ROBERT A.

MONROE

eALATORIA SUPREMA
 Copyright © 1994 by Robert A. Monroe.
ROBERT A. MONROE
TitluI in limba engleza: Ultimate journey.

Accast. cdilie a fost publicata prin inle!cgcrc

cu Monroe Family, I.LC c/o Bowen Books LLC

Copyright ©2011, Editura For You

Coordonator ~i consilier Elena Coci~ CALATORIA SUPREMA
Tehnoredactare: Felicia Dragll~in
Coperta: www.graficadesign.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

MONROE, ROBERT
Calihoria suprema / Robert A. Monroe . Bucure~ti : For You, 2011
ISBN 978-973-1701·82-0

159.961 Traducere
Toale dreplurile aSlIpra versiunii in limba romana aparyin Edilurii MONICA VI5AN
For You. Reprodueerea inlegrala sau paryiala, sub orice forma, a lex-
lului din aeeasla carle esle posibila numai eu aeordul prealabil al
Edilurii For You.

TeL/fax. 021/6656223; 0311001455,

mobile phone 0724212695;
e-mail: foryou@editura-foryou.ro;
editura_foryou@yahoo.com;
website: http://www.editura-foryou.ro

Printed in Romania ISBN 978-973-1701 ·82·0

Editura For You
 cJi mue'!umim Doamnei,Am#ea /3eI:{PR' J- ,',f-" • ./.,/ ·/',.A"-/
f l'Ub 13.1-"(4£.0- ,n,re,'1fU; .'uPCaY""H/¥/I-I,,ut':j

pentzu ejoztue' sustinut pe caze-e'depune &-M/~don~~Jrhifll,{a~e;

pentzu ca.:;i in Romania. 9nstitutue' Monzoe ,,;(u-e.,.,;'/d-l'n"d,/dk;~; lUI- e.•.,:.;adiJr~o/'
sd-:;i pacd simfitd pzezen!a. &.,;;/d don4-a"'/u~I,IiM.
:!dzd aiutozue' :;i sustinezea ei
aceastd cazte nu az pi apdzut. acum. &.,;'/4 don4/e~.,:nuNe;
,. 4;", ea:':';/H- 'Hli~#c.l "ue- e.:lYM#~ i'ntJld4/d,4-f; r,,, n{It:i-
&'t:.;./~don4- OIhuet.
,;>1,,/ C~f;,;"a If«'..fPU:e; N"'/ e.r-id/.-rP h'4~j
tf/:riJ/,V d<JaV U~~M""
,./tu/eayMJHU7$HlR1.ej NfPe.vi:J/JHUT$ nUc"
tff'.u;,/.d/d-onverA,;letfup.
,Aip &riJ/d· J/.uyd; IUP ea-i<J.ld. en.Uo/u4
&-i<J.ld.doa,/,n-iJr.ut.e,
,
,/ril/ e:r,;'/.d- t1e~e.vi:J/.d- JOH1#;
H"P

&,;,ad-onv/t:"il/UW;
,.A-u, ea"t4UP /'~nikl; nf,/c~t·i6/~~.Jan.Jd;
iJ:ri<JI~dou4/'"'' ,'7>hn.
~J.fl/ r"nl- lltol H-Of; I'd- un",,, U«'1"4,,;/e;

