Sunteți pe pagina 1din 6

1) Eficienta energetica

Termenul de eficienta energetics provine din limba engleza si contine doua acceptiuni:
a) in sens restrans - echivaleaza cu notiunea de randament, pentru care trebuie stabilit un contur de
referinta ( echipament, instalatie, proces, platforma industriala )
- este un barometru al functionarii din punct de vedere energetic al unui
contur, ea exprimand practic marimea pierderilor energetice
b) in sens larg – putem pune echivalenta intre eficienta energetica si factura energetica globala
minima
De asemenea, eficienta energetica se mai asociaza cu urmaroarele definitii:
- obtinera unor efecte macime, cu consumuri primare minime
- economie de resurse primare

2) Managementul consumurilor de energie

Managementul energiei presupune cunoaşterea în profunzime a activităţii desfăşurate într-un contur


dat, monitorizarea (supravegherea, înregistrarea, controlul) fiecăruia dintre consumurile de purtători de
energie, analiza modului de valorificare a conţinutului lor de energie şi în final îmbunătăţirea eficienţei
utilizării energiei în conturul respectiv. Având un indiscutabil caracter multidisciplinar, metoda
însumează proceduri cu caracter tehnic, organizatoric, economic, de concepţie, de exploatare şi de
transmitere şi prelucrare a informaţiei.
Multă lume consideră că acţiunile întreprinse în scopul economisirii energiei au un caracter
discontinuu, de campanie. Din momentul în care s-au implementat măsurile generale şi tehnice care ţin de
cele mai multe ori de bunul simţ, se consideră acţiunea încheiată şi scopul ei atins. Aceasta este o greşeală
care poate să afecteze competitivitatea activităţii desfăşurate în interiorul conturului analizat. Este situaţia
pe care acţiunile şi tehnicile de management al energiei trebuie să o combată încă de la început.
Managementul este organic legate de capitalism şi economia de piaţă, context în care a apărut, s-a
dezvoltat şi a devenit o ştiinţă studiată în prezent în toate universităţile din lume. Managementul energiei
necesită şi el aceleaşi condiţii.
Gestionarea resurselor energetice se bazează pe aceleaşi concepte şi utilizează de multe ori aceleaşi
metode ca şi gestionarea resurselor materiale, umane sau financiare. Metodele respective sunt bine fiind
cunoscute şi aplicate la nivelul conducerii executive a multor organizaţii. În plus, managementul energiei
implică o largă participare a factorului uman şi nu presupune în mod obligatoriu şi din primul moment
investiţii importante. Aplicarea sistematică a tehnicilor de management în ţările avansate a condus la
obţinerea unor rezultate notabile şi a impus aceste tehnici pe plan internaţional.
Managementul energiei trebuie să fie parte integrantă a strategiei generale a organizaţiei. Creşterea
eficienţei energetice duce la reducerea costurilor şi, deci, la creşterea eficienţei economice şi financiare a
organizaţiei.
Modul de abordare, măsurile aplicate şi rezultatele obţinute depind de natura şi marimea
consumurilor de energie, de felul şi scopul activităţii desfăşurate în interiorul conturului analizat, de
mărimea organizaţiei şi de contextul general.

3) Caracterizarea consumurilor de energie

Pentru clasificarea consumurilor de energie pot fi avute în vedere mai multe aspecte cum ar fi:
- natura purtătorului de energie;
- destinaţia consumului;
- modul propriu de variaţie a cererii de energie (zilnică, săptămânală, sezonieră şi
anuală);
- durata anuală a alimentării cu energie.
În funcţie de destinaţie se disting următoarele categorii de consumuri de energie:
a) consumuri pentru realizarea şi menţinerea unor anumite condiţii de muncă şi de viaţă (unui
anumit nivel de confort), cum ar fi cele destinate încălzirii, ventilării, climatizării, preparării
apei calde de consum, transportului intern, comunicaţiilor etc.;
b) consumuri cu caracter tehnologic (industrial), aferente activităţilor cu caracter productiv,
proceselor tehnologice etc.
În funcţie de durata anuală de alimentare se disting următoarele categorii de consumuri de energie:
a) consumuri cu caracter permanent, deloc sau puţin dependente de variaţiile climaterice din cursul
anului (cele mai multe consumuri tehnologice, consumul de căldură pentru prepararea apei
calde etc.);
b) consumuri cu caracter sezonier, dependente de mărimea temperaturii exterioare (consumurile
pentru încălzire, ventilare, climatizare etc.).
Definirea cererii de energie a unui mare consumator sau a unui grup de consumatori mai mici la un
moment dat constă în precizarea următoarelor aspecte:
- valorile limită ale cererii momentane (maximă, minimă);
- consumurile lunare, sezoniere şi anuale de energie realizate sau preliminate;
- durata anuală a alimentării cu energie, în cazul existenţei mai multor perioade
caracteristice, durata fiecăreia dintre acestea;
- modul de variaţie specific al cererii de energie pentru un interval cu durata unei
zile, a unei săptămâni, a unui sezon şi/sau a unui an.
Cererea totală de energie la nivelul unui contur dat rezultă prin însumarea cererilor diferitelor
categorii şi/sau grupări de consumatori.
Consumatorii de energie se pot clasifica la rândul lor în trei mari categorii:
- consumatori casnici sau rezidenţiali (locuinţe, spaţii comerciale, şcoli, spitale
etc.);
- consumatori publici de tip urban (transportul electric în comun, alimentarea
centralizată cu apă potabilă, alimentarea centralizată cu căldură, tratarea deşeurilor şi apelor
uzate etc.);
- consumatori industriali (întreprinderi industriale mici, mijlocii sau mari).
În cazul unor consumuri simultane de energie electrică şi căldură cu potenţial termic mediu sau
coborât, consumatorii sunt caracterizaţi printr-un indice de structură a consumului, definit prin raportul
între cererile maxime, medii sau momentane de energie electrică şi respectiv de căldură. Această mărime
influenţează şi în anumite situaţii chiar determină natura şi caracteristicile soluţiei de alimentare cu
energie sau modalitatea de tarifare convenabilă consumatorului.

