe
dispozitivul extern, şi atunci
când se încarcă parametrii
valorile originale sunt
supraînscrise.
O linie de selecţie se poate deplasa printre variabilele macro cu ajutorul tastelor săgeţi în sus
şi în jos. Linia de selecţie marchează variabilele de editat. O valoare nouă pentru variabilă se
poate introduce în linia de jos. Prin terminarea introducerii datei, noua valoare este înscrisă
în variabilă. Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Prin introducerea
codului altei variabile macro (de exemplu: #124) se înregistrează valoarea acelei variabile.
Prin introducerea #0 variabila este şterarsă.
Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro

comune nr. 100-199)
de opţiuni pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599:
Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de
meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate
variabilele macro (#0).
Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri
opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele
macro.
Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.
46
3.7.4 Ecranul TIMER / COUNTER (temporizator şi numărător)

se pot vedea diferite
temporizatoare şi numărătoare.
Linia de selecţie se poate deplasa
la temporizatorul sau la
numărătorul care trebuie
modificat cu ajutorul tastelor
săgeţi în sus şi în jos.
Opţiuni ale eranului TIMER

(temporizator) şi COUNTER
(numărător)
Prin apăsarea tastei
opţiunile meniului se
afişează un meniu fără opţiuni, iar în această stare se pot modifica setările temporizatoarelor
şi numărătoarelor.
3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă)

se poate vedea tabelul de alegere
sculă. Valorile din tabel se
păstrează şi la deconectarea
tensiunii de alimentare. În cazul
în care trebuie folosit un
manipulator cu magazie cu acces
aleator şi nu un manipulator de
scule codat local, este necesar un
tabel de alegere sculă, în care
poate fi selectat numărul
locaşului din magazie şi numărul
sculei care se află în el.
Notă
Manipulator de scule codat local, înseamnă că referirea la sculă este făcută la adresa T
prin numărul locaşului magaziei în care scula dorită poate fi găsită.
Dacă referirea la sculă nu este codată local, este necesar un tabel care să arate ce număr de
sculă poate fi găsit într-un anumit locaş al magaziei.
Manipulator cu magazie cu acces aleator înseamnă că poziţia sculei în magazie nu este
fixată. Scula care se aduce înapoi (luată din universal) nu este depusă în poziţia din care a
fost luată, ci în cea mai apropiată poziţie liberă a magaziei, în cazul cel mai simplu în locul
sculei (noi) selectate.
47
Lungimea tabelului de alegere sculă se poate impune în parametrul MAGAZINE Nr. 0061.
În parametrul MAGAZINE trebuie introdus numărul de locaşe de sculă ale magaziei. Linia 0
a tabelului prezintă codul sculei din universal, adică universalul este locaşul Nr. 0.
În prima coloană a tabelului se află poziţiei sculei sau locaşului, în coloana a doua sub adresa
T, numărul sculei din locaş, iar în coloana a treia sub adresa L, codul de lărgime a sculei.
Folosirea codului de lărgime

În cazul manipulatorului cu magazie cu acces fix, adică la care scula se aduce înapoi în
acelaşi loc de unde s-a luat, lărgimea sculei, adică numărul de locaşuri pe care le ocupă nu
prezintă interes.
În cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator trebuie asigurată poziţia şi pentru
sculele care ocupă un loc mai mare decât cel alocat pentru o sculă. Aşadar trebuie să fie
selectate poziţii în care pot fi plasate scule care ocupă mai mult decât un locaş. Din această
cauză în tabelul de alegere sculă trebuie dat un cod de lărgime pentru fiecare sculă.
Este necesar ca în cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator, scula care se aduce
înapoi în locul celei selectate să aibă acelaşi cod de lărgime. Dacă lărgimea celor două scule
diferă, scula care se aduce înapoi nu se poate pune în locul celei selectate. În acest caz
trebuie căutat următorul locaş gol cu aceeaşi lărgime ca a sculei care se aduce înapoi.
În tabel se pot introduce următoarele coduri de lărgime (sub adresa L):
1 (dimensiunea normală),
3 ; 5 sau 7.
Scula care are o lărgime de 3 ocupă în magazie atât locaşul în care este ea cât şi pe cele
alăturate în stânga şi în dreapta, cea cu lărgimea 5 ocupă în plus două şi două, iar cea cu
lărgimea 7 ocupă în plus trei şi trei. Astfel se pot selecta în magazie locaşuri speciale în care
sunt plasate scule foarte largi. În cazul sculelor foarte largi, trebuie introdus la numărul
locaşului în care este dusă scula numărul sculei şi codul lărgimii sculei. Este necesar ca la 1,
2 sau 3 numere de locaş înainte şi după, să fie introdus 0 la numărul sculei, iar la lărgime
codul de lărgime potrivit. Dacă e luată o sculă din magazie către universal, în linia 0 vor fi
introduse numărul sculei şi lărgimea sculei, şi numărul sculei va fi şters din linia din care
scula a fost luată. Totuşi codul de lărgime trebuie păstrat în tabel, pentru a avertiza scula care
se întoarce că locaşurile sunt rezervate pentru scule cu lărgimi mari.
Pentru informaţii suplimentare asupra modului de lucru cu tabelul de alegere sculă adresaţi-
vă constructorului maşinii-unealtă.
Opţiuni ale ecranului TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:
Meniul Clear all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de
meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters întreg
tabelul.
Meniul Clear line (şterge linia): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a
suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR THIS LINE? (şterg linia asta?),
48
iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este
ştearsă linia selectată.
Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în
linia de introducere a datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
sau se poate introduce atunci şi un nume pentru program. Ca efect al tastelor
şi valorile sunt salvate în variabilele macro corespunzătoare. Tabelul este

înregistrat în director sub adresele T, nu sub numărul de program O.
Redarea valorilor tabelului este prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28 “Ecranul
DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table (tabel).
3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC)

poate vedea tabelul PLC.
Lungimea sa este specificată în
parametrul 0062 PLC_TAB.
Tabelul poate fi folosit opţional
de către constructorul maşinii-
unealtă. Conţinutul tabelului se
păstrează la întreruperea tensiunii
de alimentare. Bara de selecţie se
poate deplasa pe ecran cu ajutorul
tastelor săgeţi şi
Componentele tabelului se pot

supraînscrie. Pentru informaţii
suplimentare privind folosirea tabelului adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.
Opţiuni ale ecranului PLC TABLE (tabelul PLC)
Meniul Clear all (şterge tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a
suprafaţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de
meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters
întreg tabelul.
Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în
linia de introducere a datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele
sau , se poate introduce atunci şi un nume pentru program.
49
Ca efect al tastelor şi valorile sunt salvate în varibilele macro
corespunzătoare. Acesta este înregistrat în director sub adresele T, nu sub numărul de

program O. Redarea valorilor tabelului este prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28
“Ecranul DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table (tabel).
3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (User’s Params) (parametrii utilizatorului)

se poate vedea un număr limitat
de parametri -care poate fi impus
de utilizator. Linia de selecţie se
poate deplasa printre grupurile
din suprafaţa de afişare generală
cu ajutorul tastelor săgeţi în sus
şi în jos. Grupul selectat poate fi
deschis cu ajutorul tastei săgeată
la dreapta, în timp ce cu tasta
săgeată la stânga se poate afişa
nivelul anterior. Dacă linia de
selecţie se află pe un parametru,
se poate introduce o valoare nouă
pentru parametru în linia de
introducere date de jos.
Opţiuni ale ecranului USER’S PARAMETERS (parametrii utilizatorului)
Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu se pot
activa opţiuni pentru acest ecran, dar valorile parametrilorlor nu se pot supraînscrie decât în
această stare. Editarea parametrilor este permisă doar în modul EDIT.
50
3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate)
Comanda numerică asigură o

gamă largă de servicii de
securitate a datelor. Figura
prezintă ecranul SECURITY
PANEL (panoul de securitate).
Atunci când General security
gate (bariera de securitate
generală) este deschisă, celelalte
bariere de securitate nu au rol
semnificativ, astfel toate
opţiunile listate pe ecran pot fi
executate chiar dacă alături
de ele este afişat simbolul
Atunci când General security
gate (bariera de securitate
generală) este închisă, adică
simbolul este afişat alături de etichetă, opţiunile care au alături simbolul de blocare
nu se pot executa. Dacă de exemplu trebuie editaţi parametrii şi această opţiune este
blocată, se va afişa în al şaptelea câmp al liniei de stare simbolul pentru a avertiza că
această opţiune este închisă dacă se va apăsa butonul opţiunile meniului la ecranul
parametri.
General security gate (bariera de securitate generală), DNC channel (canalul DNC), PLC
program (programul PLC) şi service operation (operaţii de service) au
cod generat, sau
cheie PLC,
ceea ce face ca în cazul deschiderii să fie necesar să se introducă un număr ca răspuns la
cifrele afişate de comanda numerică, sau să se deschidă poarta de securitate prin trecerea în
poziţia deschis a comutatorului cu cheie montat pe maşină.
Celelalte funcţii au
cod fix, sau
cheie PLC,
ceea ce înseamnă că aceste funcţii sunt deschise fie cu un cod introdus la sfârşitul tabelului,
fie prin trecerea în poziţia deschis a comutatorului cu cheie montat pe maşină.
51
Tabelul următor conţine codurile funcţiilor corespunzătoare:
Funcţie Cod Funcţie Cod

Poarta de securitate Generat
generală
Origini de lucru 15962 Deschidere program nou 95148
Poziţie relativă 15962 Ştergere program 95148
Offseturi sculă 15962 Editare program 95148
Tabela de alegere sculă 15962 Încărcare program 95148
Tabela de viaţă a sculei 15962 Salvare program 95148
Temporizatoare şi 7895123 Protejare program 7895123
numărătoare
Tabel PLC 15962 Canal DNC Generat
Variabilele macro #100 95148 Parametrii utilizatorului 7895123
Variabilele macro #500 95148 parametri Generat
RUN în meniul AUTO 456852 Programul PLC Generat
RUN în meniul MDI 357159 Operaţii de service Generat
Simbolul (cursor) poate fi mişcat la data de securitate dorită pe coloană cu butoanele
şi . La trecerea dintr-o coloană în alta folosiţi şi .
Opţiunea Open (deschide): Dacă o funcţie cu acces blocat trebuie deschisă şi avem cheie
de securitate se aduce simbolul (cursor) la acea funcţie, se roteşte comutatorul de
securitate date de pe maşină pe poziţia validare şi se apasă butonul Open.

Dacă nu avem cheie de securitate pe maşină se aduce simbolul (cursor) la funcţia de
validat şi se apasă butonul Open.
În acest caz dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod fix, următorul mesaj:
Code:_ _ _ _ _ _ _ _
apare pe linia de jos. După introducerea codului fix corespunzător luat din tabelul de mai sus
introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia este validată.
Dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod generat următorul mesaj:
nnnnnnnn code:_ _ _ _ _ _ _ _
apare pe linia de jos, unde nnn… este un număr de opt cifre. Porniţi Decoder program
(programul decodificator) pe calculatorul PC şi introduceţi cifrele care se văd pe ecranul de
control. Codul cheie (un număr cu cinci cifre) generat de programul decodificator trebuie să
fie introdus de la tastatura numerică a comenzii numerice. După ce a fost introdus codul
52
corespunzător, introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia

este validată.
Opţiunea Lock (blocare acces): Dacă trebuie blocat accesul la o funcţie aduceţi simbolul
la acea funcţie. Apăsaţi butonul Lock. Funcţia selectată este blocată independent de
starea porţii generale de securitate.
53
4 Editarea programelor piesă .
4 Editarea programelor piesă
4.1 Structura unui program piesă
Programul piesă este alcătuit din blocuri. Un bloc constă din cuvinte.
Cuvânt: Adresă şi Date
Un cuvânt este format din două componente: adresa şi datele. Adresa poate cuprinde unul
sau mai multe caractere, în timp ce datele pot fi :
- un număr care poate avea parte întreagă şi parte zecimală
- o expresie care poate conţine operaţii aritmetice sau logice asupra variabilelor şi numerelor.
Anumite adrese pot fi date cu semn sau cu operator I, independent dacă datele sunt numere
sau expresii.
Pentru folosirea editorului de program al comenzii numerice trebuie introdus termenul „lanţ
de adrese“. Există două tipuri de lanţuri de adrese : NC şi MACRO.
Lanţ de adrese NC:

/ N G X Y Z U V W A B C I J K R H D F E S M P L T Q ,C ,R ,A (
Lanţ de adrese macro:

/ N # = IF WHILE GOTO THEN = DO END SETVN BPRNT DPRNT POPEN PCLOS (
Bloc
Un bloc constă din cuvinte. În memorie blocurile sunt separate prin caracterul (Line
Feed) (avans linie).Pe durata editării programului, terminarea unui bloc va fi afişată în mod
automat cu caracterul la sfârşitul blocului. Folosirea numărului de bloc nu este

obligatorie. Pentru ca sfârşitul unui bloc să fie separat de începutul altui bloc, începutul este
afişat în mod automat într-o linie nouă în suprafaţa de afişare generală, cu caracterul > afişat
înaintea lui.
În memorie nu există caractere pentru spaţiu, spaţiile sunt inserate automat între cuvinte pe
afişaj.
În bloc se poate scrie un comentariu. Comentariul începe cu caracterul „(“ şi se termină cu
caracterul „ ) “.
Număr de program şi nume de program

Numărul programului şi numele programului sunt folosite pentru identificarea programului.
Folosirea numărului programului este obligatorie, cea a numelui programului nu.
Adresa unui număr de program: O.
Numele programului este un şir arbitrar de caractere aflat între semnele deschidere paranteză
şi închidere paranteză „(“ şi „)“. Numărul programului şi numele programului sunt separate
în memorie de restul blocurilor programului de un caracter .

Când se editează, numărul programului şi numele programului sunt afişate întotdeauna în
suprafaţa de afişare generală.
Începutul şi sfârşitul unui program

Programul începe şi se sfârşeşte cu caracterul %. Caracterele care deschid şi închid
programul sunt generate automat în cursul editării, nefiind nevoie să fie editate.
54
Formatul programului în memorie

În memorie programul este un set de caractere ASCII. Formatul său este:
În şirul de mai sus: reprezintă caracterul avans linie,
% marchează începutul şi sfârşitul programului.
Formatul programului în cazul comunicării cu un dispozitiv extern.

Formatul de program prezentat mai sus este aplicabil şi în cazul comunicării cu un dispozitv
extern.
4.2 Componenţa ecranului EDIT
În linia cea mai de sus se pot

vedea numărul programului: O
şi patru cifre, cât şi numele
programului: textul aflat între
paranteze „( … )“.
A doua linie este goală.
De la linia 3 la linia 11 se poate
vedea suprafaţa de listare a
programului, care conţine lista
blocurilor de program terminate
în cursul editării.Un bloc nou
începe cu caracterul >. Dacă un
bloc nu are suficient loc într-o
linie, linia nouă va începe cu un
caracter ident.
Linia 12 este goală.
Linia 13 este linia lanţului de adrese. Dacă un bloc existent este în curs de modificare, lanţul
de adrese va fi oferit în mod automat. În cazul editării unui bloc nou, dacă e de editat un bloc
NC (comutator liber) sau un bloc macro (comutator acţionat), aceasta se poate selecta cu
comutatorul de operaţii MACRO.
Linia 14 este goală.
În liniile 15,16 şi 17 din suprafaţa de editare bloc, se înscrie blocul de program care se
editează. În cursul modificării unui bloc, blocul original se poate vedea în suprafaţa de listare
a programului, în timp ce blocul modificat se află în suprafaţa de editare a blocului până când
se dă terminare bloc. După terminare, blocul modificat trece din suprafaţa de editare a
blocului în suprafaţa de listare a programului. Dacă în suprafaţa de editare a blocului nu este
loc pentru întregul bloc, acesta va fi afişat parţial, astfel ca locul în care se face editarea să fie
pe ecran.
Linia 18 este linia de stare a editării; textele introduse aici sunt afişate cu culorile inversate.
Etichetele opţiunilor SEARCH şi BLOCK sunt afişate la stânga, în timp ce INSERT
MODES (moduri de inserare) sunt afişate la dreapta.
Ultima linie este linia de introducere date. Aici se face introducerea datelor. Această linie
începe cu elementul lanţului de adrese care a fost selectat în lanţul de adrese. Adresa este
urmată de operatorul ocazional I (în cazul datelor incrementale). După aceea poate urma
semnul „-“. Apoi urmează numărul sau expresia.
55
Dacă adresa nu are suficient loc în linie, datele introduse se mişcă în afara liniei către stânga.
4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT
de opţiuni pentru ecranul EDIT:
Opţiunea I: Această tastă validează comutarea operatorului I (incremental) activ-inactiv la

adresa curentă. Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată, litera I apare imediat după
adresa coordonatei.
Opţiunea Macro: Această tastă serveşte pentru selectarea lanţului de adresă macro. Este
eficace înainte de pornirea editării blocului selectat dacă blocul e gol sau conţine doar \ şi N.
Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată, lanţul de adresă macro este afişat în linia de lanţ
de adresă, şi tasta este „blocată“. Dacă mai departe este nevoie de un lanţ de adresă NC,
apăsând repetat pe această tastă ea se va „debloca“ şi se va afişa lanţul de adresă NC.
Meniul diverse (Miscel): Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată sunt afişate diferite
funcţii : ABS, BIN, BCD, FIX, FUP, NOT, OR, XOR, AND şi MOD.
Meniul Funcţii (Functn): Sunt afişate următoarele funcţii : SIN, COS, TAN, EXP, ASIN,
ACOS, ATAN, LN, şi SQRT.
Meniul Relaţii (Reltn): Cu tasta

cu corespondent pe ecran
acţionată sunt afişate următoarele
relaţii : LT : mai mic decât, LE :
mai mic sau egal cu, EQ : egal cu,
NE : diferit de, GE : mai mare sau
egal cu, GT : mai mare decât.
În cazul ultimelor trei meniuri de
opţiuni listate mai sus eticheta
corespunzătoare tastei cu
corespondent pe ecran este
introdusă la sfârşitul cuvântului
aflat în editare cu ajutorul acestei
taste. Efectul ei este acelaşi ca
atunci când caracterele etichetei ar
fi introduse în cuvânt unul câte
unul de la tastatură. Avantajul folosirii tastelor cu corespondent pe ecran este că se face
introducerea în totalitate, ceea ce poate fi interpretat de către interpretorul macro, şi nu pot
apare erori de tastare. Un alt avantaj este că nu trebuie memorate prescurtările, iar pe de altă
parte creşte viteza de introducere a datelor.
Meniul Altele (Other): Aceste opţiuni sunt funcţii de editare şi servesc fie pentru
56
deplasarea prin program: HOME (la început), PAGE UP (pagina de sus), PAGE DOWN
(pagina de jos) şi END (la sfârşit), fie pentru deschidera altei ferestre : WINDOW
(fereastră) (se înjumătăţeşte suprafaţa de afişare generală pe orizontală) şi se permite astfel
editarea simultană a două programe.
Meniul Block (bloc): Prin apăsarea acestei taste sunt oferite următoarele opţiuni : MOVE
(mută), COPY (copiază), DELETE (şterge), APPEND (anexează), SEARCH (caută),
EXEC (execută) şi CANCEL (anulează). Cu ajutorul acestor opţiuni se pot face operaţii de
editare care vor fi discutate mai târziu.
Opţiunea Search (caută): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional, operaţie care va fi
discutată mai târziu.
Opţiunea Search/Change (caută/înlocuieşte): Permite operaţia de căutare a unui şir

opţional pentru înlocuire, operaţie care va fi discutată mai târziu.
Help (ajutor): În mijlocul ecranului apare graficul interpolării cu codul G editat curent.
4.4 Funcţii de bază pentu editare
Tastele folosite în funcţiile de editare şi simbolurile lor sunt:

- literele <A>,<B>, … <Z>
- tastele de introducere numerică <0>,<1>, … <9>
- punctul zecimal:
- tasta de selecţie a semnului:
- tastele de mişcare a cursorului printre blocuri şi de terminare a introducerii datelor:
- tastele de mişcare a cursorului printre cuvinte şi de terminare a introducerii datelor:
- tastele de mişcare a cursorului printre litere :
- ştergere: <DEL>
- inserare: <INS>
Pe durata editării, în suprafaţa de afişare generală sunt afişate următoarele:

blocul selectat cu caractere cu culori inversate şi bandă de fundal întunecată (cursor de bloc),
elementul care a fost selectat în lanţul de adrese: cu caractere inversate (cursor de adresă),
cuvântul selectat: cu caractere întunecate şi fundal luminos (cursor de cuvânt),
caracterul selectat: cu un cursor linie simplă clipitor (cursor caracter).
57
Deplasarea cursorului printre blocuri
Deplasarea cursorului printre blocuri este făcută cu tastele . Cursorul de bloc
este mişcat la următorul bloc cu ajutorul tastei , iar la cel anterior cu tasta
După aducerea cursorului de bloc la primul bloc de program, apăsând repetat tasta ,
acesta se duce la începutul programului pe care îl aduce în linia de introducere date,

permiţând editarea numelui şi numărului programului.
După aducerea cursorului de bloc la ultimul bloc de program, apăsând repetat tasta
este indicată deschidera unui nou bloc prin afişarea simbolului de deschidere
bloc > în linia nouă.
Blocul selectat este iluminat şi are o bandă de fundal întunecată în linia de listare a
programului din suprafaţa de afişare generală.
Adresa N este luminată invers în linia lanţului de adresă, indicând că editarea poate fi
începută de la acea adresă
Blocul selectat este afişat în suprafaţa de editare blocuri şi adresa lui N (dacă are) cu
caractere negre pe fundal luminos.
Adresa N este afişată în linia de introducere date.
Introducerea blocului
Prin editarea unui bloc nou, blocul selectat va fi supraînscris de noul bloc prin apăsarea
tastei iar selecţia se deplasează la următorul bloc. Cu tasta se obţine acelaşi
efect, dar selecţia se deplasează la blocul anterior. Dacă nu este suficient loc pentru blocul
introdus în memorie, se afişează mesajul
MEMORY FULL (memorie plină)
Mesjul poate fi şters cu tasta CANCEL . Editarea trebuie să fie suspendată şi

trebuie făcut loc în memorie prin ştergerea unuia sau mai multor programe. Pentru aceasta,
utilizatorul trebuie să iasă din modul editare programe.
Inserarea unui bloc