Robtrt Monrot - Cdidtorio _<IIl'rI'IIId

4 5
 Dedicatii lui
Nancy Venn Monroe,
cojondatoare a Institutului Monroe
~i sutelor de prieteni care ne sprijinii,
care ne-au ojerit ajutor ~i dragoste,
pe parcursul ultimilor treizeci de ani
in care echipa Institutului Monroe
este in ciiutarea
Cunoscutelor tainice ~i enigmatice
6 7
Scurta prezentare din partea editurii
Carlea care tocmai se odihnqte In mainile voastre a
rueut un drum lung ea sa va ofere, cu iubire §i reeuno§tinta, din
trairile §i Invataturile aceslui mare spirit, Robert Monroe §i a
echipei cu care, ani de-a randul, a lucrat. Sunt onorata eli am
privilegiul de a va introduce In aceasta lume §i sper sa 0 pot
face. Cu speranla di va trezesc interesul pentru un domeniu
relativ nou pentru noi, In dorinla de a sublinia cli, de§i pare
complicat §i ireal, totul esle simplu §i adevarat, voi Incerca sa
aduc In disculie cateva as peete dezvoltate In carte - inclusiv
prin aeeea ca voi sublinia (Ingro§a) euvintele, expresiile, sin-
tagmele sau nOliuni folosite de autor In carte. Voi povesti §i
cate ceva din experienla mea, dar nu pentru a arata care a fost
drumul meu, ci cu intenlia sincera de va fi de folos.
Daea privim la drumul pe care I-am parcurs pan a In
Acum, ne dam seama di, de-a lungul dilatoriilor noastre, de
multe ori ne-am Intalnit cu un anumit prag de sus al cunoa§-
terii. Am §tiut, In nenumarate randuri, ca aSIa este ceea ce
cliutam. Simtim astfel - pentru ea orice experienta §i Invala-
tura care vine spre noi poarta In ea un indiciu - un indicator
care ne arata direqia catre Intoarcerea ACASA. Dar, de fiecare
data, ceva din interiorul nostru ne spune eli mai este ceva, cli
nu am ajuns Inca fa esenfli. Arta de a trai presupune §i abili-
tatea de a merge mai de parte - de§i, de multe ori, pardi ai vrea
sa rlimai acolo unde te afli, sa te mai odihne§ti putin. Pericolul
este ea putem intra Intr-o zona de eon fort care ne tine pe loc §i
din care cu greu mai putem pleca.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Rohert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
Metafora ne scoate mereu din incurcatura. Pentru a
inlelege intreaga munca a lui Monroe, sa ne folosim de 0
imagine, de 0 maxima: "dadi stai prea mult ill coli vie (in corp
fizic), Ill/Ilea Ii se pare midi", iar cand porne§ti din nou in
zbor, nu te indepartezi prea mult, zbori tot in jurul coliviei; te
simli in siguranla, doar daca la orizont inca mai vezi coli via.
A§a a lacut Robert Monroe la inceputurile experienlelor sale
in afara corpului, minunat descrise in prima sa carte.
Tanjim dupa libertate, dar ne frica de ea, ne e frica de
viitor, ne e teama sa traim experienla in afara corpului, ne este
greu sa ne reamintim cine suntem, inlelegem doar la nivelul
minlii ca suntem doar spirit nemuritor. Aceasta carte nu numai
ca incearca, dar eu zic ca §i reu§e§te sa disipeze aceste vechi
tipare in care traim §i sa ne aduca acele informalii din Lumea
de dincolo care sa ne ajute sa ne construim, treptat §i firesc, 0
Viziune Diferitii (Cunoa§terea adunata la un loc, lara credin-
lele §i pornirile animalice.).
Cand Monroe ne conduce in lumea nevazuta din
Teritoriile sistemelor de credinte, ne ajuta sa aflam totul
despre colivie. Sa fie asta doar un mod de exprimare, sau 0
realitate spirituala? Oare credinlele §i convingerile limitative
chiar ne lin captivi, ne opresc din drum evolulia? Eu una, nu
mai am nicio indoiala §i sunt sigura ca nici voi nu aveli.
Am invalat deja multe des pre asta din minunatele caqi
ale lui Gregg Braden, Chopra, Barbara Hand Clow, Calleman,
Drunvalo, Tom Kenyon §i de la mulli allii. ~i, dincolo de ceea
ce am invalat, dintr-o sursa sau alta, sufletul nostru §tie ade-
varul! Cateodata insa, cu cat ceva este crezut mai puternic de
catre suflet, cu atat mai virulent este atacat de minte. Pana
cand cele doua emisfere cerebrale nu se vor echilibra §i nu vor
lucra ca doua suflete gemene, in perfect acord §i echilibru,
yom tot pica in aceasta capcana.
8 9
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Ca/{,toria suprcma _ _ _ _ _ _ _ __
Ce vor, de fapt, sa ne invele cei care au atins un alt
nivel al adevarului Divin? Sistemul de Viatii pe Piimant. De
ce? Pentru ca, pe lunga faptul ca sunt, ca §i noi, mesageri
Divini - §i vor sa implirta§easca cu noi, cunoa§terea lor - ei
§tiu ca de noi toti depinde ceea ce va urma sa fie, cund §i cum
va ave a loc saltul cuantic, in con§tiinla omenirii. A§adar, sun-
tern importanli §i se conteaza pe noi. Frumuselea dezvaluita de
aceasta carte este aceea ca yom vedea cum, in ce masura §i de
ce, noi con tam chiar §i pentru fiinlele din alte dimensiuni, ca
suntem importanli pentru mult mai multe motive decat putem
inlelege. Odata cu noi evolueaza intregul Univers - §i, odata
cu Universul, evoluam §i noi, cu condilia sa vrem. Eliberali de
frici §i limitari, antrenali, dornici de schimbare, yom putea
crea 0 lume noua pentru Pamant, yom fi capabili sa ne con-
struim viitorul impreuna.
Daca ii ingaduim fiinlei ce sala§luie§te in lumina sufle-
tului, sa ne condudi pa§ii, daca ne ascultam Sinele Divin,
atunci nu ne oprim din drum, nu ne impotmolim in nici un sis-
tern sau convingere - chiar daca acestea imbraca forma unei
mari descoperiri. Mergem mai departe, lasam intotdeauna u~a
deschisii. ~tim, in aduncul fiinlei, ca este ceva mai mult §i tot
mai mult, ca inca nu am gasit adevarul plenar, ca nu am ajuns
acolo unde se impline§te destinul nostru luminos. ~i atunci,
din fiecare boaba de cunoa§tere pe care am reu§it sa 0 cule-
gem, ne luam ce ne trebuie, ce este potrivit pentru noi §i apoi
plecam mai departe - caIatoria continua.
Cateodata starn intr-o sta[ie mai mult, cateodata mai
pUlin. Dar daca acceptam ca nu este nimic intamplator, atunci
§tim ca fiecare clipa de viala are un rost, ca se inscrie intr-un
Plan. Nu ne intalnim cu 0 situalie sau cu 0 tema, cu un camp de
cunoa§tere, decilt atunci cand i-a sosit momentul, atunci cund
terenul este dispus sa primeasca 0 noua samanlli pentru a rodi.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe
Dad recunoa§tem aceste adevaruri ca fiind §i ale noas-
tre, atunci putem pa§i cu u§urin!a in lumea acestei carti, putem
trece prin portalul dilatoriilor - Gateway. Pentru cei familiari-
za!i cu programele Institutului Monroe, aceasta afirma!ie nu
are nicio logica. Cilliltoria supremil este cea de a treia §i ultima
carte a lui Monroe, iar Gateway este denumirea programului de
baza - primul dintr-o serie lunga de programe, care atinge 0
gama impresionanta de teme (vezi lista de la sfiir§itul diqii).
Cum pot afirma, a§adar, di in paginile care urmeaza, in cartea
care reprezinta chintesen!a inva!aturilor lui Monroe, finalul
calatoriei se alla secretul unui inceput de drum? ~i totu§i, a§a
este. Primele doua dl.qi doar pregatesc calea spre cea de a treia,
iar cea de a treia - adidi aceasta carte - deschide POARTA,
este un real §i autentic Portal de callitorie, ne da aripi §i ne
lasa singuri sa zburam, in siguran!a. Drumul pe care ne invita
sa-I parcurgem are indicatoare clare, iar harta de caIatorie este
impecabil desenata. Suntem condu§i spre Con§tiin!a Unimii.
Probabil ca daca ar fi fost publicata cu mult timp
inainte, pentru foarte mul!i dintre cititori aceasta carte ar fi tre-
cut drept un roman SF. Acum, la inceput de mare schimbare
in con§tiin!a omenirii, sun tern perfect pregati!i sa in!elegem §i
sa §ti m ca suntem mai mult dedit corpul nostru fizic, ca
realitatea spirituala este mult mai mult decat putem cuprinde
cu mintea noastra limitata. In multe dintre exerci!iile sale,
Monroe intreaba: §tim ca suntem mai mult dedit materie fi-
zica, dar ... cat mai mult? EI ne aduce, cu relatari clare, experi-
en!a sa minu!ios adunata din ciilatoriile in afara corpului,
tocmai pentru a ne ajuta sa in!elegem ca intotdeauna exista un
mai mult §i tot mai mult, ne da incredere §i curaj sa caIatorim,
sa allam, prin experien!a proprie, cat de vast, de nemarginit
este Universul, realitatea spirituala din care facem parte.
Anul trecut in vara, am par1icipat la prilllul workshop
10
reziden!ial, sus!inut in Romania de Institutul Monroe:
Gateway Voya!{e. Eram "perfect" pregatita pentru noi experi-
en!e - sau cel pu!in a§a credeam eu, atunci. Lucrasem cu pro-
gramele Institutului §i cu Hemi-Sync, de mai bine de un an.
Aveam manualul si exerci!iile traduse, chiar lucrasem cu
staruin\a §i entuziasm. Doar ca imi scapasera din vedere cale-
va amanunte, extrem de importante.
In primul rand, nu §tiam di semnalul Hemi-Sync nu
este preluat de formate Ie mp3. Tot ceea ce adunam in fonoteca
mea, transformam in mp3, ca sa ascult la IPod. Mare gre§eaIa
... , la care se mai adauga una, mai importanta! Ascultam prin
calculator, cu sistem de amplificare surround §i eram foarte
mul!umita de ceea ce reu§isem sa achizi!ionez - lara sa rna
giindesc 0 clipa ca am doar doua urechi, nu cinci §i ca acest sis-
tern nu este conslruit in acest scop. Abia la acest curs am all at
ca ceea ce avem nevoie este, de fapt, un sistem stereo, apt sa
redea 0 gam a cat mai larga de sunete, dincolo de limita audi-
biIa. Tehnologia Hemi-Sync are nevoie, evident, nu numai de
suport (CD sau caseta) pe care sa fie inregistrat semnalul, dar
§i de un sistem capabil sa-I §i redea, sa-I faca sa ajunga la ure-
chile noastre, sa-I putem percepe. (Daca dori!i sa cunoa§te!i
mai multe despre aceasta tehnologie §i despre activitatea Insti-
tutului in Romania, vizita!i site-ul http://www.hemi-sync.ro/)
N-a§ spune ca munca mea a fost zadarnica, dar in niciun caz nu
lacusem ceea ce credeam eu ca f ac.
Apoi, speram ca daca am citit Cil/tltorii in afara cor-
pului §i Ochii unui Inger, daca m-am documentat §i am lacut
exerci!iile pentru acasa, oferite de Institut, este suficient.
Cazusem din nou prada min!ii duale. Voiam mult mai mult-
dar in acela§i timp §tiam ca nu am cum sa ajung la Institut,
dintr-o multitudine de motive §i atunci, incercam sa rna imbat
cu apa rece. Dar iata ca, §i de data asta, ingerii mei nu au dor-
11
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroc _ _ _ _ _ _ _ _ __
mit. Minunea s-a Infaptuit. A venit Institutulla mine. In timp
ce eu lucram singura §i oarecum resemnata, Intr-un alt colt de
lume, In America, Andrea Berger, un adevarat suflet de ro-
man, care iube§te - prin fapte, nu prin vorbe - tot ceea ce este
legat de tara ei natala, pregatea, cu Incredere In misiunea ei,
programul pentru Romania. A§a se face ca, In vara anului tre-
cut, In 20 I 0 - an de mari schimbari pentru Intreaga omenire -
a avut loc primul retreat Gateway Voyage In Romania. Ceea
ce am Inteles §i trait acolo, depa§e§te cu mult ceea ce era In
capul meu pe atunci - sau, mai bine zis, ce credeam eu ca se
poate. De§i clamam di totul este posibil, viziunea se Impot-
molea la nivelul mintii. Nu §tiam ce Inseamna acest totul -
corpul meu nu-l descifra. Acolo, la curs, am aflat ca acel mai
mult la care aspiram, este mult, mult mai mult decilt puteam
gandi sau percepe in vreun fel, pana atunci. Dorinta de a
merge mai departe era atat de mare, incat nimic nu a stat sta-
vila In calea experientelor mele. De atunci, fac tot ce pot ca sa
imparta§esc sentimentul de libertate pe care I-am cules din
taramurile de dincolo de Portal, sa dau mai departe - atat cat
Imi este Ingactuit - din bruma de cunoa§tere venita spre mine,
prin trairea experientei. Am reu§it, am fost dincolo, acum §tiu!
De atunci, activitatea Institutului se dezvolta constant.
Exista site in limba romana, a fost Inregistrat §i In el se dis-
tribuie primul exercitiu In limba roman a, pe care II gasiti aici
https:lIsecure.digita!contentcenter.comishop/496166I?Product
1D-4283&no other-]
Cred ca este primul exercitiu inregistrat de Institut, Intr-
o limba straina §i, Inca de anul trecut, exista In Romania Clubul
Energia Delfillului (vedeti despre asta aici: http://www.hemi-
sync.ro/calea-delfinului/), iar anul acesta vor mai fi inca doua
mari evenimente: Gateway Voyage §i Lifeline (cele mai im-
portante programe sunt descrise la sfiir§itul cartii). Ceea ce este
12
_ _ _ _ _ _ _ _ _ CJJatoria suprema _ _ _ _ _ _ _ __
extraordinar e faptul ca, in sfilr§it, exista un curs - nu §tiu cum
sa-I numesc alt fel - care are loc In limba romana. Totul este
pregatit pentru Romania, inregistrat in limba romana, la Insti-
tutulMonroe. Acest aspect este deosebit de important, pentru
ca face posibilli comunicarea directa, profesional sustinuta,
creeaza un cadru firesc §i liber, asigura conditiile in care sa poti
trai experienta.
Sa ajungi la nivelul de con§tiinta care sa-ti permita pa-
trunderea In lumea spirituaJa, este Intr-adevar un tel Inalt. E
nevoie de 0 Indrumare corecta, de rabdare, de smerenie, de un
mod de viala etic, de a fi in vibralia inimii, de recuno§tinta §i
apreciere pentru tot §i pentru toate, de inlelegerea la nivelul
spiritului, a faptului ca suntem mai mult decat corpul nostru
fizic. Fara sa manifestam, in fiecare clipa a vietii noastre, vir-
tutile Divine, dorinta noastra de in1Hpre spirituaJa ramilne la
nivelul sinelui egotic. Ca sa transcendem aceasta stare, sa
mergem mai departe §i tot mai departe, pe drumul nostru spre
Omul de Lumina, spre noi in§ine, spre Sinele Total, ca sa ne
putem unifica, cu toate aspectele noastre, ca sa tindem spre
conectarea cu Con§tiinta Unimii, avem nevoie de simplitate §i
adevar, de hotarilre curajoasiL A venit vremea sa ne reamin-
tim, iar pentru a atrage acest miracol in viala noastra, trebuie
sa lasam sa piece tiparele §i credintele limitative, sa aban-
donam tot ce este vechi §i nefolositor.
In aceasta carte, Monroe ne imparta§e§te experienlele,
trairile §i etapele prin care a trecut in calatoria lui catre "a §ti"
(nu doar a crede). Ne ofera 0 indrumare, 0 harta, un exemplu,
o cale pe care putem §i noi sa mergem. Speciali§ti in mecani-
ca cuantica - §i nu numai - ne demonstreaza ca daca un eveni-
ment se petrece undeva, el se petrece peste tot. Acest adevar
ne aduce multe invataturi. In primul rand, ne responsabili-
zeaza; devenim con§tienti eli ceea ce gandim sau facem, ii
13
 Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
afecteaza pe tOli ceilalli - e simplu: ceea ce eu expir, cei din
jurul meu inspira. Numai gandul, credinla, convingerea - sau
macar doar informalia ca exista 0 Con§tiinla a Unimii - ar tre-
bui sa ne schimbe pe toli, sa genereze saltul cuantic pe care-I
a§teptam. Dadi mergem mai departe pe §irul acestei idei, ne
dam seama cit daca cineva poate, cu tOlii putem. Daca Bob
(Monroe) a putut, dadi tOli cei cu care el a lucrat - §i mai lu-
creaza inca, din dimensiunea in care se afla acum - au putut,
atunci §i noi putem! Pentru oameni, dilatoria in afara corpului
este 0 stare naturalli. Asta facem in fiecare noapte, ori de cate
ori dormim. Doar ca acum a venit randul sa 0 facem con§tient
§i controlat, pentru a obline informalii utile implinirii misiunii
proprii - dar mai ales, pentru a ne intalni paqile din noi cu care
ne yom unifica. Daca nu asta, atunci ce inseamna sa §tim cine
suntem, de unde venim §i incotro ne indreptam?
Experienle ce ne sunt oferite cu generozitate sunt des-
crise gradat, treptat, in primele doua carli ale lui Robert Mo-
nroe: Ci:ili:itorii in a/ara corpului (un mic sfat: nu ratali aceasta
carte, incepeli cu inceputul) §i Ci:ili:itorii illdepi:irtate (in
pregatire). Cu ajutorul lor intram bland, frumos, dar incitant,
intr-o alta zona de perceplie. De acela§i folos ne este §i cartea
Ochii unui Inger. Autorul ei, Paul Elder, face parte din echipa
Institutului. Sunt caqi minunate, desprinse pardi dintr-o lume
de poveste. NU-li vine sa crezi ca se poate. Ti se pare a fi de
domeniul SF-ului - dar, din fericire, este 0 realitate demon-
strata §tiinlific, pe care nimeni nu 0 mai pune la indoialli.
Insa, spre deosebire de celelalte, aceasta carte ne ofera
mult mai mult decat atat: ne conduce spre a inlelege, ne duce
in lumea lui !jtiu, in taramul cunoa§terii profunde, a experi-
enlei traite, ne conduce catre deschizatura (punctul de intrare
in lumea de dincolo, sursa foqei creative care ne-a organizat
universul fizic), dincolo de Linia de baza (Nivelul de operare
14
_ _ _ _ _ _ _ _ _ CHatoria suprelml _ _ _ _ _ _ _ __
al minlii). Bland, eu inteligenla §i trairea celui care a fost
aeo/a, cu 0 naraliune simpla, plina de firesc. pe inlelesul
oricui, suntem propulsali intr-un punct din infinitatea oceanu-
lui de spiritualitate, in care exista doar Legea Divina, Spirit §i
Lumina. Para sa ne dam seam a, dilatorim impreuna cu el.
Sutletul nostru avid de cunoa§tere, man at de dorinla
arzatoare de se intoaree acasa, de a se uni cu paqile sale ce se
aflli in diferite misiuni astrale, i§i recunoa§te repere, reface
drumul, i§i reaminte§te. Dincolo de curiozitatea pe care ne-o
starnqte, cu fiecare capitol parcurs invalam tot mai mult sa ne
cunoa§tem, privim tot mai profund in adaneurile fiinlei noas-
tre §i in Univers.
Ceea ce mi se pare remarcabil pentru acest moment al
timpurilor pe care Ie traim, este di aceasta carte ne deschide
mai mult carre Con§tiinla Unimii §i ne explicii cum §i de ce
suntem ajutali. Este foarte important sa ne raspundem la aces-
te intrebari. Aflam despre EulDeAcolo (IT - care cuprinde
toate personalitalile din vielile noastre anterioare §i actuale) §i
despre modul in care se unesc parlile din noi, inclusiv cele ce
au trait in alt sistem energetic, cum alcatuim un a§a zis
EXCOM ("Comitetul Executiv" al Eu-rilor noastre De
Acolo), cel care sprijina §i urmare§te ca acea parte din Sinele
Total, care traie§te experienla Sistemului de Viala de pe
Pamant, sa ajunga §i el acolo, in cupola cu raze luminoase,
in inima EuluiDeAcolo. Nicio parte din noi nu poate merge
mai departe, decat dadi formeaza intregul. Vrem nu vrem, ne
a§teptam "unii pe allii".
Aceste note, insemnari ale mele, scrise cu scopul de a
va incita sa citili cartea, sunt departe de a putea reda sau sug-
era frumuselea pasajelor in care totul se aduna in noi, sau
starile §i sentimentele pe care Ie genereaza. Daca va urmali
chemarea §i citili cartea de fala, veli avea nenumarate motive
15
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
de recuno§tinla §i apreciere pentru cel care a scris-o, pentru cei
care-i continua munca, dar §i pentru cei care au facut posibila
aparilia ei in limba romana.
~i, pentru ca tot a venit yorba despre recuno§tinla, sa
remarc §i faptul ca scriu aceste randuri, din "intamplare", chiar
in ziua in care Monica Vi§an a iniliat programul "Recuno§tinla
§i Apreciere" - generat de mesajul Hatorilor, prin Tom Ke-
nyon. Sunt prima care I-am aplaudat §i vreau sa-I onorez. Voi
incheia, a§adar, printr-un apel catre cititori: haideli sa ne unim
prin intenlie §i sa aducem recuno§tinla §i aprecierea noastra:
- Monicai Vi§an §i intregului colectiv al Editurii For
You, pentru daruirea cu care i§i impline§te misiunea, in folo-
sui nostru, al tuturor;
- Andreei Berger, dar §i conducerii Institutului
Monroe, din care face parte §i Carol Sabick, vicepre§edinte,
cea care a suslinut programul pentru Romania, pentru intreaga
ei munca pusa in slujba celor care §i-au ales ca loc al na§terii,
Romania;
- Rittei Nicoara, facilitator autorizat, care se ingrije§te
ca informaliile sa fie postate §i in limba romana;
- membrilor grupului meu de studiu care, prin volun-
tariat, au tradus §i vor mai traduce manualele §i exerciliile din
programele pentru acasa, care sunt puse la dispozilia publicu-
lui larg, de catre Institut;
- §i, nu in ultimul rand voua, cei care lineli in mana
aceasta carte, pentru ca mai adaugali, in mod con§tient, inca 0
cale prin care lasali sufletul sa i§i gaseasca drumul, iar asta ne
ajuta pe tOli §i susline evolulia §i vindecarea Pamantului.
Elet18 Coci~
elenacocis@yahoo.com;
16
Cuvant inainte
Robert Monroe este un fauritor de har(i. in cartea sa Ulti-
matejourney (Cii/iitoria suprema), el se striiduie~te sa contureze
acea zona aflata "dincolo de frontiera", dincolo de Iimitele lumii fi-
zice. EI ne prezinta 0 harta a "Zonei de tranzi\ie" - calea care ni se
deschide atunci cand parasim via\a fizica, cu rampele sale de in-
trare ~i ie~ire, cu indicatoarele ~i pericolele sale. EI poate face acest
lucru, fiindd el insu~i a dlatorit pe aceasta cale.
Prima carte a lui Monroe,journeys out of the Body (Cii/ii-
tor# in afara corpului* Editura For You), a fost publicata in 1971. De
atunci, conform celor spuse de Dr. Charles Tart, unul dintre special-
i~tii de varf in domeniul con~tiin\ei ~i poten\ialului uman, nenu-
mara\i oameni au avut parte de confort ~i sprijin, prin in\elegerea
faptului d ei nu erau singuri ~i nu erau nebuni, doar pentru ca avu-
sesera experien\e in afara corpului.
in acea prima carte - dar ~i in cealalta, Far journeys
(Cii/iitor# indepiirtate), Monroe prezinta experientele sale in afara
corpului, de-a lungul a treized de ani, confirmandu-~i reputa\ia de
deschizator de drumuri in explorarea celor mai indraznete po-
sibilita\i ale con~tiintei umane. Acum, in Ultimate journey (Cii/ii-
toria suprema), el exploreaza un nou stadiu - care ar putea fi, sa
spunem, ultimul stadiu, cel in care el ~i-a implinit nazuin\ele.
Este 0 mare deosebire intre aceasta carte ~i cele care au pre-
cedat-o. Pana acum a fost yorba despre povestea singulara a lui
Monroe; despre propriile sale aventuri pe care le-a descris, propri-
ile sale intalniri, dialoguri, pericole ~i descoperiri.
17
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
In Cdldtoria supremd, el ne spune cum ~i-a gasit calea -
noua direc\ie - cum a ciilatorit de-a lungul acesteia ~i dezvaluie
molivul ~i scopul acestei expedi\ii de pionierat. lar cel mai impor-
tant aspect este aceIa cii el include relatarile altora, care, prin noile
sale programe de invalare, au reu~it sa deslu~eascii harta, sa
urmeze direclia ~i sa indeplineasca acela§i scop.
Cei care nu sunt familiarizali cu experien\ele in afara corpu-
lui pot gasi in aceasta carte ecouri, semnificalii, inlelesuri sau
puncte de recunoa§tere ce Ie pot reaminti ceva ce s-a intamplat,
poate, intr-un vis - in acea stare crepusculara dintre somn §i trezie,
sau intr-un moment brusc de inlelegere sau intuilie, cand totul
pare sa revina la locul potrivit §i sa capete sens. Cei care sunt fami-
liariza\i cu astfel de experien\e, vor deveni §i mai con§tienli de difi-
cultatea de a-§i reda experienlele intr-un limbaj u§or de in\eles.
Monroe spune cii nimic din ceea ce este prezentat in aceasta
carte nu neaga validitatea ciil'\ilor sale anterioare, care reprezinta
"stadii de evolulie §i sunt veridice, raportat la cunoa§terea doban-
dita prin experienla acelui timp". Pe de alta parte, experienla sa
personala din timpul elaborarii celei de-a treia ciil'\i a luat 0 turnura
trista §i neprevazuta, cand soria sa, Nancy, a fost diagnoslicata cu
cancer. Cautarile sale pentru descoperirea Esenlei lipsa au fost in-
tensificate, datorita limitarii timpului pe care il mai putea trai ala-
turi de Nancy.
Este important de spus cii el §i-a incheiat explorarea §i a gasit
atat noua direqie, cat §i Esenla lipsa, cat limp Nancy incii se afla in
realitatea fizica - §i cii limlli alIi oameni au reu§it sa aplice cunoa§-
terea pe care el a acumulat-o, in dorinla de a-I inlesni lui Nancy,
ciilatoria suprema.
Ronald Russell
Cambridge, Marea Britanie
18
Variabilele
Frica reprczinta cel mai mare obstacol in calea evoluliei
omenirii. Se spune cii atunci cand ne na~tem in acest univers fizic,
aducem cu noi doar doua frici - de zgomot putcrnic ~i de ciidcre -
ambele fiind generate de procesul na~terii. Pe masura ce cre§tem,
invalam tot mai multe frici, astfel incat, atunci dnd ajungem la
maturitate, noi - sau mai bine zis, cei mai multi dintre noi - sun tern
cople§i\i de diverse frici. Am evoluat din punct de vedere fizic, dar
evolulia no astra reala, implinirea adevaratului nostru potenlial, a
fost, din pacate, stavilita.
Necunoscutul genereaza fricii. Ne putem teme de intuneric,
fiindcii nu §tim ce se afla acolo. 0 durere fizica poate crea frica, fiin-
dcii nu §tim ce implica ea. Cand acest Necunoscut devine Cunoscut,
frica scade in intensitate §i dispare, iar noi suntem capabili sa fa-
cern fa\a problemelor cu care ne confruntam.
Avem cu tOlii destule necunoscute in vie\ile noastre - §i
indeajuns de multe frici. Nu e nevoie sa mai umblam dupa altele.
Cu toate aces tea, sunt momente in care nu avem de ales. lata un
exemplu. A~a au decurs lucrurile in cazul meu - iar el reprezinta
sursa materialului care urmeaza.
In general, se crede cii nu ne schimbiim cu adevarat, pe ma-
sura ce trecem prin viala, ci doar devenim mai mult conformi cu
noi in§ine. Lasand la 0 parte obi§nuitele excep\ii, care, dupa cum se
spune, confirma regula, cand privim in jurul nostru, odata cu tre-
19
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroc _ _ _ _ _ _ _ __
cerea anilor, acest lucru pare adevaral. In ansamblu, oamenii nu se
schimba, iar cei mai mul\i dintre noi opun rezisten!a la schimhare.
Cu toate aces tea, toate grijile ~i razboaiele noastre au la baza
schimbarea. Ne temem eli se va intampla ceva - sau ne temem ca nu
se va intampla nimic, a~adar, ne luptam pentru a preveni sau acce-
lera procesul. Dar, orice am face, schimbarea este garantata 100%.
Singura prohlema 0 reprezinta viteza cu care aeeasta are loe. Noi
consideram d schimbarea lenta inseamna evolu\ie, iar cea rapida
este revolu!ie. Schimbarile reprezinta un rezumat al Necunoscu-
tului - cel mai mare generator de friei.
In cazul meu, parea ca nu aveam de ales. Ne~tiutor ~i cople~it
de panid, eram tarat in procesul care genera 0 noua cunoa~tere a
realitatii - ceca ce eu numesc Perspectiva de Ansamblu Diferita - pe
care, acum, mi-am insu~it-o. Schimbarea intervenita in via!a mea nu
a fost deloc simpla. Afost ceva care nu m-a ingrijorat dinainte, fiind-
ca habar n-aveam ca asemenea lucruri exista.
Oare aceasta schimhare din via!a mea a fost accidentalii sau
se incadreaza in calea mea spre evolu!ie?
Pentru mine, ea a fost revolu!ionara.
In 1985, fara vreo cauza evidenta, am inceput sa plutesc in
afara corpului meu fizic. Nu era un act voluntar; nu era yorba despre
niciun fel de abilitate mentala. Nu s-a produs in timpul somnului,
deci nu alP putut-o alunga ca pe un vis banal. Eram pe deplin con~­
tient de ceea ce se intampla - fapt care, desigur, inrauta\ea ~i mai
mult lucrurile. Am banuit cil era vreo forma severa de halucina\ie,
cauzata de ceva perieulos - 0 tumoare cerebral a, un alac cerebral
sau 0 boala mentala iminenta - ori semnul unei mOI1i iminente.
Fenomenul a continual. Nu aveam niciun control asupra lui.
De obieei, aparea ciind stateam culcat sau ciind ma relaxam pentru a
rna odihni - nu permanent, dar de ciiteva ori pe saptamana. Trebuie
sa fi plutit in sus, la cii!iva eentimetri deasupra corpului, inainte de a
deveni con~tient de ceea ce se intampla. Ingrozit, rna zbateam prin
20
_ _ _ _ _ _ _ _ Ci/iitoria supremfl _ _ _ _ _ _ __
aer ~i reveneam in corpul fizie. Eram sigur ca urma sa mor. Oricat a~
fi incercat, nu puteam impiedica repetarea acestui fcnomen.
La vremea respectiva, credeam ca rna bucur 0 stare rezonabi-
la de sanatate, fara probleme majore sau stres. Eram ocupat tot
timpul; de!ineam cateva posturi de radio ~i alte afaceri, aveam bi-
rourile pc Madison Avenue, in New York, 0 casa in distrietul West-
chester ~i, nu in ultimul rand, 0 sOlie ~i doi copii mici. Nu luam me-
dicamente, nu rna drogam ~i consumam foarte pu!in alcool. Nu
cram implieat, in mod special, in nicio religie ~i nici nu eram un dis-
cipol al filozofiilor sau practicilor orientale. Eram totalmente ne-
pregatit pentru 0 asemenea schimbare radicalil.
imi este imposibil sa descriu frica ~i insingurarea care ma do-
minau in timpul acestor episoade. in prime Ie zile, nu era nimeni cu
care sa fi putut vorbi despre ele, nici macar so\ia mea, fiindca nu
voiam sa 0 sperii. Fiind puternic ata~at de cultura vestieli ~i de ~ti­
in\a, in general, pentru a gasi raspunsuri m-am indreptat, in mod
automat, catre medicina conven!ionala ~i cunoa~terea ortodoxa.
Dupa examinari ~i analize aprofundate, doctorul meu m-a asigurat,
din nou , ca nu exista nicio tumoare sau vreun factor
- de natura psi-
hologid. Dar nu putea sa spuna nimic mai mult. In cele din urma,
am gasit curajul de a diseuta eu un psihiatru ~i eu un psiholog,
amandoi fiindu-mi prieteni.
Unul dintre ei m-a aSigurat ca nu era 0 psihoza - rna cuno~tea
prea bine. Celalalt mi-a recomandat sa studiez, pentru 0 perioada
nedeterminata de cii!iva ani, cu un guru, in India - un concept care
imi era total mente strain. Nu Ie-am dezvaluit niciunuia dintre ei ~i
nici alteuiva, cat de cumplit de inspaimantat eram. Eram un nea-
daptat, intr-o cultura din care crezusem ca fac parte - 0 cultura pc
care 0 admiram ~i 0 respectam.
Cu toate acestea, dorin!a de supravie\uire este foarte puter-
nica. ineet, foarte incet, am inva!at sa controlez proeesul. Am des-
coperit ea nu era yorba neaparat de un preludiu al mOI1ii §i ca pro-
21
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroc _ _ _ _ _ _ _ __
cesul putea fi dirijat, dar a durat un an intreg, pan ace am putut sa
accept autenticitatea expcrien\ei in afara corpului - cunoscuta
acum, in mod familiar, drept Eic*, Acest lueru s-a intamplat ca re-
zultat al aproximativ patruzed de dlatorii in afara corpului rigu-
ros validate, care mi-au furnizat mie - ~i nimanui altcuiva - 0 vasta
documentare. Cu aceasta cunoa~tere, frica a disparut curand ~i a
fost inlocuita de ceva aproape la fel de solicitant - curiozitatea!
Cu toate acestca, mai era ceva de facut. Aveam nevoie de ras-
punsuri ~i eram sigur d nu le-a~ fi putut giisi in vreun ashram indian.
La bine ~i la rau, procesele mele de gandire erau produsul unei ci-
vilizatii vestice, Prin urmare, in cadrul companiei pe care 0 de\ineam
impreuna cu familia, am infiin\at un departament de cercetare ~i dez-
voltare, Mai tarziu, acest departament s-a desprins de companie,
devenind, in cele din urma, ceea ce este acum lnstitutul Monroe,
A~adar, scopul ini\ial a fost numai ~i numai rezolvarea pro-
blemelor me Ie personale ~i urgente: dad era cumva posibil, sa-mi
convertesc Necunoscutul generator de frid, in Cunoscut. Asta in·
semna sa inva\ cum sa controlez ~i sa in\eleg experien\a in afara
corpului. La inceput, eu eram singura persoana cunoscuta care
avea nevoie de un asemenea ajutor - deci motivul era personal
egoist ~i nu pro fund idealist sau nobil. Nu imi cer scuze pentru
acest lucru; eram ~i singurul care platea facturile.
Dintr-o perspectiva moderna, Eic este 0 stare de con~tiin\a in
care te percepi pe tine insuti ca fiind diferit ~i separat de corpul tau
fizic, Aceasta separare poate fi de la cind em" la trei km, sau mai
mull. in aceasta stare poli gandi, ac\iona ~i percepe la fel de bine cum
o faci in plan fizic - chiar daca sunt ~i rateva excep\ii importante,
*eng!. Out of Body Experience Eic - Experiell!e ItI afara corpu-
ItIi (EiC) Pentru amanunte ~i explicalii vedeli cartea lui R. Monroe, Cdld-
torii itl afara corpului, publicata de Editura For You, in aceasta carte
yom folosi construqia experiellfii-IIl-afara-corpullli, N. Tr,
22
_ _ _ _ _ _ _ _ CalJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
in stadiile initiale ale activitalii Eic, pari sa-ti pastrezi forma
corpului fizic - cap, umeri, brate, picioare etc, Odata ce te familiari-
zezi mai mult cu aceasta stare de a fi, po\i deveni mai pUlin uma-
noid ea forma. Seamana eu gelatina, atunci rand este scoasa dintr-o
forma, Pentru 0 scurta perioada de timp, aceasta pastreaza forma
vasului; apoi, ea in cepe sa se inmoaie in jurul marginilor, deve-
nind, intr-un final, lichida sau vascoasa. Cand acest lucru se intam-
pia intr-o Eic, este de ajuns un giind, pentru a deveni pe deplin om,
ca infa\i~are ~i forma.
Din aceasta descriere devine dar ca acest "al doilea corp"
este extrem de maleabil. Pe de alta parte - iar acest lucru este foar-
te important - oricare ar fi forma, tu ramai tot tu. Acest lucru nu se
schimbii - exceptand faptul d descoperi d e~ti mult mai mult de-
cat ai crewt. Cat des pre unde te dud ~i ce faei, se pare ca nu exista
limite, Dad totu~i exista, noi nu am descoperit nieiuna. intr-o sta-
re-in-afara-corpului, nu mai e~ti Iimitat de timp-spa\iu, Po\i fi in ea,
dar nu-i apal1ii. Th - sinele tau non-fizic - te sim\i confortabil in-
tr-un alt sistem energetic, Traie~ti 0 senzalie grozava de Iibertate,
Cu toate acestea, nu e~ti total mente Iiber. E~ti ca un balon sau un
zmeu legat de ceva, lar la celalalt capat al firului - coarda invizibiJii
- se afla corpul tau.
La inceputul cercetarilor noastre, am inleles d noi traim
intr-o cultura ~i civiliza\ie in care trezirea con~tiinlei fizice este cea
mai importanta dintre toate calitatile, Nu e u~or sa suslii cauza niei-
unei stari existen!iale care este diferita, 0 cercetare cat de sumara
scoate la iveala nenumarate anomalii care nu se potrivesc ~i nu pot
fi explicate in contextullimitelor sistemelor actuale de convingeri
sau credinle - \inand cont de faptul ca "credin!a/incredin!area"
este, in mod frecvent, 0 eticheta populara pentru tot ceea ce nu
poate fi intru tOlul in!eles sau identificat.
Am inceput sa lucram asupra chestiunilor privind cOn~liin!a
in general. Ce se intampla cu ea, atunci cand devenim incon~tienli,
23
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
ca urmare a unci lovituri la cap, dupa un ~oc, in timpul unui le~in,
dupa 0 supradoza de droguri sau aleool, dupa 0 anestezie, in somn
sau in cazul mortii? Este con~tiin\a a~emanatoare cu un camp mag-
netic produs de un electromagnet - care inceteaza sa existe, odata
ce nuxul de electricitate a fost intrerupt? Dad e a~a, oare devine ea
mai slaba sau mai puternica, daca facem sa varieze curentul "elec-
tric?" Dad facem acest lucru, aqionam fara sa ~tim "cum" anume
se petrec lucrurile. Cum am putea controla 0 asemenea aqiune - in
cazul in care ea ar putca fi controlata?
E destul de u~or sa pui aceste intrebari, care nu fac altccva
decat sa genereze ~i mai multe intrebari, fara nicio urma de ras-
puns. Curand, am devenit con~tien\i de Iipsa masivii a informa\ii-
lor. Aveam nevoie de anumite premise, care ar fi putut indica direc-
ria ce trebuia urmata. Am incetat sa mai dutam explica\ii materia-
Iiste, pentru a privi la celalall capat al spectrului. Ce-ar fi daca ar
continua sa existe con~tiin\a, atunci dnd curentul se diminueaza?
Imediat, am inceput sa gasim exemple.
Problema este ca, atunci dnd sun tern in-afara-corpului
ne-am pierdut con~tiin\a - ~i totu~i nu am pierdut-o - memoria
noastra este sau nu este redusa, unele dintre simturile noastre fizi-
ce func\ioneaza, iar altele nu funqioneaza etc. Cel pu\in, nu avem
deloc con~tiin!a dcplina - in masura in care ne place sa ne giindim
la ea - §i de aceea, noi nu consideram ca aceasta stare este reala.
Noi credem in marc masura, ca daca nu-\i pori mi§ca corpul fizic
sau daca acesta nu raspunde la stimuli, nu e§ti con~tient, conform
modului in care in\elegem termenul. Sau daca nu po\i comunica
prin mijloace standard uzuale, inseamna ca nu e~ti con§tient. Cu
toate acestea, au fost mul\i oameni in stare de coma care au conti-
nuat sa fie con§tien\i - pur §i simplu, ei nu aveau mijloacele prin
care sa poata comunica la nivel fizic.
Pentru a explica sau elucida toate funqiile fizice pe care Ie
indeplinim in mod incon§tient, cultura noastra a trebuit sa inven-
24
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
teze sisteme noncon§tiente, cunoscute drept autonome, subcon§-
tiente, limb ice etc., in care se include §i somnul. Drice activitate ce
nu po~te fi controlata prin voin\a, nu face parte din con~tiin\a.
In anii '60, la Institutul Monroe am demarat nu numai 0 cer-
cetare istorica asupra aspectelor con~tiin\ei , dar §i studiul even i-
mentelor Eic traite de mine §i de al\ii. Am descoperit ca multe Eic
au fost asociatc cu starea de somn §i considerate ni§te simple vise
- exceptand faptul dele nu corespund imaginilor voalate §i ireale,
asociate cu visarea.
Alte Eic spontane au aparut sub anestezie, in timpul inter-
ven\iilor chirurgicale, cand pacientul s-a trezit la vreo doi metri
deasupra mesei de opera!ie, §i, mai tarziu, a relatat cu precizie ce a
auzit ~i vazut din aceasta pozi\ie avantajoasa, imposibil de ocupat
din punct de vedere fizic. Astfel de evenimente au loc frecvent , dar
majoritatea lor nu sunt prezentate public.
Alte Eic ocazionale apar in timpul perioadelor de pierdere a
cuno§tin!ei, cauzate de un accident sau 0 ranire. Majoritatea aces-
tora sunt considerate evenimente ciudate §i sunt ascunse in me-
morie ca anomalii - sau ca ceva ce nu s-a intamplat cu adevarat. Sis-
temul nostru de credin\e nu ar permite ca lucrurile sa stea altfel.
Unele dintre cele mai frapante Eic spontane sunt identifi-
cate adesea drept experien\e in preajma mortii. De obicei, acestea
apar in mod frecvent in timpul opera\iilor §i sub anestezie. Cele
mai mulle dintre ele au ca efect schimbarea totala a sistemului de
credin\e al pacien\ilor, oferindu-Ie 0 perspectiva diferita veritabila.
Ei revin, §tiind nu numai ca sunt mai mult decat corpullor fizic, dar
~i ca, fara echivoc, vor supravie!ui mortii fizice.
Istoria noastra este plinii de referiri la ceca ce numim acum
experien\e-in-afara-corpului (EiC), inclusiv Iimbajul pe care iI folo-
sim: "nu mai e§ti tu insu!i", e§ti "scos din minte", "cazi, doborat de
somn", "ie§i", "i\i pierzi cuno§tin!a". Unul dintre cele mai relevante
sondaje din ultimii douazcci de ani arata d un sfert din popula\ia
25
_ _ _ _ _ _ _ _ Roberl Monroe _ _ _ _ _ _ __ _
tarii noastre i~i aminte~te di a avut eel putin 0 experienta spontana
in afara corpului.
Daca te gande~ti la acest lucru, e posibil sa te numeri printre
cei 25%. i!i poti aminti daca ai avut vreun vis in care "zburai", cu
sau fara avion? iIi pOli aminti vreun vis in care iIi dutai m~ina,
printre multe alte ma~ini dintr-o parcare, 0 gaseai ~i te trezeai ime-
diat dupa asta? (Adeseori, la nivel subcon~tient, consideram ca
ma~ina noastra este un corp auxiliar). i!i po!i aminti vreun vis in
care "dideai", in care te trezeai, in loc de a te cufunda total? Acestea
sunt experienle destul de obi~nuite, dind revenirea in corpul fizic
este griibita de sunetul unui ceas de~teptator!
Pana in 1970, intregul efort de cercetare s-a desfa~urat lini~­
tit, daca nu chiar discret. La urma urmei, eu eram conducatorul
unei afaceri normale, care avea de-a face cu oameni obi~nui!i. Eram
sigur ca orice dezvaluire publica a activita!ii din via\a mea secreta
mi-ar fi pus sub semnul intrebarii capacitatea de a-mi conduce afa-
cerile, in mod responsabil.
Dar nu puteam ramane rezervat pe vecie. Odata cu publicarea
primei mele calli, Citlittorii in A/ara Corpului, munca noastra a in-
ceput sa atraga multa lume. Am reu~it sa seleqionam numero~i vo-
luntari, pe post de subieqi in laboratorul nostru. Folosind metodele
pe care Ie dezvoltasem, cei mai multi dintre ei erau capabili sa re-
pete starea de existen!a in afara corpului, atat de familiara mie.
Pe parcursul anilor 'SO, au fost !inute prelegeri despre expe-
rien!ele in afara corpului, la diferite colegii ~i universitali, la radio
~i TV, ba chiar la Institutul Smithsonian. Trei documente pe aceasta
tema au fost prezentate la conventia anuaHi a Asocia!iei Americane
de Psihiatrie, prezentarile fiind sponsorizate de catre eentrul Me-
dical al Universita\ii din Kansas ~i Institutul Monroe. in reviste apar
acum, in mod freevent, caricaturi ~i texte umoristice pe tema starii
de a te afla in afara corpului, prezentata ca fiind realii. Exista tri-
couri cu teme referitoare la Eie ~i chiar Bob Hope a avut 0 gluma
26
_ _ _--'-_ _ _ _ Calijtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
despre Eie, in cadrul unei apari!ii televizate. incetul cu incetul, ve-
ridicitatea Eie este acceptata, iar termenul de Eie face parte acum
din limbajul nostru.
ee ~tim despre experien!a in-afara-corpului? in primul rand,
chiar dad nu aduce nimic nou legat de faptul d tu e~ti mult mai
mult dedit corpul fizic, ai acum 0 modalitate de a-Ii dovedi lie insu-
!i acest lucru. Mai credem ~i ca, in acest fel, el poate fi dovedit ~i in
fa!a comunita!ii ~tiin!ifice ~i a tuturor celorlal\i oameni. Pana
acum, noi nu cunoa~tem nicio cale de a realiza aceasta, cu excep!ia
experien\ci personale - dar ~tim di instrumentele necesare efec-
tuarii acestei verificari sunt disponibile.
o experien!a in-afara-corpului, controlata, reprezintii meto-
da cea mai eficienta pe care 0 ~tim pentru a dobiindi cunoa~terea
necesara crearii unei Perspective Diferite. Prima ~i, probabil, cea
mai importanta dintre aceste cunoa~teri este supravieluirea dupa
moartea fizica. Nu cun()a~tem dad exista () cale mai buna decat
Eie, de a ~ti d acest lucru se intampla - nu doar sperand, avand
credin!a sau avand convingeri, ci ~tiilld. To!i cei care devin doar pe
jumatate speciali~ti in Eie aling curiind acest stadiu al cunoa~terii.
in plus, 0 astfel de supravie\uire are loc, indiferent dacii ne convine
sau nu, ~i fara a line seama de ceea ce facem sau suntem in via!a fi-
zidi. Nimic nu conteazii. Supravie!uirea Sinelui dincolo de existen-
!a fizica este un proces natural ~i automat. Ne miram cum de am pu-
tut deveni atat de limita!i in modul nostru de a gandi.
Apoi, eel mai mare obstacol in eficacitatea experien\elor in-
afara-corpului este frica - frica de necunoscut ~i de moartea fizidi.
At~amentul min\ii-con~tiin!ei noastre de mediul fizic este foarte
puternic. in mod virtual, tot ceea ce gandim este exprimat in ter-
meni ce lin de spa!iu-timp. Dar acum ne trezim confrunta\i cu nece-
sitatea de a transpune ceva completamente strain, in ceva ce poate
fi in!eles aici ~i acum.
27
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Singura modalitate prin care am inva{at sa potolim aceste
frici a fost sa ac\ionam pas cu pas, in procesul experientelor in-
afara-corpului - cu mi~dri lente, ca sa zicem a~a. Acest lueru ii per-
mite incepatorului sa integreze ~i sa se familiarizeze cu micile
schimbari - ~i , in acela~i timp, sa in{eleaga d astfel de schimbari
nu reprezinta un pericol sau 0 amenin{are pentru via\a fizica.
Odata ce aceste schimbari sunt acumulate, noi 11 ajutam pe cursant
sa priveasd tot timpul in urma, pentru a-~i desavar~i con~tienla fiz-
id, astfel in cat aceasta sa devina un punct de referinla permanent
~i familiar. Treptat, fricile de baza sunt eliberate.
Cel mai important aspect este acela d mintea-con~tienta
prezenta in starea-in-afara-corpului este in mod semnificativ dife-
rita de cea din starea fizica de veghe. La inceput, concentrarea inte-
lectuala ~i analitid nu par sa fie prezente - cel pulin nu in termenii
inlele~i de noi. Cu toate aces tea, include rea con~tienlei fizice
schimbii acest aspect. Dimpotriva, extremele emo{ionale ale simbo-
Iicei emisfere cerebrale drepte sunt, deseori, totalmente absente ~i ,
de obicei, sunt mult mai greu de activat (in acest context, iubirea,
in stricta ei interpretare, nu este considerata 0 "emo\ie").
in mintea-con~tiinla in-afara-corpului, tot ceea ce suntem ni
se arata "pe falii", ca sa zic a~a. Nu exista subcon~tien\a sau non-
con~tien\a ascunsa sub straturile de constrangeri. in consecinla, nu
poate fi yorba de nicio amagire sau prefadtorie, fiindca tot ceea ce
suntem este etalat pe fala. Orice am fi, noi aratam pe fa\a faptele.
Existii intotdeauna unele influenle ale gandurilor ~i condiliona-
rilor noastre fizice, pe care Ie eliberam ~i Ie respingem in timp, dad
ne stau in cale.
Probabil ca la fel de important e faptul d, in starea-in-afa-
ra-corpului, noi invalam exact dit de mult suntem altceva dedit
corpurile noastre fizice. Raspunsulla intrebarea precisa, cum ~i de
ce existiim este imediat disponibil, dad avem dorinla ~i curajul de
28
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
a-I afla. Atunci dind cautam informalii, e posibil sa nu ne placa ras-
punsul pe care 11 primim - dar §tim sigur ca il avem pe cel corect.
Daca vrei sa-Ii dovede~ti lie insuli - ~i nimanui altcuiva - ca
noi supravieluim mOr(ii fizice, atunci po{i invala sa te mi~ti in
starea in-afara-corpului §i sa-Ii cauli un prieten, 0 ruda sau pe cine-
va apropiat, care a murit de curand. Pentru a-I gasi, tot ce trebuie sa
faci este sa te acordezi cu amintirea ta despre cine a fost sau ce a re-
prezentat persoana respectiva. Ciiteva astfel de intiilniri vor fi sufi-
ciente. Va trebui sa realizezi acest contact, relativ curand dupa ple-
carea lor, fiinddi cei mai mulli dintre ei i~i pierd repede interesul
pentru via\a pe care tocmai au sfar~it-o.
Deplasarea in starea in-afara-corpului este 0 modalitate ex-
celenta de a aduna informalii. Una dintre cele mai u~oare curse
pentru oblinerea de informalii pe care 0 pOli face este sa verifici
starea de bine a cuiva drag. Astfel, dad e~ti departe de SOlie sau
sot, fiind plecat intr-o dHitorie de afaceri, e foarte placut sa-i pOli
vizita acasa, pentru a te asigura d totul e in ordine. De exemplu,
cand una dintre fiicele noastre era plecata la facultate, uneori tre-
ceam pe la ea in timpul unei EJC, ca sa viid cum se descurd. Jnsa am
facut gre~eala sa-i spun despre incursiunile mele. Un an mai tarziu
dupa aceasta dezvaluire, mi-a marturisit d, in fiecare noapte ina-
inte de culcare, i se adresa tavanului din camera ei: "Tata, dad e§ti
primprejur, iii spun noapte buna!"
in starea in-afara-corpului, voyeorismul aproape d nu exis-
ta. Sunt disponihile ac!iuni mult mai captivante. Prin intermediul
Eic, pOli merge oriunde, in orice timp - trecut, prezent sau viitor.
Pop merge direct in orice loc ales ~i po!i observa, in detaliu, cum
este ~i ce urmeaza sa se intample acolo. Din pozilia aleasa, te po Ii
de piasa prin preajma zonei, pentru a observa totul, din perspective
diferite. Singura problema este ca nu poli apuca obiecte fizice -
mana ta trece direct prin ele.
29
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Avand aceaSla liberia Ie, poti urma traseul urmal de Instilut
pcntru cercetare §i explorare. Po\i merge oriunde pe Pamanl, in
inlcriorul Pamanlului sau prin el. Te poti deplasa in afara ~i te pOli
mi§ca in jurullunii ~i al sislemului solar. ESle minunal, cople~ilor ~i
uimitor, dar poate devcni monolon. in acest mod, noi am vazut ,si
cunoscul cealalta parle a lunii, inainle ca sondele NASA sa 0 foto-
graficzc. Acela~i lucru s-a intamplal cu Marte, undc noi am dulat
artefacte, cum ar fi construc\ii sau structuri ce POI indica unele
forme de viata inteligenla. Unii dintre noi au facut eateva dlatorii
in afara sislemului solar ~i, de obicei, s-au ratacit, in sensul ca nu au
mai putut stabili unde se deplasasera fala de Pam ant. Revenirea nu
a constiluit 0 problema. Exploratorul s-a conccntrat, pur ~i simplu,
pc corpul sau fizic. Nu exista nicio limitare a vitezei luminii.
Dad exista fiin\e inteligente in universul fizic, noi nu am
reu~it sa Ie gasim. Ele fie s-au ascuns - ori, mai degraba, noi nu am
~tiUI ce anume sa cautam. De buna seama, explorarea noastra a fost
infima. Probabil ca dad am fi cercetat mai multe galaxii, am fi reu-
~it sa intalnim pe cineva acolo, in spa!iu. Poate ca, intr-o zi, unul
dintre noi va reu~i.
in universul non-fizic, situa!ia era total diferita. Am intalnit
sute, d~ca nu mii de fiin!e, majoritatea fiind non-umane. Explo-
rarea EIC este 0 modalitate minunata de a functiona in afara un i-
versului fizic. Cel de-al "doilea corp", din starea'in-afara-corpului,
este, cu certitudine, non-fizic. EI face parte dintr-un alt sistem ener-
getic, care interfereaza cu Sistemul de Via!a de pe Pamant, dar este
nesincronizat cu acesta. Cbeia consta in cat de u~or este sa-i gase~ti
pe cei care au parasit existenla fizica.
Cand cauti sa aqionezi in acest sistem diferit, aflat Acolo,
efectul este aproape instantaneu. Sistemul este foarte bine popu-
lal, iar atunci dnd devii expert in Eic intalne~ti prieteni deosebi!i.
Soselele ~i drumurile aventurilor §i explorarilor in-afara-cor-
pului sunt largi ~i felurite, fiindca majoritatea duce dincolo de con-
30
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
ceptelc obi~nuite de timp-spa!iu. Noi putem inlelege doar partea
referitoare la Sistemul de Viata de pe pamant. Putem incerca sa ra-
portam restul - care pare nelimitat - dar nu avem 0 linie de refe-
rin!a acceplabilii sau comparabila, In ceea ce prive§te cuno~terea
~i experienla, pentru a face acest lucru cu precizie. Problema rezida
in incercarea de a intelege ~i a traduce ceea ce ai gasit - sa 0 aduci
inapoi. Sa nu te mire niciodata faptul d iii curg lacrimi pe obraji,
atunci eand Ie intorci.
Ceca ce se in tam pia este ca ai ie~it dincolo de granila haf\ii
Cunoscute ~i te intorci cu unele informatii anterior Necunoscute,
transformate acum in lucruri Cunoscute. ii poti convinge sau nu pe
altii, de aceasta realitate. Majoritatea nici nu incearca; cunoa~terea
personala este suficienta.
Gande~te-te la modul in care 0 asemenea cunoa~tere - nu
convingere sau credinta - ti-ar putea influenla propriul tipar de
viata; cuno~terea faptului ca e~ti, cu adevarat, mai mult decat cor-
pul tau fizic, ca supravietuie~ti, real mente, mOf\ii tale fizice. Aceste
doua Necunoscute, transformate in lucruri Cunoscute - fara
condi!ionari sau situalii neprevazute - cat de mult ar schimba ele
lucrurile!
o Perspectiva Diferita - un mod clar de a percepe - Ie poate
transforma in Cunoa~tere personala, Si mult, mult mai mull.
A~adar, desfa-li Centura de Siguranla a Credinlelor, in§faca echipa-
mentul de alpinist, pintenii de alpinism ~i, poate, 0 maceta ~i por-
ne~te-o la drum.
31