4) Auditul energetic preliminar

Auditul energetic preliminar este întocmit de regulă pornind de la ipoteza că întreg sistemul
analizat este o "cutie neagră". Nu se iau deci în considerare nici componenţa şi structura sistemului, nici
relaţiile şi interdependenţele între subsistemele care îl compun. Intrările, ieşirile şi indicatorii de eficienţă
se definesc numai în raport cu conturul general al obiectivului în ansamblul său.
Atunci când, pentru obiectivitate, auditului preliminar urmează să fie întocmit de cineva din afara
organizaţiei respective, datele cerute pentru întocmirea sa sunt următoarele:
1. Numele şi adresa organizaţiei (firmei, companiei, întreprinderii);
2. Natura activităţii sau activităţilor organizaţiei (aspecte calitative);
3. Statutul juridic şi comercial (forma de organizare, forma de proprietate, sectorul de activitate,
tipul afacerii etc.);
4. Numele, funcţia şi adresa persoanei de legatură (telefon, fax, e-mail);
5. Numărul angajaţilor;
6. Programul de lucru (zilnic, săptămânal, lunar, anual, număr de schimburi etc.);
7. Istoricul consumurilor de energie pe o anumită perioadă (cel puţin pentru ultimii 5 ani de
activitate);
8. Factura energetică anuală detaliată pentru ultimul an financiar;

9. Oricare alte date disponibile, brute sau prelucrate, privind consumurile absolute şi specifice de
energie ale organizaţiei pentru ultimul an financiar (provenind din sistemul propriu de
monitorizare);
10. Date privind volumul activităţii organizaţiei pentru aceeaşi perioadă de timp.
Formularele tip recomandate de către autori pentru transferul şi prelucrarea datelor numerice
necesare întocmirii auditului energetic preliminar sunt prezentate în anexa 1.

5) Auditul energetic propriu-zis

Auditul energetic propriu-zis conţine cu atât mai multe detalii cu cât sistemul analizat este mai
complex. Spre deosebire de auditul energetic preliminar, acesta include, acolo unde este cazul, toate
informaţiile legate de componentele sistemului analizat. El poate rezulta ca o sumă a efectelor fiecăreia
dintre aceste componentele şi permite evaluarea eficienţei fiecăreia dintre ele în parte, precum şi
oportunitatea eventualelor schimburi între aceste componente.
Întocmirea auditului energetic propriu-zis implică un inventar al surselor de alimentare cu purtători
de energie exterioare sistemului, care trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) tipul şi caracteristicile purtătorului de energie;
b) caracteristicile cererii de energie acoperite de către sursa externă;
c) tariful actual stabilit prin contractul de livrare şi tarifele alternativele disponibile;
d) alte aspecte legate de statutul, amplasarea şi capacitatea sursei externe, de condiţiile de livrare
stabilite prin contract.
În interiorul conturului analizat se întocmeşte un inventar al consumatorilor finali de energie,
organizaţi sau nu pe centre de consum energetic, precum şi un inventar al transformatorilor interni de
energie. Inventarul consumatorilor finali trebuie să pună în evidenţă următoarele aspecte:
a) natura activităţii sau procesului tehnologic care primeşte fluxul de energie;
b) tipul, parametrii şi sursa din care provine fiecare flux purtător de energie;
c) legăturile tehnologice cu alţi consumatori finali şi consecinţele acestora asupra cererii de
energie;
d) caracteristicile cererii de energie, pentru fiecare tip de purtător de energie;
e) natura şi potenţialul resurselor energetice secundare disponibilizate din motive tehnologice.

6) Date caracteristice tipurilor de surse

Întocmirea auditului energetic implică un inventar al surselor de alimentare cu purtători de energie


exterioare sistemului, care trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) tipul şi caracteristicile purtătorului de energie;
b) caracteristicile cererii de energie acoperite de către sursa externă;
c) tariful actual stabilit prin contractul de livrare şi tarifele alternativele disponibile;
d) alte aspecte legate de statutul, amplasarea şi capacitatea sursei externe, de condiţiile de livrare
stabilite prin contract.