Pentru a insera un bloc în program, cu ajutorul tastei sau se ajunge la
blocul în faţa căruia dorim să inserăm noul bloc. Dacă este afişată adresa N în linia de
introducere date, cursorul de adresă este pe litera N în lanţul de adresă, se afişează titlul
INSERT B (W) (C)
în partea dreaptă a penultimei linii prin apăsarea tastei <INS> , indicând că modul
de inserare bloc este pornit. (Literele W şi C din paranteze arată că este activă fie starea
inserare cuvânt fie inserare caracter.)
În această stare suprafaţa de editare bloc este ştearsă indicând faptul că poate fi începută
introducerea unui bloc nou.
58
Blocul selectat cu tastele sau apare în linia de editare program şi rămâne
luminat. După ce noul bloc a fost editat, prin apăsarea tastei acesta este introdus în
faţa blocului selectat şi cursorul rămâne pe acelaşi bloc permiţând continuarea inserării de
blocuri. Cu tasta blocul nou se inserează în faţa blocului selectat şi cursorul trece pe
blocul inserat permiţând continuarea inserării de blocuri înspre înapoi.
În cazul în care cursorul este deplasat printre blocuri cu tastele sau în starea
INSERT B, blocul selectat nu este transferat la bufferul de bloc, dar rămâne gol permiţând
inserarea în continuare a blocurilor.
Dacă este afişată adresa N în linia de introducere date, starea de inserare bloc este ştearsă
prin apăsarea repetată a tastei <INS> .
Ştergerea blocurilor
Blocul care urmează să fie şters poate fi selectat cu tastele sau în suprafaţa
listingului programului. Mergând la numărul blocului (adresa N) în lanţul de adrese, şi
apăsând mai întâi tasta <DEL> , iar apoi sau întregul bloc va fi
şters.
Cursorul de bloc va trece în suprafaţa listingului programului la blocul anterior sau la blocul
următor, şi acest bloc este transferat în suprafaţa de editare bloc.
Ştergerea numărului de bloc

Adresa N şi valoarea ei sunt şterse din bloc astfel: se merge la adresa N în lanţul de adrese
şi se apasă întâi tasta <DEL> , iar apoi sau . Cursorul trece la
adresa anterioară sau la cea următoare în linia lanţului de adrese. Această acţiune este absolut
identică cu ştergerea oricărui cuvânt.
Mişcarea cursorului printre cuvinte

În lanţul de adrese se poate deplasa cu tastele şi . Tasta
deplasează cursorul de adresă la următoarea adresă din lanţ, iar tasta îl deplasează la
adresa precedentă din linia lanţului de adrese, ambele fiind asociate cu afişarea inversată.
Elementul dorit din lanţul de adrese se poate selecta şi prin introducerea literei
corespunzătoare, în cazul care cursorul care indică poziţia caracterului în linia de introducere
date nu clipeşte.
Cuvântul (dacă există) a cărei adresă este indicată de cursorul de adrese în linia lanţului de
adrese, este luminat în suprafaţa de editare bloc.
Adresa dată şi valoarea (dacă există) sunt afişate în linia de introducere date.
În cazul în care blocul conţine câteva cuvinte cu aceeaşi adresă, cursorul de adresă va rămâne
59
întotdeauna la adresa selectată, atât timp cât cursorul de cuvânt se deplasează printre toate
cuvintele de la aceeaşi adresă în suprafaţa de editare bloc.
Introducerea cuvintelor, terminarea introducerii datelor

Când se termină editarea cuvântului, datele sunt transferate în suprafaţa de editare bloc cu
ajutorul tastei şi cursorul de adresă se deplasează la următoarea adresă.
Apăsând tasta datele sunt transferate şi cursorul de adresă se deplasează la adresa

precedentă.
Mesajul de eroare:
TOO LONG BLOCK (bloc prea lung)
este afişat dacă cuvântul de introdus nu are suficient loc în suprafaţa de editare bloc.
Mesajul de eroare poate fi anulat cu tasta CANCEL . În acest caz, dacă este posibil,
blocul trebuie să fie desfăcut în bucăţi mai scurte.
Inserarea cuvintelor
Dacă trebuie inserată o altă adresă decât N într-un bloc, aceasta trebuie selectată cu ajutorul
tastelor sau . Când se apasă tasta <INS> se afişează
INSERT (B) W (C)

în partea dreaptă a penultimei linii, indicând faptul că starea de inserare cuvânt este activă.
(Literele din paranteze reprezintă posibilităţi de inserare bloc sau caracter.)
În acest moment apare în suprafaţa de editare bloc un mic pătrat gol, cu culorile inversate,
care poate fi deplasat cu tastele şi până în poziţia în care trebuie inserat

cuvântul.
Apoi se poate edita cuvântul care trebuie inserat. Pentru a încheia introducerea de date, prin
apăsarea tastei data este transferată în suprafaţa de editare bloc, cursorul de adresă
rămâne la adresa selectată anterior şi pătratul gol, cu culorile inversate, indică poziţia
următoare unde se poate insera următorul cuvânt. Aceeaşi adresă dar fără valoare este oferită
în linia de introducere date. În acest fel se pot scrie în mod continuu câteva date la
aceeaşi adresă. Ca rezultat al apăsării tastei data este transferată, şi se produce
procesul anterior dar pătratul gol, cu culorile inversate, se va mişca în direcţie inversă în
suprafaţa de editare bloc.
Apăsând în mod repetat tasta <INS> starea de inserare cuvânt se poate anula dacă
valoarea adresei din linia de introducere date este liberă. În acest caz litera W indicând starea
de inserare cuvânt este ştearsă (posibil simultan cu eticheta INSERT, dacă nu este activă o
stare de inserare bloc).
60
Ştergerea cuvintelor
Cuvântul care trebuie şters se selectează cu tastele şi . Se poate şterge
întregul cuvânt prin apăsarea tastei <DEL> iar cu tastele şi se

încheie introducerea de date.
În acest caz cuvântul respectiv este şters din suprafaţa de editare bloc.
Editare cuvânt (introducere date)

Adresa la care trebuie introdusă o valoare se selectează cu tastele şi
Prin apăsarea oricărei taste de introducere date, datele introduse sunt afişate în mod continuu
de la primul caracter al adresei, scriind peste valoarea anterioară (dacă există) în linia de
introducere date. Se vor înscrie întotdeauna atâtea caractere câte corespund tastei care s-a
apăsat. De exemplu, dacă se apasă tasta cu corespondent pe ecran SQRT se vor înscrie patru
caractere. Cursorul clipeşte după ultimul caracter introdus. Se pot folosi şi tastele de
introducere numerică şi literele. Cu ajutorul tastelor cursorul de adresă se
poate deplasa printre caracterele adresei selectate. Tasta deplasează cursorul la
următorul caracter, iar tasta îl duce la caracterul anterior. Astfel cursorul poate fi
deplasat în orice poziţie la adresa dată, şi pot fi supraînscrise toate caracterele. Mesajul
TOO LONG WORD (cuvânt prea lung)
este afişat dacă spaţiul de memorie rezervat pentru editarea cuvântului este plin. Mesajul de
eroare poate fi şters cu tasta CANCEL .
Folosirea tastei cu corespondent pe ecran I

Ca efect al tastei cu corespondent pe ecran I, operatorul incremental este introdus direct după
adresă. Simbolul I va dispare dacă se apasă din nou tasta. Folosirea tastei cu corespondent pe
ecran I nu modifică celelalte valori de pe ecran, transformând doar atributul corespunzător.
Folosirea tastei de schimbare semn
Prin apăsarea tastei de schimbare semn se va inversa semnul datei. Se afişează doar semnul
negativ. Folosirea tastei nu modifică celelalte valori din adresă, transformând doar
atributul corespunzător.
Inserarea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul în faţa căruia trebuie inserate
viitoarele caractere. Cu tasta <INS> se afişează eticheta:

INSERT (B) (W) C
în partea dreaptă a penultimei linii, indicându-se faptul că starea de inserare caracter este
activă (caracterele din paranteze arată dacă stările de inserare bloc şi cuvânt sunt active).
61
De aici încolo orice dată va fi inserată în stânga cursorului – întotdeauna atâtea caractere câte
sunt reprezentate pe fiecare tastă de introducere date. De exemplu prin apăsarea tastei cu
corespondent pe ecran SIN sunt inserate pe ecran trei caractere.
Atât timp cât cursorul clipeşte pe dată, starea de inserare caracter se poate activa sau
dezactiva cu tasta <INS> .
Ştergerea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul care trebuie şters în linia de
introducere date. Cu tasta <DEL> se şterge caracterul de lângă cursor.
Test valoare limită

Încheierea introducerii datelor este urmată de un test al valorii limită care urmăreşte
posibilităţile de specificare a operatorului I, semnului, numărului de cifre sau sintaxei
expresiei. Dacă introducerea datei nu satisface valoarea limită potrivită, mesajul:
DATA
este afişat în ultima linie Cu ajutorul tastei CANCEL data introdusă este ştearsă.
Editarea numărului de program şi a numelui programului

Mergând la primul bloc al programului şi apăsând tasta se poate edita numărul de
program şi numele programului.
Dacă se editează un program existent şi numărul de program este modificat, programul
original cu numărul de program original va rămâne neschimbat, şi este deschis în mod
automat un nou fişier în memorie având noul număr de program. Editarea poate fi continuată
sub noul nume de program.
În memorie nu pot exista două programe cu acelaşi număr de program. Dacă un număr de
program este specificat, din greşeală, identic cu altul care există în memorie, se va afişa
mesajul
EXISTING FILE (fişier existent)
Numărul de program poate fi modificat după ce s-a apăsat tasta CANCEL .
În meniul de opţiuni Other (altele) sunt disponibile următoarele opţiuni de editare:
Page (pagină)
Prin apăsarea Home (la început) se trece la începutul programului.
Prin apăsarea Page up (pagina de sus) se dă pagina cu suprafaţa de afişare generală înainte,
efectul fiind similar cu cel al tastei <PgUp>
Prin apăsarea Page down (pagina de jos) se dă pagina cu suprafaţa de afişare generală
înapoi, efectul fiind similar cu cel al tastei <PgDn>
Prin apăsarea End (la sfârşit) se trece la sfârşitul programului.
4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor
După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran Other (altele) se poate deschide o fereastră
cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran Window (fereastră). Suprafaţa de afişare
62
generală este înjumătăţită pe orizontală, astfel că suprafaţa de listare a programului se

diminuează la jumătate, şi cele două părţi sunt separate de o linie dublă. Structura de taste cu
corespondent pe ecran rămâne aceeaşi. Partea în care se află cursorul este cea activă.
Trecerea de la o suprafaţă de afişare generală la alta poate fi făcută folosind combinaţia de
taste . Ca efect, cealaltă suprafaţă va deveni activă.
După deschidere, cele două ferestre sunt independente funcţional una faţă de alta. Ambele
ferestre pot fi închise, şi se poate selecta un alt program pentru editare pe ecranul
DIRECTORY. Astfel două programe separate pot fi în ferestre, şi două programe pot fi
editate simultan. De exemplu, un bloc de program poate fi copiat dintr-un program în altul cu
ajutorul unei opţiuni de bloc.
Prin acţionarea încă o dată Window comanda numerică comută din nou la afişajul cu o
fereastră, şi programul a cărui fereastră a fost închisă poate fi editat mai departe.
4.6 Opţiuni de bloc
Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran Block (bloc) , în partea din stânga a liniei de
jos se afişează eticheta BLOCK IN (în bloc). Cursorul de bloc apare pe primul caracter al
cuvântului, pe care se afla cursorul.
Selectarea unui bloc

Selectarea blocului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.
Selectarea cuvântului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.
Selectarea caracterului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.
Blocul selectat are fundalul de culoare deschisă. Este posibilă şi o selectare complexă,
de exemplu: cu ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe blocuri, apoi
folosind tasta sunt selectate unul sau mai multe cuvinte într-un bloc, şi în final cu
ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe caractere într-un cuvânt.
În cazul în care un bloc este deja selectat într-o direcţie, de exemplu înainte, folosind tastele
săgeţi îndreptate în direcţia opusă se poate deselecta întregul bloc, cuvânt sau caracter.
Când se apasă tasta modul bloc este închis.
Deplasarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Move (deplasare) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Move rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele
, sau în cazul în care sunt deschise două ferestre,
63
prin folosirea tastelor , acolo unde blocul selectat trebuie deplasat.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din
poziţia sa originală şi este inserat în faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate.
Dezactivând opţiunea Move (deplasare) sau apasând tasta starea de selecţie bloc
poate fi reafişată oricând.
Copierea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Copy (copiere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Copy rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele
sau în cazul în care sunt deschise două ferestre,
prin folosirea tastelor , acolo unde trebuie copiat blocul selectat.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este inserat în
faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate, blocul selectat rămânând nemodificat în
text.
Când se apasă tasta , se reafişează starea de editare, iar dezactivând opţiunea Copy
(copiere), se reafişează starea de selecţie bloc.
Ştergerea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Delete (ştergere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK DELETE (ştergere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Delete rămânând apăsată.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din
memorie.
Dezactivând Copy (copiere), se reafişează starea de selecţie bloc, sau cu tasta
starea de editare poate fi reafişată oricând.
Adăugarea blocurilor la un alt program

Cu tasta cu corespondent pe ecran Append (anexează) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK APPEND (adăugare bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Append rămânând apăsată. În
linia de introducere date se oferă caracterul O. Prin introducerea numărului de program se
poate selecta orice program din memorie. Dacă nu există un program cu numărul introdus, se
crează automat un program cu acest număr. Dacă se introduc mai mult de patru numere se
afişează eroare de introducere date.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este adăugat la
sfârşitul programului selectat.
Dezactivând opţiunea Append , starea de selecţie bloc, sau apăsând tasta , starea de
editare pot fi reafişate oricând.
64
Căutarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare) acţionată blocul selectat este căutat
înspre înainte folosind tasta , şi înspre înapoi cu tasta .
Cursorul rămâne la începutul blocului găsit. Se afişează mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit)
dacă nu se găseşte blocul selectat. Căutarea poate fi reluată cu ajutorul tastei
CANCEL .
Dezactivând opţiunea Search (căutare) starea de selecţie bloc poate fi reafişată oricând.
4.7 Search (căutare)
Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare), se afişează în partea stângă
a penultimei linii eticheta cu culori inversate , tasta Search rămânând apăsată.
Cursorul de bloc curent dispare din suprafaţa de listare a programului.
În linia lanţului de adrese, lanţul de adrese oferit depinde de starea comutatorului MACRO.
Linia de buffer bloc este goală. În linia cea mai de jos de introducere date se oferă adresa N.
După aceasta şirul căutat poate fi introdus cu metodele uzuale de căutare. Cuvintele
introduse sunt stocate în suprafaţa de editare bloc. Se poate căuta chiar şi întregul bloc.
Dacă se face căutarea la o adresă dată, şi valoarea adresei nu prezintă interes, unităţii lanţului
de adresă selectat nu trebuie să i se dea o valoare şi astfel se caută caracterul sau şirul fără
valoare care e reprezentat de adresă.
Cu ajutorul tastei şirul introdus este căutat spre înainte, iar cu spre înapoi.
Dacă este găsit, cursorul rămâne pe:

- blocul corespunzător în suprafaţa de listare a programului,
- cuvântul corespunzător în suprafaţa de editare a blocului.
Cu tastele , se continuă căutarea. Mesajul de eroare

este afişat dacă şirul nu poate fi găsit. Căutarea poate fi reluată apăsând tasta
CANCEL .
4.8 Căutare şi înlocuire
Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se

afişează în partea stângă a penultimei linii a suprafeţei de afişare generală eticheta cu culori
inversate Search, tasta rămânând apăsată. Apoi se poate introduce şirul care se caută, cu
opţiunea Search. După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastelor şi )

apare eticheta Change. Şirul care îl va înlocui pe cel găsit trebuie
introdus aici..
65
După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastei şi ) se face căutarea
înspre înainte cu tasta sau înapoi cu tasta .
Dacă şirul dorit este găsit, în penultima linie apare întrebarea

În suprafaţa de editare bloc, cuvântul asupra căruia se face schimbarea poate fi văzut cu
culorile inversate.
Cu ajutorul tastelor şi se continuă căutarea dar nu se execută înlocuirea.
Cu ajutorul tastelor şi se execută înlocuirea. În continuare se reia
căutarea cu tastele sau . Mesajul de eroare

este afişat dacă nu este găsit şirul. Căutarea poate fi continuată cu ajutorul tastei
CANCEL .
Prin apăsarea încă o dată a tastei cu corespondent pe ecran Search/Change

(căutare/înlocuire), se poate opri căutarea.
Notă : mesajul de eroare UNDER WORKING (în lucru) avertizează de faptul că în

decursul editării în modul de operare automată a fost selectat programul aflat în lucru.
66
5 Comutarea între modurile de operare
5 Comutarea între modurile de operare
Cu ajutorul tastaturii de introducere date se poate schimba starea modurilor de operare,

comutatoarelor, etc., afişate pe ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului) prin
intermediul tastelor cu corespondent pe ecran după ce a fost acţionată tasta opţiunile
meniului. Comutatoarele de mai sus sunt disponibile nu doar pe ecranul OPERATOR’S
PANEL (panoul operatorului), ci şi pe ecranele POSITION (poziţie) şi CHECK (verificare).
Acestea sunt discutate în detaliu în capitolele corespunzătoare ecranelor respective.
Atunci când se comută pe un
mod de operare, la început
trebuie selectat unul din ecranele
de mai jos (funcţii):
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION
(poziţie), sau CHECK
(verificare).
După aceea, prin apăsarea tastei
opţiunile meniului
e nevoie să selectaţi opţiunea

MODES cu [F1] .
În acest caz etichetele diferitelor
moduri de operare apar pe linia
de meniu. Modul de operare
dorit poate fi afişat prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT modurile de operare pot fi selectate
direct de la butoane.
Notă :
Selectarea modurilor de operare la diferite comenzi numerice poate funcţiona contrar cu
procesul menţionat mai sus. De exemplu, comutatoarele selectoare de mod de operare pot fi
echipate pe maşină şi modurile de operare pot fi comutate direct prin utilizarea acestora.
Este posibil ca în acest caz modurile de operare să nu poată fi selectate de loc cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă
pentru material informativ.
67
6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă .
6 Moduri de operare manuală

Modurile de operare manuală sunt:
Întoarcere manuală în punctul de referinţă
Avans manual cu roata de mână
Jog incremental
Jog
6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă
Întoarcerea în punctul de referinţă se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci
când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea
generală a NC) al liniei de stare. Dacă una din axe nu a fost adusă în punctul de referinţă, nu
poate fi programată poziţionarea absolută (G90) pe acea axă. De asemeni limitările de cursă
introduse prin parametri nu pot acţiona decât după întoarcerea în punctul de referinţă. Modul
întoarcere în punctul de referinţă este indicat de eticheta REF în cel de al doilea câmp al
liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul întoarcere în punctul de referinţă
poate fi selectat prin apăsarea butonului .
Selectarea axelor
După selectarea modului de operare, prin apăsarea şi menţinera

apăsată a butonului axei corespunzătoare se porneşte întoarcerea în
punctul de referinţă. Dacă butonul de direcţie a axei nu mai este
menţinut apăsat mişcarea se opreşte, dacă este apăsat din nou,
procesul este continuat. Se pot apăsa butoanele de jog ale mai multor
axe simultan şi în acest fel întoarcerea în punctul de referinţă se poate
face simultan pe mai multe axe.
Pe axa selectată, direcţia de
mişcare depinde de parametri şi
este independentă de care din
tastele de direcţie (+) sau (–) a
fost apăsată. În general panourile
de comandă sunt echipate cu +X,
-X,+Z,-Z. În acest fel se poate
porni direct mişcarea pe axele X
şi Z.
Dacă se foloseşte ecranul
ABSOLUTE POSITION (poziţie
absolută) pe durata întoarcerii în
punctul de referinţă, pe axa la care
a fost atins punctul de referinţă se
afişează simbolul lângă poziţie,
68
6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă
în timp ce la cele la care nu a fost atins încă punctul de referinţă se afişează simbolul !! lângă
poziţie.
Dacă s-a făcut întoarcerea în punctul de referinţă pe toate axele, se va şterge din linia de stare
generală a NC eticheta REF care indică lipsa poziţiei de referinţă.
Notă:
Întoarcerea în punctul de referinţă pentru diferite maşini-unelte poate funcţiona diferit de

procesul menţionat mai sus. În mod obişnuit, după afişarea modului de operare şi apăsarea
butonului START, butoanele de JOG sunt menţinute apăsate pentru scurt timp, şi după aceea
procesul decurge în mod automat. În acest caz procesul poate fi oprit prin apăsarea
butonului STOP.Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material
informativ.
Tipuri de întoarcere în punctul de referinţă
Pot exista patru tipuri de întoarcere în punctul de referinţă. Tipurile sunt impuse de
constructorul maşinii-unealtă prin parametri, pentru fiecare axă, în funcţie de sistemul de
măsură adoptat.
1. Impunerea punctului de referinţă cu limitator de întoarcere, apoi poziţionarea pe pulsul de

zero.
Se face deplasarea pe axa selectată către punctul de referinţă cu viteză mare, apoi, după
călcarea limitatorului, cu viteză mică se caută primul puls de zero fie în direcţia de deplasare,
fie în direcţie opusă şi se înregistrează acest punct ca referinţă.
2. Întoarcere în punctul de referinţă cu sistem de măsură a distanţei codat

Pe axa selectată se caută cu viteză mică două pulsuri de zero învecinate. Se detectează
poziţia absolută a axei prin măsurarea distanţei dintre cele două pulsuri de zero.
3. Întoarcere în punctul de referinţă pe grilă

Pe axa selectată se caută cu viteză mică pulsul de zero şi se înregistrează acest punct ca
referinţă.
4. Punct de referinţă flotant

Prin apăsarea butonului de JOG potrivit nu se face nici o deplasare, dar poziţia respectivă a
cursorului este înregistrată ca punct de referinţă.
69
6.2 Modul Jog .
6.2 Modul Jog
Operarea în modul JOG se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu
este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC)
al liniei de stare. După selectarea modului de operare, apare în câmpul al doilea al liniei de
stare eticheta JOG.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG poate fi selectat prin
apăsarea butonului .
Selectarea axelor
Mişcarea pe axele X,Z poate fi pornită în mod direct prin apăsarea şi

menţinerea apăsată a butonului de JOG corespunzător.
Se pot apăsa butoanele de JOG ale mai multor axe simultan, deci
mişcarea se poate face simultan pe mai multe axe.
În cazul în care se apasă doar butonul de JOG mişcarea se face cu
avansul de lucru. Dacă însă, împreună cu butoanele de JOG se apasă şi
butonul de avans rapid , mişcarea pe axa selectată se face cu avans rapid.
Selectarea vitezei de avans
Mărimea vitezei de avans în modul JOG depine de:

