Metoda seriilor de puteri

1
Seria de puteri:
∞
X
an (x − x0 )n , |x − x0 | < R
n=0

Seria de puteri generalizata:

∞
X
(x − x0 )α an (x − x0 )n , α ∈ R, |x − x0 | < R
n=0
Se considera ecuatiile diferentiale liniare de ordinul II:

y 00 (x) + f (x)y 0 (x) + g(x)y (x) = 0 (1)

(x − x0 )2 y 00 (x) + (x − x0 )f (x)y 0 (x) + g(x)y(x) = 0 (2)

Presupunem ca:
∞
X
f (x) = an (x − x0 )n
n=0
∞
X
g(x) = bn (x − x0 )n , |x − x0 | < R
n=0 2
 Rezultate de existenta a solutiilor

Teorema 1: Orice solutie a ecuatiei (1) poate fi reprezentata ca o

serie de puteri, astfel
∞
X
y(x) = cn (x − x0 )n , |x − x0 | < ρ
n=0

Teorema 2: Exista cel putin o solutie a ecuatiei (2) care se reprezinta

ca o serie de puteri generalizata, cum ar fi
∞
X
y(x) = (x − x0 )α cn (x − x0 )n , α ∈ R, |x − x0 | < ρ
n=0

Obs. Pentru verificarea solutiilor se inlocuiesc functiile f, g si y in (1)

si (2) si se identifica seriile.

3
 Ecuatia lui Bessel

x 2 y 00 (x) + xy 0 (x) + (x 2 − ν 2 )y(x) = 0, x ∈ (0, ∞), ν≥0 (3)

Cautam solutia ca serie de puteri generalizata:

∞
X
y (x) = x λ ak x k , ak ∈ R, k ∈ N, a0 6= 0, λ∈R (4)
k=0

Avem:
∞
X
y (x) = ak x k+λ
k =0
∞
X
y 0 (x) = ak (k + λ)x k +λ−1
k=0
∞
X
y 00 (x) = ak (k + λ)(k + λ − 1)x k+λ−2
k=0

4
Ecuatia (3) devine:

∞
X ∞
X
2 k+λ
[ak (k + λ)(k + λ − 1) + ak (k + λ) − ν ak ]x =− ak x k +λ+2
k =0 k=0

∞
X ∞
X
ak [(k + λ)2 − ν 2 ]x k = − ak x k +2
k=0 k=0

Identificand coeficientii obtinem:

a0 (λ2 − ν 2 ) = 0 (5)

a1 [(1 + λ)2 − ν 2 ] = 0 (6)

ak [(k + λ)2 − ν 2 ] = −ak−2 , k ≥2 (7)

5
I) λ = ν
(6) ⇒ a1 = 0
(7) ⇒
ak k(k + 2ν) = −ak−2 (8)
Deci din a1 = 0 si (8):
a2k+1 = 0, ∀k ∈ N (9)
Din (8) rezulta
1
a2k = − a2k−2 , k ≥1 (10)
4k (k + ν)
Se scriu termenii a2 , a4 , ...a2k , se inmultesc termen cu termen si se
obtine:
(−1)k
a2k = k a0 (11)
4 k !(1 + ν)(2 + ν) . . . (k + ν)
Relatia (11) se poate scrie si in forma:

(−1)k Γ(ν + 1)
a2k = a0 , k ∈N (12)
4k k !Γ(ν
+ k + 1)

6
 R∞
Unde in (12) am folosit functia Gama Γ(a) = 0 x a−1 e−x dx si relatia
a = Γ(a+1) Γ(k+ν+1)
Γ(a) , deci (1 + ν)(2 + ν) . . . (k + ν) = Γ(ν+1) .
Din (4), (9) si (12) rezulta
∞
X
y (x) = x ν a2k x 2k
k=0
∞
X (−1)k  x 2k+ν
⇔ y (x) = 2ν a0 Γ(ν + 1)
k!Γ(ν + k + 1) 2
k=0
1
Alegem a0 = 2ν Γ(ν+1) si obtinem

∞
X (−1)k  x 2k +ν
y(x) = (13)
k!Γ(ν + k + 1) 2
k=0

(−1)k x 2k+ν


Notam bk = k!Γ(ν+k+1) 2 , k ∈ N si calculam convergenta seriei
folosind Criteriul raportului.

7
    x 2
 bk +1  1
lim   = lim =0<1
k →∞ bk  k →∞ (k + 1)(ν + k + 1) 2
Seria din (13) e convergenta pentru ∀x ∈ (0, ∞).

Urmatorul rezultat are loc:

∞
X (−1)k  x 2k+ν
Jν : (0, ∞) → R, Jν (x) = (14)
k!Γ(ν + k + 1) 2
k=0

e solutie a ecuatiei lui Bessel si se numeste functie Bessel de speta I.

8
II) λ = −ν
Folosind rationamentul anterior se obtine solutia ecuatiei lui Bessel:

∞
X (−1)k  x 2k −ν
J−ν (x) = , x ∈ (0, ∞) (15)
k !Γ(−ν + k + 1) 2
k =0

Teorema 3: Solutia generala a ecuatiei lui Bessel (3) este

y (x) = C1 Jν (x) + C2 J−ν (x), C1 , C2 ∈ R (16)

unde ν nu este numar natural.

Teorema 4: Pentru ν = n, n ∈ N, Jn si J−n sunt liniar dependente si

J−n (x) = (−1)n Jn (x), x ∈ (0, ∞).

9
Observatie: In cazul ν = n, n ∈ N, pentru a obtine solutia generala a
ecuatiei lui Bessel, e necesar sa obtinem o solutie liniar
independenta de Jn . Aceasta se numeste functie Bessel de speta II
si e definita astfel:

Jν (x) cos(νπ) − J−ν (x)

Yν (x) = , ν≥0 (17)
sin(νπ)

Pentru ν = n, n ∈ Z, avem:

Yn (x) = lim Yν (x) (18)

ν→n

Daca ν = n, n ∈ N, solutia generala a ecuatiei lui Bessel este:

Y = C1 Jn + C2 Yn , C1 , C2 ∈ R (19)

10
 ∞
X (n − k − 1)!  x 2k −n
x
Yn (x) = 2Jn (x)(ln + γ) − −
2 k! 2
k=0

∞
(−1)k  x 2k+n
   
X 1 1 1 1
− 2 1 + + ... + + + ... +
k !(n + k )! 2 2 k k +1 k +n
k =0

unde γ este constanta lui Euler.

11
 Proprietati ale functiei Bessel
P1: Formula de derivare
(x ν Yν (x))0 = x ν Yν−1 (x), ν ≥ 1, x > 0.

(x −ν Yν (x))0 = −x −ν Yν+1 (x), ν ≥ 0, x > 0.

P2: Relatia de recurenta

2ν
Yν+1 (x) + Yν−1 (x) = Yν (x)
x
0
Yν−1 (x) − Yν+1 (x) = 2Yν (x)
P3: Au loc relatiile:
r
2
J1/2 (x) = sin x
πx
r
2
J−1/2 (x) = cos x, x ∈ (0, ∞).
πx
12
P4: Functia generator a functiei Bessel:
Are loc relatia :
∞
x 1
X
e 2 (t+ t ) = yn (x)t n , ∀x > 0, ∀t ∈ R∗
n=−∞

Functia din stanga relatiei se numeste functie generator.

13