7) Date specifice transformatorilor de energie


Transformatorii interni de energie (centrale termice, centrale electrice de termoficare, staţii de aer
comprimat, staţii de pompare etc.) alimentează de obicei mai mulţi astfel de consumatori finali. Pentru
fiecare transformator intern de energie se recomandă a fi specificate următoarele aspecte:
a) natura, sursa şi caracteristicile fluxurilor de energie care intră;
b) tipul transformării suferite, randamentul realizat, alte caracteristici tehnice;
c) natura, capacitatea şi parametrii fluxului de energie direct utilizabilă;
d) consumatorii sau centrele de consum alimentate;
e) modalitatea de alimentare a consumatorilor şi consecinţele ei (direct, prin intermediul unei
reţele de distribuţie etc.);
f) natura, potenţialul energetic şi impactul asupra mediului al fluxurilor de energie evacuate în
atmosfera.
g) Starea tehnica a instalatiilor si a sistemului de distributie la momentul intocmirii auditului

8) Date specifice consumatorilor de energie

În interiorul conturului analizat se întocmeşte un inventar al consumatorilor finali de energie,


organizaţi sau nu pe centre de consum energetic, precum şi un inventar al transformatorilor interni de
energie. Inventarul consumatorilor finali trebuie să pună în evidenţă următoarele aspecte:
a) natura activităţii sau procesului tehnologic care primeşte fluxul de energie;
b) tipul, parametrii şi sursa din care provine fiecare flux purtător de energie;
c) legăturile tehnologice cu alţi consumatori finali şi consecinţele acestora asupra cererii de energie;
d) caracteristicile cererii de energie, pentru fiecare tip de purtător de energie;
e) natura şi potenţialul resurselor energetice secundare disponibilizate din motive tehnologice.

9) Intocmirea auditului pentru un contur simplu

1) Solicitarea datelor necesare :


a) Generale
b) Specifice – in functie de specificul activitatii desfasurate in contur
2) Participarea alaturi de beneficiar la campania de masuratori
3) Conceperea structurii formelor de sintetizare a datelor masurate si calculate
4) Prelucrarea datelor
5) Determinarea indicatorilor energetici in unitati fizice/minetare
6) Compararea indicatorilor cu cei de referinta din domeniu, stabiliti prin normative sau cu alti
indicatori pentru procese asemanatoare
7) Evaluarea economica a masurilor propuse pe baza indicatorilor economici cunoscuti si
ierarhizarea lor in ordinea impusa de indicatorii economici.
8)
10) Tipuri de bilanturi energetice :
1) Dupa natura activitatii desfasurate in contur :
- bilanturi pentru procese de transformare a energiei
- bilanturi pentru procese de consum final a energiei
2) Gradul de cuprindere al conturului :
- echipamente
- instalatii
- sectie
- uzina
3) Complexitatea bilantului:
- simple (doar bilant termoenergetic sau electroenergetic)
- complexe ( si termoenergetic si electroenergetice )
4) In functie de perioada de timp in care se stabileste bilantul :
- pentru o ora
- pentru un schimb
- pentru o zi
- pentru un sezon
- anual
5) In functie de sursa de provenienta
- date propuse de proiectant – bilant de proiectare
- date provenite din masuratori - bilanturi de omologare
- bilanturi reale
- bilanturi de receptie
6) In functie de tipul valorilor momentane utilizate :
- bilant mediu – valori medii
- bilant maxim – valori maxime
- bilant minim – valori minime
- bilant optim – valori optimizate
11) Etapele intocmirii bilantului energetic :
- definirea perimetrului conturului
- prezentarea sumara a activitatii din interior ( a procesului tehnologic )
- schema fluxului tehnologic
- precizarea caracteristicilor tehnice ale agregatelor si instalatiilor din contur
- prezentarea punctelor si aparatelor de masura
- fisa tip sau buletinul de masuratori
- ecuatia de bilant
- calculul termenilor bilantului. Expresii analitice de calcul
- bilantul energetic prezentat sub forma de tabel din diagrama Sankey
- analiza bilantului

12)

13) Rolul managerului energetic:

- se afla subordonat direct directorului general


- se ocupa cu gestiunea energiei intr-un contur dat
- responsabilitatile privind gestiunea energiei se refera la :
- gestionarea tuturor formelor de energie electrica, energie termica, aer comprimat,
combustibil
- gestionarea surselor de energie : interne si externe
- transportul si vehicularea tuturor formelor de energie in cadrul conturului, inclusiv
transformarea energiei
- este dator sa furnizeze auditorului toate datele necesare intocmirii auditului
- trebuie sa asigure personal tehnic necesar companiei de masuratori aferente auditului
- va analiza alaturi de auditor rezultatele unui audit sintetizat prin indicatorii de eficienta energetica
- va lua cunostinta de masurile propuse de auditor si va utmari implementarea acestor masuri in
vederea cresterii eficientei energetice a societatii

14) Rolul auditului energetic