- valoarea modală F, dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 0.
- dacă valoarea parametrului 1372
JOGFEED este 1, mărimea vitezei
de avans în modul JOG este
independentă de valoarea modală F.
În acest caz mărimea este preluată
pe baza stării comutatorului de
ponderare a avansului conform cu
tabelul alăturat.
În acest caz valoarea validă a

avansului se poate vedea în câmpul
al cincilea (interpolator) al liniei de
stare.
Mărimea vitezei de avans rapid în
modul JOG este fixată prin
parametri pentru fiecare axă. În
general mărimea diferă (e mai mică
decât) de cea a poziţionării cu avans
rapid G00 (parametrii poziţionării cu
avans rapid sunt impuşi pentru
fiecare axă în parte).
70
6.2 Modul Jog
Notă:
Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului JOG. Diferite maşini pot funcţiona
altfel decât procesul menţionat mai sus, conform cu opţiunile onstructorului maşinii-unealtă.
În mod obişnuit, de exemplu dacă apăsarea butonului de JOG este urmată de apăsarea
butonului START, butonul de JOG nu mai e necesar să fie menţinut apăsat. În acest fel,
mişcarea pe axa selectată continuă până când se apasă butonul STOP. Pentru detalii
adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.
71
6.3 Modul Jog incremental .
6.3 Modul Jog incremental
Operarea în modul JOG incremental se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică
atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea
generală a NC) al liniei de stare. După selectarea modului de operare apare în câmpul al
doilea al liniei de stare eticheta INCR.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi
selectat prin apăsarea butonului .
Selectarea incrementului
După selectare modului de

operare trebuie selectată o mărime
a incrementului. Aceasta se poate
face în ecranele OPERATOR’S
PANEL (panoul operatorului),
POSITION (poziţie) sau CHECK
(verificare).
După apăsarea tastelor opţiunile
meniului şi INCREMENT [F3]
se poate selecta valoarea dorită a
mărimii incrementului cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran.
Mărimea selectată a incrementului
se poate vedea în câmpul 5
(interpolator) al liniei de stare.
Mărimea incrementului înseamnă
numărul de incremente cu care se deplasează axa selectată prin apăsarea o singură dată a
butonului direcţiei axei.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, mărimea incrementului poate fi
selectată şi în mod direct prin apăsarea butoanelor .
Mărimea incrementului pe care o execută comanda numerică (1, 10, 100 ,1000 incremente)
este întotdeauna interpretată în sistemul de măsură al maşinii (metric sau în inch). Sistemul
de ieşire incremental este determinat de sistemul de măsură adaptat la maşină. Dacă, de
exemplu, în cazul unei maşini cu sistem metric (sistemul de ieşire incremental este metric)
rezoluţia este 0.001mm, comanda numerică fiind în starea G20 (programare cu intrare în
inci) şi cu slectarea mărimii incrementului de 1000, pe afişajul de poziţie al distanţei de
deplasare se va indica 0.0393 ca distanţă, ceea ce reprezintă mărimea incrementului de 1mm
în inci.
Dacă introducerea datelor şi afişarea de poziţie este făcută ca diametru pe axa X, pasul de
increment selectat va fi dat tot ca diametru.
72
6.3 Modul Jog incremental
Selectarea axei
După impunerea mărimii incrementului, prin apăsarea butoanelor de

JOG ale axelor se porneşte executarea pasului pe axa şi în direcţia
selectată.
Atenţie !
În cazul mărimilor mari ale incrementului, dacă butonul nu este apăsat decât puţin timp,
mişcarea încetează şi nu se execută întreaga distanţă programată, prevenindu-se astfel o
posibilă ciocnire !
73
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână .
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână
Deplasarea cu ajutorul roţii de mână se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică
atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea
generală a NC) al liniei de stare. După selectarea modului de operare apare în câmpul al
doilea al liniei de stare eticheta HNDL.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi
selectat prin apăsarea butonului .
Selectarea incrementului
După selectarea modului de operare trebuie selectată o mărime a incrementului. Selectarea şi

interpretarea mărimii incrementului corespunde cu ceea ce s-a prezentat în cazul modului
JOG incremental. Mărimea incrementului în modul de deplasare cu roata de mână arată
numărul de incremente cu care se mişcă axa la rotirea roţii de mână cu o diviziune.
Selectarea axei
Selectarea axei pe care se va

executa mişcarea cu ajutorul roţii
de mână se poate face dintr-unul
din ecranele OPERATOR’S
POSITION (poziţie) sau CHECK
(verificare). După apăsarea tastelor
de opţiunile meniului şi AXES
[F2], axa pe care se doreşte să se
facă mişcarea poate fi selectată cu
ajutorul tastelor cu corespondent
pe ecran.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, axele pot fi

selectate şi cu butonul de JOG X sau Z. În acest caz, după selectarea
axei se vor aprinde becurile din butoanele ambelor direcţii (de
exemplu +X şi -X).
74
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână
Viteza de avans
În cazul mişcării folosindu-se roata de mână, viteza de avans pe axă depinde de mărimea
incrementului selectat şi de viteza cu care se roteşte roata de mână. Mişcarea este pornită
prin accelerare şi se termină cu o frânare. Dacă parametrul 1373 HNDLFEED este 0 se vor
executa în totalitate numărul de paşi făcuţi de roata de mână, prin urmare dacă mişcarea pe
axa selectată nu poate urmări viteza de rotire a roţii de mână la mărimea incrementului
selectat, impulsurile care sosesc de la roata de mână sunt stocate iar mişcarea axei se
continuă şi după ce roata de mână s-a oprit. Prin modificarea parametrul 1373 HNDLFEED
= 1 se poate evita această stocare a impulsurilor de la roata de mână. În acest caz numărul de
paşi făcuţi prin rotirea roţii de mână poate diferi de mărimea mişcării efectuate.
Notă:
Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului de deplasare cu roata de mână.
Diferite maşini pot funcţiona diferit de modul menţionat mai sus, conform cu opţiunile
constructorului maşinii-unealtă. Dacă, de exemplu, maşina este echipată cu o roata de mână
externă, selectarea direcţiei şi a incrementului se poate face cu ajutorul unei tastaturi.
Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.
75
7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală .
7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală
7.1 Operarea unui bloc singular
Un bloc singular poate fi introdus prin selectarea ecranului BLOCK INPUT (introducere
bloc) din meniul PROGRAM şi apăsarea tastei opţiunile meniului. Această opţiune poate fi
folosită doar în modurile JOG, incremental JOG şi avans cu roata de mână. Introducerea
de date este discutată în capitolul 3.4.4 “Ecranul SINGLE BLOCK (bloc singular)” la
pagina 32.
Poate fi introdus doar un bloc de program care nu se referă la blocuri anterioare sau
următoare, adică, de exemplu un bloc care conţine compensarea razei vârfului sculei. Nu mai
sunt alte restricţii, de exemplu, ciclurile fixe, subprogramele sau macro-urile pot fi pornite cu
ajutorul operării blocului singular.
După încheierea introducerii blocului singular, eticheta SBEX apare în al doilea câmp al
liniei de stare. Blocul va fi executat prin apăsarea butonului START.
7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al offsetului lungimii sculei
În cursul măsurării originii de lucru şi al offsetului lungimii sculei prin atingerea suprafeţei
piesei de prelucrat, ale cărei dimensiuni sunt cunoscute, este necesară deplasarea manuală pe
axe. Rezultă că este practic să se folosească modurile de operare manuală în cazul ambelor
activităţi. Dacă, atunci când se măsoară, este dorită oprirea rotirii arborelui sau e nevoie de o
sculă nouă, aceasta se poate face prin introducerea unui bloc singular fără să se schimbe
modurile de operare.
Avertisment!
Măsurarea originii de lucru şi a offsetului lungimii sculei se pot face doar după revenirea în
punctul de referinţă.
76
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru
Dacă originea de lucru este

măsurată pe maşină, se
selectează din ecranul de
meniuri OFFSETS ecranul W.
OFFS MEASUR (măsurarea
originii de lucru) cu [F3] şi se
apasă tasta opţiunile meniului.
Sistemul de coordonate de
măsurat poate fi selectat după
apăsarea tastei cu corespondent
pe ecran [F1] WORK CRD.
(sistemul de coordonate de
lucru), şi apoi a tastei cu
corespondent pe ecran
corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55, … Sistemul de coordonate selectat nu este modificat
(ca atunci când se execută comanda corespunzătoare G54, G55, …) ci se ţine cont de el în
decursul măsurătorii.
În principiu pot exista două offseturi ale lungimii sculei. O posibilitate este ca offsetul
lungimii sculei să fie considerat egal cu partea din sculă care iese în afară pe direcţiile X şi Z.
O altă posibilitate este ca offsetul lungimii sculei să fie considerat egal cu un offset al
coordonatei pe direcţia lungimii sculei. Comanda numerică permite operatorului să ia în
calcul mărimea cunoscută a unei scule, atunci când măsoară offseturile.
Locul de stocare a lungimii offsetului, în care se depune măsurătoarea sistemului de
coordonate, poate fi selectat. Pentru aceasta trebuie apăsată tasta de opţiuni [F3] OFFS. N
SEARCH (căutare număr de offset). Numărul registrului de offset care va fi folosit în
decursul măsurării va fi introdus la adresa N în partea de jos a liniei de introducere date,
apoi introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau .
77
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru .
Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei este egală cu
partea din sculă care iese în afară
Dacă lungimea sculei egalează

pe direcţiile X şi Z partea din
sculă care iese în afară (pentru
că de exemplu măsurarea
offsetului sculei a fost făcută cu
un dispozitiv de măsură extern),
originea de lucru (punctul de
zero al originii) trebuie să fie
măsurat întotdeauna. Aceasta
se poate face executând o
tăietură cu o sculă măsurată
anterior, pe direcţiile X şi Z în
piesa de lucru aflată pe arbore,
şi măsurând apoi diametrul şi
lungimea piesei de lucru în locul
unde s-a făcut tăietura şi
introducând dimensiunile în
memorie. Comanda numerică ia
automat în consideraţie partea
din sculă care iese în afară atunci când calculează punctul de zero al originii de lucru, dacă
anterior la aceasta a fost selectat grupul de offset care conţine mărimea sa.
Valoarea offsetului se poate calcula din următoarele ecuaţii:
Mx = x – xc – xo
Mz = z – z c – z o
Unde
- Mx, Mz : valoarea punctului de zero al originii de lucru
- x, z : poziţia de referinţă a suportului sculei în sistemul de coordonate al maşinii (exclusiv
lungimea offsetului)
- xc, zc : offsetul lungimii sculei pe direcţiile X şi Z
- xo, zo : date introduse la coordonate în cursul măsurării, dimensiunea măsurată a piesei de
lucru.
Notă :
Valorile x şi z ale ecuaţiilor de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă s-a apelat
lungimea sculei (Tnnmm). În valorile “x,z” offsetul lungimii apelat, nu este luat în
consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul
comenzii Tnn00, deşi aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.
78
Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei este egală cu
modificarea de coordonată
Dacă lungimile sculei sunt

măsurate astfel încât ele să
conţină şi punctul de zero al
originii de lucru (vezi măsurarea
lungimii sculei) nu mai trebuie
măsurată originea de lucru. O
excepţie de la aceasta este dacă
offsetul terebuie compensat, sau
dacă este folosit un alt sistem de
coordonate al piesei. Aceasta
este necesar pentru cazul în care
lungimea sculei este calculată în
relaţie cu un sistem de
coordonate impus.
Procedura corespunde cu cea
discutată mai sus. Comanda
numerică va calcula mărimea offsetului cu ajutorul ecuaţiilor menţionate mai sus :
Mx = x – xc – xo
Mz = z – z c – z o
Totuşi în acest caz originea noului sistem de coordonate (G53) este modificată în relaţie cu
cea anterioară (G53), după cum se poate vedea în figura de mai sus.
79
7.2.2 Măsurarea offsetului lungimii sculei pe maşină .
7.2.2 Măsurarea offsetului lungimii sculei pe maşină
Lungimea sculei poate fi măsurată

şi pe maşină. Pentru aceasta
trebuie selectată tasta cu
corespondent pe ecran [F4]
T.LENG MEASUR (măsurarea
lungimii sculei) din meniul
OFFSETS.
Selectaţi registrul offsetului
lungimii sculei, în care să fie
stocată lungimea sculei. Pentru a
face aceasta trebuie apăsată tasta
cu corespondent pe ecran [F3]
OFS. N SEARCH (căutare număr
de offset). Numărul registrului de
offset, care urmează să fie folosit
în cursul măsurării, trebuie introdus la adresa N în partea de jos a liniei de introducere date,
apoi introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau .
Sistemul de coordonate, la care se raportează sculele, trebuie să fie selectat după apăsarea
tastei cu corespondent pe ecran [F1] WORK CRD. (sistemul de coordonate al piesei), iar
apoi a tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55, … Sistemul de
coordonate selectat nu este modificat (ca atunci când se execută comanda corespunzătoare
G54, G55, …) ci se ţine cont de el în decursul măsurătorii.
După ce se fac tăierile pe axele X şi Z, se măsoară diametrul X şi lungimea Z a tăieturii
piesei de lucru, iar valorile trebuie specificate în partea de jos a liniei de introducere date la
adresa X şi Z. Introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau
Comanda numerică calculează offsetul lungimii sculei în mod automat luând în consideraţie
poziţia curentă a axei.
80
7.2.2 Măsurarea offsetului lungimii sculei pe maşină
Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru

Dacă anterior nu a avut loc o
măsurare a punctului de zero al
originii de lucru, originea
corespunzătoare sistemului de
coordonate selectat este zero
(Mx = 0, Mz =0). Valorile
coordontei măsurate după tăiere
şi introduse în memorie la
adresele X şi Z sunt : xo , zo .
Comanda numerică calculează
lungimea sculei cu ajutorul
relaţiei discutate pentru
punctului de zero al originii de
lucru. Offsetul lungimii sculei
rezultat conţine punctului de
zero al originii de lucru pe
direcţiile X şi Z , după cum se
poate vedea în figură.
xc = x– xo–Mx
zc = z– zo –Mz
Dacă anterior a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru

După introducerea coordonatelor
lungimea sculei este calculată cu
ajutorul următoarelor ecuaţii :
xc = x– xo–Mx
zc = z– zo –Mz
unde
- xc, zc : offsetul lungimii
calculat de comanda numerică
- x, z : poziţia de referinţă a
suportului sculei în sistemul de
coordonate al maşinii (exclusiv
lungimea offsetului)
- xo, zo : date introduse la
coordonatele X şi Z,
dimensiunea cunoscută a piesei
de lucru
- Mx, Mz : valoarea punctului de
zero al originii de lucru în sistemul de coordonate selectat.
În acest caz lungimea sculei egalează partea din sculă care iese în afară, după cum se vede în
figură.
Notă:Valorile x şi z din ecuaţia de mai sus diferă de poziţia afişată pe afişarea de
poziţie G53, dacă s-a apelat compensarea lungimii sculei (Tnnmm). În valorile “x, z”
offsetul lungimii apelat, nu este luat în consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să
se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii Tnn00, deşi aceasta face doar afişarea de
poziţie mai uşor de înţeles.
81
7.2.3 Măsurarea automată a offsetului lungimii sculei .
7.2.3 Măsurarea automată a offsetului lungimii sculei
Offsetul lungimii sculei poate fi măsurat şi în mod automat, în cazul în care maşina este
prevăzută cu un senzor de offset sculă. Selectaţi ecranul [F4] T LENG MEASUR
(măsurarea lungimii sculei) în ecranul de meniu OFFSETS.
Se trece în modul JOG, apoi se schimbă scula care se măsoară.
Se aduce vârful sculei lângă senzorul de sculă cu ajutorul butoanelor de JOG.
Registrul de offset lungime în care se păstrază mărimea sculei trebuie specificat după ce se
apasă butonul de meniu de opţiuni. Se apasă tasta cu corespondent pe ecran [F3] OFS N
SEARCH (căutare număr de offset). Numărul registrului de offset, care urmează să fie folosit
în cursul măsurării, trebuie introdus la adresa N în linia de introducere date, apoi
introducerea datelor trebuie terminată cu una din tastele sau . În caz că

parametrul 1353 OFFSNL are valoarea 1, cursorul se
va mişca automat la numărul registrului de offset care corespunde cu numărul sculei folosite.
Se apasă tasta cu corespondent pe ecran [F3] AUTO MEAS după ce s-a apăsat butonul
opţiunile meniului.
Se atinge senzorul de sculă prin mişcare axelor cu butoanele de JOG corespunzătoare. În
acest caz viteza de deplasare este întotdeauna valoarea definită la parametrul 8022 G37FD
independentă de starea comutatorului de corecţie. Chiar în poziţia 0% a comutatorului de
corecţie acesta nu are efect, pentru oprire butonul de JOG trebuie să fie eliberat.
Atunci când vârful sculei atinge butonul corespunzător al senzorului de offset sculă, mişcarea
se opreşte şi este posibilă doar mişcare în sens contrar. Comanda numerică calculează în mod
automat offsetul lungimii sculei, în momentul în care s-a presat senzorul.
Senzorul de offset sculă permite
măsurarea în toate cele patru direcţii
(X+, X-, Z+, Z-). Acesta are butoane în
toate cele patru direcţii, poziţia lor
trebuie să fie calibrată şi înscrisă la
parametrii corespunzători. Parametrii
sunt:
8081 CONTACTX+
8082 CONTACTX-
8083 CONTACTZ+
8084 CONTACTZ-
Comanda numerică scade valoarea
parametrului CONTACT corespunzător
din poziţia curentă faţă de punctul de
referinţă şi diferenţa preluată ca offsetul
lungimii sculei la momentul atingerii.
În figură, poziţia butonului Z- al senzorului este raportată la planul universalului. Comanda
numerică calculează lungimea offsetului pe direcţia z cu ajutorul ecuaţiei următoare:
zc = z – CONTACTZ–
unde:
zc = lungimea calculată a offsetului
z = poziţia punctului de bază al suportului sculei faţă de punctul de referinţă
CONTACTZ- = poziţia butonului Z- al senzorului, înregistrată la parametru.
82
7.2.3 Măsurarea automată a offsetului lungimii sculei
Avertisment !
Măsurarea offsetului punctului de zero trebuie executată întotdeauna după folosirea

offsetului automat al lugimii !
83
7.2.4 Calibrarea senzorului de offset a sculei .
7.2.4 Calibrarea senzorului de offset a sculei
Calibrarea senzorului de offset a sculei înseamnă definirea şi înscrierea poziţiilor butoanelor

la parametrii CONTACT. Senzorul poate fi calibrat în două feluri.
Prima posibilitate este ca poziţiile butoanelor senzorului să fie definite într-un sistem de
coordonate impus de utilizator, de exemplu un sistem de coordonate ataşat de universal. În
acest caz valorile offseturilor lungimii sculei conţin offsetul punctului de zero faţă de punctul
de referinţă.
Cealaltă posibilitate este ca poziţiile butoanelor senzorului să fie definite faţă de punctul de
referinţă. În acest caz valorile offseturilor lungimii sculei sunt egale cu partea din sculă care
iese în afară
Avertisment !
Parametrii 8081 CONTACTX+ şi 8082 CONTACTX- trebuie specificaţi întotdeauna ca raze
idependent dacă interpretarea implicită a comenzii numerice este de diametru sau de rază.
Toţi parametrii CONTACT trebuie definiţi în dublul sistemului de ieşire al incrementului,
adică de exemplu în cazul unei maşini în sistemul metric şi INCRSYSTB = 1 este vorba de
µm fără punct zecimal.
Înainte de a începe calibrarea ştergeţi toate offseturile lungimii sculei, offseturile punctelor
de zero ale piesei ca şi toţi parametrii CONTACT.
84
7.2.4 Calibrarea senzorului de offset a sculei
Calibrarea senzorului faţă de sistemul de coordonate al universalului
Figura alăturată prezintă interpretarea

parametrilor CONTACT.
Calibrarea pe direcţia X
Se roteşte o piesă opţională, se părăseşte
piesa pe direcţia Z şi se citeşte poziţia
maşinii pe axa X, indicată cu Xworkp în
figura de mai jos.
Se măsoară diametrul piesei indicat în
figură cu D.
Se execută o măsurătoare automată a
lungimii sculei pe direcţia X-, după cum s-
a discutat în capitolul anterior. Se citeşte
valoarea registrului de offset X indicată în
figură cu X(-) . Se calculează şi se introduce valoarea parametrului CONTACTX- cu
ajutorul următoarei ecuaţii:
CONTACTX- = [X(-) - (Xworkp - D)]/2
În ecuaţia de mai sus afişarea poziţiei X se presupune a fi ca diametru.
Poziţia butonului X+ poate fi definită tot prin această procedură.
Calibrarea pe direcţia Z
Se defineşte poziţia vârfului sculei relativ la universal indicată cu Zchuck în figură.
Se execută o măsurătoare automată a lungimii sculei pe direcţia Z-, după cum s-a discutat în
capitolul anterior. Se citeşte valoarea registrului de offset Z indicată în figură cu Z(-) . Se
calculează şi se introduce valoarea parametrului CONTACTZ- cu ajutorul următoarei
ecuaţii:
CONTACTZ- = Z(-) - Zchuck
În ecuaţia de mai sus afişarea poziţiei X se presupune a fi ca diametru.
Poziţia butonului Z+ poate fi definită tot prin această procedură.
85
7.2.4 Calibrarea senzorului de offset a sculei .
Calibrarea senzorului faţă de punctul de referinţă
Figura alăturată prezintă interpretarea

parametrilor CONTACT.
Să examinăm următorul exemplu.