Drumul extrem de lung
Pc parcursul istoriei, tot felul de etichete Ie-au fost puse celor
care deviau in permanenta: infideli, mistici, pacato~i, rebeli, revo-
lutionari
" inadaptabili , ncvrotici, anarhi~ti, aventurieri, triidatori,
exploratori, vizionari, ccrcetatori - ~i poti adauga pe aceasta lista,
tot ceea ce dore~ti. Orice abatere dc la normelc acecptate gencrea-
za risc ~i aee~ti indivizi au fost con~tien!i de cele mai multe dintre
riscuri. lar daca nu au fost, ignorant3 nu e 0 scuza. Daca a fost un
pre! de platit, ca rewltat sau efect, ei trebuiau - sau ar fi trebuit -
sa-I cunoasca, inainte de a trece la aqiune. Nicio lacrima de regret
pentru cei ranili sau mO'1i in astfel de situatii. Eu ~tiu foarte bine
acest lucru ~i iI puteli descoperi ~i voi in~iva.
A~adar, trebuie spus: Perspectiva Diferita pe care ineepi sa 0
iei in considerare poate fi cel mult 0 convingere, pana dnd vei in-
cepe sa-i verifici valabilitatea in cadrul proprici experienle, care
continua pe tot parcursul vielii tale de Fiinta Umana cu Mintea
activi!. Odata ce toate micile convingeri se transform ain Cunoa~­
tere, este posibil ca Perspectivele Diferite mai largi sa urmeze ace-
ea~i cale - pana cand devii Iiber.
Din acest punet incolo, prezentarea unei naratiuni personale
pare cea mai convenabila ~i definitorie metoda de explicare. Ceea
ce pentru mine este Cuno~tere, poate genera doar convingeri in
ceca ce te prive~te, cata vreme nu ai trait sau nu traie~ti experiente
similare, care cer valid are. De aceea, da-mi voie sa incerc sa prezint
lucrurile ,,~a cum sunt" ele pentru mine, dandu-li posibilitatea de
32
_ _ _ __ __ _ CaJatoria supremfi _ _ __ _ _ __
a-ti forma propriile convingeri, a dror traire va putea, ClI timpul, sa
se transforme in Cunoa~tere.
In explorarea mea personala, activitatea de peste treizeci de
ani in-afara-corpului m-a condus la 0 stare senina, de salisfaqie. S-a
incheial un ciclu - sau cel pUlin a~a se pare. Propria-mi Viziune Di-
ferita a fost pusa la locul ei cu bine ~i imi ofera satisfaqii, in cel mai
inalt grad. Sau a~a ar fi lrebui sa stea lucrurile.
Am aflal de unde veneam, cum am ajuns aici ~i cum am deve-
nit om, de ce am ziihovit pe aici, planul pledirii mele finale ~i unde
rna voi duce, dnd voi plcca, Ce altceva ar mai avea importanla?
Restul sunt doar detalii.
~i mai era ~i prietenul meu, INSPEC*. Una era sa vorbe~ti cu 0
asernenea minte-con~tienta intr-un laborator - ea 0 simpla voce, care
vorbe~te prin cineva fizic, pe care iI cuno~tcai bine - ~i cu IOtul altce-
va era sa te intiilne~ti cu el fala in falii- Mai in gluma, mai in serios, noi
aleseseram acronimullNSPEC (pentru Specie Inteligenta) pentru a
stabili identitatea acestei forme de energie, care insinua ca nOi,
Minlile Umane, eram mai pUlin evoluali. Insa acest INSPEC nu serna-
na cu cei pe care Ii intalnisem inainte. De-a lungul anilor, am trait
experienta multor intalniri non-fizice, am comunicat ~i relational cu
cei care erau, in mod evident, foarte umani, care inca aveau un corp
(iziC ~i rnulle altele. In orice caz, acest INSPEC era diferit.
Locul nostru obi~nuit de intalnire era chiar dincolo de Sune-
tul de Banda H. Sunetul de Banda Heste punctul maxim al gandului
necontrolat, emanat de catre toate forme Ie de viata - in special de
dtre oameni. Daca iei in considerare faptul ca, intr-adevar, este vor-
ba de toate, chiar dad ne referim doar la timpul prezent, vei avea 0
idee mai clara despre amploarea acestei mase de energie dezorgani-
zata, extrem de zgornotoasa. Amplitudinea fieclirui segment de ban-
• Abreviere pentru Speciile Inteligente, presupuse a fj mai evolu-
ate dedt versiunea umana. (vezi gosarul) N. ed.
33
_ _ _ _ _ _ _ _ Robcrt Monroe
da este determinata de emolia implicata in gand. Cu toate acestea,
civilizalia noastra nici macar nu recunoa~te existenla Benzii H.
lmpresia mea este ca aceasta conIine nu doar tip are de gan-
dire din aceste vremuri - ci toate tiparele de gandire care au exis-
tat vreodata. Ele sunt continue ~i simultane ~i e posibil ca radialia
mai veche sa fie depusa sub straturile de mai sus, astfel incat tot
ceea ce poate percepe cineva este emisia din prezent.
Pentru a analiza aceste aspecte, in mod obiectiv - daca cine-
va este atat de temerar, incat sa faca acest lucru - tot ceea ce are de
facut este sa ajunga in acel stadiu de disociere, exact dincolo de ul-
timele vestigii ale oricarei activita\i ale Min\ii Umane legate de Pa-
mant, in non-fizicul Acolo. Acesta seamana mai mult cu un strat re-
flector, dincolo de care efectele se diminueaza rapid. Este reco-
mandabil sa se treaca repede prin el, ca ~i cum cineva ar incerca sa
lucreze in mijlocul unei mul\imi care \ipa furioasa - intrucat cam
a~a suna el, intr-o multitudine de accente ~i graiuri.
Acum, sa revenim la prietenul meu INSPEC. lata un fragment
din una dintre primele noastre intalniri, cand ie~isem din corp ~i
rna deplasasem intr-un punct aflat exact dincolo de Banda H. Ma in-
treb daca aceasta fiin\a in\elege cat de puternica este lumina lui/ei.
Oare ar putea fi, de fapt, un E.T. (extraterestru)?
Te vei obi~nui cu tumina. Tu aj aceea~i strittucire ca ~i
noi... iar 1I0i nu suntem extratere~tn, in sensul gandit de tine.
Imi cite~ti gandurile?
Eadevdrat. Exact /a fet cum pOfiface ~i tu Cll mine.
Pot ~i eu?
Acum foci acest lucru partial, la suprafa!it.
Da, ai dreptate. in mod cert nu sub forma de cuvinte sau su-
nete... fara aer care sa vibreze ... pur ~i simplu in minte ... da.
34
_ _ _ _ _ _ _ _ CfiJfftoria suprema _ _ _ _ _ _ __
CII siguranla ca ceea ce tu nume~ti esellla stifletutui i~j
aminte~te.
Da, imi amintesc. Imi amintesc de tine. Senza\ia prezenlei tale.
Ebille ca nu Ie exprimi cufrica. Putem face muite, atunci
cand acest obs/acol dispare.
Ei, au mai ramas urme de teamL.
Dar ele nu iii domina perceptia. De exemplu, de ce nu e~ti
pUn de teama in acest moment?
Nu ~tiu. Dar nu mi-e frica. Ai dreptate. Sunt aici, vorbind cu
tine intr-un mod ra\ional... cu tine, cineva care imi este foarte cu-
noscut... 0 aparitie stralucitoare de lumina, pe care unii oameni ar
considera-o drept un zeu, un inger sau cel pu\in un fel de extrate-
restru. Cu toate aces tea, noi ne aflam aici, vorbind ca doi oameni
obi~nui\i... exceptand faptul ca nu folosim cuvinte!
Dijerellla 0face /ipsa fncii.
Exista atat de multe posibilita\i... De fapt, cine e~li tu? Sau,
poate, ce e~ti tu? Acum, chiar am curaj sa intreb.
ill prezellt, totut este peste posibilitatea ta de a in!elege.
Da, vei ill!elege - ~j clliarfoarte curalld.
Ne putem intalni din nou?
Tot ce trebuie safaci este sit lie cen ajutorul.
Vrei sa spui, meditand? Rostind rugaciuni?
Cuvilltele ~i rituaturile nu au rost. Este yorba de gand...
emo!ie... ace/a este semnalul. Daca semnalul potrimt este dat,
1I0i putem ajuta.
Lasa-ma sa rna aSigur. Tu nu e~ti un zeu ... dar, probabil ca e~ti
cineva de pe 0 alta planeta?
35
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Nu, 111l de pe 0 alta p/aneta.
1\1 e~ti eel care trebuie sa ne fi creat pe noi... Pilmantul - sau
pe unul dinlre ei?
Nu, ne pare rau sa te dezamagim. Dar noi iii putem ofer;
ce avem in ceea ce prive~te procesu/ de creafie. Vrei?
De ce? Da. Da!
lata ce avem IWi...
Eram plin, aproape cople§it, de valurile unei energii enorme,
cu 0 vibra\ie imens de puternica ~i de 0 frecven\ii foarte in alta. Am
denumit-o ROTE, prescurtarea de la Related Organized Thought
Energy (Energia-Gand Asemanatoare §i Organizata), un fel de sferii
din ganduri ~i idei condensate.
E prea mult! Nu pot in\elege totul dintr-o datil...
Vel inle/ege atunci ciind 0 vei putea analiza in tikna.
Mul\umesc. Aurmat 0 pauza, inainte ca INSPEC sa comunice
din nou.
E~ti nesigur in ceea ce prive~te progresu/, evo/ulia tao
Sunt nesigur, e adevarat. Cred cii imi cunosc scopul, finalita-
tea. Nesiguran\a este ceea ce se ana intre ele.
Ce percepi caflind scopu/ tau?
Ei bine ... cred ca serviciul in slujba omenirii.
Acesta este, intr-adevar, un scop nobi/. Este dorinla omni-
prezenta a sine/ui tau omenesc de a atinge per/eclitlnea. Atunci
ciind nu mai e~ti om, dor;nfa se cotlcelltreaza intr-o alta dire-
cfie. Dar sunt ~i alte SCOpl/ri.
o dorin\a mai importanta? Nu, nu asIa am vrut sa spun ... 0
dorin\ii diferita de experien\a omeneasca?
36
_ _ _ _ _ _ _ _ CaIatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
E~ti pe drmnu/ cel bun.
Mil indoiesc mereu de acest lucru.
Vel gasi un raspuns... Acum, simt ca trebuie sa te intorci fa
corpul tau fizic.
imi cite~ti gandurile. Nll §till ce inseamnii asta, dar trebuie sa
ma intorc. Cum ne putem intalni din nou? .
Tot ce trebuie sa faci este sa piistrezi acest moment in
COIl~tiinfata - ~i ell voifi ac%.
i\i mul\umesc.
intoarcerea in taramul fizic a decurs fara evenimente deose-
bite. Semnalul nu fusese generat dc vezica mea plina, ca de obicei,
ci de pisica mea preferata, care dormea pc perna, hlnga capul meu.
Verificasem camera, dar, intr-un fel sau altul, ea se strecurase ina-
untru. Sprc surprinderea mea, nu m-am enervat dtu§i de pulin.
•••
Dupa aceasta intalnire speciala cu INSPEC, am inceput sa-mi
reconsider scopul privind serviciul in slujba omenirii. Acesta a fost
obiectivul meu timp de ani buni - de a-i ajuta pe oameni sa atinga
culmile perfeqiunii, ca fiin\e in corp fizic, prea pu\in luate in sea-
ma de cultura noastra contemporana. Sa adaug un scop mai presus
de acesta era, cu adevarat, 0 chestiune captivantil. Perspectiva mea
Diferita reprezenta un factor major in acest imboId.
A§a cii am facut 0 analiza foarte profundil. Ajutorul oferit alt-
cuiva, pentru a triii mai bine, in timp se afla in forma fizicii, des-
chide posibilitii\i serioase din punct de vedere motiva\ional. Impli-
carea scoate la suprafa\ii faptul ca orice aqiune de acest fel nu
poate ajuta, dar poate fi sau deveni alterata de atacuri din partea a
ceea ce eu consider a fi sinele Inferior Animalic, aparut ca urmare
a existcn\ei in cadrul Sistemului Vietii de pe pamant. Aceasta este
37
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
insa§i eSen\a procesului. Pentru Min\i1e Umane, atraqia este aproa-
pe inevitabila. Am in\eles d prima eroare provine dintr-un fapt
simplu. Orice a§ fi facut, orice a§ fi scris, orice a§ fi spus ar fi avut
un efect minim - dad ar fi avut vreunul - asupra destinului ome-
nirii. Afost bine sa fiu in slujba celor din jurul meu, dar acest lucru
nu a insemnat nimic mai mult decat promovarea recompensarii
egoului. Dupa doua genera\ii, totul ar fi fost dat uitarii, urme de
pa§i pe nisip, spalate de mareele timpului.
INSPEC avusese dreptate. Trebuie sa fi existat §i alte \eluri,
mai mare\e. Stradaniile mele de a descoperi un \el mai maret, care
sa-i stimuleze pe to\i oameni, au scos la iveala un aspect mai mult
decat evident. Nostalgia, dorin\a arzatoare de a merge Acasa. Ar fi
putut fi yorba de locul in care te-ai nascut §i ai crescut, de casa, ora-
§ul, satul in care ai locuit. Acesta putea fi nimic mai mult decat ins-
tinctul intoarcerii acasa, care, virtual, este prezent in diferite forme
la toate speciile de animale. Sau poate fi ceea ce apare in diferitele
credin\e religioase.
Se poate foarte bine ca 0 mare parte din cautarile noastre de
natura §tiin\ifica sa fie inspirate, in mod incon§tient, de 0 astfel de
motiva\ie. Ra\ionamentul ca miliardele cheltuite pe astronomie,
sonde spa\iale, radiotelescoape §i altele asemanatoare acestora ne
vor influen\a vie\i1e in mod constructiv, in viitorul predictibil, este
o premisa absolut neconvingatoare. Dorin\a incon§tienta de a ne
intoarce Acasa se potrive§te mult mai bine.
Plin de nerabdare, am apelat la ceea ce imi era Cunoscut. Me-
moria mea era foarte vie in privin\a sursei. Noul meu \el a devenit
sa merg §i sa fiu in ceea ce am talmacit ca ar fi Acasa. Fusesem acolo
de doua ori, cu ani in urma, in vizite scurte. Tot ceea ce am inva\at
in timpul existen\ei mele omene§ti soar putea sa fi fost de 0 valoare
imensa, daca reu§isem sa rna intorc. Asemenea informa\ii pot de-
termina, cu adevarat, schimbari majore. Era 0 idee ce aducea bucu-
rie, iar eu am savurat-o din plin. Am vrut sa imparta§esc imediat
38
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
aceasta descoperire, cu prietenul meu INSPEC. Tiirziu in noapte,
m-am retras treptat din corpul meu §i m-am indreptat catre locul'
nostru obi~nuit de intalnire. Exact acolo, afara, in libertate; forma
luminoasa rna a§tepta in locul nostru de contact. INSPEC imi ghicea
gandurilc, in mod instantaneu.
Dorinla ta e sii te intorei Aeasii. Da, aeesta e un leI diferit.
Dupa aceasta via\a, voi sta Acasa §i rna voi reintoarcc ca fi-
in\a umana, pentru ultima oara, peste diteva mii de ani de acum in-
colo. Dupa aceea, voi reveni Acasa, pentru totdeauna.
Ebine eii in!elegi diferen!a dintre tu - eel eare i$i viziteazii
Casa - ~i tu, eel eare se illtoaree la starea de flintii umanii, dupii
cum ai prezentat lucrurile.
Da, dar nu sunt sigur. Vreau sa spun ca nu sunt sigur inlega-
tura cu a nu fi Wn\a umana.
Pe miisurii ee iti vei aminti mai multe luemri, iti va fl mai
clar. E~ti om, atunei elind eoneentrarea ta de bazii riimline fl-
xatii pe asifel de eoneepte ale con~tientei. Daeii sehimbi aeeastii
bazii, ineetezi sii mai fli om.
in\eleg... din acest motiv eu raman om - treaz sau adormit,
in corp sau in afara lui, viu sau mort, din punct de vedere fizic, cata
vreme punetul meu de n.ferin\a ramane omen esc.
Este eoreel.
Dar pastrez doar memoria mea umana §i experien\a din ori-
care stare de a fi.
Da, ai invii!at multo Ca flin!ii non-umanii, aeeastii expe-
rien!ii este de mare valoare. Este unul dintre seopurile de bazii
ale ~ederii tale. Vei apela la el in multe feluri non-umane, dar
39
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroc _ _ _ _ _ _ _ __
atentia ta se va illdrepta jlltl'O altil directie. UII absolvent al ex-
perielltei umane este foarte respectat ill altil parte.
Acest lucru inseamna ca nll voi mai fi fiin\a umana, cand voi
reveni in locul pc care mi·1 amintesc cii ar fi Acasa?
Vei fi (/$(/ cum erai inaillte, dar se va adauga $; experiellta
umana.
inseamna sa fill intr-un loc cald ~i familiar, caruia ii apaI1in
cu adevara!.
Dorin/a la efaarte pulernicil.
Da.
ifi do/'e$ti safi; dinl10u acolo?
Uneori am emo\ii in legatura cu asta. Oar ~tiu ca inca nu am
inchciat acest cielu, a~a cii 11 voi regasi, cand va veni timpul.
A$a cum e$ti aCllm, timpulmt existil.
Pot deduce de aici ca acum ~ putea merge Acasil.? intN) vi-
zita scurta? Am facut acest lucru inainte, cu mult timp in urma.
Dacil asia iti este dorillta. Vrei silfaci acest lucru?
Da, in vizita, da!
Vei invata multe. E$ti pregatit?
Da!
Extinde-(i min tea pana acolo, in locul care $tjj cil este
Acasa. Apoi, desprinde-te de aici $i vei fi acolo. Va; observa $; te
voi ajuta, dacil va fi nevo;e.
M-am gandit la Acasa cat de intens am putut ~i m-am des-
prins, a~a cum imi spusese INSPEC. Era 0 senza!ie de mi~care ... un
sunet asemenea vantului care adia in jurul meu. inaintea mea ... in
40
_ _ _ _ _ _ _ _ CaIatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
jurul meu ... scena prindea contur... turnuri multicolore din nori,
exact cum imi aminteam, doar cii nu sunt nori... revarsandu-se in
nuan!e de culori striHucitoare, toate culorilc pc care mi Ie-am ima-
ginat vrcodata ~i uncle pe (,dre doar mi Ie amintesc, dar nu Ie pot
descrie ... nu vreau decat sa rna opresc in nori ~i sa privesc... sa
simt... fara sa vad, doar sa simt...
... apoi, e muzica ... mii de instrumente ... mii de voci... melo-
die dupa melodie ... contrapunct perfect, tipare armonice at at de eu-
noseutc. Doar rna extind,lasand norii sa ma Invaluie, iar muzica ra-
suna prctutindeni, in jurul meu, in mine ... trec mii de ani ee par 0
e1ipa... atat de relaxant ~i fascinant, exact a~a cum Imi aminteam.
Cat de minunat va fi cand rna voi Intoarce pentru totdeauna ... pen-
tru totdeauna ... da ... 0 mid spirala Imi tulbura extazul... E ceva In
neregula? Nu, nu e un semnal pentru a reveni In corp. Dar, oare ce
e? Ce e In neregula cu norii? Privesc eu aten!ie ... acolo, norul cel
mare, alhastru desehis, urmat de doi nori mai mici, galbeni... imi
par cunoscu\i! Alii nori, ~i imi sunt ~i ei cunoscu!i...
... Ce? Este exact aceea~i alcatuire de nori... ~i celelalte, sunt
toate la fel! Continua sa se repete, mereu ~i mereu - acelea~i forme,
Intr-o spirala repetitiva! ... Spiral a, spirala mea de referinta se ma-
re~te. Muzica, verificii muzica ... nu se poate ... dar da, se repeta... la
fel ca cea pe care am auzit-o in urma cu 0 ora sau cu 0 eternitate...
exact la Eel. Sil incerc un alt punct, 0 alta perspectiva... sa rna duc in-
tr-o alta parte a Casei...
Aici e destul de bine... de aici,lucrurile vor fi diferite. Dar nu ...
este exact la fel ca inainte ... nimic nu este in niciun fel diferi!. Voi
merge departe ... departe ... dar aflandu-ma inca aici, Acasa la mine ...
... Acolo, acolo trebuie sa fie altfel. Nu, inca este la fel... nimic
nou, nimic diferi!. Aceea~i structura, iar ~i iar, aceea~i nori, aceea~i
muzidL Sa merg mai in profunzime ... lata-Ie acolo, 0 mul\ime de
spirale, buele de energie care se joad. ~i sunt mai multe asemenea
lor! ~i eu am fost 0 astfel de bucHl, odata... lasa!i-ma sa intru in joe!
41
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
De jur imprejur... in sus ~i in jos ... inauntru ~i in afara ... de jur im-
prejur... in sus ~i in jos... inauntru ~i in afara ... Jocul este asemenea
unui luping nesfiir~it... de jur imprejur... in sus ~i in jos ... Nu mai
vreau, pentru mine e destul. Ajunge.
... Ce·ai ziee de un joe nou? Ce-ai zice ... ? ~ti mul\umit eu ee ai
primit? Nu vrei sa te sehimbi? Ei bine, continua sa fad ceca ee faeL
Unde ma due aeum? Unde ... ?Asta-i tot ee exista! Nu exista ni-
mie alteeva. Dar nu vreau sa ma risipese pentru totdeauna printre
aeeia~i nori, eu aeeea~i muzica, iar ~i iar...Nu vreau sa joe aeela~i
joe, iar ~i iar ...Cum de-am putut visa a~a eeva ... ? Aeum, nu e nimie
aid pentru mine ... absolut nimie.
Aeum imi amintese ... asta mi s-a intamplat inainte. De aeeea
am pleeat... ~i nu rna pot intoaree! Nu vreau sa rna intorc! Mai binc
pleeam ... ~tiu cum ... ~tiu cum sa fae asta ... Era 0 senzalie de mi~eare,
eu vantul adiind din nou in jurul meu. Apoi, Iini~te ... apoi, am intrat
cu u~urin\a in eorpul meu fizie. Am desehis oehii ~i am privit prin-
tre laerimi. Nimie nu se sehimbase in dormitorul meu scaldat in lu-
mina lunii.
Dar eu ma sehimbasem.
Timp de ciiteva ore, fiind prea agitat ~i de prim at, mi-a fost
imposibil sa adorm.
Oe-a lungullumilor
Mi-au trebuit multe saptamani pentru a rna ohi~nui eu ideea
cii nu voi mai fi in stare sa rna intore Aeasa. Crezusem cii ar fj tre-
buit sa ma intore, binevenit, ea un erou, adudnd informa\ii de Aid,
pentru a sehimba ~i imbunatali luerurile Ae!llo. Dar nu a fost sa fie.
Nu am mai ineercat sa merg din nou Aeasa. In eele din urma, am re-
cunoseut cu triSle\e, ca aeeasta op\iune nu mai exisla pentru mine.
Devenise mai mull ceva ca 0 amintire din copilarie; ceva ce trebuia
pastrat cu drag, dar nu relrait. in mod cert, era yorba de mult ego
~i de satisfacerea acestuia. Dar a ie~it la iveala un lucru Cunoscut.
~tiam de ce plecasem. 0 alta vizita la noul meu prieten INSPEC m-a
ajutat enorm. EI - sau poate era 0 ea, sau amandoua - a~tepta, ca
un punct luminos, familiar, in inlunecimea nesfar~ita.
Senza/ia de piel'dere va trece. Nu este pierdut, jiindca i!i
aminte~ti.
Nu Ii mai apat1in aeelui loe. Totul era neschimbat acolo, la fel
ea in treeut. Dar eu nu rna potriveam eu el. Era ca ~i cum a~ fj ineer-
cat sa-mi pun 0 haina sau 0 manu~a ramasa prea mica. Nu pot sa ma
duc acolo ~i , pur ~i simplu, sa fiu - sunt prea diferit.
$i acest lucru te-a intristat.
Da. Mai mull dec;it atat. Este ca ~i cum 0 parte din mine nu
mai existii. M-am gandit la aeest loe de atatea ori... sa rna due Aeasa.
Realitatea intoarcerii este ceea ce nu mai existii.. Trebuie
sa te eliberezi de i/uzia cii. ai putea face acest lucru.
43
 _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Am ~i facut-o_ Si cred ca ~tiu care era diferenta. Era exact la
fel cum imi amintisem. Nimic nu se schimbase. Presupun ca rna a~­
teptam la un anumit progreso Dar m-am confruntat cu repetarea.
Daca priveai, daca ascultai suficient de nmlt timp, totul se repeta pe
sine insu~i. Nu exista emotie, nimic nou nu se intamp!a.
Acel tipar ellergetic... IIU ai illva!at aces! lucru in starea
umana.
Nu, de aceea am plecat de Acasa, din cauza factorului Iimita-
tiv al repetarii. Nu exista evolutie, nu era nimic nou de invillat sau
de trait ca experienla. Cand traie~ti pc Pam ant, inveli in penna-
nenla - schimbarea ~i insu§irea de noi cuno~tinle au loc in mod
constant. Dar ma voi obi~nui cu faptul ca nu ma pot intoarce Acasa.
Nu e u~or sa te descurci cu aceasta prohlema.
Totll~i, te ve; adapta. Exact a~a cum se va illtampla cand
ve; ajunge i1ltr-un PUIiCt ill care vei recunoa~te ca till te vei mai
intoarce la starea umana. Poate ca e mai bine sa spunem ca nu
va mai fi necesar sa faci acest IUCnt, ciind haina ~i miinll~a
umana Ii-au ramas prea mici,fiindca aj crescut.
Se va intampla ~i asta? Nu voi mai dori sa fiu fiin\a umana?
Cum ii voi face fata acestei situa\ii?
Atunci ciind se apropie momentul, va fi mai u~or decat i!i
inchipui in starea in care e~ti acum.
Bine... daca a~a spui tu, cred ca a~a va fi.
Mai degraba vei ~ti, decal vei crede, cum iii place sa spui.
i\i mullumesc pentru ajutor... de fapt, e prea pUlin spus...
Noi te intelegem. Gu ptacere.
Forma luminoasa a inceput sa se estompeze, apoi a disparut.
Revenirea mea in corpul fizic a decurs fara incidente. Dupa aceasta
intalnire, lucrurile s-au schimbat foarte mult pentru mine. Am de-
venit con~tient de un alt \el, mai inalt: sa rna dezvolt ~i sa evoluez,
44
_ _ _-'--_ _ _ _ Calfitoria supremci _ _ _ _ _ _ __
cumva, devenind 0 fiinta care inspira veneratie ~i admiratie, dar
afectuoasa, ca cea pe care am numit-o, cu hucurie, INSPEC-ul meu.
Cu aceasta dorinta ~i decizie, am acceptat incurajarea blanda ce-mi
fusese oferita. Rezultatul a fost un amestec ciudat de pace ~i exal-
tare - simp!u ~i , totodata, complex - 0 forma de cunoa~tere ~i apar-
tenen\a ce IIU poate fj descrisii.
Aceasta stare s-a intensificat exponential, dlld, la solicitarea
mea, am fost inso\it intr-o vizita scurtii la grallita spa(iului INSPEC.
De~i IIU puteam percepe aproape nimic altceva dedt empatia ~i iu-
birea enorma, care radiau prin mine, aveam §i senzatia puternica a
prezen\ei multor fiinte ce traiau in acelloc fericit. Era chiar un ~u­
voi de noi veni!i, care se alaturau acestei comunitati pe care am
perceput-o ca fiind Energia Creatoare a Straturilor de Inteligen\a
(LIFE -Layered Intelligence-Forming Energy'). Parte a ciudata con-
sta in faptul ca imi parea ca 0 casa noua, pc ai carei locuitori ii cu-
no~team deja. l(>lu~i, era mai mult dedt faptul ca ii cuno~team. Era
ca ~i cum eu eram parte din ei - iar ei faceau parte din mine.
Comhina(ia de emolie ~i seninatate de acolo m-a naucit.
Oare de ce nu exista vreo calc pentru ca oamenii de pc Pamant sa
poatil trai intr-o asemenca armonic? La urmatoarea intalnire, i-am
pus aceasta intrebare prietenului meu !NSPEC, pe dnd ne ahatu-
scm din colo de marginea cxterioara a inelclor care alcatuiau, dupa
cum am realizat mai tarziu, Tcritoriile Sistemului de Credinfe, com-
ponentc alc spcctrului Campului (M), invecinat Cll Sistcmu! Vietii
de pe Pamant, unde locuicsc numeroase Min!i Umane, dupa ce i~i
incheic experienlele de viata fizica.
Puteam "vedea" Pamantu! in cenlru, cu sfere radiante, semi-
transparente, de jur imprejur, fie care dintre acestea fiind mai mari
~i mai sub(iri, pe masura ce distanla cre~tea. Mi-a fost destul de greu
sa recunosc ca, in acea structura, noi vedeam mai curand energiile
non-fizice, decal electroni ~i molecule.
• joe de euvinte lifo in Ib engl inseamna vio!a N.Tr.
45
 _ _ _ _ _ _ _ _ Robert MonroL' _ _ _ _ _ _ _ __
Este intemsant flptul cil civiliza!ia voastril IlU ~tie nimic
despre acest aspect al strltcturii, a,~a cltm abordezi tit problema.
Mii intreb dacii vor §ti vreodatii.
Nu alat de completpe cat ai dori tu.
Daca ar fi §tiut acest lucru, ar fi putut pune capat dezordinii.
Atat de multe par fara ros!. Durerea, suferinla, emO\iile violente. E
greu sa accep\i dezordinea ca fiind ceva oarecum planificat, intr-un
feI sau altul.
Poate cil vei avea ceea ce tu nUlne~ti 0 Perspectivii Difo-
ritii, atunci cand va apiirea ocazia ta favorabilii.
Ocazia mea favorabila? Vrei sa spui ca voi avca §ansa sa fac
ceva in aceastii privinla?
Da... tit ~i prietel/ii tiii. Ar plltea fi IItil pel/tnt tille sa treci
prill potenfiallli sliM/or de fiin{are, care SUllt foarte diferite de
cea a ciirei experiell!ii 0 triiie~ti acum. De exemptll, sii vizitezi 0
epocii in care organizarea umanii este diforitii ~j se conjOrmeazii
mai mull modllilli ill care crezi III cii ar Ireblti silfieflClllil lumea.
Pot face acest lucru?
Daeil asia este eeea ce iii dore~ti.
Ma pOli insoli?
Va fi pliicerea mea. E~ti pregiitit?
Daca te mi§ti incet, a§ putea fi in stare sa inval tehnica.
Deja 0 cUllo~ti. Este /a Jel ell cea pe care 0 aplicai penlru a
te dep/asa ill locul pe care til illlume~ti Acasii. Doar destillalia
i!i este necllllosclltii.
Ai drcptate. Dacii 0 iei inainte, eu te voi urma.
Forma luminoasa a inceput sa se mi§te. Am ramas in apropie-
rea sa, pana cand, dintr-o datii, a inceput sii se estompeze. Reaqia
mea a fost automata. Tiparul energetic al Pamantului s-a dizolvat in
46
_ _ _ _ _ _ _ _ CJlatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
intuneric... apoi, de dincolo de intuneric, a apiirut un peisaj. INS-
PEC-ul stralucitor a§tepta nemi§cat, chiar in fata mea.
Eram la cateva mii de metri deasupra unei vai largi, care pii-
rea sii aibil 0 lungime de aproximativ 15 km §i 8 km liitime. Varfuri
acoperite de ziipada imprejmuiau valea din trei pal1i. Dincolo de
latura deschisa, crau paduri ~i dmpii care se intindeau la orizont.
Un soare stralucito(' era suspendat pe un cer albastru, presarat cu
mici nori cumulus.
Exact sub noi, se afla ceva ce parea 0 comunitate, care se in-
tindea pana aproape de poalele muntilor. Erau 0 mul\ime de pomi,
intr-o varietate de forme §i marimi, cu frunze pestrite, in toate
nuantele posibile de verde. Printre copaci, era 0 relea complexa §i
intinsa de carari inguste, dar nu se vedeau case sau c1adiri, nici fum
sau cealii. Aerul era absolut curat §i c1ar.
M-am intors catre INSPEC.
Filra case? fara c1adiri?
locuin!ele ~i atelierele me~/e~ugariior sunl subterane.
Unde sunt tOli oamenii?
Printre copaci. Fiecare indeplille~te UII rol individual.
Cat de multi oameni sunt?
PU!i1l peste douii milioalle, dupii cum in/elegem noi.
Doua milioane!
Alalia SUllt.
Cate comunitiili asemanatoare acesteia exista? E planet a
' no astra, Pamantul, nu-i a§a?
intr-adeviir, a~a este, iar acesta este singurlliloc de acest
Jel. Aee~tia sunl singllrii oamelli care Iocuiesc pe Piimant.
Singurii de pe intregul Pam ant?
Da.
47
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
N-am Sa intreh ce s-a intamplat de numarullor s-a diminuat,
de la miliarde ... A~adar, la asta trehuie sa ne a~teptam in viitor?
Gdllde~ti illtr-o direclie gre~itii, prietene.
Ce vrei sa spui?
Acesta este 1m loc din trecllt, conform modullli ill care
exprimi tu timpul.
Din trecut! Nu exista nimie in istoria no astra care, sa scmene,
nici macar de de parte, cu ceea ce viid aici. Trchuie sa fie in trecutul
foarte indepartat.
Este. Aproape UII mi/ion de ani de-ai vo~tri.
Locuitorii... sunt ei oameni? Ca mine?
PUfill diferiti, dar, categoric, oameni.
Putem merge jos?
Desigur cii putern. Acesta este scopul nostm.
Oare ei ne vor putea vedea? Putem comunica cu ei?
Da,fiirii nicio dificultate.
Nu-i va irita venirea noastra?
Dimpotrivii. Ne VOl' intdmpina cu bucllrie.
Ne-am indreptat in jos, ins pre copaci, iar apoi intr-o zona
deschisa, cam de marimea unui stadion de fothal. Era un parc sau,
prohahil, 0 imensa gradina cu flori, cu rasaduri ingrijite, in straturi
de forme neregulate, dintre care nu am recunoscut nicio planta.
Alei largi, acoperite cu iarha, ~erpuiau in jurul straturilor, in curbe
sinuoase. Chiar credeam ca a~ putea simti iarba suh picioare.
o~i simfi. $i pofi vedea in modfizic. Dar til nu ai a consis-
tenfitfizicii.
M-am intors. Forma stralucitoare a lui INSPEC era aproape
de mine. Patru oameni se indreptau cu rapiditate catre noi. Pareau
sa aiba cam un metru ~i jumatate inallime, fiecare avand 0 nuanla
48
_ _ _ _ _ _ _ _ Coilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
diferita a culorii parului ~i pielii. Parullor avea aceea~i lungime,
exact pana sub urechi. Aveau chipuri ~i trupuri de oameni activi, at-
Ictici, in varsta de treizeci de ani, dar nu aveau mu~chi proeminen-
Ii. Doi dintre ei erau harha!i, iar ceilalti doi - femei. Era u~or de
observat, fiindca nu pur tau haine.
Ei lilt all l1evoie de haine.
Dar cum fac sa Ie fie cald? Sau sa se protejeze de vremc?
Fiecare are 1111 sistem individual de control in acest scop.
Nu viid nimic.
Totul este ill minte, cum ai spune ttl.
Deduc ca ai mai fost aici, inainte.
A~a este... ca sii zic a,m.
Cei patru s-au apropiat, oprindu-se drept in fata noastra ~i
zamhind ferici!i. Aveau trupuri frumoase, intr-o conditie fizicii per-
fecta. Ma intrebam cum yom comuniea - ce limba vorbeau. Oare
puteau macar sa ne vada? Unul dintre barba\i a inaintat cu un pas,
fadnd un semn cu capul.
"Da, noi te putem vedea. lar comunicarea e u~oara. Yom fo-
losi engleza tao OK?"
OK-ullui m-a contrariat. Ceva era in neregula aici. Cum ar fi
putut el sa cunoascii argoul american din viitor?
"I.-am preluat din mintea tao Nicio problema."
Apoi, am ohservat cii buzele nu se mi~cau ~i i-am vazut scli-
pirca din ochi. Am izbucnit amandoi in ras - mental. imi gasisem
un nou prieten, care putea citi gandurile, probabil pan a la ultimul
detaliu in privin!a a ceea ce gandeam sau simleam. Din acel mo-
ment, toata conversa\ia a decurs mental - prin transfer de ganduri,
s-ar putea zice.
"Acesta este un loc minunat", am inceput eu.
49
 _ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
"Vremea este foarte plilcutil. Noi starnim cate 0 furtunil in fie-
care dupa amiaza, pentru a cura\a frunzele ~i a uda plantele."
"Cu fulgere?"
"Da, dar noi controlam intensitatea ~i direc\ia unde va avea
loc impactul. Incarcatura electricil este vitala pentru orice via\a ba-
zata pe carbon."
"Iar vantul... controla\i ~i vantul?"
"Vantul? Ti-ar placea sa fie mai puternic?"
"Nu, e in regula... e bine ... " Mi-a zambit larg.
"Te intrebi ce mancilm."
"Cu to\ii pare\i bine hrani\i ~i sanato~i."
"Sanato~i?"
"Fara boli sau rani."
"Th vii dintr-o lume tare ciudata! Chiar e greu sa-Ii men\ii sta-
rea corpului fizic?"
"Aceasta este cea mai mare problema a noastra."
"Ce trist. Istoria noastra a inregistrat astfel de probleme, cu
multe mii de ani in urma."
"Fiira bacterii? Fara virusuri? Nu este nimeni ucis sau ranit?"
"in\eleg ce spui. Bacteriile ~i virusurile coopereaza cu noi.
Nu exista conflicte. Cat des pre uciderea noastra... am terminat-o cu
moartea, cum ii spui tu, cu muit timp in urma." Mintea imi era inva-
data de ganduri ~i intrebilri. Una dintre ele a ie~it la suprafa\a.
"Atunci, voi ar trebui sa va pute\i controla... reproducerea?"
,,0, da. Cat despre restul gandului tau - noi inca ne bucuram
de ritual!"
"Dar fara copii..."
"Avem multi copii. Ti-ar placea sa-i intiilne~ti pe unii dintre ei?"
"Da, mi-ar placea."
"Ii voi chema."
° serie de fluieraturi diferite mi-au rasunat in cap, asemenea
cantecului pilsarilor, aproape un fel de muzica. Tot felul de animale
50
_ _ _~_ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
au aparut de prin copaci, mari ~i mici, toate aga\andu-se de cei pa-
tru oameni, care ii mangaiau ~i alintau. Unele semanau cu pisicile,
altele cu reptilele, asemenea unor aligatori mici sau ~erpi mari. AI-
tele semanau cu maimu\ele, iar unele ar fi putut fi caprioare, dar
aveau coame ~i cozi lungi. Un roi de albine uri~e ~i-au luat zborul
dintr-un copac, coborand jucau~e in picaj deasupra grupului nos-
tru. Deasupra, 0 pereche de pasari mari, de un verde sclipitor, se
°
avantau in zbor, privind in jos, catre noi. micu\a pasare albastra
s-a a~ezat pe umarul prietenului meu, ciripindu-i la ureche. EI s-a
intors spre mine.
"Copiii no~tri."
"Mi-ar place a sa-mi pot chema ~i eu atat de u~or, pe copiii mei
animale."
"hi vei aminti sunetul ~i, cu pu\ina practicii, vei reu~i."
"Pe intrcgul Pamant e la fel, adica, vreau sa zic, in privin\a
animalelor?"
"Doar aici, in vale. Rcstul este mai mult a~a cum te-ai a~tepta
tu, cum ai citit in caI1ile tale. Cuno~ti sistemullan\ului trofic?"
"it cunosc. A~adar, animalele mor."
"Da. in ordinea naturala a evenimentelor. La fel se intampla
~i cu acestea, cu copiii no~tri. Se creeaza un echilibru, iar noi nu il
tulburam."
"in acest caz, ce manca\i voi? Legume?"
°
"Ce mancam? sa-Ii arilt."
Prietenul meu s-a intors catre una dintre femeile din grup,
care a mers panilla 0 parcela din grildina ~i a scos din pam ant ceva
care parea, pur §i simplu, ni~te noroi negru. Ea a adus un pumn in-
treg din acel ceva ~i s-a a~ezat alaturi de noi. Dintr-o data, am ~tiut
ce urma sa se intample.
"Ti-ar placea sa gu~ti din porumbul tau preferat, regina de
argint, cum il numi\i voi?"
51
_ _ _ _ _ _ _ _ Uobert Monrot' _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ Ca/atoria suprem.i _ _ _ _ _ _ __