Se plasează o sculă în suport, cu
partea din sculă care iese în afară
cunoscută. Partea din sculă care iese
în afară este indicată cu XT, ZT în
figura alăturată.
Se execută o măsurătoare automată a
lungimii sculei după cum s-a discutat
în capitolul anterior. Pe figură
corespund direcţiile X-, Z-. Se citesc
valoarile registrului de offset pentru X
şi Z indicate în figură cu X(-), Z(-) .
Se calculează şi se introduc valorile
parametrilor CONTACTZ- cu ajutorul
următoarelor ecuaţii:
CONTACTX- = X(-) – XT
CONTACTZ- = Z(-) - ZT
Procedura poate fi aplicată şi pentru celelalte butoane.
86
8.1 Modul automat
8. Moduri de operare automată

Modurile de operare automată sunt:
Automat
Editare
Introducera manuală a datelor
8.1 Modul Automat
Executarea programului în modul Automat se poate face doar în starea cuplată a maşinii,
adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta
(starea generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Automat poate fi activat prin
apăsarea butonului :
Modul Automat este modul de operare în care se execută programele piesă. Programele piesă
care urmează a fi executate se pot afla fie în memoria comenzii numerice, fie pe un
dispozitiv extern, de exemplu pe un PC.
Locul din care urmează să fie încărcat programul pe care dorim să-l executăm, adică fie
memoria fie un dispozitiv extern, se poate stabili după selectarea ecranului DIRECTORY.
După apăsarea tastei de opţiunile meniului trebuie selectat meniul RUN.
După aceea procedura corespunde cu cea descrisă în capitolul Opţiunile directorului de

programe.
Dacă programul este executat

din memorie, eticheta MEM se
poate vedea în primul câmp al
liniei de stare (prima stare a
modului de operare), iar în cazul
unui dispozitiv extern se
afişează eticheta DNC. Numărul
programului selectat pentru
executarea automată apare la
sfârşitul liniei care conţine
numele suprafeţei de afişare
generală curente.
8.1.1 Executarea programului din DNC
Conectarea cu DNC-ul se realizează prin interfaţa serială RS-232C. Aveţi grijă să setaţi
aceleaşi valori ale parametrilor (rata baud, număr de biţi de stop, etc.) atât la transmiţător cât
şi la receptor. Se pot face două tipuri de conectări DNC. Conectarea simplă este realizată
între comanda numerică şi dispozitivul extern prin selectarea opţiunii DNC din meniul RUN.
87
8.1 Modul automat .
Conectarea nu are protocol, datele pot fi transmise prin orice driver de port serial.
În cazul selectării opţiunii DNC NCT este necesară executarea programului dnc-plus.exe
(produs de NCT Kft) la locul de unde se transmite. Programul dnc-plus.exe poate fi rulat pe
un calculator IBM sau compatibil. Programul asigură conectarea între transmiţător şi
receptor cu protocol. Avantajul său faţă de conexiunea simplă DNC este că acesta calculează
suma de control a fiecărui bloc de program şi o trimite la comanda numerică. Dacă
receptorul detectează o eroare, cere repetarea şi transmiţătorul trimite blocul din nou.
Această procedură decurge automat, astfel că nu este alertat operatorul. Spre deosebire de
conectarea simplă DNC această metodă face transferul foarte sigur, posibilitatea de greşeală
(de exemplu comanda numerică recepţionează o comandă falsă datorată unei erori pe canalul
de transmisie date) este minim.
Programul transmis în DNC trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- în programul principal nu se poate folosi o comandă de salt (de exemplu salt în
programul care este transmis din dispozitivul extern), cum ar fi GOTO sau
M99 Pnnnn,
- apelarea de subprograme sau de macro-programe e posibilă cu restricţia că
subprogramul sau macro-programul trebuie să fie stocat în memorie, deci nu poate fi
pe dispozitivul extern.
Start - Stop prelucrare
Prelucrarea se porneşte cu butonul START şi se opreşte cu butonul STOP. Dacă nu este

selectat un program pentru execuţie în modul automat, şi comanda numerică nu este în starea
DNC, se va afişa mesajul de eroare
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent)
atunci când se porneşte modul automat.
88
8.2 Modul editare
8.2 Modul editare
În caz că nu există program PLC, sau în cazul în care programul PLC ori aria parametrilor
sunt eronate, modul editare este activat în mod automat la punerea sub tensiune.
Modul editare este indicat prin eticheta EDIT afişată în câmpul cel mai din stânga al liniei de
stare. Următoarele opţiuni se pot executa numai în modul editare:
- editarea, ca şi încărcare sau salvarea prin intrarea serială a ariei parametrilor,
- încărcarea programului PLC în comanda numerică,
- editarea programelor selectate pentru execuţie în mod automat şi întrerupte în timpul
execuţiei, precum şi editarea subprogramelor şi a macro-urilor apelate din programul
principal, cu condiţia ca acestea să fie în procesare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul editare poate fi activat prin
apăsarea butonului : .
Editarea programelor aflate în operare automată
Programele (programele
principale şi subprogramele)
aflate în execuţie automată sunt
indicate cu semnul exclamării !
aflat în faţa numelui lor pe
ecranul DIRECTORY. Aceste
programe pot fi editate cu
următoarele restricţii.
Dacă modul automat este
întrerupt pe timpul execuţiei, se
face comutarea în modul editare
şi este afişat ecranul EDIT,
comanda numerică afişând
întotdeauna programul curent
întrerupt, indiferent de
programul selectat în lista directorului (care indică editarea în fundal). Editarea se poate face
începând cu blocul următor blocului de program întrerupt. Comanda numerică nu permite
editarea blocului întrerupt şi a blocului anterior. Dacă se selectează editarea unui astfel de
bloc cu ajutorul cursorului, în cel de al şaptelea câmp de stare apar două săgeţi îndreptate una
spre alta -><- indicînd faptul că blocul nu poate fi editat.
Aceeaşi situaţie apare şi dacă este întreruptă execuţia unui subprogram sau a unui macro. În
acest caz subprogramul sau macro-ul poate fi modificat prin deschiderea modului de editare
cu restricţiile de mai sus.
89
8.3 Modul introducere manuală a datelor .
8.3 Modul introducere manuală a datelor
Executarea programului în modul introducere manuală a datelor se poate face doar în

starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în
câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Automat poate fi activat prin
apăsarea butonului :
În modul introducere manuală

a datelor pot fi executate toate
programele piesă aflate în
memoria comenzii numerice care
nu sunt selectate pentru
executarea automată. Programul
care urmează să fie executat
poate fi selectat după afişarea
ecranului DIRECTORY. După
apăsarea tastei opţiunile
meniului trebuie selectat meniul
de opţiuni RUN. Apoi procesul
corespunde celui care a fost
discutat la capitolul “Opţiuni ale
directorului de programe”. La
deschiderea modului de operare apare eticheta MDI în câmpul cel mai din stânga al liniei de
stare. Programul se porneşte cu ajutorul butonului START, în timp ce cu butonul STOP se
poate opri execuţia programului. Prin apăsarea butonului START se afişează mesajul
dacă nu e selectat un program pentru execuţie în modul introducere manuală a datelor.
Diferenţe între modurile Automat şi Introducere manuală a datelor
- În modul introducere manuală a datelor se pot executa doar programele din memorie,
deci în acest caz transferul DNC nu este posibil !
- În modul introducere manuală a datelor,programul nu poate fi continuat din punctul de
întrerupere (contrar modului automat). Aceasta înseamnă că programul este executat
întotdeauna de la început atunci când este activat modul de operare.
- În programul selectat pentru modul introducere manuală a datelor nu se pot căuta
numere de bloc.
Printre altele, modul introducere manuală a datelor poate fi folosit pentru simplificarea
intervenţiilor apărute frecvent pe durata prelucrării. În acest caz nu este nevoie să introducem
unul sau mai multe blocuri prin intermediul introducerii de bloc singular, ci e suficientă
scrierea unui program. Comutarea de la modul automat la introducere manuală a datelor şi
pornirea procesului prin întreruperea modului automat se poate face oricând. De exemplu în
cazul ruperii sculei, se poate porni în modul introducere manuală a datelor
un program care opreşte arborele şi agentul de răcire, scoate scula şi o deplasează într-o
poziţie în care intervenţia este mai uşoară. Un alt mod de folosire este atunci când este
90
8.3 Modul introducere manuală a datelor
necesară verificarea unei dimensiuni în timpul prelucrării, modul automat se poate întrerupe
şi se poate porni ciclul de măsurare în modul introducere manuală a datelor.
După ce procesul de care am avut nevoie s-a încheia, se revine la modul automat şi se
continuă prelucrarea.
În modul introducere manuală a datelor, pe timpul execuţiei programului, operaţiile

următoarelor funcţii corespund cu cele ale modului automat:
- Execuţia blocului singular
- STOP condiţionat
- bloc condiţionat
- Dry run
- Posibilităţi de blocare.
91
9 Comutatoare de corecţie .
9 Comutatoare de corecţie
Comanda numerică poate opera cu trei comutatoare de corecţie:

- mărime avans de lucru,
- avans rapid, şi
- viteza de rotaţie arbore.
9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru
Comutatorul de corecţie mărime avans are 16 poziţii. Comutatorul de

corecţie mărime avans determină cu ce procent din valoarea avansului
programat (F) să se deplaseze axele. Figura alăturată prezintă
corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător
acelei poziţii. Poziţia 0% opreşte atât mişcarea de avans de lucru cât şi
mişcarea de avans rapid.
În configuraţia de bază comutatorul de corecţie mărime avans se poate

selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului),
POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta
opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel
procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran
F-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran F+).
Panoul NCT este prevăzut cu un comutator

rotativ cu 16 poziţii. În acest caz se poate folosi
acest comutator în locul procedurii de ajustare a
corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran
descrisă mai sus.
Poziţia comutatorului de corecţie mărime avans

este interpretată în modul JOG pe baza parametrilor. Dacă valoarea
parametrului 1372 JOGFEED este 0, viteza de JOG este valoarea
modală F. Dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 1,
comanda numerică înregistrează viteza fixată în tabel pe baza poziţiei
comutatorului de corecţie mărime avans. (Vezi tabelul de la modul JOG.)
În următoarele cazuri comutatorul de corecţie mărime avans nu are efect:

- G63, adică corecţia anulată,
- la valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi
- pe durata tăierii filetului G33,G34,G76,G78 şi a ciclurilor de tapping G84.1, G84.
În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia

comutatorului.
92
9 Comutatoare de corecţie
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid
Comutatorul de corecţie mărime avans rapid determină cu câte

procente din valoarea avansului rapid definit în parametru, se vor
mişca axele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia
comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii.
F0 este un procentaj fixat la parametrul 1024 RAPOVER. Practic

valoarea sa este de 10% sau mai puţin.
Dacă valoarea parametrului 1024 RAPOVER este zero, valorile

corecţiei mărimii avansului rapid (funcţie de programul PLC) sunt aceleaşi cu cele discutate
anterior la corecţia mărimii avansului de lucru în gama 0, 1, 2, 5, 10, 20, …, 100%. În
privinţa detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii.
Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru pe poziţia 0% opreşte şi mişcarea de avans

rapid, aşa că nu este necesară poziţia de 0% pe comutatorul de corecţie mărime avans
rapid.
În configuraţia de bază comutatorul de corecţie mărime avans rapid se poate selecta pe

ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK
(verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %.
În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R-), sau
creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R+).
Dacă maşina este echipată cu panou NCT, valoarea de corecţie

a mărimii avansului rapid se poate selecta cu cele patru
butoane opţionale.
Notă:
Comanda numerică ia în consideraţie şi valoarea 0% de la comutatorul de corecţie mărime
avans de lucru. În privinţa detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii .
9.2 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore
Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore are 11 poziţii.

Comutatorul determină cu câte procente din valoarea vitezei de rotaţie
arbore programată (S) se va roti arborele. Figura alăturată prezintă
corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător
acelei poziţii.
În configuraţia de bază comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore

se poate selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se
apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În
acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu corespondent
pe ecran S-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran
S+).
93
9 Comutatoare de corecţie .
Panoul NCT este prevăzut cu trei butoane pentru corecţia vitezei de rotaţie arbore. În acest
caz în locul procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran descrisă
mai sus, se pot folosi aceste trei butoane.
Cu butonul viteza este scăzută, iar cu butonul viteza este crescută. Apăsând
butonul comanda numerică revine la 100% din valoarea programată.
Pe durata tăierii filetului G33, G34, G76, G78 şi a ciclurilor de tapping G84.1, G84
comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore nu are efect. În aceste cazuri comanda
numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia comutatorului.
94
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului

Pornirea execuţiei programului se face cu butonul de START
Execuţia programului se poate opri prin intermediul următoarelor funcţii şi taste:
- cu butonul de STOP ,
- cu tasta RESET ,
- la sfârşitul executării blocului în modul bloc singular ,

- după executarea comenzii de oprire programată M00,
- ca efect al comenzii de oprire condiţionată M01, dacă comutatorul de stop este
apăsat,
- după executarea comenzilor de sfârşit de program M02, M30.
10.1 Pornirea execuţiei programului
În cazurile următoare execuţia programului este pornită prin apăsarea
butonului START :
- în modurile JOG, JOG incremental sau avans cu roata de mână, după ce a fost introdus şi
terminat un bloc singular,
- în modul automat, dacă programul este selectat pentru execuţie din memorie sau DNC,
- în modul de introducere manuală a datelor, dacă programul este selectat pentru execuţie.
Mesajul de eroare
este afişat dacă se apasă butonul START şi nu este selectat un program pentru execuţie.
Starea de START este indicată de eticheta STRT în cel de al treilea câmp al liniei de stare.
10.2 Oprire avans
Pe durata execuţiei programului prin apăsarea butonului STOP ,starea START este
anulată. Axele frânează şi se opresc. Execuţia funcţiilor (M, S, T, B) în blocul dat este
continuată până la sfârşitul blocului. Starea de STOP este indicată de eticheta STOP în cel
de al treilea câmp al liniei de stare.
În cazurile următoare butonul STOP nu are efect:
- G63, adică starea de inhibare corecţie,
- valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi
- pe durata tăierii filetului G33, G34, G76, G78 şi a ciclurilor de tapping G84.1, G84
10.2 RESET
Dacă se apasă tasta de reset în timpul execuţiei programului, se anulează stările

START şi STOP. Axele frânează şi se opresc chiar dacă comanda numerică execută operaţii
la care folosirea comutatorului de corecţie avans de lucru şi a butonului de STOP nu au efect
(de exemplu : G33, G34, G76, G78, G84.1, G84).
95
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului .
În acelaşi timp anumite mesaje generale sunt de asemeni şterse din câmpul de mesaje al liniei
de stare.
Programul PLC (în general) opreşte rotirea arborelui şi suspendă operaţiile aflate în execuţie.
Pe lângă acestea, tasta RESET are şi alte efecte, în alte moduri.
În operare automată în cazul în care nu este încă starea INTD: Dacă se apasă tasta
RESET în operarea automată şi nu este încă starea INTD (întrerupere), se afişează eticheta
INTD în cel de al treilea câmp al liniei de stare. Aceasta înseamnă că operarea automată este
întreruptă. După aceea ,executarea programului poate fi reluată de la blocul care a fost
întrerupt.
În modul de introducere manuală a datelor: Dacă se apasă tasta RESET în modul de

introducere manuală a datelor, executarea programului este întreruptă şi nu poate fi reluată
de la punctul la care a fost întreruptă, ci doar de la început.
În cazul executării unui bloc singular : Dacă se apasă tasta RESET pe parcursul executării
unui bloc singular, blocul este şters din buffer. Dacă e nevoie ca acelaşi bloc să fie executat
din nou, introducera blocului singular trebuie făcută din nou.
În cazul în care în modul automat este activă starea INTD şi nu este afişat nici un mesaj în
linia de mesaje generale, dacă se apasă tasta RESET, starea INTD este anulată şi execuţia
programului trece la primul bloc al programului selectat pentru executarea automată, adică
prin apăsarea butonului START prelucrarea porneşte de la început. Starea INTD este ştearsă
şi comanda numerică înregistrează stările implicite fixate la parametri.
10.4 Oprire programată: M00
Atunci când pe durata execuţiei programului se ajunge la un bloc care conţine codul M00, se
execută blocul apoi se trece în starea STOP şi maşina se opreşte. Prelucrarea se poate relua
apăsând butonul START

.
10.5 Oprire condiţionată
Starea de oprire condiţionată se

poate selecta dintr-unul din
ecranele OPERATOR‘S
POSITION (poziţie) sau
CHECK (verificare). După ce se
apasă tasta opţiunile meniului
trebuie selectat meniul

STATE [F5], apoi
trebuie să fie apăsat comutatorul
COND. STOP (oprire
condiţionată).
96
Dacă este folosit panoul NCT,se selectează butonul .
Atunci când se ajunge la codul M01 în timpul execuţiei, blocul care conţine codul M01 se
execută şi dacă comutatorul COND. STOP este apăsat, se trece în starea STOP
şi maşina se opreşte.
Cu butonul START se continuă prelucrarea. Dacă butonul COND. STOP

nu e apăsat nu se întâmplă nimic.
10.6 Sfârşit de program: M02, M30
Codurile M02 şi M30 indică sfârşitul programului principal. Prin folosirea lor se opreşte
prelucrarea şi se anulează starea START. În cursul execuţiei programului din memorie,
listingul programului revine la primul bloc al programului principal, de unde se poate relua
prelucrarea de la început cu ajutorul butonului START .
Chiar dacă codul de sfârşit de program nu este introdus la sfârşitul programului principal, cu
simbolul % activ,procesul de mai sus este executat, cu excepţia opţiunilor PLC ale codurilor
M02, M30, ca de exemplu oprire arbore şi răcire, care nu sunt executate.
97
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului

11.1 Salt de bloc condiţionat
Dacă la începutul unui bloc este

programat salt de bloc
condiţionat /n (n semnifică
numărul comutatorului de bloc
condiţionat) atunci :
- dacă comutatorul n este
validat, se sare peste bloc,
- dacă comutatorul n este
invalidat, se execută blocul.
Comutatorul de bloc condiţionat

No. 1 poate fi accesat în
ecranele OPERATOR‘S
POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului
trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsat comutatorul COND. BLOCK
(bloc condiţionat).
Comanda numerică poate lucra cu încă 8 comutatoare de bloc (în total 9). Aceste
comutatoare pot fi folosite opţional.
11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid
Dacă axele se mişcă în timpul execuţiei programului şi se apasă butonul JOG de avans rapid
, comanda numerică creşte viteza de avans, iar dacă apoi se eliberează butonul JOG
de avans rapid, se revine la avansul programat.
Mărimea acceleraţiei este determinată de valoarea fixată la parametrul 1371 FMULT.

Valoarea programată este multiplicată cu numărul introdus la parametru, şi rezultatul este
considerat valoare de avans. Dacă valoarea parametrului este 1,avansul rămâne neschimbat
atunci când se apasă butonul de avans rapid, dacă valoarea este de exemplu 2,avansul se
dublează.
98
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului
11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată
Operarea cu roata de mână poate

fi pornită în paralel cu operarea
automată. În acest caz, în
câmpul cel mai din stânga al
liniei de stare se poate vedea
eticheta MEM sau DNC care
indică operarea automată,
funcţie de unde se află
programul aflat în execuţie. În
acelaşi timp în al doilea câmp al
liniei de stare apare eticheta
HNDL, care indică operarea cu
roata de mână. Cu ajutorul roţii
de mână o mişcare poate fi
suprapusă la mişcarea definită în
program. Traiectoria sculei care se obţine astfel va diferi de cea definită în program.
Regulile de operare sunt după cum urmează:

- Regulile de selectare a axei şi a incrementului corespund celor discutate la modul avans cu
roata de mână.
- Viteza de intervenţie care vine de la roata de mână se adună algebric la viteza care rezultă
din interpolare, totuşi viteza realizată nu poate fi mai mare decât viteza de avans maxim
permisă, care este înregistrată la axa dată.
Dacă de exemplu viteza de avans maximă este 2000 mm/min şi axa selectată este mişcată în
direcţia + cu 400 mm/min, viteza care vine de la roata de mână poate fi 1600 mm/min în
direcţia +, sau 2400 mm/ min în direcţia -.
Dacă viteza realizată este peste viteza maximă permisă, comanda numerică nu mai ia în
consideraţie pulsurile de la roata de mână.
- Mişcarea se execută chiar şi în starea de corecţie avans 0%.
- Ca efect al intervenţiei cu roata de mână se poate inversa direcţia.
- Mişcarea nu se execută în cazurile următoare:
- Starea G00, sau alte stări de mişcare cu avans rapid, de exemplu fraza de poziţionare a
ciclului fix, G28, G53, etc. chiar dacă nu este programată vreo comandă de mişcare pe
axa respectivă.
- Starea de STOP.
99
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .
Efectul intervenţiei asupra sistemului de coordonate
- Pulsurile roţii de mână sunt de

asemeni adăugate la offsetul
axei corespunzătoare în
registrele de offset ale punctului
de zero comun. Astfel sunt
modificate toate originile de
lucru şi sistemele de coordonate
locale.
- În mod natural aceasta nu
influenţează sistemul de
coordonate al maşinii. În cazul
G53 sau G28 axa se mişcă
întotdeauna la poziţia
corespunzătoare.
- Cota introdusă cu roata de mână nu se poate vedea pe afişajul care arată poziţia curentă în
acord cu cele discutate mai sus.
Dacă unul din offseturile punctelor de zero de lucru comune este altul decât zero se afişează
un semn al exclamării ! în câmpul al şaptelea al liniei de stare.
100
12 Corectarea programului piesă

Următoarele funcţii ajută la testarea şi corectarea programelor piesă:
- executarea blocului singular,
- dry run
- posibilităţile de blocare şi
- rularea de test.
Aceste funcţii nu sunt moduri de operare, ci condiţii care influenţează execuţia programului
în mod automat.
12.1 Executarea blocului

singular
Executarea blocului singular se

poate selecta în ecranele
OPERATOR‘S PANEL (panoul
(poziţie) sau CHECK
(verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului trebuie
selectat meniul STATE [F5],
apoi trebuie să fie apăsată tasta
cu corespondent pe ecran
SINGLE BLOCK (bloc
singular) .Dacă este folosit
panoul NCT,se selectează
butonul .
Executarea blocului singular se poate face în modul automat sau în modul introducere
manuală a datelor. Comanda numerică se opreşte (starea STOP) după executarea fiecărui
bloc.
O excepţie la aceasta este când blocurile de tăiere filet G33 se succed sau s-a programat
suprimarea executării blocului singular prin introducerea valorii #3003=1. Prelucrarea se
continuă cu butonul START .
12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare)
Comutatorul DRY RUN se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul

operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile
meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu
corespondent pe ecran DRY RUN.
Dacă este folosit panoul NCT.se selectează butonul .
Atunci când butonul este activat,toate avansurile se mişcă cu viteză mare, fixată în parametri.
Se execută fiecare mişcare la valoarea avansului interpretată în dimensiune pe minut,
101
12 Corectarea programului piesă .
independent dacă este programată starea G94 sau G95.
În general butonul DRY RUN poate fi activat doar într-unul din modurile manuale
cu condiţia ca axele să fie oprite. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru
material informativ.
12.3 Funcţia de blocare

maşină
Comutatorul MACHINE LOCK

(blocare maşină) se poate
selecta în ecranele
OPERATOR‘S PANEL (panoul
(poziţie) sau CHECK
(verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului
trebuie selectat meniul STATE

[F5], apoi trebuie să fie apăsată
tasta cu corespondent pe ecran
MACHINE LOCK (blocare maşină).
Dacă este folosit panoul NCT,se selectează butonul . Starea de maşină blocată este
indicată de eticheta LOCK în câmpul opt al liniei de stare (stare generală NC).
Dacă este activat comutatorul, atunci:
- interpolatorul nu dă nici o comandă buclei de control a poziţiei pentru fiecare axă, şi
- nu se execută nici o funcţie de către PLC.
Funcţiile blocare maşină şi DRY RUN pot fi combinate, adică se pot activa amândouă în
acelaşi timp. Ecranele POSITION (poziţie) şi GRAPHIC POSITION (poziţie grafică)
prezintă traiectoria deja desenată. Dacă comutatorul DRY RUN este activat, viteza e mare,
dacă nu e activat, viteza este avansul programat.
Dacă comutatorul blocare maşină este dezactivat, poziţiile momentane ale axelor se pot
vedea din nou pe ecranul POSITION (poziţie).
Notă:
În general butonul MACHINE LOCK poate fi activat doar într-unul din modurile
manuale, cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă
constructorului maşinii pentru material informativ.
12.4 Alte posibilităţi de blocare
Alte posibilităţi de blocare pot fi la dispoziţie în mod opţional. Acestea sunt:
Blocare funcţie
102
Aceasta înseamnă că nu se execută nici o funcţie trimisă la PLC (M, S, T, B, etc. ).
Dacă este folosit panoul NC, se selectează butonul .
Blocare axă
Axele pot fi blocate separat. În acest caz doar axa (axele) blocată (blocate) nu se mişcă, pe
când celelalte se pot mişca.
Diferitele funcţii şi posibilităţi de blocare a axelor se pot combina în mod opţional. O axă, de
exemplu axa Z şi funcţiile se pot bloca simultan.
Notă:
Pentru informaţii suplimentare despre diferitele posibilităţi de blocare adresaţi-vă
constructorului maşinii.
12.5 Rularea de test
Tasta cu corespondent pe ecran TEST se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL

(panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie
apăsată tasta cu corespondent pe ecran TEST.