Am dat din cap aprohator. Fata s-a indreptat spre mine, apoi "Cred cii eu am ~a ceva. ~ti!i, este mai mulL. "
~i-a pus mana Iihera peste mana plina cu noroi, continuand sa mil "Probahil acesta este un fel de a spune. Diferita este curiozi-
priveasca atent. ~liam cil imi citea gandurile. Dupa un moment, §i-a tatea ...da, curiozitatea."
ridicat mana, descoperind un spic miniatural de porumh, de cu- "Da! Asta mi s-a intamplat mie. Veti pfeca cu tOlii?"
loare alb pal ~i mi I-a oferit. "De ce am Jasa pe cineva in urma? Te-ai putea Iipsi de 0 mana,
"Nu-I poate lua", a zis prietenul meu. "Nu are corpul fizic cu el." sau chiar de un deget?"
Am simtit rasul fetei, in limp ce se intorcea, aruncandu-i po- "Dar unde yeti merge?"
rumhul unuia dintre pUii de cerb cafenii, care I-a adulmecat banu- "Semnalul ne va caliiuzi."
itor. Am constatat ca ei radeau, deci trebuie sa fi avut ~i emotii. "Ce este acest Semnal? iI pOli descrie?"
"A fost facut printr-o invoiala."
"Robert, noi am trait experienta fieciirei emolii pe care li-o ,,0 invoiala cu cine? Sau cu cet'
pOli aminti. Noi preluim emoliile, dar ele ne controleaza doar atun-
"Cu unul dintre nOi, care a plecat inainte. Ei toli au fost de
ci rand Ie permitem sa 0 faca." Am simlit un val de recuno~tinta.
acord sa ne trimita un anum it Semnal, dnd va veni vremea sa-i ur-
"Va mullumim pentru primire ~i pentru ca ne-ali perm is sa mam §i noi. ~i, in sfa~it, unul dintre ei a facllt acest Ilicru, dupa
va vizitam. Este foarte instructiv. Fara conflicte, lara competilie... " atata timp."
"Avem ~i noi competilie. Dar nu ne impliciim niciodata atat "EI era... tu e§ti... un fel de explorator care cauta noi lumi,
de mult, indt sa uitam ca e yorba de 0 intrecere." pentru a Ie cuceri?"
Nu am intrebat despre iubire. Nici nu era nevoie. Ceea ce ra- "Nu pentru a Ie cuceri, Robert. Pentru a face parte din ele §i
diau cei patru interlocutori era indeajuns de edificator. Dar exista a Ie in!e1ege."
o nuanta de tristete, amestecatii cu emolie. "De unde §tili incotro sa mergeli?" intrebarile au continuat
Prietenul meu a zambit din nou. sa curgil.
"Ne-ai vizitat la timp, fiindcii yom pleca in curand." Trebuie "Pur ~i simplu, urmilm Semnalul."
sa ne adaptam situaliei in care yom trai fara valea ~i copiii no~tri. "i1 primili §i acum?"
"Sa plecati? De ce?" _ "Oh, da. De dnd I-am perceput pentru prima oaril, el a fost
"Am primit Semnalul, cam acum 0 suta de ani. II ~teptasem in permanen!a cu noi."
timp de dteva mii de ani ~i, in sfar~it, el a venit." "Eu de ce nu-I pot percepe?"
"Nu inleleg." "Nu §tiu. Poate di acordajul tau este diferit."
"Mai degraba, nU-li aminte~ti. iIi vei aminti, atunci dnd va "Ali a§teptat atat de mult. De ce?"
veni vremea pentru tine ~i ai tai. Noi am trait ~i cunoscut toate ti- "A trebuit sa-i invaliim pe copiii no§tri, animalele, sa traiasca
parele schimbarii in partea noastra din acest univers fizic. Ne-am dus fara noi. Acum, cii am realizat acest lucru, suntem gata sa ne luam
la stele ~i ne-am in tors, deplasandu-ne exact cum faci tu acum. Nu am ramas bun de la tOli. Nu putem §i nici nu ar trebui sa-i luam cu noi."
descoperit nimic care sa ne Iipseascii aici, nimic cu adevarat nou." Am inleles cii venise timpul sa plec.
52 53
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroc _ _ _ _ _ _ _ __
"Ma bucur ca am venit. Cred ca ne yom intalni din nou."
nNe yom intalni. Ti·a~ putea spune mai multe ... dar acest lu-
cru ar strica tot hazul, cum ai spune tu."
Am facut un semn de bun ramas cu mana ~i cei patru mi-au
raspuns in acela~i fel, in timp ce incepuscm sa ma lnal\ deaslipra
ierbii. Nu il vedeam pe prietcnul meu INSPEC, dar cel pu\in cuno~­
team drumul inapoi. M-am retras, incetlll cu incetul, ~i m-am pier-
dut in intuneric. Apoi, forma stralucitoare a INSPEC-ului a aparut
langa mine.
Ti s-au piimt interesan/i, nu-i a~a?
Seman au mult cu oamcnii din viitor, pe care ii intalnisem
inainte.Atat doar ca aceia traiau in afara Pamilntului, nu in el.
Datoritii iubirii tale pen/ru atlimale, am sesizat cii soar
plliea sii IeIi sim/it inrlldit CIt ei.
A~a m-am sim\it. Mai este vreun loc pe care I-am putea vizita?
Ce anllme dore~ti?
Un loc in care mai sunt fiin\e non-umane. Dar inteligente. ~i
non-fizice.
Sllnl mulle posibititiili, dacii acele.li.in!e TIe vor permite.
Sa ne perm ita. Nu suna prea placut...
Unii te-ar plliea considera drept un ... diiuniitor.
Da, un diiuniitor.
Dar mi-ai spus ciI sunt indestructibil! Ca nu mi se poate face
vreun raul
A~a este.
Cred cii lmi trebuie ceva mai pu\in Iini~tit, ceva pu\in mai
captivant. Pare 0 prostie?
Nu, dacii asta iii dore~ti.
lar de data asta vei sta cu mine?
54
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciiliiloria supremii _ _ _ _ _ _ __
E1I s1lnl intoldea1lna CIt tine. Urmeazii-mii indeaproape.
Forma luminoasa a inceput sa se estompeze rapid, iar eu
eram chiar in spatele ei, iar pentru a nu ramane in urma, am apli-
cat metoda pe care 0 inva\asem, raman and in campul sau de ener-
gie. Acea perioada petrecuta in intuneric e posibil sa fi durat 0 eter-
nitate - sau doar 0 clipa - iar eu aveam ca singur reper, lumina din
fa\a mea. Apoi, a urlllat 0 cxplozie de culori stralucitoare, facute
din puncte mici, care conturau ceva ce pareau a fi forme neregu-
late... mai intai verde aprins ... apoi, gal ben ... iar apoi am fost tras in
interiorul uneia de () culoare portocalie radianta. Am a~teptat ne-
llIi~cat, in timp ce portocaliul se aduna in jurul meu, prinzandu-ma
intr-o incle~tare puternica. Nu am incercat sa mii lupt ~i nici nu-mi
era frica. inva\asem mult.
Dintr-o datil, 0 intreaga suita de lovituri mi-au bombardat
con~tien\a, asemenea unor ~ocuri electrice. Nu erau puternice, dar
erau iritante ~i se impuneau. Nu mi Ie-am putut explica decat ca pe
ceva de domeniul computerelor, un fel de cod binar. Dar, cel care
comunica era un organism viu, sunt sigur de asta.
Loviturile au continuat, bufnind in capul meu. Nu Ie puteam
intelege, a~a ca am incercat sa transmit singura ~i timida mea versi-
une de comunicare nonverbalii. M-am gandit la un model interior
al sistemului nostru solar, apoi, mental, am aruncat 0 sageata, care
ie~ea din a treia planeta ~i ajungea in locul unde ma aflam eu.
Ca raspuns, acest gand a generat 0 indelungata succesiune
de batai, care lmi aminteau de 0 forma primitivii a codului Morse,
dar care nu se traducea In Iitere. insa, odata ce min tea mea s-a obi~­
nuit cu ele, a inceput sa se formeze 0 imagine... un soare arzator, cu
o sageata indreptata nu inspre el, ci in interiorul sau. Oare acolo ne
aflam acum?
Bataile au incetat. Apoi, a inceput sa se formeze un tipar mai
restrans, care s-a repetat. Oare era yorba de 0 afirma\ie - insemna
da? Tiparul s-a repetat. Parea, in mod cert, 0 afirma\ie. Am creat ~i
55
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _-'-_ _ _ _ Ciihltoria suprema _ _ _ _ _ _ __

am transmis imaginea mea in corp fizic, urmata de 0 difraqie eres- Tu presupui ca eu nil sunt din materie de naturajizica §i
eatoare. Aeestea au prod us, in replica, un tipar diferit; am presupus ca sunt uman.
cii este 0 nega\ie. Eu simt, intr-un fel sau altul, ca tu ai avut un corp fizic, dar nu
.. Aeest lueru inseamna nu? Nu ali mai intalnit specia mea? mai ai acum. E~ti mult prea liber. Nu ai spus niciodata ea ai fost vre-
Da\i-mi voie sa va arat." odata om, dar eu banuiese ca ai fost. in primul rand, ai simlul umo-
Am transmis, cat de bine am putut, 0 imagine a unui grup de rului. Ironic ~i incisiv, dar el exista. Chestiuni foarte omene~ti. A
barbali ~i femei. Raspunsul a fost negativ. urmat 0 pauza. Pentru 0 c1ipa, stralueirea lui INSPEC a inceput sa
..Va intereseaza sa ~ti\i cine ~i ee sunt eu?" palpaie .
Din nou, negativ. Simf ca trebuie sa revii illiumea jizica, acum.
.. Dar ma puteli in\elege?" Da, cred cil ar fi mai bine. i~i mullumese pentru ca m-ai ciilau-
De aeeasta data, reaqia a fost pozitiva, daca interpretarea zit in calatorie!
mea era eoreeta. Eplacerea mea.
"insa eu nu va pot inlelege. Doar d~ ~i 1111."
Negativ. M-am intors in IUOlea fizicii, pentru a-Oli goli vezica plina.
Semnalul - semnalul meu - care era atat de bine eunoseut! Cat de
.. Ali vrea sa vii inleleg?"
marginita este [iinla umana - dat cat e de amuzant!
Negativ.
.. Atunei, lasali-ma sa plee ~i voi ie~i din energia voastra."
Bataile ~i-au amplifieat viteza ~i intensitatea, iar apoi au in-
eetat. Aurmat eeva asemanator unei mi§cari rap ide ~i violente - iar
eu ma aflam in intunerieul adane, alaturi de prietenul meu INSPEC.
Ai comunicat doar cu 0 mica parte a it/fregu/ui.
Vrei sa spui, eu un deget?
Eo imagine graitoare.
Un deget nu are prea multa personalitate.
Dar sunt Imii care comunica cu asemenea entita/i.
Ma intreb daca voi reu~i §i eu vreodata.
Eu cred ca ai pllfea rell~i, daca ifi dore~ti acesf /ucru.
Eu am aeeasta problema - curiozitatea. Spune-mi, exista fi-
in\e fiziee non-umane pe care sa Ie pot intalni ~i care vor comuniea
eu mine?
56 57

Bun venit ~i Ramas bun
Curiozitatea mea nu era, inca, satisfacuta. Eram plin de mine,
nerabdator ~i pregatit pentru mai multe experien\e noi. Cu toate
acestea, alii descoperit ca nu tot ceea ce solicitam era acceptat. Un
barbat care locuia in apropiere murise - sau plecase, cum preferalll
sa privesc lucrurile - in urma unui atac de cord, iar familia lui III-a
intrebat daca it pot localiza ~i contacta. La urmatoarea mea vizita la
prietenul meu INSPEC, i-am cerut ajutorul in aceasta problema, dar
mi s-a spus ca un asemenea acces nu era posibil la acea vreme. Tot
ce am oblinut a fost un raport in forma unui ROTE, pe care I-alii
considerat satisfacator in situ alia data.
Apoi, mi-a venit in minte 0 noua intrebare, care era legata, in
mare masura, de propria mea experien\a fizid de Aici. I.-am intre-
bat pe INSPEC dad mi-ar putea arata 0 forma de inteligenla non-fi-
zica, non-umana, cu care sa pot vorbi cu u~urin\a. Am fost oarecum
surprins, dnd prietenul meu s-a oferit sa ma condudi la 0 astfel de
fiin\a ~i ne-am lansat prin intuneric. intr-un interval de timp ce a pa-
rut doar 0 clipa, am zburat intr-un spaliu plin de stele. Exact sub noi
era ceea ce am recunoscu a fi luna noastra, iar in apropierea aces-
teia se zarea un glob uria~, albastru ~i alb marmorean, Pamantul.
Am privit imprejur. Unde era aceasta super-inteligenla non-
umana? Intuindu-mi intrebarea, INSPEC mi-a spus sa privesc in
spate ~i deasupra. Eram uluit. Doar la ~apte metri deasupra mea ~i
intinzandu-se pe kilometri intregi, era un obiect uria~, circular, in
forma de farfurie, specifica "farfuriilor zburiitoare", asemenea ata-
58
_ _ _ _ _ _ _ _ CfJJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
tor descrieri, dar de 0 mie de ori mai mare. Mult prea mare pentru
a fj credibila - dar, pe cand gandeam ~a, ea s-a mic~orat pe data,
ajungand sa masoare circa ~aptezeci de metri in diametru.
Apoi, 0 u~a de la baza a glisat, deschizandu-se, ~i 0 silueta... un
001 ... 0 fiin\a cu un aspect foarte uman a ie~it ~i a venit catre locul in
care pluteam eu. Cand s-a apropiat, I-am recunoscut. Mic de statura,
dolofan, cu obrajii budllali, imbracat saraciicios ~i cu 0 palarie gri pe
varful capului, cu nasul ro~u ~i gogo nat, zambind cu gura-i vicleana,
el era 0 copie perfecta a vedetei atator filme comice pe care Ie
vizionasem cu placere in lumea fizidl, in tinerele - W.C. Fields!
Aceasta copie, Proieclie, holograma - oriee ar fi fost ea - vor-
bea exact ca Fields, cu acelea~i intonalii ~i repetari. M-a invitat la
bord ~i mi-a aratat ceea ce parea 0 camera mare, boltita, pe perelii
c1ireia se aflau fotografii ale tuturor actorilor de comedie de care
auzisem vreodata, plus ale multor altora de care nu auzisem, im-
preuna cu mii de mazgalituri cu glume ~i desene. El a descris tot ce
se afla acolo, drept marfa sa.
Mi-am conturat in minte intrebarea.
"Marfa? Ce vrei sa spui cu asta? POli sa renunli la deghizare.
Eu te accept exact ~a cum e~ti."
"Chiar a~a crezi, nu-i a~a? Dar am sa mi-o pastrez, daca e~ti de
acord. Ma ajuta sa gandesc ca un om. Sau ai prefera pe altcineva?
Poate pe Groucho Marx?"
"Nu, nu. Ramai a~a cum e~ti. Spune-mi, ce faci tu, hoinare~ti
in jurul Pamantului?"
"Dragul meu, eu sunt un exportator."
Jnleleg. Ce anume ai tu, care ne este noua de trebuin\a - in
afara de aceasta nava spaliala?"
"Cred dOl-am exprimat gre~it. Prietene, eu export de aici,
nu aduc aicL"
"Ce-am putea avea noi, care sa fie valoros pentru voi? Este
evident faptul ca sunte\i cu mull mai avansa!i decat nOi, din punct
59
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
de vedere tehnologic. Voi folosi!i comunicarea telepaticii. Noi nu
avem nimic din ceea ce vii dori!i sau va poate fi de folos." ~i-a scar-
pinat nasul.
.Ei bine, domnule, nu e u~or de ob!inut, dar eu 0 fac, chiar 0
fac. Noi nu avem de loc a~a ceva ~i nici nu-!i po!i imagina cat de va-
loros este ceva, dacii i!i lipse~te totalmente."
"Adica, ce nu ai?"
"Eu am tot adunat, de ere intregi. Era ceva foarte rar, dar
acum se gase§te in cantitate mai mare."
"Nu in!eleg nimic."
"Uneori, trebuie sa cuno~ti civiliza!ia, pentru a 0 in!elege -
asta fiind una dintre probleme... "
"Tot nu in!eleg."
"Voi, oamenii, il ave!i, ~i el este foarte rar ~i valoros pentru
restul speciilor inteligente din ceea ce voi numi!i universul fizic - ~i
din alte locuri. Foarte rar ~i valoros, Domnule! Eu sunt un coleqio-
nar. Vad ca nu inlelegi! Lasa-ma sa-Ii explic."
Se rog."
"Este un produs rarisim - iar vOi, oamenii, il ave!i. Sim!ul
umorului! Glume! Amuzament! Gel mai bun tonic pentru sistemele
mentale suprasolicitate.' EI anuleaza tensiunea ~i presiunea, aproa-
pe ori de dte ori este folosi!."
"Deci, tu navighezi de jur imprejur, printre nOi, cautand cele
mai noi ~i mai recente ... "
"Exact! VOi, oamenii, observa!i, din dnd in dnd, unita!ile
noastre de colectare ~i va face!i pareri gre~ite. Ba chiar face Ii ban-
curi cu farfurii zburatoare pe seama noastra. Nu vrem sa facem ni-
mic altceva dedt sa privim ~i sa ascultam - nimic mai mull. Pe
langa faptul ca auzim tot felul de glume, conlinuam sa inviilam. lar
acum, te rog sa rna scuzi, Domnule, dar trebuie sa-mi viid de drum."
Deodata, m·am trezit in afara navei spa!iale, care se miqora
treptat in departare. Am ajuns la prietenul meu INSPEG, care rna
60
_ _ _...:-_ _ _ _ CflJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
a~tepta in intunericul adiinc. Acum ~tiam cii oamenii aveau cel
pu!in 0 cali tate unica.
Te-ai descurcal bine. Dar e 0 allii problema care Ie p/'eo-
cl/pd. Ai 0 dorill!d ascllnsii, pe care incerci sa 0 exprimi.
Da ... mai este cineva pe care mi-a§ dori sa-I vizitez. ~tii ce
vreau sa spun.
Cea mai malm'a ~j evoll/aliijiin!a umana de pe Pamanlul
jizic, care Iraie~te ill vremea tao
A~a este. Ar fi posibil acest lucru?
Da, dar rezllltalul poale diferi de ceea ce Ie a~leptj.
imi doresc totu~i sa incerc.
Te voi conduce.
Nu §tiu pentru dt limp, am urmat spirala de lumina prin in-
tuneric. Deodata, m-am trezit intr-o inciipere, 0 camera obi~nuita,
mobilata cu c:l.teva scaune, fotolii §i 0 masa. Doua ferestre mari per-
miteau patrunderea razelor de soare; afara, se zarea un pale de co·
paci inal!i. Putea fi oriunde pe Pam an!.
o persoana statea a§czata la masa. Nu puteam spune dacii
era barbat sau femeie, intrudt chipul §i structura corpului puteau
apar(ine ambelor sexe. Avea fala aproape neteda, parul castaniu
deschis ~i lung pan a in dreptul urechilor; avea varsta cuprinsa intre
treizeci §i cincizeci de ani, dupa estimarile mele. Purta haine sim-
ple, 0 ciima~a alba ~i pantaloni largi, de culoare neagrii.
Dar ceea ce m-a uluit a fost modul in care radia. Pardi statea
in lumina puternica a soarelui de primavara, care cuprindea fie-
care emolie omeneasca ce a existat vreodata. Era aproape cople-
~itor - ~i totu~i familiar. Pentru 0 clipa era biirbat, apoi eram sigur
cii era femeie. Un adevarat El/Ea. EIEa! Striilucirea s-a stins. EIEa -
trebuia sa-i dau un nume - m-a privi!. Ochii sai erau imen~i; nu per-
61
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ __ _
cepeam nicio expresie sau emana(ie. Se controla perfect, dar nu am
in!eles motivul re(inerii.
Nu i~i mi~ca bUlele, dar il puteam auzi. Acum a~teptam acest
lucru. Era 0 chicoteala in ceea ce am in(eles.
,,Elea? Nu am auzit niciodata acest nume."
"NlI vreau sa fiu lipsit de respect. Nu ~tiam cum sa ma adresez."
"Oricare nume e la fel de bun. Chiar crezi ca eu Ie pot ajuta?"
"Am sperat intotdeauna ca ai putea sa ma aju(i."
"in ce mod?"
"Raspllnzandu-mi la cateva intrebari."
"Ce efect pozitiv ar avea raspunsurile mele pentru tine?"
"Eu ... eu nu ~tiu ... "
,,1\1 pretinzi ca ceil alIi sa-~i caute propriile raspunsuri. De ce
ai fi tu diferit?" Aatins un punet sensibil. Era ca ~i cum m-ar fi prins
cu ocaua mica.
"Ai dreptate. De fapt, sunt interesat de tine, nu de raspunsu-
rile pe care mi le-ai da la intrebari."
"Eu sunt doar un oarecare din statisticile tale. Cineva gen
unul-dintr-un-milion. Prietenul tau a nimerit bine, dnd m-a ales pe
mine,!!
"Eu Ie percep ca pe un occidental, de~i nimeni de pe Pam ant
nu ar crede ca exi~ti cu adevarat. Dar... ne-am mai in tal nit inainte...
doar 0 data, nu-i a~a?"
"Vezi? Iti raspunzi singur la propriile-(i intrebari."
"Totu~L.. tu ai trait doar 0 singura viala fizica. Nu ai fost reci-
dat, ca nOi, ceilal\i. Dar... de unde ~tiu eu toate aceste lucruri?"
Jmi cite~ti gandurile."
"Doar 0 parte dintre ele ~i cu permisiunea ta, sunt sigur.
singura viala, incontinuu, timp de 0 mie opt sute de ani! Cum de ra-
° "Se spune cii a~a ceva nu se poate."
mai t:lnar?"
Jmi schimb in permanen(a indeletnicirile. Asta I-ar men(ine
tanar pe oricine. Te satisface riispunsul meu?"
62
_ _ _ _ _ _ _ _ CaIJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
"E un raspuns minunat. .Cc placere sa te pot intalni in acest
fel! Ce meserie ai acum, daca se poate numi a~a?"
"Mil po\i numi organizator, facilitator - oricum preferi."
"Cu puterea ta, a~ crede cii sunt multe lucruri pe care le-ai pu-
tea face in prezent."
"Fac tot timpul ceva."
"Ce ... Stai, pot citL.. conduci 0 ambulanta, e~ti barman de
noapte, consilier psihiatric... ~i tocmai urmeaza sa predai is to ric la
universitatc. Si mai sunt ~i altele."
"imi plac oamenii."
"A~tcapta ... c:indva, ai zburat cu planorul, la Harris Hill ...
cred cii imi amintesc de tine. Acolo a fost"!
"Ma distram ~i eu putin."
.,Unde mananci ~i dormi?"
"Am renun\at la aceste obiceiuri, cu ani in urma."
"Cred d. (ii prelegeri fascinante despre istorie."
"incerc sa aduc amuzament, dar ~i confuzie, cu lucruri con-
tradictorii. "
"Care va fi urmatoarea ta indeletnicire?"
"De organizator, bine-n(eles! Sa introduc 0 Variabila, exact
a~a cum faci tu. Cum ar fi aceasta carte sau programele de modifi-
care a starilor mintii, pe care Ie predai tu - toate adauga 0 Variabila
in via\a celor care intra in contact cu ele. Acum, in locul tuturor
acestor intrebari, de cc nu-mi cite~ti gandurile despre ce anume tre-
buic organizat ~i ce teluri trebuie atinse? in legatura cu aces tea, i(i
pot oferi ceea ce tu nume~ti 0 ROTE despre un plan care nu presu-
pune comunism sau socialism, capitalism sau dictatura."
"Tocmai de aceca meritii sa faci un efort. Striidania omeneas-
ca din intreaga lume trebuic unificata. Acest deziderat va fi atins
prin recuno~terea necesitatilor, nu prin religie, rasism, convingeri
politice sau prin fOIla armelor."
63
_ _ _ _ _ _ _ _ l?obert Monroc _ __ __ _ __ _
"Necesitatea este 0 chestiune capitala. Lumea ar trebui sa fie
intr-o forma neal terata. "
"Acesta este motivul pentru care trelmie sa a~teptam . Acel
timp va veni."
"Dar, la nivel global, oamenii niciodata nu s-au in!eles in
vrco privinla."
S-a iscailln val brusc de energie, similar cu ceea ce sim!isem
mai devreme. Dupa ce valul a trecut, am ~tillt ca ROTE era prega-
tita, gata sa se deruleze la momentul potrivit. Mai aveam 0 intre-
bare pentru Elea.
"Cand vei avea limp, ce-ai zice despre organizarea energiei la
locul unde muncim? Avem nevoie de a~a ceva."
"Nu ave!i nevoie cu adevarat, dar voi face tot cc pot."
"Vci fi acolo in forma fizica?"
"Desigur. Dar tu nu rna vei recunoa~te ."
"~tii ca voi incerca 1"
"Bineinteles, Ashaneen. lar eu voi fi la dispozitia tao Nu rna
vei gasi din nou, pana ce nu voi fi de acord. lar acum, am treaba la
universitate."
..IIi multumesc foarte mult. Ne yom revedea curand?"
"Nu. Pentru un timp."
Elea, Organizatorul, s-a in tors ~i a plecat, fara sa priveasca in
urma. Am pornit in ciiutarea prietenului meu INSPEC, fara nicio
tragere de inima, dar nu am putut localiza nicio emisie de lumina.
Eram con§tient de faptul cii venise timpul sa rna intorc in lumea fi-
zid, ceea ce am §i facut, fara probleme. Odata ajuns acolo, m-am ri-
dicat, mi-am intins mainile §i, brusc, mi-am dat seama ca mi se da-
duse 0 cheie. Elea ma numise Ashaneen. Sau ma derulase in mod
inteligent, doar pentru amuzament? Acum, ma uit atent la fiecare
strain care ne viziteaza. Poate ca ar fi trebuit sa pun un pariu.
&$$
64
_ _ _ _ _ _ _ _ CaiJtaria suprema _ _ _ _ _ _ __
Dupa aceasta experien\a, §tiam d aveam nevoie, mai mult ca
oricand, de informalii bune, sigure.
Cateva nOPli mai tilrziu, m-am concentrat din nou asupra
punctului de contact cu INSPEC-ul meu §i am folosit tehnica §tiuta.
Pe masura ce rna apropiam, forma stralucitoare de lumina rama-
nea nemi§cata, dar ii putcam simli radialia - acum familiara ~i pla-
cuta - care mil cople§isc atilt de puternic, la prima noastra intal-
nire. Mi-am amintit senzalia de veneralic de la primul contact §i
cllm aproapc cii ma prosternasem cu respect in fala ci.
Da/, II-ai fiicut a$a. inloc sii 0 faci, ne-am dat mana.
Ai dreptate. Nu §tiam ce altceva a~ fi putut face.
ACllm stai bine in privin!a acordajutui. Regtarea vibra!io-
nalii Illt lIlai este necesarii. Mii ill!e/egi ill mod clar, iar galldu-
rite tale sunt limpezi.
~i , in srar§it, pot suporta lumina ta, fara sa rna inhib.
Illteresallt. Pentru mine, tu ai aceea# radia!ie.
Cititul gandurilor - tu imi cite§ti gilndurile. Mi-a luat ceva
timp sa rna obi§nuiesc cu asta .
$i tu imi cite$ti galldurile, exact a$a cum Ie citesc $i eu pe
ale tale.
Atunci, poti simli preocuparea mea pentru schimbarile din
lumea noastra.
Billeillleles. De$i, asta nu face parte din preocuparile de-
partamel/tului 1I0Stru, cum ai zice tu.
Dar cui ma pot adresa in legatura cu aceste evenimente. Pro-
priul meu sistem necesita 0 explicalie - dacii nu cumva chiar tre-
buie sa §tie ce se petrece.
Ai il/ceput sii-Ii giise$ti singur riispunsurile. De§i va ptirea
dificil, riisp/ata vaf; extraordillarti.
65
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Nobert Monroc _ _ _ _ _ _ _ __
Este dar cii §tii mai mult despre asta, dedit pot afla eu de la
tine. ~i, din anumite motive, nu po(i sau nu vrei sa-mi spui. De ce?
illtr-adevitr, existit Ull motiv. ill termellii titi, ceea ce des-
criem devine doar 0 cOllvingere jJelltru tille. ill schimb, este cru-
cial ca tu sit ~tii ce cau!i. Noi IIU jJutem oferi 0 asemellea illfor-
marie.
Vrei sa spui cii trebuie sa traiesc experien(a respectiva, ori-
care ar fi ea ~i sa capat propria-mi cunoa~tere?
E~te corect.
Dar tu cuno~ti tot ceea ce mi se in tam pia - ~i mi se va intam-
pia, nu-i a~a?
Pallit lntr-ull jJ1Ulct. Dincolo de acest JJUIlCt, illforma!iile
1111 lie mai S1/l/t disjJonibile. in cural/d, motivul va develli clar
jJelltru tille.
Am presupus cii tu ~tiai totul. M-am in~elat.
Pelltru cit tll cau!i sit CUIIO~ti altceva, calea ta se schimbil.
Te vei mi~ca illtr-o allii direc!ie. Nu lie vom mai jJutea illtailli cu
tine, ill acela# mod.
Ce... ce vrei sa spui?
Cit ceea ce dore~ti til jJoate.fi ob!illut intr-o altitformit. E~ti
bine jJregittit jJelltru ea.
Dar... nu inleleg... Am facut ceva gre~it... incorect?
DimjJotrivit, Aceastit haillil ~i mitll~it, cum zici tu, nu se
vor mai jJotrivi cu ceea ce iii trebuie.
Vrei sa spui cii v-am depa~it? A~a ceva este imposibil!
Noi vom.fi intotdeauna cu tille. Aceastit sitlla{ie IlU se va
schimba. Dar tu iii vei modifica polaritil!ile. 0 asifel de comulli-
care 1111 va mai.fi lIecesarit.
Sa-mi modific polaritalile? Dar nu ~tiu cum sa fac asta!
66
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJAtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Deja ai filcut-o. Revellirea ill locul jJe care tu it idelltifici
drejJt Acasit afost realizatil, ill totalitate, de cittre tille. Ai illviltat
cit, dacit te rejJolarizezi, determilli schimbarea. Ti-ai reamilltit.
Aifolosit ceea ce ~tiai calldva.
Te referi la ... aeea metoda de a ma deplasa in afara ~i a reveni
in lumea fizicii? Ca ~i cum a~ faee-o eu ineetinitorul? Ceea ee eu nu-
mese 0 comutare rapida?
Este corect. $i mai e ceva. Existit 0 Esellfii, 0 cUlloa~tere
esell{iaiit, cum ai descri-o tu, afajJtului cil trebuie sit cOlltillui sit
descojJeri ~i sit eXjJiorezi. iti dorim Ilumai bille III cilliltoria fa.
Dar... ne vom intalni din nou?
Da. Dar IlU III acest JJUIlCt.
Nu ~tiu ee sa spun ... sa ered ...
Nu trebuie sit sjJui sau sit crezi Ilimic.
Lumina sdipitoare s-a indepartat. Ramas singur in adaneul
intunerieului, eu eternitatea a~ternuta in fala mea, trist ~i eonfuz,
am deeis sa ma reintore. Senzalia de pierdere era eople~itoare. ~i...
imi Iipsea Esenla?
o noua direqie?
Dar, in singuratatea mea, nu ~tiam ineotro s-o apue.
67