Starea de test este indicată de eticheta TEST în câmpul opt al liniei de stare.
Dacă tasta este activată, atunci:

- interpolatorul nu dă nici o comandă de mişcare buclei de control a poziţiei pentru fiecare
axă, şi
- nu se execută nici o funcţie de către PLC.
Starea TEST se poate aplica
pentru testarea sintactică şi
grafică a programelor. Execuţia
programului (interpolarea) este
mult mai rapidă şi mult mai
amănunţită în detalii grafice
decât este în cazul activării
simultane a stărilor MACH.
LOCK şi DRY RUN. Afişarea
de poziţie şi afişarea poziţiei
grafice arată traiectoria executa-
tă.
Dacă butonul TEST nu
este activat, atunci pe afişarea de

poziţie a comenzii numerice se pot vedea poziţiile curente ale axei.
103
12 Corectarea programului piesă .
Notă:
În general butonul TEST poate fi activat doar într-unul din modurile manuale, cu
condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii
pentru material informativ.
104
13 Întreruperea şi repornirea operării automate
13 Întreruperea şi repornirea operării automate

În multe cazuri este nevoie ca operarea automată să fie întreruptă şi apoi să fie continuată
mai târziu. Astfel de cazuri sunt de exemplu când:
- trebuie corectate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de module
de program sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea,
- pe timpul prelucrării e necesară corectarea programului, de exemplu din cauza unei erori
sintactice,
- în cazul ruperii unei scule, scula ruptă trebuie retrasă şi înlocuită, apoi prelucrarea trebuie
continuată cu o sculă nouă şi – dacă e necesar – cu valori noi pentru corecţii,
- în anumite faze de prelucrare rezultatul trebuie examinat, verificat, apoi continuată
prelucrarea,
- dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o piesă de strângere a piesei de
prelucrat se află pe traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea,
- dacă lucrul trebuie întrerupt, de exemplu în cazul căderii reţelei de alimentare cu energie
electrică, şi apoi continuat de la punctul de întrerupere,
Cazurile prezentate mai sus cer diferite tipuri de intervenţie din partea operatorului. Astfel de
probleme trebuie să fie rezolvate cu ajutorul facilităţilor comenzii numerice discutate în
continuare.
13.1 Întreruperea operării automate
În cursul operării automate starea de întrerupere poate fi cauzată de următoarele intervenţii:

- apariţia stării de stop urgenţă, de exemplu prin apăsarea butonului STOP URGENŢĂ,
- ca efect al tastei RESET sau
- schimbarea modului de operare.

Starea de întrerupere este indicată de eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei de
stare. În starea de întrerupere se pot face multe intervenţii manuale asupra comenzii
numerice, care pot fi înregistrate sau anulate la repornire.
13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale
Operarea automată poate fi repornită în trei feluri din starea ITND:

- necondiţionat,
- prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART (repornire bloc) sau
- prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc)
Diferenţa dintre cele trei metode de repornire este că în timp ce în primul caz,dacă a fost
făcută o mişcare din punctul de întrerupere, se trece la poziţia de sfârşit de bloc, în cazul al
doilea se trece la poziţia de început a blocului întrerupt şi se execută din nou întregul bloc, şi
în al treilea caz se trece înapoi la poziţia de întrerupere şi se continuă prelucrarea de acolo.
În starea de întrerupere (INTD) a operării automat,informaţiile modale se modifică prin

introducerea unui bloc singular sau rularea programului selectat pentru modul introducere
105
13 Întreruperea şi repornirea operării automate .
manuală a datelor. Aşadar dacă prelucrarea se porneşte în starea INTD a modului automat şi
este apăsat butonul START, comanda numerică înregistrează starea STOP şi se afişează
mesajul
RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (restaurare funcţii modale ?Y=da)
Dacă se apasă tasta <SHIFT> , se afişeză întrebarea:
RESTORE MODAL FUNCTIONS? N (restaurare funcţii modale ?N=nu)
Se poate trece de la un mesaj la altul prin apăsarea tastei <SHIFT> . Dacă se apasă
butonul START , în concordanţă cu mesajul (Y =da), (N =nu) se restaurează sau nu
starea de dinainte de suspendare. Mesajul este anulat cu ajutorul tastei RESET şi

starea INTD rămâne.
Informaţia modală declară din nou sau nu declară din nou:

- codurile G modale,
- valoarea F,
- codul de compensare: T__nn,
- parametrii modali ai ciclurilor fixe (nivel de pornire, nivel R, etc.).
După ce repornirea s-a făcut din starea INTD, sunt luate în consideraţie valorile modificate
ale zeroul punctului de origine şi a compensării sculei.
106
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate
Dacă operarea automată este pornită din starea de întrerupere (INTD) necondiţionat, după
START se trece la poziţia de sfârşit a blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de

acolo.
Aplicaţiile tipice ale funcţiei sunt:
- când trebuie anulate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de
module de program sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea,
- cănd pe durata prelucrării, parametrii de tăiere trebuiesc corectaţi, de exemplu dacă viteza
de rotaţie a arborelui (S) sau avansul (F) trebuie reînscrise prin intermediul introducerii de
date manual, şi apoi continuată prelucrarea,
- în cazuri mai simple când poziţia finală sau valoarea măsurată trebuie modificată fără să se
corecteze programul piesă,
- dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o piesă de strângere a piesei de
prelucrat se află pe traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea.
Întreruperea blocurilor singulare
Cazul 1 : în starea G40,întreruperea interpolării liniare paralelă cu o axă

Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe:
Programul nr.1 Programul nr.2
… …
N60 G90 G0 X20 Z0 N60 G90 G0 X20 Z0
N70 X120 N70 G91 X100
N80 Z-30 N80 Z-30
… …
Programele nr 1 şi 2 au aceeaşi traiectorie pentru

sculă, însă specificarea datei pentru primul este
absolută, iar pentru al doilea incrementală.
Întreruperea survine în blocul N70. În poziţia X=60,
Z=0 mişcarea este oprită, modul automat este
întrerupt şi axele sunt aduse în poziţia X=80, Z=20
prin intermediul operării manuale. Dacă după aceea
se revine la modul automat şi se apasă butonul
START, mişcarea programată în blocul N70 este
terminată. Axa X se mişcă la poziţia programată
X=120, indiferent dacă traiectoria sculei a fost scrisă
cu ajutorul specificării de dată absolută (programul
nr.1) sau al specificării de dată incrementale (programul nr.2). Axa Z nu se mişcă în blocul
N70, ea revine la traiectoria programată original doar în blocul N80, unde este programată
mişcarea pe Z. În cazul în care nu se fac referiri la axa Z în mai multe blocuri consecutive, ea
se întoarce la traiectoria programată în blocul în care se face referire la adresa Z.
Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de
start a blocului N70, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul
START.
107
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate .
Cazul 2: în starea G40, întreruperea interpolării liniare oblice

… …
N40 G90 G0 X20 Z-10 N40 G90 G0 X20 Z-10
N50 X80 Z-60 N50 G91 X60 Z-50
N60 Z-85 N60 Z-25
… …
Programele nr 1 şi 2 au aceeaşi
traiectorie pentru sculă, însă
specificarea datei pentru primul este
absolută, iar pentru al doilea
incrementală. Întreruperea survine în
blocul N50. În poziţia X=44, Z=30
mişcarea este oprită, modul automat
este întrerupt şi axele sunt aduse în
poziţia X=110, Z=30 prin intermediul
operării manuale. Dacă după aceea se
revine la modul automat şi se apasă
butonul START, mişcarea
programată în blocul N50 este terminată. Axele X şi Z se mişcă oblic chiar din starea
momentană până în poziţia programată X=80, Z=60, indiferent dacă traiectoria sculei a fost
scrisă cu ajutorul specificării de dată absolută (programul nr.1) sau al specificării de dată
incrementale (programul nr.2).
Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de
start a blocului N50, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul
START.
Întreruperea ciclurilor fixe
Să examinăm următorul ciclu:

…
G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200
…
Ciclul fix este interpretat în vederea întreruperii ca fiind compus din trei blocuri parţiale:
- primul bloc parţial: Poziţionarea în planul selectat. Se face referire la acest bloc în vederea
întreruperii acolo unde doar una sau două coordonate (în exemplu X şi Y) au fost
programate: G0 X100 Y70
- al doilea bloc parţial: Poziţionare în punctul R. Se face referire la acest bloc în vederea
întreruperii unei poziţionări de-a lungul axei. În exemplu se mişcă axa Z la valoarea
specificată la adresa R: G0 Z2
- al treilea bloc parţial: Executarea găurii şi retragerea în poziţia iniţială (G98) sau în punctul
R (G99). În acest caz poziţia finală a blocului parţial este poziţia iniţială sau punctul R.
La sfârşitul tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc
singular.
Cazul 3: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării în planul selectat
108
Dacă în blocul exemplu de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia
X=100, Y=70, şi apoi se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi
apăsarea butonului START, se execută mişcarea ca în cazul al doilea, adică axele se
deplasează în poziţia X100 Y70.
Dacă în planul selectat adresa uneia din axe nu a fost programată (de exemplu Y) şi s-a făcut
mişcare şi în această direcţie, sau în direcţia Z, mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul
1, adică axele nu se vor mişca nici pe Y nici pe Z după apăsarea butonului START.
Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării la nivelul R

Dacă în exemplul de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării pe coordonată în
direcţia Z la R=2, şi se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi
apăsarea butonului START, axa se deplasează la poziţie în direcţia Z la R=2, ca şi în cazul 1.
Dacă în cursul operării manuale s-au făcut mişcări şi în planul X,Y , după revenirea la modul
automat şi apăsarea butonului START nu se execută întoarcere în direcţia X,Y. Astfel
coordonata X,Y a găurii se poate modifica de către operator cu ajutorul intervenţiei manuale
chiar pe durata prelucrării.
Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul prelucrării unei găuri

Dacă un ciclu fix a fost întrerupt în cursul
prelucrării unei găuri, la repornirea prin
apăsarea butonului START scula se va
deplasa la nivelul iniţial în starea G98 sau
la nivelul R în starea G99. În continuare se
va continua prelucrarea prin executarea
blocului următor. Dacă în cursul ciclului a
fost programată şi o numărare a repetărilor,
şi întreruperea prelucrării nu s-a făcut la
ultima gaură, după revenirea la nivelul
iniţial sau la nivelul R se continuă
prelucrarea prin poziţionarea deasupra
găurii următoare.
Luând în considerare cele discutate mai sus
sunt două moduri de a întrerupe prelucra-
rea găurilor. Dacă în cursul retragerii
operatorul observă că, de exemplu, în cazul
unei găuri străpunse, lungimea programată
a găurii este prea scurtă, apasă STOP, şi se
deschide oricare din modurile manuale şi
operaţia se execută cu operarea manuală.
După revenirea la operarea automată şi
apăsarea butonului de START se va retrage
scula şi se continuă prelucrarea.
Dacă operatorul opreşte găurirea chiar
înainte de a se atinge fundul găurii şi
retrage scula în modul manual, şi apoi
revine la operarea automată, după apăsarea
butonului de START scula se
109
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ .
mişcă fie la nivelul iniţial, fie la nivelul R şi se continuă prelucrarea din acest punct. Prin
intermediul acestei intervenţii se poate corecta adâncimea găurii.
Întreruperea prelucrării în modul Offset
Cazurile următoare se referă la axele din planul selectat atunci când este activ modul offset.
Pentru întreruperea mişcării axelor în afara planului selectat vezi cazurile de întrerupere în
starea G40.
Cazul 6: în starea G41 sau G42,întreruperea interpolării liniare paralelă cu axa
G41 G18 G90 G1… G41 G18 G91 G1…
… …
N80 X40 N80 X45
N90 Z-30 N90 Z-20
… …
Ambele programe sunt pentru aceeaşi
traiectorie a sculei, însă specificarea datei
pentru primul este absolută, iar pentru al
doilea incrementală. Dacă prelucrarea se
întrerupe în poziţia X=20, Z=-10, modul
automat este întrerupt şi se foloseşte
operarea manuală, apoi după revenirea la
modul automat se apasă butonul START,
ambele axe vor lua parte la mişcarea de
urmărire a conturului către poziţia finală
programată, după cum se vede în figură,
independent dacă traiectoria sculei a fost
programată prin folosirea specificării absolute a datei sau a specificării incrementale a datei.
Dacă în exemplul de mai sus încă o altă axă este mişcată cu ajutorul operării manuale, după
ce se apasă butonul START, pe acea axă nu se va face nici o mişcare, după cum s-a discutat
la cazul 1. Dacă în modul bloc singular executarea automată se întrerupe în starea STOP la
începutul blocului N80, după revenire şi START, traiectoria sculei este recalculată după cum
s-a discutat mai sus. Dacă în acelaşi timp valoarea razei sculei s-a schimbat, se continuă
tăierea luând în consideraţie noul offset.
Cazul 7: în starea G41 sau G42,întreruperea interpolării liniare oblice

Dacă în timpul urmăririi conturului,operarea automată este întreruptă în decursul interpolării
liniare oblice, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, traiectoria
sculei este recalculată după cum s-a discutat la cazul 6.
Cazul 8: în starea G41 sau G42,întreruperea interpolării circulare

Dacă operarea automată este întreruptă în modul offset în decursul interpolării circulare,
după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, scula se va apropia de
poziţia finală programată în bloc de-a lungul unui cerc cu o rază variabilă. Centrul cercului
corespunde cu centrul celui programat. Raza sa de pornire este egală cu distanţa dintre
centrul cercului şi poziţia momentană a sculei. Raza punctului final al cercului corespunde cu
cea programată.
110
Atunci când deplasarea manuală se face

într-o poziţie, care este în stânga poziţiei
finale a cercului, conform figurii alăturate,
comanda numerică va proceda la fel ca mai
sus. Însă în acest caz arcul de rază variabilă
este închis la 360 de grade, datorită
direcţiei G03,conform figurii.
111
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART
Dacă se activează condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) după revenirea la
modul automat şi apoi se apasă butonul START , se trece la poziţia de început a
blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de aici, adică se execută din nou blocul
întrerupt. Această funcţie este tipică pentru repornirea după ruperea sculei. După înlocuirea
sculei, valoarea offsetului punctului de zero al piesei şi/sau valorile compensărilor sculei pot
fi schimbate. Când se apasă butonul de START se trece la poziţia de început a blocului
întrerupt cu noile valori ale offsetului pentru sculă şi piesă.
Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului),

POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului,
trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe
ecran [F5] BLOCK RESTART (restart bloc). În continuare executarea blocului se desfăşoară
în concordanţă cu cele discutate mai sus.
Dacă se foloseşte panoul de control NCT,se selectează butonul .
13.4.1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale
În stare întreruptă (INTD) a operării automate condiţia BLOCK RESTART (restart bloc)
se poate activa în orice mod manual de operare (JOG, JOG incremental, avans cu
roata de mână). După ce este activat, distanţa necesară pentru revenire se poate vedea
pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod
continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este
zero. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În continuare
axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă se dezactivează condiţia
BLOCK RESTART (restart bloc) .
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul
automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu
ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în felul dorit, putându-se
evita astfel posibilele obstacole.
13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a blocului în modul automat
În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) ,prin
folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare liniară.
Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul STOP.
În continuare revenirea se poate face prin intermediul modului manual.
112
13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART
Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea blocului de mişcare simplă

Cazul 1: în starea G49, întrerupera şi repornirea interpolării liniare
Figura prezintă cazul în care o
interpolare liniară în planul X,Z
este întreruptă, este selectat un
mod manual şi este folosită
operarea manuală pe cele două
axe. Dacă, după ce s-a revenit la
modul automat şi s-a activat
condiţia BLOCK RESTART
(restart bloc) , se apasă
butonul START sau se foloseşte

operarea manuală într-unul din modurile manuale, se trece la poziţia de început a blocului
întrerupt.
În procesul de revenire iau parte toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în
blocul întrerupt.
Dacă pe o axă
compenstarea este
modificată, ca de
exemplu de-a lungul
axei X în figura
alăturată, sau punctul
de zero al piesei este
modificat,se revine la
poziţia X validă în
poziţia de început a blocului înregistrându-se noua compensare sau offsetul.
(În figură se presupune că nu s-a programat mişcare pe direcţia X în blocul întrerupt.)
Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea ciclurilor fixe
Să examinăm următoarele cicluri fixe:

…
G0 X50 Y20 Z10
G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200
…
Ciclul fix repornit cu condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) , constă din trei
blocuri:
Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat. În acest bloc parţial poziţia de start este
coordonata X=50,Y=20, Z=10.
Blocul parţial 2: Poziţionarea în punctul R. În acest bloc parţial poziţia de start este
coordonata X=100,Y=70, Z=10.
Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la poziţia de început (G98) sau la punctul R
(G99). În acest bloc parţial poziţia de start este coordonata X=100,Y=70, Z=2.
113
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .
La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale comnda numerică se opreşte în modul bloc
singular. Dacă ciclul fix este programat cu numărare de repetiţie L, blocurile parţiale de mai
sus sunt repetate.
Cazul 2:Întrerupera şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în planul selectat

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100,
Y=70 şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul
blocului (la coordonata X=50,Y=20, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută
ca în cazul 1.
Cazul 3:Întrerupera şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în punctul R

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2
pe axa Z şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul
blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută
tot ca în cazul 1.
Cazul 4:Întrerupera şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii

Dacă în ciclul fix este întrerupt în timpul
prelucrării găurii şi prin condiţia BLOCK
RESTART (restart bloc) se revine

la începutul blocului (la coordonata
X=100,Y=70, Z=2 în exemplul de mai sus),
după apăsarea butonului START se execută
prelucrarea găurii şi retragerea.
Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea prelucrării în modul offset
Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul offset. Pentru
întreruperea şi repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile
stării G40.
114
Cazul 5:Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul

offset în afara colţului
Folosind condiţia BLOCK
RESTART (restart bloc)
este declarat un
vector de poziţie în
punctul de început al
blocului întrerupt, a cărui
lungime este egală cu
produsul dintre lungimea
sculei vechi şi raportul
razelor, conform relaţiei:
În continuare prelucrarea este continuată pe traiectoria sculei cu valorile noi de offset.