Revenire ~i Regrupare
In primul rand, imi era imposibil sa tree peste pierderea prie-
tenului meu, INSPEC. Am incercat de multe ori, disperat, sa-I rein-
talnesc la locul nostru de contact, dar acesta era gol. Pur ~i simplu
nu era nimic acolo, nici macar 0 adiere de radialie energetica. Sen-
zalia de abandon ~i dezorientare era cople~itoare.
Mi-a fost greu sa nu-i permit depresiei care a urmat, sa se in-
sinueze in viala mea de fiecare zi, dar, in cele din urma, am reu~it
mai mult sau mai pUlin. Conexiunea cu IN SPEC fiind aparent pier-
dutil, obiectivul meu de a deveni un membru al acelei specii ~i-a
pierdut din importanla. Dar, in mod cert, nu fusese dat uitarii.
Treptat mi-am reeapatat echilibrul, fiindea intrebiirile zilnice ce-
reau raspunsuri. ~i, intrudt ~tiam ea nimeni nu rna poate ajuta, am
linut problema pentru mine.
Se presupunea ca trebuia sa pornesc intr-o "direclie noua",
dar nu ave am nicio idee sau indicalie despre ce insemna acest lu-
cru. Legata de asta era ~i intrebarea: care era Esenla ce imi lipsea?
Cu toate acestea, exista un element de care eram sigur: oricare ar fi
fost direclia, ea facea parte din procesul de invalare - indiferent
daea imi convenea sau nu.
M-am intors din nou la Esenla. Ce-ar fi putut sa fie ea?
Am inleles ca imi lipsea ceva din Viziunea mea Diferita. Sin-
gurul mod de abordare la care rna puteam gandi era sa rna intorc la
Esenla, in incercarea de a descoperi ce anume imi lipsea. Nu aveam
de ales. Aveam nevoie de 0 valoare de referinla solida, de 0 cunoa~-
68
_ _ _-'-_ _ _ _ CaJJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
tere bine verificata in prealabil, inainte de a rna aventura in zone
necunoscute, in care speram sa descopar Esenla ce imi lipsea. Pen-
tru inceput, trebuia sa stabilesc prioritatea zero - sa inleleg dar ce
inseamna Aici ~i Acum, precum ~i ce reprezinta viala fiziea, exact
a~a cum este ea, fara nicio nuanlare filozofiea sau emolionala.
Acest lucru ar fi creat 0 baza solida. A~adar, cu toale aces tea in
minte, m-am lini~tit, pentru a-mi putea pune ordine in ganduri.
Sistemul Vietii de pe Pamant
Atunci dnd viala pe baza de carbon a inceput sa apara ~i sa
se dezvolte in diverse forme, fiecare forma avea 0 directiva primor-
diala: supravieluirea. In detaliu, acest lucru insemna supravielui-
rea fiziea intr-un sistem foarte bine organizat §i echilibrat, de reci-
procitate ~i simbiozii. Supravieluirea individuala garanta supravie-
luirea rasei umane. La un alt nivel, Pamantul insu~i primise instruc-
liuni similare, care pun intr-o lumina noua fenomene precum cu-
renlii vantului ~i ai oceanelor, cutremurele ~i vulcanii. De aceea,
Mama Pamant intrune~te multe dintre criteriile de existenla ale
unei forme de viala. Acest fapt impliea 0 con~tienla mentala, cu
mult diferita de cea a speciilor pe baza de carbon ~i care nu a fost -
~i inca nu a devenit - con~tienta de aceasta faleta a sistemului.
Supravieluirea a fost - ~i este - prima lege a sistemului. Pen-
tru a supravielui, fiecare forma de viala trebuia sa consume pro-
pria sa cota de hrana. Aceia care, dintr-un motiv sau altul, nu au
reu~it sa faea acest lucru, fie au suferit mutalii, fie au disparut.
In vreme ce formele primitive de viala s-au dezvoltat, dand
na~tere diferitelor specii, a aparut un tipar. Formele de dimensiuni
mai mari ~i mai rapide au descoperit ea formele mai lente in mi§-
eari, mai mici sau aflate in repaus, erau bune de mancat.
Ca raspuns, formele mai mici au invalat sa se mi~te mai re-
pede, sa se reproduea mai des ~i din abundenla, altfel urmau sa fie
69
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
aruncate la categoria obiectelor. Dimpotriva, formele mari ~i mai
lente au dipatat forme mai mici, dar rapide, cu din!i ascutiti ~i abil-
itatea de a action a in comun. in realitate, niciuna dintre formele de
via!a nu Ie oferea siguran!a celorlalte. Pericolul, criza, stresul ~i
moartea au devenit tiparuJ' obi~nuit. Frica de a nu supravie!ui in
fa!a pericolelor se manifesta in fiecare clipa, declan~and reaqii gen
lupta-sau-fugi - in cazul fiedirui participant la Sistemul Vietii de pe
pamant. ~i, pe masura extinderii intregului tipar ~i proces, a aparut
un echilibru pe care noi il cunoa~tem drept lan!ul trofie.
Sistemul Vietii de pe Pamant a fost ~i inca mai este un extra-
ordinar sistem de autoadaptare, auto-armonizare ~i autoregener-
are energetiea. Cu cat analizam mai mult rela\ii1e de simbioza inte-
ractiva din cadrul aeestui sistem, eu atat devin mai fascinante ~i
mai complexe. intreaga structura se bazeaza pe polarita\i - dar fie-
care parte este interconectata.
o noua privire asupra Sistemului Vie\ii de pe Pamant, ne ara-
ta cii tema fundamentala a concuren\ei pare a fi un produs al impe-
rativului supravietuirii. Absolut fiecare forma de viala concureaza
pentru elementele de baza, neeesare supravie\uirii fizice: hrana,
apa, oxigen, caldura ~i lumina soarelui. Adesea, acestea apar in spa-
\iul de locuit, la suprafa\a sau in interiorul Pamantului, in apa, in
aero Avem diferite denumiri pentru ele: imperativ teritorial, spa\iu,
casa, adapost, grota, adapost de vanatoare, proprietate personala,
proprietate imobiliara, ora~e, na\iuni. Formele de via\a se lupta
pentru toate astea - ~i mor pentru ele.
La polul opus se aflii alocarea inteligenta a spa\iului vital in
func\ie de aptitudini. Fiecare specie poate supravietui numai intr-un
mediu potrivit. in apa ~i in aer, sistemul a ramas intr-un echilibru
natural, in cadrul druia lan\U1 trofie ac\ioneaza eficient - adesea
pana in punctul in care schimbarile devin nimic mai mult decat 0
modificare sau 0 adaptare minora. Totu~i, la nivelul uscatului, echi-
librul a fost mai greu de sus\inut. Prin urmare, varietatea formelor
70
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
de via\a a evoluat mult mai rapid, cu 0 ingeniozitate impresionanta
in re7.0lvarea problemelor de reproducere ~i supravietuire.
Cadrul de referin\a din care aqionez acum, include urmatoa-
rele puncte:
I. La intrarea in Sistemul Vietii de pe Pam ant, fieciirei
forme de viata ii este imprimata - probabil, prin intermediul
ADN-ului - prima instruc\iune: SUPRAVIETUlE~TE! Aceasta este
comanda fundamental a, din spatele fieciirei aqiuni intrcprinse
de participan\i. Scopul este supravie\uirea speciei, exprimata
initial sub forma supravietuirii elementului individual. Aceasta
comanda este adaptata Cll precizie ~i limitata la existen\a fizicii,
fara nicio alta implica\ie. Succesul inseamna supravie\uirea fiz-
icii. E~ecul inseamna imposibilitatea de a supravietui, sau inex-
istenta fizicii - moartea.
Frica inseamna posibilitatea de a nu supravie\ui.
2. Sistemul Vie\ii de pe Pamant este impersonal, prin
aceea di fiecare forma de via!ii coneureaza cu toate celelalte
pentru hrana care men\ine viala. Aceasta competitie are loc
atat intre specii diferite, cat ~i in interiorul aceleia~i specii.
Cooperarea intre specii ~i in cadrul unei anumite specii este 0
procedura standard de operare; Sistemul impune adesea coo-
perarea, ca neeesitate pentru supravie\uire.
Per total, este yorba de un sistem al pradatorilor.
3. Orice aspect al con~tien\ei care nu este legat de supra-
vie\uirea fizicii este denigrat. Orice emo\ie exprimata este 0
anomalie, fiindcii nll are legatllra cu principala directiva de
supravietuire. Frica nu este eonsiderata 0 emolie.
4. Tiparul fundamental al sistemului este schimbarea.
incetarea procesului de schimbare este 0 entropie. Entropia in-
seamna moarte. Acest dezechilibru este constant, ceea ce cre-
eaza 0 reaqie stabila de adaptare la toate nivelurile. Polari-
71
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
zarea sau variabila reprezinta 0 f011a integranta, care actio-
neaza in intregul sistem.
Pentru Perspectiva noastra Diferitii, Sistemul Vietii de pe
Pamant este perceput ca un sistem priidator allantului trofic -
de~i arareori este acceptat ca atare. EI poate parea haotic ~i com-
plex, dar este un sistem organizat, care actioneaza dupa cateva
reguli simple:
Dezvollii-te ~i triiie~te cdt de mull poti.
Obfjtze tot ceea ce-{i trebuie ca sii triiie~ti.
Metztitze existetzta speciei, pritz reproducere.
Nu exista Iimitari sau condi\ionari, in aplicarea acestor re-
guli. Puterea, rapiditatea, viclenia, sim\urile senzoriale ascutite ~i
reaqiile rapide - toate sunt insu~iri extraordinare. Simbioza ~i ti-
parele parazitare sunt ciit se poate de acceptabile. Onoarea, etica,
empatia ~i alte virtu\i asemanatoare sunt inexistente. Fiecare parti-
cipant este un pradator, iar procesul nu poate fi modificat sau inlo-
cuit, cata vreme exista Sistemul Vie\ii de pe pamant.
Hra actiunea priidatorilor, supravie\uirea este dificila - daca
nu imposibila.
Extratere~trii
in mijlocul procesului lin, eficient, al desf~urarii Vietii de pe
Pamant, 0 sclipire neobi~nuita a aparut intr-una dintre formele de
via\a. I soar fi putut intampla oricareia dintre celelalte mii de specii,
dar nimeni nu ~tie inca de ce i s-a intamplat tocmai ei. Aceasta nu a
dus la apari\ia unui nou model, ci la modificarea celui vechi. Prin
urmare, toate tiparele originare ale Sistemului Vietii de pe Pam ant
au ramas puternice ~i doar pa11ial au trecut sub controlul acestei
noi fiinle. Pentru a face mutalia mai suportabila, ea trebuie sa fi
aparut in mai mult de un singur exemplar ~i in localii diferite. in
ceea ce prive§te momentul apari\iei sale, dovezile dezvaluite de
72
_ _ _-'-_ __ _ CaIatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
arheologi ~i antropologi releva ca ea a aparut, aproape simultan, in
diferite zone. Nu avea nici colli, nici gheare, ceea ce constituia un
dezavantaj major pentru autoproteqie ~i pentru a obline hrana
prin agresivitate. Ea nu avea nici coada, ceea ce inseamna ca nu se
putea dilara in copaci, pentru a scapa de atacuri ~i , cel mai impor-
tant lucru, ii Iipsea acest mijloc de exprimare a emoliilor. Doua
picioare, in loc de patru, i-au dat dezechilibru, stangaCie ~i 0 ~ira
spinarii verticala, care fusese proiectata ini\ial sa fie orizontalii. Si,
in final, ea dispunea de 0 adaugire la creierul sau animal, oarecum
asemanatoare unei tumori ~i care a schimbat, cu adevarat, totul.
Alte animale erau mai mari, mai rapide ~i mai puternice, se
puteau cillara cu mai muM u~urinla, inotau in mod natural §i rezis-
tau mult mai u~or in salbiiticie. Noilor veni!i Ie-au trebuit generalii
intregi pentru a pricepe de ce §i cum sa poata supravie!ui cu acest
corp fizic stangaci ~i ineficient. Treptat, ele au inleles ca erau di-
ferite de toate celelalte animale. Au trecut alte sute de mii de ani,
pana ce ele - sau unele dintre ele - au realizat ca erau, cu adevarat,
mai mult decat un alt animal. Dar unele fiin\e umane inca mai con-
sidera ca cei din specia lor nu sunt nimic mai mult decat ni§te ani-
male inteligente.
Aceasta noua fiinta din Sistemul Vielii de pe Pamant s-a dove-
dit a fi distrugatoare §i perturbatoare. Avea acelea§i imbolduri, mo-
tiva\ii §i Iimitari ca §i celelalte forme de viata - plus restriqiile im-
puse de dimensiunea §i aptitudinile limitate ale corpului. Cu toate
aces tea, intr-un timp relativ scurt, ea a ajuns sa-i domine pe tOli cei-
lalli. Singura care a reu~it sa-i opuna rezistenta a fost energia Paman-
tului insu§i. Tiparele esen\iale ale pamantului, aerului, apei ~i focu-
lui au ramas, aproape tot timpul, neschimbate ~i greu de controlat.
Cucerirea a avut un pre! important §i vital. Dedicandu-§i,
practic, intreaga energie Sistemului Vietii de pe Pam ant, noua spe-
cie a neglijat sau nu a luat in considerare nicio posibilitate de a cu-
noa~te direct ceea ce se afla din colo de Sistem. Astfel, ea a ramas,
73
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
in mare masura, blocata in realitatea conceptului de Sistem al Vietii
pe Pam ant. insa, intr-un conflict direct cu aceste preocupari §i acu-
muliiri masive de cuno§tin\e pamantene, se afla cea mai vital a tra-
satura a speciei - 0 con§tiinta a min\ii straina sistcmului insu~i.
Aceasta minte in curs de dezvoltare este cea care a oferit mijloacele
prin care noua fiinta a depa~it toate celelalte specii, care au conti-
nuat sa duca la extrem ~i in mod absurd "comanda de supravietui-
re", incompatibila cu ~i din colo de ceea ce nu putea, nici pe de-
parte, sa reprezinte 0 necesitate.
intr-un anumit stadiu, noua specie ~i-a pus eticheta de Oml
Uman: "Fiin\e" Umane, Homo Sapiens.
inca din primele zile, Mintea Umana a inva\at mult din mo~­
tenirea ei. A descoperit ca, pentru a coopera, instinctul de turma
funqiona foarte bine. Ea a adoptat conceptul de imperechere, pre-
luat de la animale, care i~i protejeaza puii pana dnd ace~tia i~i pot
purta singuri de grija. Pentru vanatoare, ea a preluat ac\iunea in
echipa. Cooperarea organizata i-a permis sa concureze cu succes cu
celelalte animale. Astfel, specia s-a dezvoltat, devenind cel mai
mare pradator pe care I-a cunoscut vreodata Pamantul- ~i a trans-
format acest proces in arta ~i ~tiinta, ba chiar in sport.
Conceptul de conducator, prezent la animale, a fost recunos-
cut devreme. La inceput, cel mai puternic lua conducerea, apoi s-au
adaugat inteligen\a, dibacia ~i calitatile mentale. Conducatorul
avea dreptul de a-~i alege primul femeile, pe~terile, partea cea mai
buna din vanat; astfel, concurenta s-a indreptat spre interior, pen-
tru stabilirea celui care prelua pozi\ia de conducator. Praduirea in
interiorul speciei a devenit 0 normalitate - la fel ca in haitele sau
turmele de animale.
in decursul istoriei, ori de cate ori oamenii s-au organizat in
grupuri de 0 marime semnificativa, conceptul de fiinta divina a de-
venit un factor important. 0 explica\ie simpla a aparitiei acestui
concept denota ca, atunci cand Mintea Umana devine adulta, ea nu
74
_ _ _ _ _ _ _ _ CHatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
mai are figurile parentale pe care sa se bizuie, sa Ie acuze, care sa Ie
ofere ajutor sau sa stabileasca reguli. Astfel, ea apeleaza la inlocui-
tori corespunzatori. De aceea, nevoia de Dumnczeu sau zei poate
avea origini simple, rationale. Cand suntem copii, cre~tem sub auto-
ritatea unui tata §i a unci marne, in carne ~i oase - reprezentarca
imediatii a puterii ~i gloriei care ne-au creat. Cand noi in~inc de-
venim adul\i ~i parin\i, cautam sau ne imaginam un Tata sau 0 Mama
mai puternici, care sa-~i asume acest rot. Conceptul de fiin\a divina
reprezinta 0 modalitate convenabila de a explica necunoscutul ~i de
a dcspovara fiin\a umana de diverse responsabilitati nedorite. Cu
toate aces tea, pre\ul consta in renun\area la 0 mare parte din autori-
tate. Ego-urile omene~ti puternice, care sus\in ca nimeni sau nimic
nu e mai marel decat ele, accepta cu greu acest lucru.
Pentru a darifica lucrurile ~i a piasa Necunoscutul in catego-
ria Cunoscutelor, Mintea Umana a luat-o ~i intr-o alta directie. Ea a
luat experientele directe, repetabile, ~i, aplicand legea cauzei ~i a
efectului, le-a transformat in Cunoa~tere transmisa de la tata la fiu,
de la mama la fiica, apoi, din cuvant rostit in cuvant scris ~i, in cele
din urma, in ceva ce a devenit cunoscut drept ~coala. Doar relativ
recent au aparut procese de cautare a cunoa~terii neprelucrate ~i
simpliste, care s-au stabilizat ~i carora li s-a pus 0 eticheta: ~tiinta.
Odata cu trecerea timpului, noua specie umana dominanta a
dezvoltat procesul bazat pe a fi pradator, mult peste necesitatea de
a ucide pentru hrana. Ea a dezvoltat reguli ~i legi care erau adesea
in conflict cu Sistemul Vie\ii de pe Pamant, vanitatea fiind instru-
mentul de baza in stabilirea regulilor jocului, din care nu lipseau
componente importante, precum lacomia, egoismul, sexualitatea
etc. Cu toate acestea, in ciuda distorsiunii ~i a estomparii, gandirea
straina de natura umana ~i-a facut loc pretutindeni.
Fara incetare, ciudata Minte Umana a inceput sa exprime ~i
sa manifeste elemente completamente incompatibile cu Sistemul
Vie\ii de pe pamant. Acestea erau: in primul rand, grija ~i empatia
75
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
fa\a de al\i membri ai speciei; in al doilea rand, 0 curiozitate cres-
canda ~i 0 suspiciune neplacuta fa\a de Iimitarile vizibil impuse al-
tor participan\i la via\a sistemului. Istoria ~i filozofia sunt pline de
cautatori curio~i ~i de Min\i Umane suspicioase_ A existat dintot-
deauna - a~a cum exista ~i astazi - un strat foarte sub\ire al Min-
\i1or Umane care au timpul ~i energia necesare pentru a nu face ni-
mic altceva decat sa gandeasca. Ele au lasat la 0 parte nevoile ime-
diate, pentru efortul de a supravie\ui.
Cat de multe sunt ele? Una la 0 mie? Una la zece mii? Una la
o suta de mii? in loc sa planuiasca ~i sa comploteze cum sa-~i ex-
ploateze tovara~ii de specie sau sa extraga boga\ii din pamant,
aceste Min\i Umane curioase ~i suspicioase au cautat, in ele insele
~i in al\i oameni, tipare din afara Sistemului Vie\ii de pe paman!.
Ele au descoperit suficient de multe astfel de tipare, incat sa Ie atin-
ga coarda sensibila in adancul fiin\ei lor - ~i au transmis mai de-
parte ceea ce au ana!. Mesajul a fost ca fiin\ele umane sunt mai
mult decat ni~te animale care traiesc ~i mor in cadrul Sistemului
Vie\ii de pe paman!.
Cu toate aces tea, pana in prezent, rezultatele ob\inute sunt
modeste, dincolo de concepte precum speran\a, loialitate, vinova-
lie, credin\a simpla ~i de 0 coleqie prost definita de aluzii ~i sfaturi
cuprinse in termenul general de iubire. Astfel, specia umana, ca in-
treg, ramane neimplinita ~i nelini~tita.
A~adar, acesta este Sistemul Vie\ii de pe Pamant in care ne
aflam noi acum ~i starea de Minti Umane.
Acestea sunt lucrurile Cunoscute - ~i de aici pornim, con-
form perspectivei ~tiin\ifice actuale.
Dar... Esen\a care Iipse~te? Chiar daca e mai multa lumina, eu
inca nu 0 recunosc!
76
inlauntru ~i in afara
A~adar... unde este Esen\a care Iipse~te? ~i care este noua
direqie? Amandoua par bine ascunse. Poate ca daca mai intai am
descoperi ~i am defini exact ce sun tern noi cu adevarat, ne-ar ajuta
in cautarea noastra.
Ca Min\i Umane, noi sun tern ceea ce gandim. Dar sun tern ~i
ceea ce gandesc al\ii. in cea mai mare parte, acest lucru are foarte
pu\in de-a face cu corpurile noastre fizice, atunci cand mergem mai
jos de suprafa\a. Pentru a aborda mai amanun\it aceasta cautare,
sa cream un model de Minte Umana, a~a cum este ~i aqioneaza ea
in practica - un model pragmatic, daca vrei. Imagineaza-\i-o ca
fiind alcatuita din straturi, ca 0 ceapa, ~i haide sa 0 abordam din
"interior", spre "exterior."
Sinele Liiuntric
Aceasta este Mintea Umana originara, intrinseca. Pornind de
la acest Sine Launtric, noi suntem esen\a totalului experien\elor
noastre, fara limite. Sinele launtric este alcatuit din:
- ceea ce am trait ~i am gandit in mod con~tient, pana in
prezent;
- emo\ii1e traite;
- iubirea pe care am exprimat-o ~i am trait-o;
- visele pe care Ie-am trait, indiferent daca ni Ie amintim sau
nu; suferin\ele ~i placerile;
77
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
- tot ceea ce am visat cu ochii deschi~i, dorin\ele ~i speran-
\ele ~i toate cele de mai sus, traite in timpul oricareia din-
tre ;Ictivita\i1e noastre non-fizice (in somn p.); .
- toate cele de mai sus, traite'in oricare activitate ~i.in toate
vie\i1e; alte elemente neirlentificate. .
Sinele inferior, animalic
Acesta este stratul sau elementul cel mai greu de controlat.
Toate cxpresiile Min\ii Umane trec pe aici ~i, de asemcnea, primesc
de aici informa\ii in Sistemul Vie\ii de pe Pam ant. Acesta este locul
in care au loc filtrarea, estomparea ~i contaminarea. Problema este
ca noi credem ca trebuie sa ne bazam pe el, sau altfcl nu am putca
ramane oameni, din punct de vedere fizic. Din punct de vcdere psi-
hologic, el cuprinde 0 grupare, formata din creierul mamifer, creie-
rul reptilian ~i sistemul limbic. Semnalele sale altereaza aproape
fiecare aspect al vie\ii umane - dar nu pe toate.
Mintea Con~tienta
Urmatorul strat poate fi identificat drept ceea ce crezi ca e~ti
- ceea ce este complet diferit de ceea ce ~tii tu ca e~ti. Motivul e ca
doar 0 parte din Sinele Liiuntric ii este dis po nibil eu-Iui tau con~­
tient; prin urmare, exista multa denaturare, fiindca exprimarea tre-
buie sa treaca prin Sinele Animalic, inferior. Mintea con~tienta
poate fi intru totul corecta; dar, in anumite zone, conceptele ~i obi-
ceiurile dau 0 interpretare opusa celei a Sinelui Launtric.
De~i 0 mare parte din acest strat este ascuns de ceilal\i, in
mod deliberat, 0 parte importanta este exprimata prin Sine Ie exte-
rior. intrucat acesta este foarte puternic, nu avem nicio posibilitate
de a alege. Acest strat devine ~i mai complicat, din cauza sistemelor
noastre de convingeri; pentru mul\i dintre noi, complexitatea de-
78
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
vine un adevarat labirint. Nu e de mirare ca cei mai mul\i dintre noi
nu gasim 0 cale clara de ie~ire.
Mintea Umana externa
Urmatorul strat exterior reprezinta ceea ce credem ca al\ii
cred despre noi. Aceasta este 0 mare amestecatura, fiindca 0 parte
din ea este intuitiva - comunicarea non-verbal a - care creeaza con-
fuzie in ceea ce ne spune percep\ia noastra senzoriala ~i analitica.
Acest strat este intr-o stare permanenta de curgere, schimbandu-se
tot timpul datorita noilor experien\e ~i noilor percep\ii. in acest
sector, care este control at cu stricte\e de catre contextul cultural,
noi dezvoltam comportamente ~i motiva\ii artificiale, care duc,
probabil, la majoritatea disfunc\iilor mentale ~i fizice. Aincerca sa
Iii pasul sau sa duci 0 existen\a reactiva - ceea ce fac cei mai mul\i
oameni - Ii poate permite acestui stil de via\a sa preia conducerea
~i sa declan~eze un adevarat iad pe Pamant, in cazul in care ii per-
mitem sa 0 faca.
Rolul Minlii Umane
La exterior ai pie lea: ceea ce vrei sa creada ceilal\i despre
tine. De obicei, acest lucru este cat se poate de simplu. in mare par-
te, este yorba despre ceea ce accepta lumea din jur ~i ce anume ii
trebuie ei, peste care se suprapune, din fericire, valuri ~i pulsa\ii ce
ies din Sinele tau Launtric. Adesea, modul in care e prezentat Sinele
este acoperit cu 0 spoiala de amageli. in cazurile dificile, nu apare
nici macar 0 urma a straturilor interioare - nici macar in momente
de stres intens. Astfel de cazuri mOf cu ma~tile lor false, cu inver~u­
nare ~i stoicism.
Radialia Minlii Umane
o parte foarte mica din tine - cel perceput de al\ii - este
con~tienta de con\inutul Sine lui tau launtric, intrucat se interpun
79
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robcrt Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
ma~tile ~i filtrele. Problema se am in profunda ta ingrijorare le-
gata de ce anume gandesc al\ii despre tine. Stratul aflat cel mai in
afara - mult mai extins dec:it te-ai putea a~tepta - este compus din
gandurile altora despre tine.
Gande~te-te ca te-ai afla oriunde ~i in orice perioada de timp
in care altcineva se gande~te la tine - chiar ~i atunci c:ind 0 face
intamplator. i\i vei putea face 0 idee des pre ordinul de marime,
reamintindu-\i-i pe toli cei la care te gande~ti, dar care nu se mai
ana intr-un corp fizic ~i care sunt acum "altundeva" - plus pe cei pe
care ii cuno~ti din alte vieli, orice ~i oriunde erau ace~tia. Vei fi uluit
de cat de mare e~ti ~i cat de mult reprezin\i tu.
•••
Atat de multe sunt de spus des pre acest model al Min\ii
Umane. Ar putea parea ca ne putem rafina considerabil Viziunea
Diferita, daca ne concentram asupra semnalelor primite de la Si-
nele Launtric, in vreme ce ele i~i croiesc drum prin numeroasele
. noastre. Dar trebuie sa fim atenti, la imitatii;
straturi ale fiintei , ma
refer la cele consacrate Sistemului Vielii de pe Pamant, care pot
produce 0 stimulare masiva a Sinelui Launtric atat de inteligent
realizata, incat sa acopere adevarata activitate ~i motivalie a adeva-
ratului Sistem de Via\a de pe Pam ant. EI este u~or de amagit.
Ar fi util sa acceptam, ca 0 convingere transformata in Cu-
noa~tere, ca noi, in cali tate de Con~tiin\a a Min\i Umane, avem atilt
un scop personal, cat ~i un scop al speciei - sau mai multe scopuri
pentru a face parte din Sistemul Vielii de pe Pamant, care, de obi-
cei, nu este 0 parte inleleasa a con~tien\ei noastre fizice, aflata in
stare de trezie. Conflictul apare atunci cand Mintea Umana solicita
o anumita ac\iune, iar Sistemul Vie\ii de pe Pamant are probleme
cu rezolvarea ei.
Exista 0 suspiciune tot mai mare in privin\a faptului ca 0
mare parte din disfuncliile mentale ~i fizice sunt un rezultat al aces-
tui conflict. 0 mica parte din acest conflict este exterior; cea mai
80
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
mare parte consta in lupta pentru adaptare ~i motivare, ce se da in
Mintea Umana. [ata cateva dintre semnalele obi~nuite, transmise
de Sine Ie Launtric, care pot razbate prin straturi. in mod cert, ele
fac parte din Sistemul de Viala nepamantean~i non-animal ~i nu Ie
voi prezenta in ordinea importan\ei.
Emolia
Orice forma de exprimare a emoliei: triste\e, bucurie, man ie,
milhnire, extaz, ura, exaltare, depresie etc. toate sunt subiective ~i
spontane. Cheia este sa traie~ti experienla lor ~i, ulterior, sa inve\i
sa Ie controlezi ~i sa Ie direc\ionezi a~a cum dore~ti .
in cadrul Sistemului de Viala de pe Pamant nu exista emo\ie
dincolo de reaqiile de supravie\uire, cum ar fi protejarea puilor -
reaqii care sunt pur agresive sau defensive ca motiva\ie. Cele mai
apropiate simulari in acest sens indud spiritul posesiv, dominator,
gelozia, arogan\a.
Empatia
Recunoa~terea ~i chiar inlelegerea, fara a avea in mod nece-
sar nicio am intire personal a sau experien\a de referin\a.
Empatia este 0 recunoa~tere a unimii, din colo de apartenen-
la la specia de natura fizica. Ea este, de asemenea, 0 reflectare a cu-
noa~terii faptului ca 0 astfel de experien\a e esenliala in cadrul pro-
cesului individual de inva\are; de aceea, nimic nu poate sau nu ar
trebui facut in incercarea de a schimba problemele cu care allii tre-
buie sa se confrunte. in\elegerea ~i compasiunea sunt versiuni spe-
cifice, care sunt nuan\ate de emo\ii de intensitate diferita.
Sistemul de Viala de pe Pamant nu dispune de cunoa~terea
sau inlelegerea acestui domeniu. Cea mai apropiata aproximare 0
poate reprezenta instinctul de turma sau de grup, care se bazeaza
strict pe imperativul supravieluirii. Este posibil ca actualele cerce-
81
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
tari efectuate asupra delfinilor sa aiha 0 oarecare relevan\a in
aceasta privinla.
Zambetul bland
Un flux direct de informalii, de la nivelul Sinelui Launtric.
Este 0 forma de ceca ce se poate numi comunicarc non-vcrbala -
transmisiejrcccPlionare multipla ~i absolut Simultana, carc nu
poatc fi exprimata in cuvintc. Exprcsia faciala este 0 reaqic auto-
noma: "Am price put, totul c dar!"
Sistemul de Viata de pe Pamant nu are nimic ascmanator.
Cele mai apropiate pot fi considerate rela\iile ce se dezvolta intre
Minlilc Umane ~i Animalele de companie - tinsul mainii sau torsu\.
Dar simulari cxista peste tot!
Zambetul larg
Un alt impuls venit de la Sinele Launtric. Aceasta radialie nu
poate fi tradusa in cuvinte sau imagini. "Bucurie" ~i "vesetie" - sunt
cuvinte prea lume~ti. Exista multe imitalii ~i de aceea este atat de
dezarmant faptul ca acest semnal este folosit pc scara larga, pentru
a manipula. Mergi dincolo de semnal, la radialia insa~i.
lara~i, nu exista nimic asemanator in Sistemul Vietii de pe
pamant. in cadrul acestuia, tot ceea ce seamana cu acest semnal
este 0 avertizare sau un preludiu la praduire.
Contemplarea frumuset ii
Acesta este Sinele Launtric pur. Este recunoa~terea pud a
inspiratiei ~i creativitatii, nu numai ale creatiilor Sistemului Vietii
de pe Pam ant, dar ~i ale tiparelor Mintii Umane, de la construirea
de poduri ~i dadiri, la corurile biserice~ti ~i la performan!ele Mint ii
Umane. Este un proces de acumulare de informaliijexpcrienta, ca-
82
_ __ _ _ _ _ _ Cflliltoria suprema _ __ _ _ _ __
reia Mintea ta Umana nu Ii poate rezista. Sistemul de Viata de pe
Pamant nu poate intelege acest proces ~i nimic asemanator lui -
a~a ca nu pot cxista imitalii.
Nostalgia
Aceasta este 0 cmanalie a memorie profunda din Sincle tau
Launtric, care este cel mai bine expticata, in mod logic, ca valori
emo\ionalc din experien!a anterioara, ce sc manifesta in viata actu-
ala. Astfel, cste posibil sa te abati de la scopul fundamental ~i dc la
chern area impticita: arata-mi calea catre Acasii.
Sistemul de Viata de pe Pamant nu poate intelege ~i nu dis-
pune de un tipar comparabil, care sa nu se bazczc pc sistcmul in-
su~i. Ccle mai apropiate similitudini sunt pasarile migratoare ~i so-
monul, dar motivatia lor line de tiparele practice ale sistemului.
o atingere tandra
o foarte simpla exprimare a Sinelui Liiuntric. 0 atingere, in
loc de stransoare; 0 biitaie u~oara, in locul unei lovituri de pumn; 0
dezmierdare, in locul unei lovituri. Pana ~i animalele in\eleg ~i
cunosc diferen\a.
in sistemul Vielii de pc Pamant, animalele invata 0 versiune
cruda. Dar, tot ce fac ele este sa tinga sau sa se gudure, ceea ce poate
fi de ajuns.
Sa daruie~ti in mod anonim
Este 0 adevarata dovada a Sinelui Launtric in ac\iunc. Al-
truismul ~i agape (iubirea necondi\ionata) sunt dovezi vii; este ser-
viciul in slujba altora, fara niciun fel de recompcnsa sau apreciere,
cu exceptia celei pe care li-o acorda Sinele tau Liluntric.
in Sistemul Vietii de pe Pamant, acest lucru depa§e~te total
puterea de intelegere a oamenilor. Daca se manifesta, este doar din
intamplare, nu pentru ca a fost menit.
83
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Gandirea
Mintile Umane gandesc intr-o masura nemaiintalnita in Sis-
temul Vietii de pe Pam an!. Odata ce am trecut de ispitele sistemu-
lui, descoperim un aflux de idei, inspiratie, intuilie, creativitate, in-
venti vi tate, toate aces tea fiind puse in ordine de catre magnificul
nostru procesor - mintea. Acestea sunt prod use sub coordonarea
Sinelui Superior ~i sunt adesea strafulgerate de curiozitate, care re-
prezinta un mare catalizator al schimbarii.
in Sistemul Vietii de pe Pamant, nu exista nimic catu~i de pu-
tin asemanator. Tot ce gasim este 0 anumita instrumentare rudi-
men tara, anumite procese instinctive, ce sunt atribuite de obicei
perceptiei senzoriale fizice de mare finete. Unele animale sunt §i
ele curioase, fapt care deseori se dovede~te a Ie fi fatal.
Marele bulgar de aur
intrucat acest element de in teres universal este atilt de prost
inteles ~i rastalmacit, a fost necesara 0 cercetare speciala, extinsa,
pentru a-I aduce aproape de un nivel rational. Urmatoarea ROTE
mi-a fost data de catre un prieten ~i eel putin reprezinta un incepu!.
Odata preluata, ea se va extinde, pe masura ce va fi luata in consi-
derare.
"Iubirea nu poate fi invalata, nu poate fi cumparata. Nu
putem invata iubirea. Ea este generata in lumea launtrica a
omului, ca raspuns la un stimul extern. Niciun om nu deline
controlul asupra acestei generari de energie a iubirii. Odata
initiata, ea poate fi ascunsa sau sublimata, dar niciodata nu va
putea fi distrusa. Moartea fizica nu are efect asupra realitatii
existentei iubirii, fiindca 0 astfel de energie nu depinde de ~i
nu face parte din dimensiunea spatiu- timp. lubirea este 0
emanatie ce nu poate fi stapanita §i stopata. Dimpotriva, ea
este simtita, traita, pe masura ce strabate fiinta umana, care ii
84
_ _ _ _ _ _ _ _ Calfitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
adauga simlirea gcnerata de aceasta trecere. Astfel, energia
este amplificata, iar persoana respectiva devine 0 sursa con-
stanta ~i un destinatar al iubirii.
Cu puternicul accent pus pe stimularea sexuala §i pe
mitul romantismului, nu e de mirare cii atat de multi oameni
pretind cii traiesc a§a zisa Marea lubire - dar nu este a§a.
Singura modalitate de a 0 obtine este prin impart~irea expe-
rientei de viala - §i nici atunci nu exista garantii. Pe de alta
parte, ea va pune treptat stapiinire pe tine. Nu trebuie sa te
straduic~ti, in ciuda celor spuse in ciil'\i. Timpul nu este un fac-
tor vital. Cu cat cxperienta imparta§ita este mai profunda,
mai intensa, cu atat e nevoie de mai putin timp.
Alte tipuri de atraqii nu sunt neaparat distructive sau
lipsite de valoare, dar ele fac parte dintr-o alta categoric.
Deosebirea consta in faptul ca Marea lubire este indestruc-
tibila §i eterna ~i nu depinde niciodatii de mentalitatea ~i obi-
ceiurile locului.
De exemplu, prietenia poate fi talmacita ca umbra a
Marii lubiri - sau, eel putin, ca 0 ruda apropiata.
Cea mai mare problema 0 constituie imposibilitatea de
a recunoa~te iubirea. Cadem in capcana convingerii cii am
gasit Marea lubire - adesea cu urmari dezastruoase - atunci
cand idealul nostru nu este imparta§it de eel "iubit".
Cel mai constant §i evident aspect al Marii lubiri este,
probabil, dragostea materna. Ea trece prin toate in mod admi-
rabil, de~i, uneori, este umbrita de reguli.
Barbatii pot gasi Marea lubire in alti biirbati, iar femeile
in alte femei, de obicei in timp, ca rezultat al unei experiente
profunde, de~i experienta vasta nu treze~te, in mod automat,
Marea lubire. Totu§i, cand acest lucru se intiimpla, uneori fara
efort ~i fad a 0 con~tientiza, iubirea este permanenta, in adc-
varatul intcles al cuvantului.
85
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Dad lucra\i impreuna, va juca\i impreuna, trai\i, lup-
tali, suferi\i §i rade!i impreuna, probabilitatea cre§te.
Trasatura caracteristica cea mai importanta a Marii
lubiri este faptul cii ea nU-§i pierde din intensitate, odatii cu
moartea fizica §i nu 0 po\i stinge in timpul vie\ii fizice. Chiar
dad, din cauza anumitor necesitiili, situa\ii sau motive care i\i
scapa de sub control, i\i po\i sublima iubirea, ea va fi intot-
dcauna acolo, striilucind in tacere inlauntrul tau.
Este un mister faptul d expresia "pana ce moartea ne va
despat1 i" a fost inglobata in cultura noastra. Poate d ea a fost
inserata pentru ca supravie\uitorul sa se simta liber, din punct
de vedere emo\ional, de a se reciisatori §i a procrea urma§i,
pentru a asigura continuitatea speciei.
Altfel, expresia nu ar avea sens.
Marea lubire este Sinele Liiuntric, in cea mai elevata
forma de spiritualizare."
Reflectand asupra tuturor acestor aspecte, cred eli sursa
Esen\ei lipsa este clara acum - Sinele Liiuntric. Dar, cum po\i, cu
adevarat, sa te cuno§ti pe tine insu!i?
86
Ghid de Calatorie
Pe masura ce cautarea Esenlei lipsa continua, noi, in cali tate
de vizitatori ~i participan\i in cadrul Sistemului de Via\a de pe Pa-
mant, ar trebui sa evaluam acum §i sa sintetizam ceea ce am inva-
tat, astfel incat sa ne aflam in pozilia avantajoasa de a studia, iar
apoi de a calatori pe drumul care ne stii in fa\a. Viziunea noastra OJ-
ferita incepe sa se contureze, dar inca mai apare acela~i gen de in-
trebari: De ce ne facem griji? De ce sa continuiim aceasta ciilatorie
dificila, cand am putea foarte bine sa ne relaxam in confortul unui
sistem de credin\e ce ni se potrive~te?
Yom vedea mai tarziu dad aceasta ciilatorie ne va aduce pro-
pria-i rasplatii. in acela~i timp, haidcli sa vedem in ce stadiu ne
afliim ~i ce anume ne dezviiiuie noua noastra Viziune Diferitii.
eu toate neajunsurile sale, Sistemul de Via\ii de pc Pam ant
este un exceient mecanism de inva\are. El aduce in centrui aten\iei
fied\ruia dintre noi, in felui nostru propriu, un iarg in\eies asupra
energiei, cat §i controlul ~i manipularea - in\eles care, in general,
nu este disponibil decat prin intermediul unui mediu structurat,
cum ar fi spaliu-timp. Sistemul VietH de pe Pamant reprezintii un
set de instrumente, iar noi inva\iim sa Ie folosim.
in Sistemul de Via\a de pe Pamant inva\am sa miisuriim.