Când se revine la poziţia de start a blocului, comanda numerică controleaza toate axele.
Cazul 6:Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul

offset în colţul interior
Când condiţia BLOCK
este activă,
prelucrarea în
interiorul unui colţ (unghi)
corespunde cu cea în
exteriorul colţului. Însă în
acest caz, după cum se
vede în figură, dacă unul
din blocuri este un cerc, se
taie din piesă. Aceasta se
poate evita dacă scula nu
revine în întregime la
poziţia de start, ci este
oprită mai devreme şi
condiţia BLOCK
este dezactivată. În continuare procesul corespunde cu cel discutat la capitolul

“Repornirea necondiţionată a operării automate”. O altă posibilitate este să
pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol.
115
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN
Dacă operarea automată a fost întreruptă, s-a folosit operarea manuală pentru deplasare în
afara piesei şi trebuie făcută revenirea în punctul de întrerupere, trebuie folosită condiţia
BLOCK RETURN (revenire bloc)
După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie
să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran BLOCK RETURN (revenire bloc).
Dacă se foloseşte panoul de control NCT,se selectează butonul .
Comanda numerică calculează poziţia de revenire luând în consideraţie posibilele schimbări

ale valorilor offsetului punctului de zero al piesei şi ale valorilor offsetului sculei. În
suprafaţa de afişare generală care indică distanţa rămasă de parcurs, se prezintă diferenţa
dintre poziţia de revenire şi poziţia momentană.
După aceea revenirea se poate face prin intermediul operării manuale sau automate,în modul
automat.
13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale
În stare de întrerupere (INTD) a operării automate,condiţia BLOCK RETURN (revenire
bloc) se poate activa în oricare mod de operare manuală (JOG, JOG incremental,
avans cu roata de mână). Atunci când condiţia este activă, distanţa necesară
pentru revenire se poate vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă.
Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care
distanţa rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia
de revenire. În continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă
se dezactivează condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc).
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul
automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu
ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în modul dorit, putându-se
evita în felul acesta posibilele obstacole.
13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate
În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) ,prin
folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare
liniară. Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul
STOP . În continuare revenirea se poate face prin intermediul modului manual.
116
13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN
Cazurile de revenire cu ajutorul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc)
corespund celor ale condiţiei BLOCK RESTART (restart bloc) , cu diferenţa că

revenirea nu se face la poziţia de început a blocului ci la punctul de întrerupere.
Revenirea în punctul de întrerupere după întreruperea blocului de deplasare simplă
Cazul 1: în starea G40, întreruperea şi repornirea interpolării liniare

Figura prezintă cazul în care o
interpolare liniară în planul X,Z
este întreruptă, este apelat un
mod manual şi operarea manuală
este folosită pe cele două axe.
Dacă după aceea se revine la
modul automat şi după
activarea condiţiei BLOCK
RETURN se apasă
butonul START sau este folosită

operarea manuală într-unul din
modurile manuale atunci când
condiţia BLOCK RETURN este activă, se revine la punctul de întrerupere al

blocului.
În procesul de revenire iau parte toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în
blocul întrerupt.
Dacă pe o axă
compenstarea este
modificată, ca de
exemplu de-a lungul
axei X în figura
alăturată, sau punctul
de zero al piesei este
modificat, se revine la
poziţia X validă în
punctul de întrerupere a blocului, înregistrându-se noua compensare sau offsetul.
Revenire la punctul de întrerupere după întreruperea ciclurilor fixe
Să examinăm următorul ciclu fix:

…
G17 G90 G81X100 Y70 Z-60 R2 F200
…
117
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .
Ciclul fix repornit prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN constă din trei
blocuri parţiale:
Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat (GO X100 Y70)
Blocul parţial 2: Poziţionarea în puntul R (GO Z2)
Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la nivelul iniţial (G98) sau în punctul R
(G99).
La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc
singular. Dacă ciclul fix este programat cu numărare de repetiţie L, blocurile parţiale de mai
sus sunt repetate.
Cazul 2:Întrerupera ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în planul selectat

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100,
Y=70 şi punctul de întrerupere este modificat, prin condiţia BLOCK RETURN
mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică toate axele se deplasează în poziţia
validă în care a avut loc întreruperea.
Cazul 3:Întrerupera ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în punctul R

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2
pe axa Z şi punctul de întrerupere este modificat,prin condiţia BLOCK RETURN

mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1.
Cazul 4:Întrerupera şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii

Dacă ciclul fix este întrerupt în timpul prelu-
crării găurii şi e repornit prin condiţia
BLOCK RETURN , se execută din
nou întreaga găurire, ca şi cum ar fi fost

activată condiţia BLOCK RESTART. Deci
de-a lungul axei găurii (Z în figură) se revine
la poziţia de început a blocului (la
coordonata X=100,Y=70, Z=2 în exemplul
de mai sus) după apăsarea butonului START
şi se execută din nou prelucrarea găurii şi
retragerea.
Revenire la punctul de întrerupere după întreruperea prelucrării în modul offset
Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul offset. Pentru
întreruperea şi repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile
stării G40.
118
Cazul 5:Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul offset în colţul exterior

Folosind condiţia BLOCK
RETURN este
declarat un vector perpen-

dicular în punctul de
întrerupere, a cărui lun-
gime corespunde celei a
razei noi a sculei (presu-
punând că raza s-a
schimbat). În continuare
prelucrarea este continuată
pe traiectoria sculei cu
valorile noi de offset, din
punctul de întrerupere.
Când se revine la punctul
de întrerupere a blocului, comanda numerică controlează toate axele. Dacă s-a modificat şi
lungimea sculei, după înlocuire se ia în considerare noua lungime a sculei (vezi cazul 1).
Cazul 6:Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul offset în colţul interior

Când condiţia BLOCK
RETURN este
activă, prelucrarea în
interiorul unui colţ (unghi)
corespunde cu cea în
exteriorul colţului. Însă în
acest caz, după cum se
vede în figură, dacă
întreruperea are loc lângă
colţ şi raza noii scule este
mai mare decât a celei
vechi, se taie din piesă.
Aceasta se poate evita dacă
scula nu revine în
întregime la poziţia de
întrerupere, ci este oprită mai devreme şi condiţia BLOCK RETURN este
dezactivată. În continuare procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea

necondiţionată a operării automate”. O altă posibilitate este să pornim o căutare de bloc
pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol
119
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului
În cursul prelucrării poate să apară nevoia executării programului selectat pentru modul
automat, nu de la primul bloc ci de la un bloc din interiorul programului. Pentru aceasta
trebuie să ajungem cu cursorul pe blocul corespunzător.
În ecranul DIRECTORY trebuie selectat programul pentru execuţie automată, apoi trebuie
afişat ecranul VIEW. Comanda numerică trebuie adusă în modul automat . În cazul
în care este afişată starea INTD în linia de stare, aceasta trebuie anulată folosind tasta
RESET .
Dacă este selectată opţiunea

[F4] BLOC SEARCH (căutare
bloc) , după apăsarea tastei
opţiunile meniului
listingul este
preluat de preprocesorul de
module program. Opţiunea de
căutare poate fi activată în
următoarele condiţii:
- este activ modul automat,
- nu este stare INTD, adică
execuţia programului nu trebuie
să fie în starea întreruptă,
- ecranul VIEW trebuie să fie afişat pentru a vedea programul selectat pentru execuţia
automată.
Dacă una din condiţiile de mai sus nu este îndeplinită, starea de contradicţie este arătată prin
simbolul -> <- în câmpul al şaptelea al liniei de stare.
13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări
Linia de selecţie afişează blocul indicat. Cu ajutorul tastelor , , <PgUp>
, <PgDn> se poate răsfoi programul (deplasându-se linia). Cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran [F1] FIRST şi [F2] LAST se poate trece fie la începutul fie
la sfârşitul programului pe suprafaţa de afişare generală.
Dacă este tastat caracterul <N> pe tastatură, se poate introduce un număr de bloc pe linia de
introducere date de jos la adresa N, apoi după terminarea introducerii (folosind tasta
sau ) linia de selecţie trece la blocul căutat. În caz că nu se găseşte blocul cu numărul
introdus se înscrie simbolul ? (semnul întrebării) la ultimul caracter al adresei N.
În cazul comenzii M98 Ppppp se porneşte listingul subprogramului Nr. Pppp folosind tasta
120
.În cazul comenzii M99, prin apăsarea tastei se revine la subprogramul sau
programul principal aflat cu un nivel mai sus. Dacă numărul subprogramului nu este
numeric ci o expresie aritmetică, subprogramul nu va fi deschis.
Dacă subprogramul este apelat cu ajutorul numărului de repetări (L), se poate specifica
numărul ciclului de la care programul trebuie executat. Trebuie apăsată pe tastatură tasta
<L> şi apoi introdus numărul ciclului. Dacă de exemplu apelul de subprogram este M98
P155 L4, şi L este introdus 2, ciclurile 2, 3 şi 4 vor fi executate după căutarea blocului (adică
subprogramul este apelat de trei ori). Dacă se porneşte căutarea blocului din interiorul
subprogramului dat, se ia în consideraţie şi partea rămasă din program în valoarea care se dă
pentru L.
13.6.2 Comanda SEARCH (căutare)
Dacă blocul dorit este selectat şi este apăsată tasta de opţiuni [F3] EXEC, comanda numerică
adună toate informaţiile de la începutul programului principal până la începutul blocului
selectat (la sfârşitul blocului care precede blocul selectat), într-un tabel, care se produce la
momentul începerii execuţiei blocului selectat (la sfârşitul execuţiei blocului precedent), dacă
programul a fost executat de la început (vezi în continuare exemplul).
Mesajul
BLOCK NOT FOUND (nu s-a găsit blocul)
este afişat dacă s-a căutat un număr de bloc inexistent, sau numărul de repetări L este mai
mare decât valoarea scrisă în program.
Să examinăm un fragment din următorul program piesă:
%O1000 (EXEMPLU DE PROGRAM PRINCIPAL)

G94 G0 X280
Z240
T101
G52 X4 Z2
G42 G0 X210 Z210
M3 M8 S500
X200
G1 Z20 F300
G0 X210
Z210
G0 X200
…
Să începem căutarea de bloc cu
blocul G0 X200. În acest caz
comanda numerică adună
informaţia prezentată mai jos.
Numărul sculei care să fie

schimbată: T1.
În cazul în care înlocuirea sculei
are loc ca efect al funcţiei T, este colectat codul T.
121
Codul de gamă al cutiei de viteze a arborelui: M12
Codul vitezei arborelui: S500

Este colectat ultimul cod de viteză al arborelui.
Codul sensului de rotaţie al arborelui: M3

Este colectată comanda referitoare la ultimul sens de rotaţie al arborelui.
Codul răcirii: M8
Este colectată comanda referitoare la răcire, în acest caz M8.
Alte funcţii: M
Sunt listate alte funcţii M din program în linia a doua a informaţiei colectate.
Poziţii
Poziţiile colectate prezintă întotdeauna o mişcare relativă din poziţia momentană a axei către
poziţia spre care se vor deplasa după apăsarea butonului START.
Dacă a fost indicat un bloc G1, G2, G3, G33 în cursul unei căutări de bloc, adică acesta va fi
primul bloc care va fi executat de comanda numerică după căutarea de bloc, tabela indică
poziţia de start a blocului selectat.
Dacă blocul selectat conţine poziţionare cu avans rapid (bloc cu G0),se va indica poziţia
finală pentru blocul selectat. În caz că a fost selectat un ciclu fix,se va indica tot poziţia finală
în planul selectat.
În continuare operatorul trebuie să decidă în privinţa ordinii de înregistrare a stării dorite.
START fără intervenţie
Dacă operatorul apasă butonul START în această stare,comanda numerică înregistrează

starea dorită în ordinea următoare:
- întâi se execută funcţiile selectate în concordanţă cu ordinea lor în tabel (adică în acest caz:
T1, M12, S500, M3, M8),
- apoi poziţiile pe o linie dreaptă n-dimensoinală prin mişcarea simultană pe toate axele.
Poziţionarea se desfăşoară cu avans rapid la distanţa de 1000 de incremente măsurată
vectorial de la poziţia finală, apoi distanţa rămasă de parcurs este terminată cu viteza de
avans validă.
Intervenţii prin operare manuală înainte de START
Dacă este selectat un mod de operare manual (JOG, JOG incremental, avans cu roata de
mână) înainte de apăsarea butonului START, atunci distanţa, care se vede în suprafaţa de
afişare generală ca distanţă rămasă de parcurs, se poate deplasa prin operare manuală similar
cu cazurile BLOCK RETURN şi BLOCK RESTART. Axele pot fi deplasate în mod
continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este
0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în coordonata selectată. În continuare
această axă nu mai poate fi mişcată din această poziţie.
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia căutată, căci procesul de revenire se
poate continua prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START. În continuare
122
ordinea de executare a funcţiilor corespunde cu cea discutată la punctul anterior.

Cu ajutorul acestei funcţii ne putem apropia de poziţia calculată în cursul căutării blocului în
felul dorit, evitând posibilele obstacole.
Alte intervenţii posibile înainte de START
Este posibil să se schimbe ordinea de execuţie, sau se poate anula execuţia unor coduri M
înainte de a porni execuţia datelor colectate în modul automat.
Cursorul se poate deplasa de-a lungul comenzilor listate cu tastele .

Cursorul trebuie deplasat la funcţia sau coordonata a cărei execuţie trebuie oprită după
primul START. Când cursorul se află pe acesta ,trebuie apăsată tasta <INS> .
Din această cauză afişarea acestei date se întunecă.
Când se apasă butonul START ,comenzile întunecate nu sunt executate, dar nu sunt
scoase din execuţie. După ce sunt executate comenzile selectate, comanda numerică trece în
starea STOP şi afişează comenzile neexecutate în primul ciclu. De această dată pot fi
selectate în modul de mai sus comenzile care să nu fie executate când se apasă START din
nou. Procesul poate fi continuat până când toate comenzile selectate sunt executate.
În exemplul de mai sus comanda M3 se poate omite din prima execuţie a ciclului, de asemeni
deplastarea Z-188.351 cu scopul de a preveni lovirea sculei când se face poziţionarea. În
acest caz după apăsarea butonului START se execută toate funcţiile mai puţin rotirea
arborelui şi toate poziţionările mai puţin mişcarea pe direcţia Z. Dacă apoi se apasă butonul
START se porneşte rotirea arborelui şi scula se deplasează către piesă pe direcţia Z.
În cea ce priveşte celelalte funcţii M selectate anumite comenzi pot să fie anulate. În acest
caz cursorul trebuie deplasat la funcţia de anulat, apoi trebuie apăsată tasta <DEL>
. Prin activarea acestei taste, funcţia este anulată din lista selectată şi nu e
executată.
Poziţionarea, comenzile referitoare la: înlocuirea sculei, arbore şi la răcire nu se pot

anula.
13.6.3 Comanda GOTO
Dacă cursorul este deplasat la blocul dorit şi se apasă tasta [F4] GO, comanda numerică
execută programul începând de la blocul selectat după apăsarea butonului START. Contrar
cu comanda SEARCH ,nu se selectează funcţii şi poziţii de la începutul programului. Este
sarcina operatorului să plaseze maşina în starea şi poziţia corespunzătoare.
Efectul comenzii GOTO este acelaşi ca atunci când ar fi introdusă comanda GOTOn (n este
numărul blocului).
123
13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt
În cursul prelucrării comanda numerică înregistrează blocul aflat în execuţie. Această

înregistrare este păstrată şi la oprirea tensiunii de reţea. Prin urmare dacă execuţia
programului este întreruptă în cursul prelucrării,de exemplu datorită căderii tensiunii de
reţea, programul poate fi repornit.
După ce se porneşte tensiunea de alimentare, trebuie făcută referinţa şi apăsată tasta
opţiunile meniului , apoi trebuie apăsată opţiunea BLOCK SEARCH (căutare
bloc) pe ecranul VIEW. Prin folosirea tastei cu corespondent pe ecran INTERRUPTED

(întrerupt),comanda numerică începe căutarea blocului a cărui execuţie a fost întreruptă. În
continuare procesul corespunde celui al comenzii SEARCH (căutare).
124
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor

Pot fi două tipuri de mesaje: locale şi generale.
14.1 Mesaje locale
Mesajele locale sunt acelea în legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran, şi nu
sunt disponibile pentru nici un alt ecran. Acestea sunt de exemplu erorile de introducere date
afişate de comanda numerică ca urmare a unei introduceri eronate.
Mesajele locale sunt afişate în colţul din dreapta jos al ecranului, deasupra tastelor cu
corespondent pe ecran.
Mesajele locale sunt întotdeauna în legătură cu un tip de eroare de manipulare, deci pentru a
putea continua mai departe mesajul trebuie şters. Mesajele locale sunt şterse prin folosirea
tastei CANCEL . De asemeni mesajele de eroare se şterg dacă se trece la alt ecran.
Mesajele locale şi interpretările lor sunt discutate la descrierea ecranelor.
14.2 Mesajele generale
Mesajele generale sunt acelea care nu au legătură cu o opţiune executată într-un anumit
ecran. Aceste mesaje pot să apară în orice ecran. Aceasta este situaţia dacă de exemplu
prelucrarea este făcută în operarea automată şi simultan este editat un program pe ecranul
EDIT. Dacă în cursul prelucrării preprocesorul de module de program găseşte un bloc
specificat incorect sau programul PLC observă o eroare la maşină, apare un mesaj general.
Mesajele generale sunt afişate în colţul din stânga sus al ecranului, în fereastra menţinută
special pentru această funcţie sub linia de stare. Mesajul general este compus dintr-un număr
de patru cifre (acesta fiind codul) şi un text al mesajului.
Mesajele generale pot fi împărţite în următoarele grupe principale:
Alarme de sistem:
- alarme datorate defectării sau setării incorecte a servosistemului,
- alarme datorate defectării codoarelor de poziţie,
- alarme HW/SW venite de la NC,
- mesaje datorate erorilor de programare ale programului PLC.
Alte mesaje de eroare NC:

- erori de întoarcere în punctul de referinţă,
- erori datorate deplasării în poziţii limita sau în zone interzise.
Mesaje transmise de programul PLC:

- pot fi alarme apărute pe timpul funcţionării maşinii,
- sau mesaje de informare a operatorului.
Mesajede eroare transmise de preprocesorul de modul de program:

- dacă preprocesorul de modul de program găseşte o eroare în blocul de program preprocesat
în timpul execuţiei programului, transmite un mesaj de eroare.
125
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor .
Mesaje datorate erorilor de manipulare:

- dacă operatorul vrea să activeze o comandă care nu este posibilă în situaţia respectivă.
Mesaje macro utlizator (custom macro )

- mesaje de eroare programate de utilizator şi care aşteaptă să fie anulate, sau
- mesaje programate de utilizator care aşteaptă START.
În cazul mesajelor globale răspunsul la diferite mesaje (anularea mesajelor) este diferit. Prin
urmare, în tabelul alăturat după fiecare mesaj se prezintă metoda de anulare specifică.
Acestea pot fi după cum urmează:
Anularea mesajului prin oprirea şi repornirea tensiunii de alimentare

În cazul alarmelor extrem de serioase sau periculoase mesajul nu poate fi anulat, şi trebuie
repornit NC-ul. Aceste mesaje decuplează maşina de la NC şi crează starea de stop urgenţă
(EMG) de fiecare dată.
Anularea mesajului prin apăsarea tastei RESET
Acesta este modul general de anulare a mesajelor de eroare. Prin folosirea tastei RESET
se opreşte execuţia automată. Dacă în continuare se apasă butonul START, comanda

numerică preprocesează blocul şi dacă eroarea a fost reparată cu succes va reexecuta
blocul. În cazul alarmelor extrem de serioase sau periculoase, mesajul decuplează maşina de
la NC, produce starea de stop urgenţă (EMG) şi şterge punctul de referinţă. După folosirea
butonului RESET , maşina se poate reporni. Apoi maşina trebuie adusă în punctul
de referinţă.
Anularea mesajului prin apăsarea butonului START
Ca efect al anumitor mesaje afişate de către programul PLC sau al mesajelor macro utlizator
(custom macro ) scrise de către utilizator, comanda numerică trece în starea STOP şi aşteaptă
intervenţia operatorului în concordanţă cu mesajul. După ce s-a făcut de către operator
intervenţia aşteptată, prelucrarea se poate continua prin intermediul butonului
START .
Anularea mesajului prin intervenţia operatorului

Anumite mesaje pot fi anulate doar prin eliminarea motivelor apariţiei lor. Aceasta este
situaţia în cazul mesajului LIMIT X+, care pentru a fi anulat necesită, atunci când a fost
depăşit limitatorul fine cursă, deplasarea în mod manual în direcţia negativă.
126
14.3 Lista mesajelor generale
Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
0 SERVO 1
Dacă valoarea deviaţiei de poziţie Acest mesaj produce
1 SERVO 2 depăşeşte valoarea specificată la starea EMG şi
parametrul corespunzător, survine alarma pierderea punctului de
2 SERVO 3 servo. referinţă. Se poate
În mesajele SERVOn n=1…8 se referă la anula cu RESET.
3 SERVO 4
a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la
4 SERVO 5 arborele principal.
Acest mesaj este generat în starea EMG.
5 SERVO 6
6 SERVO 7
7 SERVO 8
8 SERVO 9
20 ENCODER (codor)1
Dacă circuitul de supraveghere detectează Acest mesaj produce
21 ENCODER (codor) 2 un fir întrerupt de la codor, apare alarmă starea EMG şi
de codor. pierderea punctului de
22 ENCODER (codor) 3 În mesajele ENCODERn n=1…8 se referă referinţă. Se poate
la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la anula cu RESET.
23 ENCODER (codor) 4
arborele principal.
24 ENCODER (codor) 5 Acest mesaj este generat în starea EMG.
40 FEEDBACK (reacţie) 1
Dacă axele nu pot urmări mişcarea cu Acest mesaj produce
41 FEEDBACK (reacţie) 2 viteza cerută de interpolator în domeniul starea EMG şi
valorilor specificate prin parametri, apare pierderea punctului de
42 FEEDBACK (reacţie) 3 alarmă de reacţie. referinţă. Se poate
În mesajele FEEDBACKn n=1…8 se anula cu RESET.
referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se
44 FEEDBACK (reacţie) 5 referă la arborele principal.
127
14.3 Lista mesajelor generale .