Acesta e un mediu polarizat, in care compara\iile sunt posibile. inva-
lam d ne e cald sau frig, suntem puternici sau slabi, ne este foame
sau suntem satui, iu\i sau domoli, tri§ti sau veseli, barba\i sau femei,
prieteni sau du~mani, in care iubim sau uram - ~i lista continua.
87
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
inviilam cum sa folosim energiile in mod util ~i in nume-
roase feluri. Aqionam energia fizica atat in interiorul, cat ~i in
afara corpurilor noastre. Cunoa~tem ~i direclionam energia men-
tala, fara a ~ti cu adevarat cum trebuie facut acest lucru, fiindd to-
tul se desfa~oara in mod atat de natural pentru noi.
Prin folosirea Minlii noastre Umane, invalam sa cream in mo-
duri ~i cu metode dcspre care nu ~tiam ea exista, fiindea cle sunt ca-
racteristici unice ale dimensiunii spaliu-timp, iar uncle sunt speci-
ficc ~i disponibile numai in acest sis tern, neexistand nicaieri in alta
parte. Acest lueru ofera posibilitali de exprimare inimaginabile.
in mod similar, invalam sa apreciem frumuselea. 0 desco-
perim intr-o umila piatra, intr-un brad falnic, intr-un fulger lumi-
nos, in valurile oceanului, in culorile unui apus de soare, intr-o
~oapta, in turnul unui zgarie-nori, intr-un acord muzical, in saltul
unui leopard - din nou, lista este nesfar~ita. Dar cel mai mult 0 des-
coperim in ceea ce gandesc ~i fac alIi oameni - in emoliile lor ~i in
emoliile noastre. ~i invalam sa radem ~i sa ne amuzam.
Fiecare lucru pe care il invalam, indiferent cat de marunt sau
neimportant poate parea el, are 0 imensa valoare Acolo - din colo
de dimensiunea spaliu-timp. inlelegem pe deplin acest lucru, doar
atunci dnd intalnim un "absolvent" al procesului de a fi om, din ca-
drul Sistemului Vielii de pe Pamant, care "Iocuie~te Acolo". Atunci
vei ~ti - ~i nu doar vei crede - ea merita sa plate~ti orice prel pen-
tru a fi 0 fiinla umana ~i a putea invala.
Acum, pentru a efectua marea schimbare in perspectiva
noastra ~i pentru a oferi un scop simplu ~i u~or de inleles de a exis-
ta aici, in Sistemul Vielii de pe Pamant, trebuie sa fim dari. Acest lu-
cru presupune sa privim cu atenlie la ceva unic, propriu Minlii
Umane - procesul nostru de gandire.
Conccptele actuale suslin ea, pe langa activitatea condusa de
instinctele animalice, gandirea noastrii se imparte in doua catego-
rii de baza, pe care Ie identificam drept emisfera cerebrala stanga
88
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Gi/atoria suprema _ _ _ _ _ _ __
~i emisfera cerebrala dreapta. Relineli ea aceasta identificare este
doar simboliea, iar separarea nu este nicidecum atat de distincta
cum pare sa indice direclia stanga sau dreapta.
Procesul emisferei stangi este 0 parte din noi, care face ca lu-
crurile sa se intample. Este zona de funclionare intelectuala, anali-
tid. Aici se ana centri no~tri matematici ~i de vorbire, ralionamen-
tullogic, abordarea ~tiinlifiea, talentele organizalionale, capacita-
Iile de invalare ~i mult mai mult.
Activitatea emisferei stangi ne deosebe~te de animale. Ea
este sursa optimismului nostru care spune "pot face".
Emisfera cerebrala dreapta este opusul cclei stangi. De aici ne
yin percepliile despre forma ~i spa\iu, frumusele, intui\ie, emo\ii,
plus tot ceea ce emisfera stanga nu poate inlelege sau categorisi, in-
dusiv iubirea, prietenia, inspiralia etc. Emisfera dreapta este ingro-
zita de ideea ea 0 formula a emisferei stangi poate face 0 evaluare a
intensita\ii ~i calita!ii iubirii ~i prieteniei.
Acesta este teritoriul sacru al emisferei drepte. Oricat ar pa-
rea de paradoxal, emisfera dreapta este ~i generatorul sentimen-
telor noastre legate de negativitate.
Conform unor concepte mai recente, con~tiin\a umana osci-
leaza inainte ~i inapoi, pe masura ce apar diferite situalii pe parcur-
sui vie\ii fizice de fiecare zi. Atunci dnd facem calcule, emisfera
stanga este dominanta. Atunci cand ascultam muzid, preia condu-
cerea emisfera dreapta. Performan\ele de varf apar atunci cand
gandirea ambelor emisfere este integrata, unificata ~i sineronizata.
Un fel de razboi subteran s-a purtat timp de secole ~i a ie~it la
iveala abia in ultimii ani. Adep\ii dominanlei emisferei stangi ii
considera pe adeplii dominanlei emisferei drepte fundamental
inadecva\i existen\ei in Sistemul Vie\ii de pe Pamant ~i tind sa-i pri-
veasea cu disprel sau neincredere. Adep!ii dominan\ei emisferei
drepte ii considera pe ceilal\i lipsi\i de imaginalie, ultramateria-
Ii~ti, insensibili ~i lipsi\i de "valori spirituale."
89
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ __ _
Acum a venit timpul sa se faca pace in aceasta lupta ~i sa se
puna capat acestei inlelegeri gre~ite . Scopul nostru primordial ~i
fundamental, pe Janga acela de a invala prin intermediul existenlei
umane, este sa dobandim ~i sa dezvoltam ceea ce numim intelectul:
con~tiinla emisferei cerebrale stangL Nu trebuie sa facem acela~i lu-
cru in privinla abilitalilor ce lin de emisfera cerebrala dreapta, in·
truciit pe acestea deja Ie avem. Am venit cu ele - intr·un fel s·au
altul, ele sunt inerente.
Atunci cand ne deplasam sau ne intoarcem Acolo, dincolo de
dimensiunea spaliu-timp, calitalile emisferei stangi sunt de 0 ex-
trema valoare. Emisfera stanga este cea care elimina limitarile din
procesul evoluliei, care au existat dinaintea ~ederii noastre Acolo.
Numai activitatea emisferei stangi poate transform a Necunoscutul
in Cunoscut, poate dizolva fricile, poate intensifica experienta,
poate deschide noi cai ~i poate indeparta de~eurile sistemului fal·
selor credinle. Emisfera stanga este cea care preia orice idee, infor-
malie sau inspiralie izvorate din emisfera dreapta, sau prin inter-
mediul acesteia, ~i 0 transforma in aqiune.
Conform tuturor normelor, nimic valoros nu devine real,
pana cand nu este preluat de emisfera stanga.
Timp de milenii, emisfera dreapta a creierului uman nu s-a
modificat; nu a crescut ~i nici nu a evoluat. Este la fel ca intotdeau·
na. in contrast cu aceasta, con~tiinla emisferei stangi a evoluat in
mod constant - atat ca forma, cat ~i ca utilitate. in secolul trecut,
aceasta dezvoltare a devenit 0 curba exponenliala, nu doar la unul
sau doi indivizi, ci literal mente la milioane de fiinle umane, pe in-
tregul parcurs al perioadei respective.
Astazi, emisfera stanga a fost cercetata atat de profund in ca-
drul fenomenului spatiu-timp, inciit pare a nu mai fi ramas multe
domenii de explorat, fara riscul repetarii sau reciclarii.
In Acolo, ciimpurile energetice sunt gata pentru a fi explo·
rate. Prin ins~i natura sa, emisfera stanga nu poate fi implicata in
90
_ _ _ _ _ _ _ _ Cillatori. suprema _ _ _ _ _ _ __
evaluari ~i aqiuni constructive. Emisfera dreapta este cea care 0
obliga sa faca astfel - ~i tot ea se ocupa de acest lueru.
Ceea ce s·a intamplat a fost faptul ca emisfera noastra stanga
a devenit in intregime specializata - ~i acest lucru este perfect justi-
ficabil - in asigurarea mijloaeelor de supravietuire in cadrul Siste-
mului Vietii de pe Pam ant, care se opune oricarei persoane ~i ori-
carui lucru care se poate interfera in acest proces, ori il poate intre-
rupe. Ceea ee apare dincolo de dimensiunea spaliu-timp, in Acolo,
nu poate fi evaluat conform standardelor Sistemului Vielii de pe
pamant. Mai important este faptul ca informatiile provenite de Aco-
10 par a nu avea nicio valoare pentru locuitorii obi~nuili ai Sistemu-
lui de Viata de pe pamant. Un anume interes va aparea doar atunci
cand emisfera stanga va recunoa§te ca 0 asemenea cuno3§tere re-
prezinta un instrument esen!ial pentru evolu!ia de Aeolo.
Viziunea noastra Diferita include, in modul eel mai empatic,
talentele pro fun de, mature ale emisferei stangL Dupa cum am mai
spus, asta este ceea ce ne-am dorit sa dobandim, venind aicL Per-
soanele care folosesc dominant emisfera dreapta considera ca
acest lucru este greu sau imposibil de acceptat.
Adesea, in calitate de .§Cr', emisfera dreapta obliga emisfera
stanga sa aqioneze intr-un mod care tinde sa foloseasca ideile utile
§i inspiralia emisferei drepte, transformandu-Ie in ceva de valoare.
Emisfera stanga tolereaza tiparele neproductive ale emisferei drep-
te, ciita vreme acestea nu Ii stau in cale. De asemenea, ea distorsio-
neaza in mare masura unele tipare ale emisferei drepte, pentru a Ie
adapt a la modul de organizare bazat pe supravie!uitor-pradator, al
Sistemului de Viata de pe pamant.
lata doua definitii pentru Viziunile noastre Diferite:
Emisfera Cerebralii stanga - Mintea Umana modificata de ca-
tre Sistemul Vietii de pe Pamant
Emisfera Dreapta - Expresia Sinelui Uuntric, partea atem-
porala ~i non-fizica din nOi, neatinsa ~i neinfluentata de Sistemul
91
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Vietii de pe pamant. Secretul este sa reu§e§ti sa pui in actiune,
simultan, ambele emisfere - stanga §i dreapta - stimuland tot mai
mult emisfera stanga, pentru a participa la activitatea de Acolo.
Niciodata nu trebuie sa 0 abandonezi pe una, pentru cealalta.
•••
Odata ce toate aces tea sunt la locullor, urmatoarele idei iti
pot fi de folos:
1. Sa §tii §i sa-ti reaminte§ti mereu ca e§ti "mai mult decat
corpul tau fizic". Acest lucru iti va oferi 0 perspectiva imediata
asupra oricarei activitati din cadrul Sistemului Vietii de pe Pa-
mant. Agonia devine tolerabila, iar extazul §i mai pro fund. Fri-
cile induse de acest loc se evapora.
2. Recunoa§te §i controleaza-ti strildania de supravie\uire.
Folose§te-o tu pe ea - in loc sa te foloseasca ea pe tine.
lata cateva sugestii:
a. 0 parte a formulei (Viata Fizica - Bine) este necesara in
Sistemul Vietii de pe Pamant §i este acceptabila, pe par-
cursul §ederii tale pe Pam ant. De cealalta parte (Moar-
tea Fizica - Rau) te poti debarasa, fiindca vei §ti mai
bine despre ce e Yorba.
b. Aminte§te-ti ca scopul tau final nu este supravie\uirea
fizica. Astfel, de§i este adevarat faptul ca te afli aici pen-
tru a face anumite lucruri §i ca sunt activitati pe care tre-
buie sa Ie indepline§ti, nu trebuie sa te dispere acest lu-
cru. Pot aparea accidente, dar tu nu poti pierde; ai trait
experienta de a fi om.
c. Impulsul sexual de reproducere este cel mai puternic
instinct animalic in Sistemul Vietii de pe Pam ant. Menit
ini\ial supravie\uirii fizice a speciei, el controleaza §i
este manipulat in scopul de a supraveghea majoritatea
92
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
aspectelor comportamentului uman. Bucura-te de el,
dar nu e nevoie sa trilie§ti sau sa mori pentru el. ~i savu-
reaza manipularile pentru ceea ce sunt ele; cedeaza
doar cu buna §tiinta.
d. Bunurile fizice (materialele, hrana, uneltele, jucariile)
sunt minunate pentru timpul petrecut pe Pamant, dar a
Ie considera proprietatea ta este doar 0 problema de
confort temporar. Nu numai ca nu vei putea, dar nici nu
vei dori sa Ie iei cu tine - nici macar corpul tau fizic.
3. Pastreaza-ti statutul vremelnic. E§ti om fiindca ai optat
pentru acest lueru, in sensul cel mai strict al cuvantului. Aceasta
optiune ramane in vigoare pe tot parcursul vizitei tale. iti pori
impacheta experienta §i poti pleca de Aici, oricand §i in orice
direc\ie dore§ti, fara niciun fel de cenzura sau penalizari, din
partea niciunei surse care conteaza. Daca Mintea ta Umana este
satisfacuta, vei face acest lucru, in ciuda uzan\ei sau a efortului
local. Persoanele dependente de Sistemul Vietii de pe Pamant
s-ar putea sa nu inteleaga - dar este problema lor.
4. Bucura-le de via\a ta in cadrul Sistemului, marindu-i la
maximum sui§urile §i coborli§urile - dar nu deveni dependent.
Treci dincolo de furia generata de modul in care aqioneaza siste-
mul, de nedreptatile aparente, de avantajele necuvenite, de bru-
talita\i, de cruzime §i in§elatorii. A fost planuita ca 0 lume a
prildatorilor - §i este un splendid mecanism de inva\are.
5. Exerseaza-\i Mintea Umana cat de mult pori, §tiind ca nu
este decat un exerci\iu. Construie§te artefacte minunate, rezolva
"probleme", miroase florile §i prive§te apusurile de soare, com-
pune muzica, exploreaza "secretele" universului fizic, savureaza
senzatiile primite prin toate cele cinci sim\uri, lasa-te captivat de
nuan\ele rela\iilor §i situa\iilor intime, da-\i voie sa sim\i bucuria
93
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
§i durerea, rasul, empatia, compasiunea - §i a§eaza toata aminti-
rea emotiilor traite, in bagajul tau de ciilatorie.
6. lar cel mai important lucru este sa-ti la§i Mintea Umana
sa caute, sa Idiiascii experien!e §i sa Ie adauge in f1uxul con§ti-
intei tale atunci cand iti iese in cale. Absoarbe-o, dar ai grija de
" , "".
tendinta de a te lilsa cople§it de ea, tntrucat conttne ceea ce tn-
~ ierbii proaspete, se simtea aroma profunda a pamantului reavan §i
seamna pentru tine, Acasa. Fere§te-te de i1uzii §i conveniente
care , uneori , te impiedica sa discerni ceea ce este real, in contex-
tul Sistemului Vietii de pe pamant.
7. Mintea Umana are tendinta naturala §i normala de a
incerca sa faca lucrurile in Sistemul Vietii de pe Pam ant, mult
asemanator cu ceea ce a facut Acolo. Istoria eSle plina de aseme-
nea tendinte - dar, in cele din urma, sistemulinvinge intotdeau-
na. Poate cii se mai toce§te pe undeva, dar priidatorul revine
intotdeauna - uneori ceva mai de§tept decat inainte - §i preia
conducerea. ASIa nu inseamna cii nu te slraduie§ti, in lermeni
specifici Mintii Umane - §i e posibil chiar sa schimbi 0 parte din
ea - dar nu 0 vei schimba in totalitate. Dacii ai reu§i 0 schimbare
totala, sistemul ar cadea §i nu ar mai putea sa existe. Oricum,
cine §tie cat va mai exista... ?
Toate punctele de mai sus sunt Cunoscute pentru unii §i
sunt u§or de verificat prin intermediul abordiirii directe, logice
a fiecarui punet, cu ajutorul emisferei stangi. Consolideaza-ti
Viziunea Diferita, dovedindu-(i aceste adevaruri tie Insu(i - §i
doar tie. in acest punct, Sistemul Vietii de pe Pam ant imi parea
cunoscut pe deplin - dar nu era a§a. 0 alta parte din mine, care
cuno§tea in profunzime Sistemul de Viata Cartesian> - dar din-
tr-o alta perspectiva - cerea sa fie auzita:
> sistem de gandire atribuit lui Rene Descartes (1596-1650), cel mai
mare ganditor ailluminismului, filozof, matematician si savant francez,
ciiruia ii apat1ine fraza Cogi/o Ergo Sum - Gandesc, deci exist. N.tr.
94
_ _ _ _ _ _ _ _ CciJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Era mult de mers prin piidure, pentru a ajunge la ocean. Dru-
mul era Iini§lit, cu exceptia zumzetului insectelor §i croncanitului
vreunei ciori, venil de sus, din copacii inal!i. Daca ascultai cu aten-
tie -
. , in tufi§urile luxuriante, straturile de frunze uscate parca vor-
beau despre micu!ii locuitori ai acestui taram. In mirosul placut al
a vegetatiei in descompunere, ambele fiind marturii ale cicIului
perpetuu al vietii.
Adia un vant u§or, in timp ce zgomotul valurilor devenea tot
mai puternic. Apoi, piidurea se sfiir§ea §i marea gri-verzuie se intin-
dea spre orizont, iar maiestuo§ii nori cumulus pluteau deasupra,
pe cerul albastru. Malul ierbos, de unde incepea plaja alba, Ie invi-
ta irezistibil sa Ie opre§ti, sa te intinzi pe spate §i sa te relaxezi. Va-
lurile erau domoale, Iini§tite; briza racoroasa §i blanda; soarele
cald §i proaspat.
Toate se re.duceau la inceputul §i sfar§itul unei perioade de
eoni. Aceasla concentrare de aer, apa §i uscat - tot ceea ce ofera §i
tot ce iau - tot ceea ce creeaza ele. Este mai mult decat con§tienla,
mai mult decat con§tiinta; mai mult decat experienta. Este mai mult
decat inteligenta, cunoa§tere, adevar §i Intelegere. intregul este
mult mai maret decat suma partilor care il compun.
Este un proces de invatare atat de minunat, pentru ca inveti
cum sa separi un lucru de celalalt, inveti deosebirile §i cum sa com-
pari caldura cu frigul, lumina cu intunericul, zgomotul cu Iini§tea,
puterea cu slabiciunea, durerea cu placerea, plinatatea cu goliciu-
nea, duritatea cu moliciunea, echilibrul cu instabilitatea. Aici inveti
cauza §i efectul, aCliunea §i reaqiunea, pretul §i plata lui, autorita-
tea §i responsabilitatea. ~i mai inveti sa recuno§ti oPliunile: sa Ie
opre§ti sau sa 0 iei din loc, sa pilstrezi sau sa Ia§i sa pIece, sa te cu-
funzi sau sa inoli, sa razi sau sa plangi; sa alegi prietenia sau du§-
mania, succesul sau e§ecul, iubirea sau ura, cii§tigul sau pierderea,
organizarea sau haosul.
95
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Aici inve\i sa gande~ti: sa coordonezi, sa numeri, sa calculezi
~i sa comunici; sa-Ii aminte~ti, sa te conectezi, sa planuie~ti ~i sa ai
idei; sa visezi cu ochii deschi~i, sa creezi, sa speri, sa crezi ~i sa ~tii.
inve\i capacitatea de a-Ii trai ~i exprima emo\iile: bucuria ~i extazul,
triste\ea, compasiunea, singuratatea, comuniunea, furia justificata
~i ira\ionala - ~i sa apreciezi frumuse\ea formei ~i a mi~ciirii.
Apoi, aici inve\i cum sa inve\i: cuvintele ~i numerele, scrisul,
transmiterea experien\ei, a cunoa~terii ~i a in\elepciunii - de la pa-
rinte la copil, genera\ie dupa genera\ie, fara trauma repetarii. in-
veri sa creezi sisteme, legi ~i reguli, pentru ate asigura cii acest pro-
ces de inva\are va continua ~i se va extinde.
Totul se aflii acolo, dincolo de padure, in covoarele granelor
coapte, in turmele de vite, in milioanele ~i milioanele de plante hra-
nitoare ~i in morile care remodeleaza materia in forme mai u~or de
folosit. Totul se aflii in numeroasele adaposturi ce sunt etichetate
drept case, in turnurile inalte ~i gra\ioase care ating cerul, in vehicu-
lele motorizate, care devin un substitut al corpului, in vapoarele care
navigheaza in jurullumii, de-a lungul ~i de-a latul oceanelor, in avioa-
nele inaripate, care deseneaza linii albe pe cer ~i in pasarile metalice
care plutesc in aer ~i inconjoara globul pamantesc, la sute ~i mii de
mile deasupra acestuia, fiecare dintre ele transmi\and cantita\i imen-
se de informa\ii in fiecare secunda, zi ~i noapte. ~i mai este ~i re\eatla
invizibila, dar masurabila, a radiatiei controlate, care asigura comu-
nica\iile ~i gasirea direcpilor in fiecare loc.
~i mai sunt multe altele, cum ar fi amplificarea percep\iei
prin Ientile ~i oglinzi, dar ~i urechi electronice, pentru a cerceta uni-
versul in cautarea unui semnal, a unui singur semnal, pentru ali-
narea singurataTii, cautand printre stele, constela\ii, galaxii, nove ~i
gauri negre. Exista departarea ilogicii a planetei noastre albastre
de cea mai apropiata luna, unde urma unui picior a ramas impri-
mata in stratul de praf. ~i mai exista jalonarea ~i comunicarea de
96
_ _ _ _ _ _ _ _ Ca/atoria suprema _ _ _ _ _ _ __
ciitre exploratorii-surogat, pentru a vedea alte planete ~i a cobori
pe ele ~i, de acolo, de a patrunde in intunecimea adanca a spa\iului.
inve\i despre desfa~urarea neintrerupta a tiparelor care pa-
reau candva inviolabile, in pamant, apa ~i aer, ale aliajelor, subs-
tan\elor compuse, elementelor, atomilor, moleculelor, particulelor
nucleare, radia\iilor ~i undelor; ale gravita\iei, inertiei, impulsului,
fortei centrifuge, polarita\ii, ale organicului ~i anorganicului, ale
structurilor fizice vii ~i ale proceselor ce se desfa~oara acolo ..
inve\i despre cercetarea min\ii ~i a Creatorului, despre siste-
mele de credin\e, despre somn ~i vise, viziuni §i vizionari, filozofii
~i religii.
inve\i, de asemenea, despre Iubire.
Apoi, este nemaipomenitul bagaj al realizarilor ob\inute,
prin efort evolu\ionist, de-a lungul mileniilor ~i pe care il putem
ciira cu u~urin\a, dar triumfatori, in indepartata lume de dincolo -
o mo§tenire de 0 inestimabila cali tate, care poate fi evaluata ~i apli-
cata in lumea de Acolo.
~i totu~i, printre nori ~i zgomote, apare un sim\amant nepla-
cut al faptului cii un anumit factor vitallipse~te. Dacii e§ti atent, 0
faptura micu\a apare in mijlocul celor deja cunoscute. Seamana
mai mult cu 0 maimu\a, decat cu 0 fiin\a umana. Ochii sai sunt lumi-
nati de emo\ie. Totul se afia in privirea sa. De dincolo de intinderea
atemporala, purtatorul acestei prime scantei de con§tien\a inteli-
genta, stramo§ul originar, prive~te in afara ~i observa - cu mandrie
§i bucurie tacuta, cu apreciere, dar fara a in\elege totul, cu uimire ~i
teama - lumina care cre§te. Este parintele unui fiu risipitor.
Aici, in mod evident, exista un factor care lipse~te - anima-
leIe. Nimic din toate acestea nu soar fi putut intampla fara prezen\a
animalelor ~i fara ceea ce au ele de oferit. Ele au constituit 0 sursa
vie de cunoa§tere, ~i-au dat carnea pentru a fi consumata, laptele
pentru a fi baut, pielea ~i blana pentru oferi ciildura, grasimea pen-
tru lumina, col\ii §i coarnele pentru podoabe §i amulete. ~i mai vor-
97
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
bim ~i despre loialitate ~i 0 forma de prietenie, intruciit au fost unii
care au descoperit ca ele se amesteca ~i creeaza tipare de intele-
gere, aflate dincolo de orice inchipuire.
Aceasta energie a animalelor a reprezentat fOI1a conducatoa-
re din spatele sciinteii. Ea s-a dovedit a fi nu un catalizator, ci
nevoile, motivapile ~i fOI1a bruta fizica. Acest lucru nu trebuie as-
cuns sau ignorat, ci trebuie indus, cu ciildura ~i convingere, ca fiind
factorul esential, fara de care nimic nu ar fi avut loc. Trebuie sa pre-
zen tam cu mandrie acest adevar, pentru ca tOli sa-I ~tie.
Dupa ce termina de expus toate aces tea, micuta faptura zam-
be~te bland, chiar melancolic, apoi imagine a ei se estompeaza.
E timpul de plecare. Drumul inapoi, de-a lungul potecii din
padure, este plin de uriiri de bunvenit. De pe 0 crad joasa, 0 veve-
rita prive~te in jOs, sporovaind. 0 musd verde aterizeaza pe 0
mana ~i se bucura de bobarnacul u~or cu care este indepartata. Trei
curcani stau intr-o parte, urmarindu-mi curio~i trecerea, dar fara
teama. 0 vulpe argintie hoinare~te pe carare ~i se a~eaza, nehota-
ratii dad sa ma salute sau nu. Un sturz planeaza in jOs, mi se a~eaza
pe un umar ~i imi ciripe~te inceti~or la ureche, pana cand ajung la
marginea piidurii. Cu 0 ultima ciugulitura pe obraz, el bate din
aripi ~i se intoarce pe ramura unui copac.
La revedere, prieteni... dar imaginea voastrii 0 iau cu mine.
98
Reamintire ~i trecere in revista
in aceasta etapa, inainte de a merge mai departe, parea ra-
tional sa caut noua directie ~i Esenta lipsa, in zona in care depuse-
sem efortul cel mai mare. La urma urmei, fusesem implicat in po-
vestea cu emisfera stanga ~i emisfera dreapti!, limp de multi ani.
Oare exista ceva care imi sdpase - ceva care, chiar daca nu raspun-
dea intrebarilor mele, imi putea ariita calea? Poate 0 recapitulare a
ceea ce am facut - ~i inca facem - ar putea fi salutarii.
Mai devreme, am mentionat prima mea experien!a in-afara-
corpului, din 1958, care mi-a dat viata peste cap. La cea vreme, De-
partamentul de Cercetare ~i Dezvoltare al corporatiei pe care 0
conduceam - aI carei domeniu de activitate era produqia de sunet
pentru reteaua de programe radio - dezvoltase 0 metoda eficienta,
prin care sunetul putea fi folosit pentru inducerea rapida ~i placuta
a somnului. In acel~i an, a avut loe 0 descoperire care a schimbat
radical direqia de cercetare ~i, in cele din urma, corporatia insa~i:
anumite tipare de sunet puteau induce diferite stari de con~tiinta,
in mod obi~nuit, inaccesibile mintii umane.
in deceniile care au urmat, un program continuu de cerce-
tare a adus noi dovezi privind efectele prod use de aceste stari ~i de
combinatiile de sunete ~i frecvente specifice inducerii acestora. Au
fost descoperite metode ~i tehnici care sa Ie permita oamenilor sa
menlina ~i sa controleze diferite tipare ale minlii. in 1971, a fost
creat Institutul Monroe, care s-a desprins din Departamentul de
Cercetare ~i Dezvoltare, pentru a sprijini efortul de cercetare. Mai
t:1rziu, Institutul a devenit 0 organizalie independenta, destinata
99
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
stu diu lui ~i cercetarii. Gralie colaboriirii ~i contribu\iei aduse de su-
tele de speciali~ti ~i voluntari - inclusiv de cercetiitori, medici, psi-
hologi, educatori, programatori IT, funqionari corporati~ti, arti~ti
~i mul\i altii - Institutul este cunoscut acum pe plan international,
pentru activitatea sa in acest domeniu.
Trebuie sa clarific faptul cii efortul ini\ial de cercetare ~i fi-
naneiar nu viza progresul omenirii ~i nu inten\iona sii-i demonstre-
ze nimic, comunitii\ii §tiinlifice sau lumii intregi. Era, pur §i simplu,
o incercare de a controla tiparele de inviilare in timpul somnului -
~i, mai tarziu, de a in\elege relaliile dintre fenomenele legate de
minte, creier §i con§tiin\ii. De aceea, panii de curand nu au fost pu-
blicate documente §tiin\ifice, iar metodele §tiinlifice tradi\ionale,
de§i aplicate ori de cate ori a fost posibil, au fost adesea ignorate,
atunei cand s-au dovedit nefolositoare. Metodele dezvoltate nu con-
lin dogme sau ritualuri §i niei nu imbriili§eazii anumite sisteme de
credin\ii, religii, crezuri politice sau sociale. Ele nu presupun consu-
mul de medicamente sau chimicale §i nici tehniei de hipnoza. Ele
sunt non-invazive, individul fiind intotdeauna responsabil de pro-
ces, exercitandu-~i propria voin\a, lara a urma comenzile altcuiva.
Folosind rezultatele ob\inute in urma miilor §i miilor de ore
consacrate cercetarii, subiec~i pot invala controlul con~tient asu-
pra a numeroase §i productive stiiri de con§tiinla - iar aceasta ex-
plorare a con§tiinlei a adus contribulii valoroase in multe alte do-
menii, care includ sanatatea fizicii §i mentala, inva\area ~i memo-
rarea, coordonarea fizica, creativitatea, solu\ionarea problemelor
§i managementul stresului. Procesul, cunoscut sub numele de Sin-
cronizare Emisferica - sau, prescurtat, Hemi-Sync -Ie ofera utiliza-
torilor sai un instrument de autocontrol in atingerea propriilor
obiective, facilitand ~i suslinilnd 0 stare a min\ii-creierului centratii
pe scopul urmarit, foarte productivii §i coerentii.·
• Metodele §i tehniciIe Institutului §i aplica\ii1e practice ale tehno-
logiei sale sunt prezentate in Anexii. N.Ed.
100
_ -- -- - -- CJlatoria suprema _ _ _ __ _ __
in decursul timpului, Institutul a revelat noi abordari pri-
vind modalita\ile de gandire. impreuna, toate acestea formeaza,
am putea spune, 0 Viziune Diferitii.
Con~tiinta este un continuum
in starea no astra de trezie concentrata, noi, ca Minli Umane,
folosim acea parte din spectrul con§tiinlei care este limitata la
timp-spaliu. Acest lucru e posibil datorita mecanismului pe care il
identificam drept corp fizic, cu cele cinei simluri ale sale. Acest corp
fizic ne permite sa ne exprimam mintea-con§tiinla, prin activitate
fizicii §i comunicare.
Cilnd aceasta concentrare este afectata dintr-un motiv sau al-
tul, min tea noastra incepe sa alunece de-a lungul spectrului con§ti-
inlei, dincolo de perceplia timp-spaliu, devenind mai pUlin con§-
tienta de lumea fizica din imediata apropiere. Cilnd se intampla
acest lucru, devin con§tienli intr-un mod complet diferit. Faptul ca
adesea ne este greu sa ne amintim corect participarea noastra in
cealalta parte a spectrului con§tiinlei, nu neaga realitatea acesteia.
Problema consta in percep~e §i interpretare, care sunt neclare §i
distorsionate, fiindca ele apar in urma folosirii actualelor sisteme
timp-spa~u, de analiza §i evaluare.
Spectrul con~tiinlei se intinde, aparent fara limite, dincolo
de timp-spaliu, in alte sisteme energetice. EI continua, de aseme-
nea, "in jos", prin viala plantelor §i animalelor - probabil, pana la
nivelul subatomic.
in mod obi~nuit, con§tiinla umana de fiecare zi este activa
doar intr-un mic segment din intregul continuum al con~tiinlei.
Conceptul de Reglare a Fazelor
Metodele §i tehnicile Institutului sunt mijloace pentru a sta-
bili §i controla fazele con§tiinlei. in starea de trezie fizica, mintea
101
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
neantrenatii trece in mod frecvent prin aceste schimbiiri de faze, in
fiecare zi, control and procesul in micii miisuril sau deloe.
Reglarea ini\ialii a fazelor reprezintii starea in care min tea
este pe deplin concentratii asupra activitiilii impulsurilor senzori-
ale. Orice abatere de la aceastii condi\ie poate fi consideratii ca 0
schimbare de fazil, in care 0 anumitii parte a funqiei de reparti\ie a
con~tiin\ei este, intr-o anumitii miisurii, con~tientii intr-o altil for-
mii. Un exemplu il reprezintii lipsa de aten\ie, in care impulsul sen-
zorial fizic riimane puternic, dar 0 parte a min\ii ~i-a "pierdut" firul
gandurilor. Un alt exemplu este ceea ce numim visarea cu ochii des-
chi~i. IntrospeC\ia, in care aten\ia este deturnatii de la con~tiin\a fi-
zicii, este 0 fazil a schimbarii mai deliberatii, a~a cum sunt anumite
stiiri meditative. Somnul este 0 schimbare de faze, de trecere la 0
alta stare de con~tiin\iI, in care are loe 0 con~tientizare foarte re-
dusa a impulsului senzorial fizic.
Ingerarea alcoolului ~i a anumitor droguri determina stari
asemanatoare scindarii din schimbiirile de faze, in care 0 parte a
con~tiin\ei este "aici", iar cealaltii parte intr-o alta zona a continuu-
mului. in aceste cazuri, atunci cand stimulul este indepilrtat, proee-
suI de reglare a fazelor inceteaza. Psihozele ~i demen\a sunt exem-
pIe de neglijen\iI, iar in aceste condi\ii trebuie administrate medi-
camente sau produse chimice, pentru a atenua sau elimina zona
non-fizicii. Pentru a in\elege dar acest proces, am putea considera
corpul fizic ca pe un mecanism de reglare, prin care mintea umanii
poate opera la nivelul con~tiin\ei fizice. De pilda, ea confine cir-
cuite care transforma tiparele senzoriale fizice, in forme care pot fi
percepute de catre minte, intr-un mod foarte asemanator cu modul
in care receptorii radio sau TV sunt acorda\i pe 0 anumita bandii de
frecven\a din spectrul electromagnetic.
La ace~ti receptori, exista un camp de selec\ie care filtreaza
cea mai mare parte din fiecare semnal incert sau distorsionat, sau
orice dizarmonie care provine din alte zone ale spectrului. Pe ma-
102
_ _ _ _ _ _ _ _ Cfilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
sura ce acordam receptorul radio, treptat, de la un post - sau frec-
venIa - la altul, unul dintre semnale se pierde, iar celiilalt de-abia
se mai aude. Receptorul i~i schimbii fazele fala de postul original,
panii in punctul in care un alt post poate fi auzit, simultan. Daca
yom continua reglarea, postul original nu se mai aude, iar celillalt
semnal devine dominant.
Mintea umana, care are ~i ea acces la un "tor de seleC\ie", ac-
\ioneazii in acela~i fel. Mintea neantrenatii in proeesul de reglare
alunecii lent, necontrolat, de la 0 fazii la alta a con~tiin\ei. Cand
face acest lucru, semnalele sunt primite pallial de la mecanismul fi-
zic ~i paJ1ial dintr-un segment diferit al continuumului con~tiin\ei.
Semnalele primite din starea fizicii se diminueaza, pana cand min-
tea nu mai recep\ioneaza niciun semnal, ajungand in starea cunos-
cutii, in general, ca somn sau pierdere a con~tiin\ei.
Sistemele de inva\are concepute in cadrul Institutului ofera
modalita\i de a piasa aceste schimbari de faze, sub controlul voin-
lei individului. in stadiile incipiente ale acestui proces de invil\are,
min tea devine complet lini~titii, resim\ind in mica masuril teama
sau anxietatea in urma schimbarilor.
Acest lucru se intampla fiindea starile de con~tiin\a reprezin-
ta un teritoriu familiar. Prezentarea intr-o forma noua ~i organiza-
tii este cea care schimba situa\ia, in care orice schimbare se face
deliberat, de catre mintea insil~i.
Simbolurile Emisferei Stangi/Drepte
Cercetarile efectuate in cadrul Institutului au condus la
adoptarea unei cm care merge in direqia opusa celei urmate de ca-
tre unii dintre cercetiitorii in domeniul min\ii. Eforturile au fost ~i
sunt indreptate, aproape in totalitate, in direc\ia folosirii metodo-
logiei emisferei stangi, a intelectului, partea analitid a minlii, pen-
tru explorarea emisferei drepte, latura intuitiva, abstracta a min\ii.
103
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
in explorarea con~tiin\ei, cercetarea a fost coordonata, In
cea mai mare parte, prin plasarea subiectului Intr-o cabina care asi-
gura un mediu izolat. Prin metode ~i tehnici care utilizeaza diferite
tipare de sunet, subiectului i se ofera mijloacele de a intra In di-
ferite stiiri de con~tiinta. in afara cabinei, un tehnician actioneaza
prin intermediul diferitelor componente audio ~i video ale echipa-
mentului electronic de masura ~i Inregistreaza undele cerebrale ale
creierului ~i alte reac\ii fizice ale subiectului, timp In care un moni-
tor comunica verbal cu subiectul din cabina. Ca~tile stereo purtate
de catre subiect creeaza senza\ia ca monitorul se afla in capul su-
biectului. Astfel, monitorul devine 0 emisfera stanga-surogat a su-
biectului, care il Incurajeaza sa foloseasca mai mult din propriul
sau intelect, pentru a cuno~te ~i In\elege ceea ce face.
Prin aceasta metoda, subiectul Inva\a sa fie obiectiv In expe-
rien\a sa ~i are acces la informapi ~i detalii care, in mod obi~nuit,
nu sunt disponibile In starile de con~tiin\a pur subiective. Rezulta-
tul este gandirea la nivelul Intregului creier, 0 realizare de mare va-
loare: coeziune, integrare, fara ca vreuna dintre paTti sa predomi-
ne. Toate sistemele noastre de instruire - fie live, fie pe suport au-
dio - nu sunt nimic altceva decat ni~te dispozitive care suplinesc
emisfera stanga, dandu-i participantului-utilizator posibilitatea de
a-~i menpne capacitate a analiticii, In timpul starilor de con~tiin\a
neobi~nuite sau total ie~ite din comun. Ele permit evolutia printroO
atmosfera familiara ~i prin In\elegere ~i dau posibilitatea depa~irii
celui mai mare obstacol posibil: frica.
Noi am descoperit ca teritoriul nelimitat al emisferei drepte
este un teren bogat ~i fertil, propice explorarii de clitre emisfera
stanga. Con~tiin\a creierului ca intreg este cea care produce pre\io-
~ii bulgari de aur.
Munca nu este catu~i de pupn incheiata. Institutul inca dez-
volta modalita\i de a reproduce informatii psihologice care identi-
fica forme ale con~tiin\ei umane, In general necunoscute sau nere-
104
_ - --'-- - -- CciJfitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
cunoscute de catre standardele culturale contemporane. Sa luam
un exemplu tipic: noi cautam ciii ~i mijloace de a aduce la niveluri
accesibile, diferitele capacita\i umane extraordinare, care s-au ivit,
aparent, la voia Intiimplarii, de-a lungul Intregii istorii.
Prin cercetari efectuate asupra persoanelor care au aceste
capacita\i Innascute sau dobandite - cum ar fi compozitori, mate-
maticieni de varf, atle\i de seama, terapeu\i cu un talent deosebit
etc. - noi cautam sa descoperim tehnici prin aplicarea ciirora astfel
de abilita\i sa poata fi Inva\ate.
Cercetarile continue asupra acestor aspecte ~i a altora simi-
lare ofera perspectiva aducerii naturii autentice a fenomenului
nonconformist al minlii, IntroO forma u~or de In\eles ~i de acceptat.
Induderea aces tor doua aspecte, In contextual cultural contempo-
ran, poate deveni un eveniment important In istoria omenirii.
Dar, cand rna uit la munca mea ~i a Institutului, aud 0 voce
micu\ii - 0 voce care insistii sa se faca auzita. "Ei bine", spune ea -
iar eu nu pot spune ca rna simt prea bine dnd 0 aud - "daca, in
acest moment, asta este tot ceea ce Inseamna munca ta de 0 via\ii,
atunci e dar cii lipse~te ceva. lata, te afli In acest punct, aratandu-Ie
oamenilor cum sa-~i foloseasca Intregul creier ~i sa capete 0 ~a
numita Viziune Diferita, dar nu pari sa faci nimic ca sa-i pregate~ti
pentru ceea ce conteaza cu adevarat. Aceasta chestiune legata de
Sistemul Viepi de pe Pamant e In regula, dar ei nu raman aici pen-
tru eternitate. Ei ~teapta mai mult - ~i trebuie sa-ti spun ca ~teap­
ta asta de la tine.
Deci, ce parere ai?"
Chiar ~a, ce parere am?
105