Mesaj Descriere
60 PLC TIMEOUT 1 Dacă fie modulul :001 fie modulul :002 Acest mesaj se poate
(depăşire timp PLC) ale programului PLC nu se termină în anula doar la decone-
intervalul de timp rezervat pentru ele, se ctarea comenzii nume-
PLC TIMEOUT 2 afişează mesajul PLC TIMEOUT 1 sau 2. rice. Pentru remediere
61 (depăşire timp PLC) Acest mesaj este generat în starea EMG. se apelează la
specialist
Dacă ciclul de interpolare nu se termină în Acest mesaj se poate

intervalul de timp rezervat pentru el, se anula doar la decone-
DPG TIMEOUT afişează mesajul DPG TIMEOUT. ctarea comenzii nume-
70 (depăşire timp DPG) Acest mesaj este generat în starea EMG. rice. Pentru remediere
se apelează la
specialist.
Dacă circuitul comparator detectează că Acest mesaj se poate

tensiunea specificată nu este disponibilă la anula doar la decone-
15 V FAILURE ieşirea de +/-15 V a sursei de alimentare, ctarea comenzii nume-
80 (cădere tensiune 15 V) se afişează mesajul 15 V FAILURE. rice. Pentru remediere
Acest mesaj este generat în starea EMG. se apelează la
specialist.
SYNC. FAILURE
90
(desincronizare) 1 Dacă mişcarea a două axe este Acest mesaj produce
SYNC. FAILURE sincronizată (axe pod rulant) şi valoarea starea EMG şi pierde-
91
(desincronizare) 2
SYNC. FAILURE
deviaţiei celor două axe este mai mare rea punctului de refe-
92 decât valoarea impusă la parametru, se rinţă. Se poate anula cu
(desincronizare) 3
SYNC. FAILURE afişează mesajul FAILURE n. n =1..8 se RESET
93
(desincronizare) 4 referă la numărul axelor sincronizate.
SYNC. FAILURE Acest mesaj este generat în starea EMG.
94
(desincronizare) 5
SYNC. FAILURE
95
(desincronizare) 6
SYNC. FAILURE
96
(desincronizare) 7
SYNC. FAILURE
97
(desincronizare) 8
100 SHORT (scurtcircuit) 000
Dacă o linie de ieşire a comenzii numerice Acest mesaj produce
120 SHORT (scurtcircuit) 020 este scurtcircuitată sau supraîncărcată, se starea EMG şi pierde-
afişează mesajul SHORT ijk, unde: rea punctului de refe-
200 SHORT (scurtcircuit) 100 i=0 semnifică prima, i=1 semnifică a rinţă. Se poate anula cu
doua, i=2 semnifică a treia, i=3 semnifică RESET
a patra placă de interfaţă şi j=0 semnifică
300 SHORT (scurtcircuit) 200 prima, iar j=2 semnifică a doua grupă de
16 linii de ieşire de pe placa de interfaţă.
320 SHORT (scurtcircuit) 220 Linia de ieşire scurtcircuitată nu este
identificată mai exact, k este întotdeauna
400 SHORT (scurtcircuit) 300 0.
Acest mesaj produce
Acest mesaj este afişat dacă ieşirea MON
starea EMG şi pierde-
(maşină ON) a comenzii numerice este
999 SHORT (scurtcircuit) MON rea punctului de refe-
scurtcircuitată sau supraîncărcată.
rinţă. Se poate anula cu
RESET.
128

Mesaj Descriere
POSITION ERROR Acest mesaj este afişat dacă decalajul Acest mesaj se poate
(eroare de poziţie) poziţiei nu atinge valoarea specificată în anula cu tasta RESET.
parametru în 5 secunde după ce s-a oprit Pentru a repara cauza
1020 interpolatorul. Această detectare se erorii trebuie aduse la
execută în cazul comenzii G00 dacă zero offseturile
parametrul 1241 POSCHECK este 1, sau variatoarelor.
în cazul mişcarii de avans în stările G9 şi
G61.
1100
REFERENCE POINT t1 Acest mesaj este afişat dacă nu este găsit Acest mesaj se poate
1110 (punct de referinţă) limitatorul punctului de referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificată în parametrul REFDIS
1120 (sau dacă nu se poate opri în cadrul acelei
distanţe).
1130
Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U,
1140 V, W, A, B, C.
În codul erorii (1100, 1110, 1120, …) cifra
1150 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
al axei.
1160
1170
1101
REFERENCE POINT t2 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1111 (punct de referinţă) deschide limitatorul referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificate în parametrul
1121 SWLENGTH.
1131
V, W, A, B, C.
1141 În codul erorii (1101, 1111, 1121, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1151 al axei.
1161
1171
1102
REFERENCE POINT t3 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1112 (punct de referinţă) găsi pulsul de zero după trecerea peste anula cu tasta RESET.
limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
1122 specificate în parametrul
SWSHIFT + 3/4ZERODIS.
1132
1142 V, W, A, B, C.
al axei.
1162
1172
129

Mesaj Descriere
1103
REFERENCE POINT t4 Dacă în timpul întoarcerii în punctul de Acest mesaj se poate
1113 (punct de referinţă) referinţă e găsit pulsul de zero, axa îşi anula cu tasta RESET.
schimbă direcţia de mişcare şi îl caută în
1123 noua direcţie cu viteză mică. Dacă de data
aceasta nu poate fi găsit pulsul de zero în
1133
cadrul a 1000 de incremente este afişat
1143 acest mesaj.
1153 V, W, A, B, C.
1173 al axei.
1104
REFERENCE POINT t5 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1114 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă e găsit anula cu tasta RESET.
pulsul de zero după trecerea peste
1124 limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
specificate în parametrul
1134
SWSHIFT+1/4ZERODIS.
1144 Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U,
V, W, A, B, C.
1164 al axei.
1174
1105
REFERENCE POINT t6 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1115 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă, distanţa anula cu tasta RESET.
între două pulsuri de zero, în cazul
1125 sistemului de măsură codat în distanţă, nu
corespunde cu valoarea specificată în
1135
parametrul ZERODIS.
1145 Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U,
V, W, A, B, C.
1165 al axei.
1175
130

Mesaj Descriere
1300
FORBIDEN AREA t+ Acest mesaj este afişat dacă a fost Eroarea poate fi anulată
1301 (arie interzisă) specificată o arie interzisă externă prin doar dacă axele sunt
comanda G22, şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
1302 limita acestei arii în direcţia +, sau se află limită prin intermediul
în această arie în momentul specificării. operării manuale. Dacă
1303
Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U, în momentul selectării
1304 V, W, A, B, C. una dintre axe este în
În codul erorii (1300, 1301, 1302, …) cifra aria interzisă, trebuie
1305 unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul anulată mai întâi
fizic al axei. specificarea prin
1306 intermediul comenzii
1307 G23.
1320
FORBIDEN AREA t- Acest mesaj este afişat dacă a fost Eroarea poate fi anulată
1321 (arie interzisă) specificată o arie interzisă externă prin doar dacă axele sunt
comanda G22, şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
1322 limita acestei arii în direcţia -, sau se află limită prin intermediul
în această arie în momentul specificării. operării manuale. Dacă
1323
Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U, în momentul selectării
1324 V, W, A, B, C. una dintre axe este în
În codul erorii (1320, 1321, 1322, …) cifra aria interzisă, trebuie
1325 unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul anulată mai întâi
fizic al axei. specificarea prin
1326 intermediul comenzii
G23.
1327
1340
LIMIT t+ Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre Eroarea poate fi anulată
1341 (limită) axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă doar dacă axele sunt
sau la poziţia limită specificată prin deplasate în afara zonei
1342 parametru pentru direcţia +. limită prin intermediul
Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U, operării manuale.
1343
V, W, A, B, C.
unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul
1345 fizic al axei.
1346
1347
131

Mesaj Descriere
1360
LIMIT t- Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre Eroarea poate fi anulată
1361 (limită) axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă doar dacă axele sunt
sau la poziţia limită specificată prin deplasate în afara zonei
1362 parametru pentru direcţia -. limită prin intermediul
Valoarea t este numele axei: X, Y, Z, U, operării manuale.
1363
V, W, A, B, C.
unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul
1365 fizic al axei.
1366
1367
SPINDLE LOOP OPEN Acest mesaj este afişat dacă a fost Acest mesaj se poate
(bucla de reacţiea arborelui comandată la adresa C sau prin funcţie M anula cu tasta RESET.
1380 e deschisă) indexarea arborelui şi nu s-a programat
anterior orientarea M19.
INTERNALY FORBIDEN Acest mesaj este afişat de către NC dacă a Eroarea poate fi anulată
AREA fost specificată o arie interzisă internă prin doar dacă axele sunt
(arie interzisă internă) comanda G22, şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
limita acestei arii sau se află în această arie limită prin intermediul
în momentul specificării. operării manuale. Dacă
în momentul selectării
1400 una dintre axe este în
aria interzisă, trebuie
anulată mai întâi
specificarea prin
intermediul comenzii
G23.
2000 PLC ERROR 001

Se pot trimite de către PLC cel mult 152 Mesajul se va anula pe
2001 PLC ERROR 002 de mesaje diferite. Textele mesajelor sunt baza programului PLC.
opţionale. În cazul când nu se adaugă text
2002 PLC ERROR 003 de către programatorul PLC, este afişat Pentru informaţii în
mesajul PLC ERROR ijk. privinţa anulării
…
mesajelor adresaţi-vă
… Lista mesajelor şi descrierea lor se va constructorului maşinii.
solicita constructorului maşinii.
2150 PLC ERROR 151
2151 PLC ERROR 152
132

Mesaj Descriere
2500 PLC MESSAGE 1
Se pot trimite de către PLC cel mult 8 Mesajul se va anula pe
2501 PLC MESSAGE 2 mesaje indexate diferite. Textele mesajelor baza programului PLC.
sunt opţionale. În cazul când nu se adaugă
2502 PLC MESSAGE 3 text de către programatorul PLC, este Pentru informaţii în
afişat mesajul PLC ERROR ijk. privinţa anulării
2503 PLC MESSAGE 4
Mesajul poate fi indexat cu maxim 4 cifre mesajelor adresaţi-vă
2504 PLC MESSAGE 5 care urmează mesajul. constructorului maşinii
2505 PLC MESSAGE 6 Lista mesajelor şi descrierea lor se va

solicita constructorului maşinii.
2506 PLC MESSAGE 7
2507 PLC MESSAGE 8
Dacă imaginea în oglindă (G50.1, G51.1)

MIRROR IMAGE IN Acest mesaj se poate
3000 (imagine în oglindă în)
este activată sau dezactivată în starea
anula cu tasta RESET.
G51, G68 activată a scalării (G51) sau rotirii (G68).
VALUE EXCESS (depăşire Dacă datele coordonatei sau avansului Acest mesaj se poate
3001 valoare) X. Y, …F depăşesc gama valorilor permise anula cu tasta RESET.
Dacă selectarea planului (G17, G18, G19)

PLANE SELECTION IN Acest mesaj se poate
3002 (selectarea planului în) G68
este executată în starea activată a rotirii
coordonatei.
Dacă este specificată o axă în afara

COORDINATE ADDRESS Acest mesaj se poate
3003 (adresa coordonatei)
planului selectat în comanda G68 când se
dă centrul de rotaţie.
MISSING REFERENCE Dacă nu s-a executat întoarcerea în
POINT (nu s-a executat punctul de referinţă înaintea programării Acest mesaj se poate
3004 întoarcerea în punctul de deplasărilor absolute pe axe. anula cu tasta RESET.
referinţă)
Dacă nu au fost definite o funcţie sau un
macro utilizator pentru un cod G la care se
ILLEGAL G CODE (cod G face referire sau sunt specificate într-un Acest mesaj se poate
3005 incorect) bloc două sau mai multe coduri G care anula cu tasta RESET.
intră în conflict.
Dacă în selectarea offsetului sculei (H) sau
(D) numărul introdus sub adresă depăşeşte
VALUE EXCESS (depăşire gama permisă. Acest mesaj se poate
3006 valoare) H, D, P Aceeaşi eroare apare în cazul valorii P a anula cu tasta RESET.
comenzii G10 L(10, 11 12, 13).
Dacă este programat offset lungime sculă

Acest mesaj se poate
3007 G43, G44, H IN G2, G3 (G43, G44, H) într-un bloc care conţine
interpolare circulară (G2, G3).
Dacă se schimbă codul de compensare a

ERRONEOUS G45…G48 razei (D) când se foloseşte G45…G48 sau Acest mesaj se poate
3008 (cod greşit) prin folosirea codului G45…G48 rezultă anula cu tasta RESET.
un conflict.
133

Mesaj Descriere
Dacă se foloseşte codul G45…G48 când Acest mesaj se poate

3009 G45…G48 IN G41, G42
este activ G41 sau G42. anula cu tasta RESET.
PLANE SELECT. IN Dacă este programată selecţia planului

3010 (selecţia planului în) G41, (G17, G18 sau G19) în modul offset (G41,
G42 anula cu tasta RESET.
G42).
Dacă diferenţa dintre raza punctului de

RADIUS DIFERENCE start şi raza punctului final a unui arc de Acest mesaj se poate
3011 (diferenţă de rază) cerc depăşeşte valoarea specificată în anula cu tasta RESET.
parametrul 1021 RADDIF.
Dacă în definirea interpolării circulare

ERRONEOUS CIRCLE
(G2, G3) a fost specificată raza (R) şi Acest mesaj se poate
3012 DEF. R (definire greşită a
razei cercului) punctul de pornire coincide cu punctul anula cu tasta RESET.
final.
Dacă la definirea cercului cu mai multe
MULTITURN CIRCLE ture (este activă specificarea coordonatelor
FAILURE (greşeală la polare G16) modificarea unghiului polar Acest mesaj se poate
3013 definirea cercului cu mai nu e negativă în cazul lui G2 sau anula cu tasta RESET.
multe ture)
nu e pozitivă în cazul lui G3.
Dacă atunci când se programează interpo-

larea circulară (G2, G3) nu sunt definite
ERRONEOUS CIRCLE
nici raza (R) nici coordonata centrului (I, Acest mesaj se poate
3014 DEF. (greşeală la definirea
cercului) J, K), sau specificarea coordonatelor anula cu tasta RESET.
centrului este în conflict cu planul selectat
( G17: I, J; G18: I, K; G19: J, K).
3015
FORBIDEN ADRESS Dacă este interzis sau conflictual să se facă Acest mesaj se poate
3016 (adresă interzisă) referire la o adresă într-o anumită situaţie. anula cu tasta RESET.
,C AND ,R IN ONE Dacă au fost programate în acelaşi bloc

3017 BLOCK (,C şi ,R în acelaşi şanfrenarea (,C) şi rotunjirea colţurilor
bloc) anula cu tasta RESET.
(,R).
Dacă într-un bloc de interpolare circulară Acest mesaj se poate

3018 ,A IN G2, G3
(G2, G3) a fost programat unghi (,A). anula cu tasta RESET.
DOMINATOR
Dacă în calculul compensării razei în 3D Acest mesaj se poate
3019 CONSTANT=0 (constanta
dominantă e zero) valoarea constantei dominante este 0. anula cu tasta RESET.
Dacă în blocul cu G33, G34 au fost

DATA DEFINITION
programate mai mult de două axe,
sau atât E cât şi F sunt completate, Acest mesaj se poate
3020 ERROR G33, G34 (eroare
de definire date) sau avansul la filetare este 0, anula cu tasta RESET.
sau au fost programate ,C sau ,R.
134

Mesaj Descriere
Dacă în blocul G33 este activă scalarea Acest mesaj se poate

3021 G51 IN G33
(G51). anula cu tasta RESET.
Dacă a fost programat G33 şi valoarea E

DIVIDE BY 0 IN (împărţire este mai mică sau egală cu 0, sau numărul Acest mesaj se poate
3022 prin zero în) G33 de pulsuri ale codorului pentru arbore la anula cu tasta RESET.
parametrul 5023 ENCODERS1 este 0.
DATA DEFINITION În blocul G26 a fost specificată o adresă
3023 ERROR G26 (eroare de neinterpretată sau există o eroare de
definire date) anula cu tasta RESET.
specificare la o adresă interpretată.
ERRONEOUS P VALUE Dacă în blocul G96 (programarea vitezei

3024 IN (valoare greşită P în) de suprafaţă constante) valoarea P nu este
1 …9.
Dacă viteza de rotaţie a arborelui
programată (S) este mai mare decât 65000
DEFINITION ERROR S Acest mesaj se poate
3025 (eroare de definire S)
sau negativă
sau în ciclurile fixe G84.2, G84.3 este
egală cu 0.
Dacă în blocul G10 L3 (completarea
DEFINITION ERROR tabelului de viaţă al sculei) P sau L sunt Acest mesaj se poate
3026 (eroare de definire) G10 L3 într-un bloc sub adresa T, H sau D, sau a anula cu tasta RESET.
fost programată altă adresă.
DEFINIT. ERROR T IN Dacă în blocul G10 L3 (completarea
3027 (eroare de definire T în) tabelului de viaţă al sculei) adresa T este
G10 L3 anula cu tasta RESET.
definită fără un grup la care să se refere.
tabelului de viaţă al sculei) numărul de
MOORE TOOLS IN (mai Acest mesaj se poate
3028 multa scule în) G10 L3
scule dintr-un grup depăşeşte valoarea
maximă înregistrată la parametrul 1181
GROUPNUM.
GROUP NUMBER IS TOO tabelului de viaţă al sculei) numărul de
3029 HIGH (numărul de grupe grupe de scule depăşeşte valoarea maximă
este prea mare) anula cu tasta RESET.
înregistrată la parametrul 1181
GROUPNUM.
Dacă este programată chemarea sculei
DEFINITION ERROR (adresa T) şi valoarea T este mai mare Acest mesaj se poate
3030 (eroare de definire) T decât 9999, sau este negativă. anula cu tasta RESET.
Dacă, în cazul selectării unei scule,

ALL TOOL LIVES ARE
duratele de viaţă ale tuturor sculelor dintr- Acest mesaj se poate
3031 OVER (durata de viaţă a
sculelor a expirat) un grup la care se face referire (adresa T) anula cu tasta RESET.
au expirat.
CONFLICTING M CODES Dacă au fost programate coduri M care Acest mesaj se poate
3032 (coduri M în conflict) intră în conflict. anula cu tasta RESET.
Dacă este programată funcţia M şi

DEFINITION ERROR Acest mesaj se poate
3033 (eroare de definire) M
valoarea scrisă sub adresă este mai mare
decât 999 sau negativă.
135

Mesaj Descriere
Dacă adresa A, B sau C a fost specificată
3034 (eroare de definire) A,B,C
ca funcţie şi valoarea ei este mai mare
decât 65000.
Dacă este programat un dwell (G4 sau
ciclu fix) şi valoarea P este mai mare decât
DEFINITION ERROR 105, sau este negativă, dacă în blocul G4 Acest mesaj se poate
3035 (eroare de definire) P adresa P nu e completată, sau dacă în anula cu tasta RESET.
blocul G5.1 ori G19 este completată
incorect.
Dacă este programat blocul G39 în starea
3036 G39 CODE IN G40 G40 sau în modul de compensare a razei
sculei 3D.
Dacă este programat blocul G39 şi blocul Acest mesaj se poate

3037 G39 NOT IN G1,G2,G3
precedent nu este G1, G2 sau G3. anula cu tasta RESET.
În cazul calculului intersecţiei nu a fost

specificată la adresa Q care intersecţie
trebuie calculată,
în ciclurile G70, G71,G72, G73 nu a fost
DEFINITION ERROR specificat numărul de sfârşit de bloc al Acest mesaj se poate
3038 (eroare de definire) Q
profilului, anula cu tasta RESET.
în ciclul de taiere a filetului multiplu G76
prima tăiere specificată la Q nu e
interpretabilă.
Dacă este programat un bloc vector hold
(G38) în starea G40 sau în modul de Acest mesaj se poate
3039 G38 CODE IN G40
compensare a razei sculei 3D. anula cu tasta RESET.
Dacă a fost programat un bloc vector hold

G38 şi codul de interpolare nu este G0 sau Acest mesaj se poate
3040 G39 NOT IN G0, G1
G1. anula cu tasta RESET.
Dacă în modul offset (G41, G42) este

AFTER G2, G3 ILLEG. programat un bloc de anulare a modului
offset (G10, G20, G21, G22, G23, G28, Acest mesaj se poate
3041 BLOCK (bloc incorect după
G2, G3) G29, G30, G31, G37, G52, G53, G54, …, anula cu tasta RESET.
G59, G92) după interpolare circulară.
Dacă se anulează modul offset în modul
G2 sau G3: Acest mesaj se poate
3042 G40 IN G2, G3
G40 G2 X Y R. anula cu tasta RESET.
Dacă se încearcă pornirea modului offset

în modul G2 sau G3: Acest mesaj se poate
3043 G41, G42 IN G2, G3
G41 G2 X Y R.
136

Mesaj Descriere
Dacă se porneşte modul offset pe durata
unui bloc de mişcare:
G41, G42 DEFINITION Acest mesaj se poate
3044 ERROR (eroare de definire)
G40…
G41 X Y
G40 X Y.
3045
Dacă în modul offset (G41, G42) nu poate
NO INTERSECTION G41, Acest mesaj se poate
3046 G42 (nu există intersecţie)
fi determinat punctul de intersecţie dintre
blocul curent şi următorul bloc de mişcare.
Dacă în modul offset (G41, G42)
CHANGE NOT POSSIBLE
schimbarea direcţiei (G41[] G42 sau G42 Acest mesaj se poate
3047 (nu se poate face
schimbarea) [] G41) nu se poate face nici prin relocarea anula cu tasta RESET.
centrului cercului.
INTERFERENCE ALARM Dacă în modul offset (G41, G42) apare Acest mesaj se poate
3048
(alarma de interferenţă) alarma de interferenţă. anula cu tasta RESET.
CIRCLE ARC TOO LONG Dacă arcul de cerc (G2, G3) este prea Acest mesaj se poate
3049 (arc de cerc prea lung) lung. anula cu tasta RESET.
NO REFRNC POINT G29, Dacă nu s-a executat întoarcerea în

G30 (nu s-a executat punctul de referinţă pe axele programate în Acest mesaj se poate
3050 întoarcerea în punctul de bloc, când se execută comanda G29 sau anula cu tasta RESET.
referinţă) G 30.
Dacă în blocul G22 e găsită o adresă
incorectă,
dacă în blocul G22, P nu e 0 sau 1,
dacă în blocul G22 relaţia între valoarea
adreselor X Y Z şi I J K este incorectă,
dacă în blocul G22 referinţa s-a făcut pe o
axă inexistentă,
dacă în blocul G28, G29, G30 a fost Acest mesaj se poate
3051 G22, G28, … G31, G37
programată adresă diferită de adresa axei, anula cu tasta RESET.
adresele N, P, F, M, S, T,
dacă în blocul G30, P nu e 1, 2, 3, 4,
dacă în blocul G31 a fost programată o
adresă diferită de adresa axei, N şi F,
dacă în blocul G37 s-a programat un
deplasament 0 sau s-a făcut referire la mai
mult decât o coordonată.
Dacă este programat ciclul de găurire
G86.1 şi nu este încorporată facilitatea de
orientare arbore, sau Acest mesaj se poate
3052 ERROR IN G76, G87
dacă este programat un ciclu de găurire anula cu tasta RESET.
G87, arborele poate fi orientat dar ciclul
este în starea G99.
NO BOTTOM OR R
Dacă într-un ciclu fix punctul R sau Acest mesaj se poate
3053 POINT (nu au fost definite
punctul de fund sau R) punctul de fund (Z) nu au fost definite. anula cu tasta RESET.
137

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
Dacă în blocul G 31
starea G16 este activă,
G31 IN INCORRECT dacă starea G41 sau G42 este activă, Acest mesaj se poate
3054 STATE (în stare incorectă) dacă este activă una din transformări (G51, anula cu tasta RESET.
G51.1, G68),
dacă este activă starea G16 sau G95.
Dacă în blocul G 37
starea G16 este activă,
G37 IN INCORRECT dacă a fost programat codul G (G43, G44, Acest mesaj se poate
3055 STATE (în stare incorectă) G49) de offset a lungimii, anula cu tasta RESET.
dacă este activă una din transformări (G51,
G51.1, G68).
Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este

setat 1 şi poziţia finală a blocului progra- Acest mesaj se poate
3056 LIMIT
mat depăşeşte limita de cursă specificată anula cu tasta RESET.
de parametru.
Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este
FORBIDEN AREA (arie setat 1 şi poziţia finală a blocului progra- Acest mesaj se poate
3057 interzisă) mat este în aria interzisă specificată cu anula cu tasta RESET.
instrucţiunea G22.
Dacă în timpul prelucrării DNC apare una
NOT IN DNC (nu se află în din comenzile M99 P, GOTO sau Acest mesaj se poate
3058 DNC) WHILE… DO în programul principal. anula cu tasta RESET.
3059
3060
3061
3062
3063
BAD MACRO STATE Dacă expresia macro este incorectă Acest mesaj se poate
3064 (declaraţie macro greşită) sintactic. anula cu tasta RESET.
TOO LONG BLOCK (bloc Dacă blocul programat nu are suficient loc Acest mesaj se poate
3065 prea lung) în buffer. anula cu tasta RESET.
Dacă nu există punct de intersecţie ( de ex.

NO INTERSECTION
în cazul liniilor drepte paralele, cercurilor Acest mesaj se poate
3066 POINT (nu există punct de
intersecţie) concentrice etc.), atunci când se calculează anula cu tasta RESET.
punctul de intersecţie.
Dacă nu există poziţie finală în cazul
FAULTY ,A IN G16 (,A Acest mesaj se poate
3067 greşit în G16)
referirii la adresa ,A când se specifică data
coordonatei polare.
138

Mesaj Descriere
FAULTY READ (citire Dacă se citeşte din memorie un sector fals Acest mesaj se poate
3068 greşită) în timpul execuţiei programului. anula cu tasta RESET.
Acest mesaj e afişat în cazul

LEVEL EXCESS (depăşire când numărul de nivele ale Acest mesaj se poate
3069 număr de nivele) subprogramului este mai mare decât 8 sau anula cu tasta RESET.
în cazul macro este peste 4.
Dacă se face referire la un număr de bloc
NOT EXISTING BLOCK nespecificat în instrucţiunea M99 P, Acest mesaj se poate
3070 (nu există blocul) NO. P, Q GOTO sau în ciclurile G70, G71, G72, anula cu tasta RESET.
G73.
Dacă, în cazul unui apel de subprogram
(M98 P) sau al unui apel macro (G65 sau
MISSING OR FAULTY P G66 sau G66.1 P), Acest mesaj se poate
3071 (P inexistent sau greşit) nu e completată adresa P, sau anula cu tasta RESET.
P e mai mare de 9999, sau
P e negativ.
Dacă a fost programată la adresa L
numărare de repetări (M98 P L, G65 P L,
3072 (eroare de definire) L
sau în cazul unui ciclu fix ), sau L a fost
folosit în comanda G10, şi L este mai mare
decât 65000.
Dacă, în cazul apelului de subprogram
(M98 P) sau apelului de macro (G65 sau
G66 sau G66.1), numărul programului
specificat la adresa P nu există în
memorie,
NOT EXISTING
a fost selectat un subprogram sau un apel Acest mesaj se poate
3073 PROGRAM NO.
(nu există programul nr.) de macro pentru G, M, A, B, C, S, T şi anula cu tasta RESET.
subprogramul la care se face referire nu se
află în memorie, sau
programul care se execută a apelat
subprogramul sau macro care este editat în
acel moment (ecran EDIT).
Dacă este găsită o funcţie de sfârşit macro

3074 ODD G67 (fără pereche) modal (G67), a cărei pereche nu există
(G66, G66.1).
DEFINITION ERROR Dacă valoarea numărului de bloc (N) este Acest mesaj se poate
3075 (eroare de definire) N mai mare decât 16000000. anula cu tasta RESET.
NO END OF PROGRAM Dacă nu e definit sfârşitul programului

3076 (nu e definit sfârşitul prin intermediul comenzilor M2, M30,
programului) anula cu tasta RESET.
M99 sau %.
3077
3078
3079
139

Mesaj Descriere
Se face referire la o variabilă macro (#…)
ERRONEOUS USE OF inexistentă, sau Acest mesaj se poate
3080 (folosire greşită a) # la o variabilă macro (#…) interzisă în anula cu tasta RESET.
blocul dat.
Atunci când se face programare pentru
şanfrenare sau rotunjirea colţurilor în
DEFINITON ERROR Acest mesaj se poate
3081 (eroare de definire) ,C ,R
blocul care conţine ,C sau ,R sau în blocul
următor şi nu s-a programat coordonata în
planul selectat.
Nu s-a programat revenire (M99) la
NO RETURN M99 (fără Acest mesaj se poate
3082 revenire)
sfârşitul unui subprogram sau program
macro.
Dacă raza în punctul de început sau de Acest mesaj se poate

3083 R=0
sfârşit este 0 într-un arc programat. anula cu tasta RESET.
,C ,R TOO HIGH OR
Dacă s-a programat o şanfrenare (,C) sau Acest mesaj se poate
3084 FORBIDDEN (prea sus sau
interzis) o rotunjire de colţ (,R) imposibilă. anula cu tasta RESET.
Dacă este programată scalarea (G51 X Y Z

CIRCLE ERROR (eroare Acest mesaj se poate
3085 cerc) G51
I J K ) şi în interpolarea circulară sunt
diferite mărimi de scalare pe diferite axe.
Dacă este programată scalarea axă cu axă

3086 (eroare de definire) G51
(G51 X Y Z I J K ) şi X şi U, sau Y şi V,
sau Z şi W sunt într-un bloc.
ILLEGAL PLANE Dacă în ciclul de tăiere filet multiplu G76,

3087 SELECT (selectare în cazul comenzii pentru strung, nu e
nepermisă a planului) anula cu tasta RESET.
selectat planul G18.
Dacă maşina nu are echipat codor pentru
FORBIDEN SPINDLE
arbore şi s-a programat o instrucţiune care Acest mesaj se poate
3088 MOVING (rotirea arborelui
interzisă) necesită codor pe arbore (de exemplu anula cu tasta RESET.
filetare, orientare).
BUFFER OVERTURN Dacă s-a şters bufferul în modul offset Acest mesaj se poate
3089 (ştergere buffer) G41, G42 (G41, G42). anula cu tasta RESET.
Definirea unei variabile macro interzise

# DEFINITION PRO- (#…). Aceasta se poate datora tipului ei
3090 HIBITED (definire (de exemplu #10000, …#1015), sau poate
interzisă) anula cu tasta RESET.
fi interzisă la parametrii 9001 WRPROT1,
9012 WRPROT2.
Dacă în cazul unei variabile macro (#…),
operanzii şi operaţiile sunt în conflict. De
ERRONEOUS
exemplu : dacă s-a comandat sumarea Acest mesaj se poate
3091 OPERATION WITH
(operare greşită cu) # logică (AND) între două variabile macro anula cu tasta RESET.
care nu pot fi reprezentate în modul 32 biţi
cu virgulă fixă.
DIVISION BY 0 # Dacă în cazul evaluării unei expresii Acest mesaj se poate

3092 (împărţire prin 0) macro se face împărţire prin 0. anula cu tasta RESET.
140

Mesaj Descriere
BUFFER OVERRUN # S-a depăşit capacitatea de stocare de Acest mesaj se poate

3093 (depăşire capacitate buffer) variabile macro a bufferului. anula cu tasta RESET.
3094
3095
3096
3097
Dacă valoarea funcţiei depăşeşte gama,
(de exemplu SQRT[-4] sau ASIN[2]),
ERRONEOUS
dacă în cazul instrucţiunilor BCD numărul Acest mesaj se poate
3098 ARGUMENT (argument
greşit) transformat are mai mult de 8 digiţi, anula cu tasta RESET.
dacă în cazul unei instrucţiuni BIN nu este
definit un număr BCD în decade.
3099
3010
BLOCK NOT FOUND Dacă nu s-a găsit blocul căutat şi s-a ajuns Acest mesaj se poate
3101 (nu s-a găsit blocul) la sfârşitul programului (M2, M30 sau %). anula cu tasta RESET.
Dacă este activă interpolarea în coordonate

INCORRECT POSITION polare (G12.1) şi Acest mesaj se poate
3102 (poziţie greşită în) G12.1 poziţia primei axe e 0, sau anula cu tasta RESET.
poziţia celei de a doua axe nu e 0.
Acest mesaj este afişat dacă nu vine
semnal de la senzorul de offset sculă în
OUT OF RANGE (în afara cadrul distanţei care e specificată la Acest mesaj se poate
3103 distanţei) parametrul 8002 ALADIST când se anula cu tasta RESET.
execută blocul G37 de măsurare a lungimii
sculei.
COMPENSTN VALUE Dacă valoarea modificată a offsetului
TOO HIGH (valoarea de uzurii este în afara domeniului +/-1600 Acest mesaj se poate
3104 compensare în afara incremente atunci când se execută ciclul anula cu tasta RESET.
domeniului) G36, G37.
Dacă sunt mai mult de 10 buzunare
POCKET NUMBER IS
(pocket) concave în profil când se execută Acest mesaj se poate
3105 TOO HIGH (numărul de
buzunare este prea mare) ciclurile de întoarcere G71, G72 în cazul anula cu tasta RESET.
comenzilor pentru strunguri.
3106
3107
3108
3109
3110
3111
141

Mesaj Descriere
3112
3113
3114
3115
3116
3117
3118
3119
3120
3121
3122
3123
3124
3125
3126
3127
Acest mesaj este afişat dacă programul
selectat pentru executare automată este
editat în modul automat, sau
PROGRAM EDITED Programul poate fi
3500 (program editat)
dacă programul selectat pentru executare
pornit dacă se închide
cu introducere manuală adatelor este editat
ecranul EDIT după
în mod MDI în timp ce butonul START
terminarea editării.
este apăsat.
Dacă este setată o valoare nestandard a

ratei baud care nu poate fi interpretată de
BAD BAUD RATE
comanda numerică la parametrul 2002 Acest mesaj se poate
3502 VALUE (rata baud
incorectă) BAUD RATE. Se afişează în mod DNC. anula cu tasta RESET.
Valorile interpretatăe de comanda nume-
rică sunt listate în descrierea parametrilor.

SERIAL BUFFER FULL Dacă bufferul serial a fost umplut în cursul anula cu tasta RESET.
3503 (buffer serial plin) prelucrării DNC. Transferul de date
trebuie pornit din nou.
TOOL PLACE TABLE anula cu tasta RESET.
Dacă NC-ul găseşte că suma de control a
3504 BAD (tabela de alegere a Tabela de alegere a
sculei eronată) tabelei de alegere a sculei e falsă.
sculei trebuie să fie
reorganizată.
142

Mesaj Descriere
Dacă a fost selectat un program pentru
NOT EXISTING execuţie automată sau MDI, apoi
3505 PROGRAM (program programul a fost şters şi fără să se
inexistent) anula cu tasta RESET.
selecteze un program nou este apăsat
START în modul automat sau MDI.
Dacă programul care este executat încarcă
un program în memoria comenzii Trebuie apăsată tasta Y
OVERWRITE (Y/N) numerice prin intermediul comenzii dacă programul vechi
3507 (suprascriere (da/nu) ) DPRTN, şi numărul programului încărcat trebuie reînscris, altfel
a fost deja înregistrat în director. tasta N sau RESET.
Dacă suma de control a ariei de memorie

care conţine starea generală a NC-ului,
care se păstrează şi la deconectarea
alimentării, este falsă.
Aceste date sunt după cum urmează:
G20/G21: intrarea inch/metric;
numărul înregistrării lungimii sculei
NC STATUS TABLE BAD anula cu tasta RESET.
3508 (starea tabelei NC eronată)
compenstarea (H) şi axa pe care este
Datele listate trebuie
valabilă;
reorganizate.
programele selectate pentru execuţie
automată sau MDI;
starea DNC;
dacă reţeaua de alimentare e oprită în
timpul execuţiei programului, numărul
acestui program.

LIFE TIME TABLE BAD anula cu tasta RESET.
care conţine tabela timpului de viaţă, care
3509 (tabela timpului de viaţă Tabela timpului de
incorectă) se păstrează şi la deconectarea alimentării,
viaţă trebuie
este falsă.
reorganizată.
Dacă suma de control a ariei de memorie Acest mesaj se poate
TOOL OFFSET TABLE
care conţine tabela de offset sculă, care se anula cu tasta RESET.
3510 BAD (tabela de offset sculă
incorectă) păstrează şi la deconectarea alimentării, Tabela de offset sculă
este falsă. trebuie reorganizată.
WORK OFFSET TABLE Dacă suma de control a ariei de memorie anula cu tasta RESET.
BAD (tabela punctul de care conţine tabela punctul de zero al Punctul de zero al
3511 zero al originii de lucru originii de lucru, care se păstrează şi la originii de lucru trebuie
incorectă) deconectarea alimentării, este falsă. măsurat din nou.
Acest mesaj este afişat dacă în operarea Acest mesaj se poate

OVERRUN ERROR
DNC pe timpul transferului serial, doi anula cu tasta RESET.
3514 (eroare ce comunicare
DNC) bytes se suprapun fără ca cel anterior să fi Încărcarea trebuie
fost citit de comanda numerică. repornită.
143

Mesaj Descriere
Dacă în operarea DNC prin interfaţa
serială comanda numerică primeşte date cu
PARITY ERROR anula cu tasta RESET.
3515 (eroare de paritate)
paritatea incorectă. Acest mesaj este afişat
Încărcarea trebuie
de asemeni ca rezultat al setării diferite a
repornită.
parametrilor la transmiţător şi la receptor.
Apare în decursul operării DNC. Eroarea
de încadrare este datorată setării diferite a
parametrilor la transmiţător şi la receptor.
FRAMING ERROR anula cu tasta RESET.
3516 (eroare de încadrare)
Aceştia sunt după cum urmează:
Încărcarea trebuie
rata baud,
repornită.
lungimea cuvântului,
numărul de biţi de stop.
Pot fi stocate cel mult de 254 programe,
întrucât managerul de fişiere al comenzii Acest mesaj se poate
numerice permite înregistrarea în director anula cu tasta RESET.
a 254 programe. Acest mesaj este afişat Dacă e nevoie să se
DIRECTORY FULL
3518 (director plin)
dacă se încearcă înregistrarea mai multor înscrie un program nou
programe în timpul execuţiei unui program trebuie şters unul din
prin folosirea comenzii POPEN. programele vechi care
Aceasta nu înseamnă în mod necesar că nu mai e necesar.
memoria este plină.
Acest mesaj este afişat de către NC dacă
MEMORY FULL (memorie s-a umplut memoria comenzii numerice în
3519 plină)
Unul din programele
timpul execuţiei programului ca efect al
vechi care nu mai e
comenzii BPRNT sau DPRNT.
necesar trebuie şters.
Dacă trebuie trimise date prin comanda
FILE NOT EXISTS (fişier Acest mesaj se poate
3520 inexistent)
BPRNT sau DPRNT şi nu s-a deschis un
canal cu comanda POPEN.
FILE NOT OPEN (fişier Dacă o acţiune a NC-ului se referă la un
3524 care nu a fost deschis)
Nu e greşeala
fişier care nu e deschis.
operatorului, şi el n-o
poate remedia.
INVALID ERROR CODE Dacă a fost generat un cod de eroare
3528 (cod de eroare nevalidat)
Nu e greşeala
invalid în timpul administrării unui fişier.
poate remedia.
144

Mesaj Descriere
SYSTEM ERROR (eroare Eroare de comunicare internă a
3530 de sistem)
Nu e greşeala
programului supervizor al NC-ului.
poate remedia.
MACRO TABLE BAD care conţine variabilele macro
3545 (tabelă macro eronată)
Tabelul varibilelor
#500…#599, care se păstrează şi la
macro trebuie
deconectarea alimentării, este falsă.
reorganizat.
Dacă operarea automată este pornită din Acest mesaj se poate
RESTORE MODAL starea INTD prin START, comanda anula cu tasta RESET.
FUNCTIONS? Y numerică înregistrează stara STOP şi este Starea INTD rămâne.
3549 (restaurare funcţii modale? afişată întrebarea RESTORE MODAL
da) FUNCTIONS? Y (Y=da) (restaurare
funcţii modale). Prin apăsarea tastei
<SHIFT> este afişată întrebarea
RESTORE MODAL FUNCTIONS? N
RESTORE MODAL (N=nu) (restaurare funcţii modale). Mesa-
FUNCTIONS? N jele pot fi comutate cu tasta <SHIFT>.
3550 (restaurare funcţii modale?
Dacă se apasă START se revine la starea
nu)
dinainte de suspendare (Y), sau nu (N) în
funcţie de mesaj.
4000 MACRO ERROR 000 Textul următor este afişat prin specificarea Acest mesaj se poate
valorii variabilei macro #3000: anula cu tasta RESET.
4001 MACRO ERROR 001
#3000=nnn(ERROR TEXT)
4002 MACRO ERROR 002 unde nnn=0,1,2,…999 şi între paranteze se
poate introduce un text opţional. Numărul
nnn defineşte codul erorii.
(Codul=4000+nnn). Dacă nu a fost
completat, codul de eroare va fi
… … întotdeauna 4000.
Dacă nu s-a introdus text de eroare pentru
variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO
ERROR nnn (eroare macro nnn), şi dacă
4999 MACRO ERROR 999 s-a introdus va fi afişat textul dintre
paranteze
5000 MACRO MESSAGE 000 Textul următor este afişat prin specificarea Ca efect al mesajului,
valorii variabilei macro #3006 în program- NC-ul înregistrează
5001 MACRO MESSAGE 001
ul piesă: starea STOP. Prin
5002 MACRO MESSAGE 002 #3006=nnn(MESSAGE TEXT) folosirea butonului
unde nnn=0,1,2,…999 şi între paranteze se START se trece la
poate introduce un text opţional. Numărul următorul bloc. Mesajul
nnn defineşte codul mesajului. se poate anula cu tasta
… … (Codul=5000+nnn). Dacă nu a fost RESET, dar dacă după
completat codul de mesaj, acesta va fi aceea este apăsat
întotdeauna 5000. butonul START, ca în
Dacă nu s-a introdus text de mesaj pentru toate celelalte cazuri,
variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO mesajul este afişat din
5999 MACRO MESSAGE 999 MESSAGE nnn (mesaj macro nnn), şi nou.
dacă s-a introdus va fi afişat textul dintre
paranteze.
145
Note .
Note
146
Index alfabetic:
Acces interzis . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Parametrul

Adresă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ALADIST. . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Adresa N. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58, 59 BAUD RATE. . . . . . . . . . . . . . . 142
Avans linie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54, 55 CHBFMOVE. . . . . . . . . . . . . . . 138
Bloc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 CLCV. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 CROSS DOT. . . . . . . . . . . . . . . 42
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . 58 ENCODERn. . . . . . . . . . . . . . . . 127
Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 ENCODERS1. . . . . . . . . . . . . . . 135
Ştergere număr. . . . . . . . . . . . . 59 FEEDBACKn. . . . . . . . . . . . . . . 127
Butoane de corecţie. . . . . . . . . . . . 15 FMULT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Buton de oprire arbore. . . . . . . . . 16 GROUPNUM. . . . . . . . . . . . . . . 135
CANCEL (anulare) . . . . . . . . . . . 10 RADDIF. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 RAPOVER. . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Cuplare alimentare. . . . . . . . . . . . 14 REFDIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Cuvânt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 SWLENGTH . . . . . . . . . . . . . . . 130
Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 SWSHIFT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 WRPROT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Dată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ZERODIS. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130,131
Editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Poziţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Absolută. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . 65 Finală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Număr program. . . . . . . . . . . . . 54 Generală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Nume program . . . . . . . . . . . . . 54 Maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Operator I. . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Relativă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Programe piesă. . . . . . . . . . . . . 54 RESET. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10, 105
Fereastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Sfârşit de program. . . . . . . . . . . . . 54
Format program. . . . . . . . . . . . . . 55 SHIFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
FEED HOLD (avans oprit) . . . . . 12 Stare conflictuală. . . . . . . . . . . . . . 12
Grup Mod de operare. . . . . . . . . . 11 Stop urgenţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . 56, 61 Structura programului piesă . . . . . 54
Inserarea unui bloc. . . . . . . . . . . . 58 Taste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Introducere bloc. . . . . . . . . . . . . . 58 Alfabetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Început de program. . . . . . . . . . . . 54 Cu corespondent pe ecran. . . . . . 10
Lanţ de adresă NC. . . . . . . . . . . . . 54 De defilare şi editare. . . . . . . . . . 10
Lanţ de adresă MACRO. . . . . . . . 54 De ştergere . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Lanţ de adrese. . . . . . . . . . . . . . . . 54 Numerice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Linie de stare. . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Săgeţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
M19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Test valoare limită. . . . . . . . . . . . . 62
Monitor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Unitate de afişare. . . . . . . . . . . . . . 8
NC gata de lucru. . . . . . . . . . . . . . 13
Număr program. . . . . . . . . . . . . . . 54, 62
Nume program . . . . . . . . . . . . . . . 54, 62
Panou de control. . . . . . . . . . . . . . 8
Panou de control a maşinii . . . . . . 13
147

Manual Operare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Operare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NCT® 99T

2 Cunoştinţe generale de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

4 Editarea programelor piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

5 Comutarea între modurile de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

6 Moduri de operare manuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

8 Moduri de operare automată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98

12 Corectarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

13 Întrerupera şi repornirea operării automate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

14 Lista mesajelor şi a codurilor lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125

Index alfabetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147

Budapesta, 22 Martie, 2001

Editorul îşi rezervă toate drepturile pentru

E necesar să vă reamintim că abilitatea de a opera cu maşina poate fi învăţată doar dacă se

NU SE POATE OPERA CU MAŞINA ÎN SIGURANŢĂ DECÂT DACĂ SE POT

OPERATORUL MAŞINII TREBUIE SĂ PREVADĂ ÎNTOTDEAUNA TOATE

Condiţii de operare şi stocare

Panoul de control al comenzii numerice foloseşte unitatea de afişare (monitorul), tastele

Panoul operatorului cu monitor de 9" monocrom şi cu pupitru opţional de control al

1.1.1 Tastatura de introducere a datelor

partea dreaptă este tasta opţiunile meniului .

Grupele principale de taste în care se împarte tastatura sunt :

RESET pentru ştergerea totală

ANULARE pentru ştergerea mesjelor locale .

etichetă şi tasta SHIFT .

Tastele de introducere a cifrelor:

Tastele de defilare şi de editare:

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul pe caracterele dintr-un cuvânt.

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul în direcţia indicată în lista de adrese.

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul de la un bloc la altul în direcţia

Tastele PgUp (pagina anterioară) şi PgDn (pagina următoare) sunt

Tastele INS (inserare) şi DEL (ştergere) servesc pentru inserarea şi

1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi Linia de afişare a stării

Linia de afişare a stării

1 Starea primului grup Mod de operare

2 Starea celui de-al doilea grup Mod de operare

3 Starea în care se află intrarea de date manuală şi automată

4 Starea regimului de operare cu programul

8 Starea generală a comenzii numerice

1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice

Starea de alimentare şi condiţia de bună funcţionare a comenzii numerice este

Dacă LED-ul este stins, comanda numerică nu funcţionează !

1.2 Panoul de control al maşinii

Modul de operare şi starea de funcţionare a maşinii e necesar să poată fi modificate iar

Panoul opţional de control a maşinii

Stop urgenţă. Prin apăsarea acestui buton comanda numerică înregistrează

Selectoarele modului de operare:

Întoarcerea manuală în punctul de referinţă

Introducerea manuală a datelor

Selectoarele de mărime increment:

Selectare mărime increment 1, 10, 100, 1000

Comutator de corecţie avans. Prin acţionarea sa se poate

Valoarea avansului rapid poate fi modificată prin intermediul

Butoanele de corecţie a vitezei de rotaţie a arborelui. Prin apăsarea

Comutatoare care modifică condiţiile de execuţie a programului:

Executarea unui singur bloc

Salt condiţionat peste un bloc

Butoane de pornire şi oprire a mişcării

Buton de Start. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele

Buton de Stop. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele

Butoanele de Jog. Butoane cu care se realizează funcţia Jog şi de