o abordare anevoioasa
Atat activitatea de la Institutul Monroe, cat ~i Sistemul Vie\ii de
pe Pamant in sine erau total Cunoscute pentru mine. Cu toate aces-
tea, aveam senzapa neplacuta ca punctul-cheie ~i indiciile privind
Esen\a Iipsa se aflau acolo. Pur ~i simplu, nu Ie puteam percepe.
Am revenit din nou la activita\i1e mele personale. Unul din-
tre aspectele Cunoscute mie, relevat in urma unor verificari repe-
tate, era faptul ca deplasarea in-afara-corpului nu mai reprezenta
pentru mine ceea ce numim .mi~care". Subieqi cu experienla, din
cadrullaboratorului Institutului, au raportat in numeroase randuri
acest lucru, dar el nu facea parte din tiparul pe care iI foloseam,
pana cand am inceput ceea ce am numit metoda .schimbarii rapi-
de". Dupa aceea, ceea ce s-a intamplat a fost trecerea treptata din-
tr-o stare de con~tiinla in alta. Mai exact, a~ putea-Q descrie ca pe 0
"ie~ire din faza" - descriere care satisface mai mult sistemul de cla-
sificare al emisferei mele stangi.
Astfel, acesta a devenit un tipar repetitiv. Pe de alta parte, am
inceput sa observ ca, ori de cate ori lucrurile mergeau lin, 0 schim-
bare majora aduna energie. De obicei, avertizarea era atat de obs-
cura, incat nu putea fi verificata decat in mod retrospectiv.
De aceasta data, ceea ce m-a ~ocat, dincolo de mulfUmirea de
sine, au fost 0 serie de incidente care au inceput sa apara din ce in
ce mai des, atunci cand treceam in faza de ie~ire din corp, in timpul
starii de somn. Aceste incidente erau remarcabil de similare cu
"testarile" pe care Ie intalnisem cu mul\i ani inainte.
106
_ _ _~_ _ __ CaJiitoria supremii _ _ _ _ _ _ __
Aceste testari erau procedee de inva\are prin care, cand
eram in starea de decorporalizare, 0 anumita experienla se repeta
de cateva ori, pana cand in mine se declan~a 0 anumita reaqie.
Dupa aceea, experien\a nu se mai repeta.
Aceste testiiri erau non-verbale ~i pareau sa fie coordonate
de catre 0 fiinta non-fizica - probabil de catre prietenul meu INS-
PEC. Ne intalneam cunind dupa ce paraseam starea fizid, iar eu
eram intrebat dad eram pregatit. Cu deplina incredere, eram de
acord. Imediat, se auzea un padnit putemic, iar eu rna aflam ab-
sorbit cu totul in experien\a respectiva. Faptul ca experienta nu era
"reala" era complet uitat, ~i traiam totul din plin. intr-un punct cru-
cial, in care trebuia luata 0 decizie importanta, eu eram eel care 0
lua. Apoi, se auzea un alt pacanit putemic - ~i eram din nou impre-
una cu INSPEC. Dad rna comportam satisfadtor, acea experien\a
speciala nu se mai repeta. Dad nu, trebuia sa rna due inapoi ~i sa
ineerc din nou, pan a cand reu~eam.
Nu m-am intrebat niciodata de ce eram testat §i cine aprecia
care era decizia corecta. Cele mai multe teste - dadl nu toate - pa-
reau sa nu aiba niciun fel de legatura cu aceasta viala fiziea, de~i
multe dintre ele erau formulate in termeni privind aspecte ~i situa-
\ii din viata oamenilor pe pamant. Am presupus ca era eineva mai
inteligent decat mine, care avea nevoie de genul de raspunsuri pe
care Ie dadeam eu - ~i, uneori nesigur, eram incantat sa-i fac pe plae.
Aceasta noua versiune parea cam la fel, cu exceplia faptului
ca nu era niciun INSPEC supraveghetor, pe care sa-I pot localiza.
Episoadele au aparut dupa luni intregi de la ultima noastra intal-
nire ~i nu existase niciun semn al prezen\ei lui INSPEC, in ciuda
sperantelor mele continue. La fel ca inainte, acelea§i situa\ii sepre-
zentau in diverse forme - toate necesitand 0 decizie. Ar fi trebuit sa
fie u~or sa scap de ele, ca de ni~te simple vise pline de viala, dad
nu ar fi fost precedate de modul structurat allui INSPEC de a actio-
107
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
na. Mai mult decat atat, de ani de zile eu nu avusesem vise sau co~­
maruri obi~nuite .
Aceste incidente au devenit atat de puternice, incat nu puteau
fi ignorate. Schimbarea de direclie, care urma sa se intample, apa-
ruse cu mult timp inainte. Dedicul care mi-a atras aten(ia era des-
coperirea faptului ca diferite stari psihologice ~i mentale incepeau
sa se reflecte in con~tiinla mea fizica in curs de trezire, ca rezultat al
aces tor activita(L in toate aventurile mele precedente in-afarHor-
pului nu existasera efecte ulterioare ca acestea. Avusesem parte de
exaltare ~i euforie, sau de triste\e ~i bucurie - ~i toate acestea se
exprimau in corpul meu fizic calm ~i reiaxat, imediat dupa revenire.
Dar nu au fost niciodata gre\uri, dureri de maini ~i picioare, palpita-
Iii sau contraqii nervoase. Altadata, aceste efecte ar fi durat cincis-
prezece, douazeci de minute de la intoarcere.
A~adar, nu curiozitatea, ci necesitatea a fost cea care m-a im-
pins din nou sa gasesc raspunsuri - aceea§i motiva(ie care rna de-
terminase, cu ani in urma, sa explorez experienta in-afarHorpuluL
Dar de aceasta data era altfe!. Nu eram cople~it de frica ~i aveam
instrumente ~i prieteni cu care sa lucrez. Si eel pu(in incepeam
sa-mi conturez jaloanele locului in care rna aflam.
Primul pas a fost sa tree in revista evenimentele ~i aqiunile
trecute, incercand sa stabilesc cauza acestei schimbari de direqie.
Fiicand acest lucru, a~ fi gasit, probabil, 0 cheie pentru Esen(a lipsa.
Am spus mai devreme ca, contrar propriilor mele a~teptari,
intreaga istorie a experien\elor mele in-afara-corpului a fost domi-
nata de emisfera stanga. Acest lucru a confirmat cu acurate\e pri-
mele descoperiri privind importanla capacitalilor dobandite de
emisfera stanga, pe parcursul existen\ei Minlii Umane in Sistemul
Vielii de pe Pam an!. Se putea presupune, in mod automat, ca expe-
rienla in-afara-corpului era 0 chestiune legata, in totalitate, de
emisfera dreapta, fiindca nu linea de timp-spa(iu ~i, prin urmare,
nu era nicidecum legata de procesul de gandire logic, analitic. insa
108
_ - - - - - - - CaJJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
aceasta presupunere era gre~ita. in fiecare dintre activita(i1e mele
in-afarHorpului, partea ralionala din mine era prezenta intr-o rna-
sura sau alta. Mai mult, cu cat implicarea ei era mai mare, cu atat ~i
progresul era mai consistent. in acest caz, progresul poate fi inter-
pretat ca fiind .un mod de a inlelege, ce determina 0 buna cunoa§-
tere, care se materializeaza prin aplicare". Fara aceasta abilitate
dobandita, este ca ~i cum inca a~ pluti prin aer, pe deasupra patu-
lui, sau a~ trai doar cu ajutorul unei doze zilnice de tranchilizante.
o i1ustrare edificatoare: in zilele de inceput, rna intorceam
increzator in corpul fizic, dintr-o calatorie locala in-afara-corpului,
avand totul sub control ~i cu toate lucrurile desfa~urandu-se a§a
cum eram sigur ca trebuie sa fie. Dintr-o data, m-am izbit de un obs-
tacol - de un fel de zid - ~i a trebuit sa rna opresc. Am incercat sa
tree prin el, dar era dur, ca 0 placa de Ole!. Credeam, cu adevarat,
cii trupul meu fizic era de cealalta parte a obstacolului ~i, prin ur-
mare, ca era vital sa trec prin e!. M-am deplasat pe 0 distan(a foarte
mare, dar nu am gasit nicio deschizatura. M-am dus in jOs, cu ace-
la~i rezultat, apoi la dreapta ~i la stanga. Nu exista nicio posibilitate
de trecere. Am devenit cu adevarat infrico~at, imaginandu-mi ca
voi petrece 0 etcrnitate, stand lipit de acest zid impenetrabi!. Am
incercat fiecare rugaciune care mi-a venit in minte, am strigat dupa
ajutor ~i, intr-un final, m-am sprijinit fara vlaga de zid, plangand cu
disperare, ca un copil pierdut - ceea ce chiar eram.
Dupa un timp, care mi s-a parut 0 eternitate, istovit de atata
plans, m-am lasat pe spate ~i am inceput sa giindesc logic. Daca nu
puteam trece prin acel obstacol, pe deasupra lui, pe sub el sau prin
lateralele lui, imi ramanea 0 singura posibilitate - sa rna intorc in
direqia de unde venisem. Nu conta ce crezusem inainte, nu putea
exista decat acest unic raspuns. A§a am ~i facut... ~i, cateva mOo
mente mai tiirziu, cram inapoi in corpul meu fizic, cu 0 ridicola u§u-
rinla - gratie logicii emisferei mele stangL
109
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Orice alt obstacol ce mi-a ie~it ulterior in cale mi-a oferit, in
cele din urma, posibilitatea de a aduna informatii, de a explora, de
a face rationamente deductive asupra pal1ii din mine despre care
invatasem in decursul vietii pamantene. Trebuia sa iau in conside-
ra\ie diferente enorme in ceea ce privea situatiile, dar procesele de
investigare ~i invatare erau exact la fel. Cu toate aces tea, cand rna
aflam in situa\ia respectiva, raspunsurile ~i solu\iile nu apareau in-
tr-un mod magic. Instrumentul analitic pe care iI numim emisfera
stanga mi Ie ofere a cu claritate. Poate ca nu imi placea cum evolu-
au lucrurile, dar nu puteam nega acuratetea lor.
Ceea ce trebuie sa facem cand suntem in sau in afara corpu-
lui este sa ignoram sau sa rupem anun(urile de genul PE AICI NU SE
TRECE, sau pe cele care spun ca acesta este Cel mai Sfant dintre
Sfin(i, tabuurile, distorsiunile privind timpul ~i interpretarea, gau-
rile negre ale euforiei, misticismului, miturilor ~i fanteziilor legate
de imagine a unui tata sau a unei marne eterne, iar apoi sa privim
atent, prin intermediul emisferei noastre stangi dobandite ~i aflate
intr-o continua dezvoltare. Nimic nu este sacru - intr-o asemenea
masura incat sa nu fie cercetat sau pus sub semnul intrebarii.
Trebuie sa acceptam ca acest lucru necesita un salt cuantic
pentru Viziunea noastra Diferita. Totul poate fi comparat cu a ie~i
din traficul din or~, parasind aglomera(ia, zgomotul ~i semafoa-
rele ~i a intra pe autostrada - calea larga, ce duce catre Necunoscut.
Harta pe care 0 cream ne va include calea, in masura in care tipa-
rele active ale con~tiin\ei noastre 0 poate extinde. Dar, a ne schi\a
harta drumului este doar un aspect; calatoria e cu totul altceva. Lu-
crurile nu pot fi pe deplin Cunoscute, pana cand drumul nu este
strabatut de 0 fiin\a cu 0 emisfera stanga pe deplin activa. Asta, in
afara de cazul in care incepi sa-ti aminte~ti cum trebuie sa fie. A~a
stand lucrurile, harta ~i Viziunea Diferita te pot ajuta sa-Ii constru-
ie~ti 0 credin(3 mai clara, care, in cele din urma, se poate transfor-
rna mai u~or in Cuno~tere.
110
_ _ _ _ _ _ _ _ CAJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Acum, sa revenim la noul meu progres - patrunderea in si-
nele meu fizic, prin reac(ii in afara corpului. Emisfera mea dreapta
sustinea insistent ca noile semnale, innebunitoare la nivel fizic
erau cauzate de un detaliu important, care imi scapase. M-am intre-
bat daca acesta reprezenta cheia sau indicatorul catre Esenta lipsa.
Aveam doua optiuni. Acum, ca intelesesem mai bine, prima
era sa rna intorc la inceputuri ~i sa gasesc ceea ce imi scapase. A
doua optiune era sa ratacesc primprejur, intr-un nor minunat de iu-
bire ~i sa rna intreb incontinuu: dar dacli... .? Prima varianta parea
mult mai constructiva.
Odata alegerea facuta, in noaptea urmatoare, pe la ora trei,
am inceput sa rna mi~c defazat. Apoi am folosit metoda trecerii ra-
pide la punctul de inceput din memoria mea con~tienta. Brusc, am
simtit un semnal care vibra in interiorul meu. L-am urmat - ~i am
ajuns la 0 scena pe care mi-o aminteam bine. L:inga mine se afIa ci-
neva pe care iI percepeam ca pe un frate. Parea nervos. Am obser-
vat imaginea unui barbat, care zacea cu fata in jos, in mijlocul unui
drum prafuit. Era tanar, neavand mai mult de 18 ani. Peste tot in
jurullui se desf~ura 0 batalie. Cam cincizeci sau ~aizeci de barbati,
imbracati in togi scurte, de culoare cafenie ~i cingatori late, din
piele, se luptau cu un numar aproape egal de barbati cu pielea in-
chisa la culoare, cu barba, mici de statura, dar care pareau sa aiba
o putere incredibila. Ambele tabere erau inarmate cu sabii scurte,
lanci ~i scuturi rotunde. Erau strigate, gemete ~i \ipete, zanganit de
arme, nori de praf, sange, confuzie. Parea ea cingatorile late pier-
deau lupta.
Tanarul de 18 ani, care purta 0 cingatoare lata, se lupta sa se
ridiee. Problema era suli\a, care iI \intuia la pamant. Suli\a ii stra-
punsese spatele, infigiindu-se adanc in praful de pe drum. Eforturile
lui erau tot mai lente ~i mai slabe... pana cand au incetat. Deodata,
mi-am amintit ea, in urma eu eativa ani, sim\isem durerea suli\ei
infipte in spate - doar ca, de data aeeasta, era a1tfel. M-am intors
111
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
catre omul de hinga mine. Era evident ca suferea enorm. L-am intre-
bat daca a in\eles. Adat din cap aprobator, apoi s-a intors ~i a dis-
parut. Nu aveam nimic altceva de facut decat sa incerc sa-I ajut.
M-am aplecat deasupra tiinarului ~i i-am strigat sa se'trezeasca. I·am
viizut capul - nu, nu capul fizic - desprinzandu-i-se de corp, m-am
intins pana la el, I-am prins ~i I-am tras. 5-a deta~at cu u~urin\a. I-am
spus sa se ridice, iar el s-a conform at, privind primprejur, la campul
de lupta. Apoi, a observat 0 sabie aruncata la picioarele sale. S-a
aplecat ~i a incercat sa 0 ridice, dar mana i-a trecut prin ea. Nedume-
rit, a incercat din nou. I-am spus sa se lini§teasca. M-a privit manios.
"Trebuie sa intru din nou in lupta. Prietenii mei mor." I-am
spus ca era imposibil, intrucat el insu§i era mort.
"Ce spui? Sunt puternic - pot gandi!" I-am spus sa priveasca
in spate, unde corpul sau fizic zacea neinsuflelit in praf, cu sangele
coagulandu-se in jurullui. EI s-a intors, holbandu-se consternat la
el insu~i. S-a aplecat deasupra corpului, cercetiind cu aten\ie chipul
mort. Apoi, m-a privit:
»Dar ... sunt viu! N-am murit!"
L-am intrebat ce se intamplase. Mi-a raspuns vag, interesul
lui fiind inca absorbit de batalia cumplita.
"Mar~aluiam rapid, de-a lungul drumului, uitandu-ne dupa
inamici, nerabdatori sa ca§tigam batalia. 5-a auzit un \ipat - apoi,
ceva m-a lovit in spate. Zaceam in praf §i nu rna puteam ridica -
ceva rna lintuia acolo, jos."
"Ce s-a intamplat apoi?"
"Am incetat sa mai incerc, fiindca eram atat de sBibit. Te-am
auzit pe tine chemandu-ma - §i s-a produs un declic. Si m-am ridi-
cat." I-am aratat corpul, care zacea in praf. I-a aruncat 0 privire,
apoi s-a intors din nou catre mine.
"Dar nu sunt mort! Cum a§ putea rna lin pe picioare §i sa
vorbesc cu tine, dad a§ fi mort?" I-am sugerat sa intre din nou in
lupta, dar aceasta a fost 0 gre§eala. Anavalit in mijlocul sabiilor ~i
112
_ _ _ _ _ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
sulilelor, al tumultului ~i confuziei. Atunci cand lovitura unei sabii,
pe care nu a putut-o evita, a trecut prin trupul sau, fara niciun efect,
el a urmarit-o fascinat.
o c1ipa mai tarziu, un barbos I-a atacat din spate, iar cei doi
s-au rostogolit la pamant, lovindu-se cu pumnii ~i impungandu-se
unul pe celalalt. Mi-au fost de ajuns 0 secunda sau doua pentru a in-
lelege ca ~i barbosul i~i pierduse anexa fizica in batalie. (Probabil
ca ei inca se mai rostogolesc ~i acum prin praf, incercand sa se uci-
da unul pe celalalt!) M-am dus deasupra celor doi luptatori ~i Ie-am
strigat ca i~i risipesc in zadar energia. Amandoi erau mOIli din
punct de vedere fizic, am insistat eu, ~i nu era nicio posibilitate sa
se raneasca unul pe celalalt. Am repetat acest lucru, pana cand, in
cele din urma mi-au receplionat mesajul. S-au desprins din incaier-
are ~i m-au privit. Barbosul a ingenunchiat, s-a aplecat in fala, atin-
gand pamantul cu fruntea ~i murmurand 0 incantalie neinteligi-
bila. Tiinarull-a privit derutat, apoi, s-a intors caire mine.
»EI crede ca e~ti un zeu. Dare chiar e~ti?"
»Nu", i-am rilspuns. »Sunt doar un prieten." Simtind locul
unde il patrunsese sulila, a spus:
"Nu e nicio gaura, nici pic de sange... E~ti sigur ca nu e~ti un
zeu?" M-a pufnit rasul, am negat §i i-am spus ca trebuia sa plee. in
jurul nostru, batalia era mai putin intensa. Erau multe forme care
ie~eau din corpuri distruse ~i dezmembrate. Cunind, locul urma sa
fie plin de fiinle umane non-fizice, toate cu 0 expresie uimita pe chip.
Tiinarul mi-a atins mana.
"Pot sa merg ~i eu cu tine?" Am ezitat, insa 0 vibratie interi-
oara profunda mi-a dat imediat rilspunsul. I-am strans mana §i am
inceput sa rna inall. EI privea ~ovaielnic.
"Eu ... Eu nu sunt 0 pasare - nu pot sa zbor!"
L-am tras u~or de mana ~i, incetul cu incetul, ne-am inaltat
deasupra campului de lupta. Nu a durat decat 0 c1ipa p:1na cand ne-
lini~tea lui s-a risipit ~i amandoi am strigat de bucurie, pe masura
113
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
ce ne deplasam tot mai sus §i mai departe. In min tea mea, am acti-
vat codul de intoarcere al sistemului de schimbare rapida. Era un
semnalluminos, iar noi atarnam nemi§cati in tesatura de lumina a
inelelor intermediare. Am simtit mana tanarului in mana mea. In-
trebarea era: unde urma sa rna despart de el? Tocmai cand rna pre-
gateam sa-I intreb, am devenit con§tient de faptul ea nu-i mai sim-
team stransoarea mainii. M-am invartit de jur imprejur. Nimic. Nici
urma de tanar. Nimeni. Oare ce se intamplase?
Acest eveniment era similar cu 0 intamplare anterioara, din-
tr-o experienta in-afara-corpului, petrecuta cu multi ani inainte, dar
erau cateva deosebiri esentiale. Pe atunci, eu eram persoana careia
i se aratase tanarul muribund, fiindea eu insumi simtisem 0 durere
abdominala inexplicabila. Acum eu am fost cel care i-a aratat "ve-
chiului eu", cauza durerii. Parea ca eu raspunsesem unui strigat an-
terior de ajutor - propriul meu strigat!
Dar, unde plecase tanarul? Eram pe punctual de a rna intoar-
ce in lumea fiziea, pentru a reflecta la toate acestea, cand a aparut
un alt semnal puternic. De aceasta data, I-am inteles mai c1ar. Era ca
§i cum ai auzi pe cineva strigand dupa ajutor, sau un telefon su-
nand, §tiind ea este telefonul tau. Nu era greu sa-I urmezi.
Dedesubtul meu a aparut 0 c1iidire mica, cu 0 deschizatura
lateralii §i seari largi, care coborau. Am coborat atent treptele, fi-
indea semnalul venea din interior. Acolo, pe un pat de copil, se afla
un biirbat care injura cu salbaticie. Doi copii de patru sau cinci ani
erau atarnati de spatele lui, lovindu-I §i impingandu-1. Barbatul
plangea cu hohote, infrico§at §i disperat, incercand sa-i dea jos pe
micuti de pe spatele lui.
M-am intins §i i-am tras cu blandete pe copii la 0 parte. EI s-a
intins din nou pe pat, scancind u§urat. Am privit in jos eatre copii,
care stateau cuminti, fiecare atarnat de cate un brat de-a1 meu. Nu
erau copii, ci pisici - imi aminteam bine. Pisici in stare decorporali-
zata! I-am pus pe cei doi amici ai mei pe acoperi§, am urcat treptele
114
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJiitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
§i, ajuns in capatul sciirii, am apelat pu\in la reglarea rapida a fazelor.
Am revenit in lumea fiziea, avand senzatia ca toate acestea trebuiau
analizate logic. Inti aminteam cu u§urinta cele doua experiente pe
care, ca sa zie a§a, Ie revazusem, dar perspectiva era diferita in am-
bele situapi. Care era, oare, schimbarea comuna amandurora? Lo-
gica mea avea un riispuns, de~i nu §tiam daca il puteam accepta.
In primul incident, petrecut cu mUlti ani in urma, am fost
luat de cineva §i mi s-a aratat biitalia primitiva, pentru a in\elege
cauza unei dureri din corpul meu fizic, de care sufeream in acea
vreme. Am §tiut ca eu eram tanarul razboinic tintuit in pamant de
o sulita. Dupa ce am realizat acest lucru, m-am intors in lumea fi-
ziea, u§urat §i relaxat.
Cu toate aces tea, de data asta eu am fost cel care a realizat
reluarea. Eu am fost cel care m-am dus pe mine insumi - cel care
atunci era extrem de ingrijorat - pe campul de lupta din vremuri
stravechi, poate de acum sute sau mii de ani, pentru a-mi explica
sursa durerii.
Deci eu am fost cel care m-am ajutat pe mine insumi. Tot eu
am fost §i tanarul razboinic care murea in praf - aceasta era sin-
gura posibilitate care avea sens. Deci, asta insemna ea existau trei
versiuni ale mele, in acela§i loc §i in acela§i timp!
In cea de-a doua intamplare, ce avusese loc cu ani in urma,
eu eram cel care striga dupa ajutor, incercand sa-i alung pe cei doi
demoni care voiau sa rna incalece ca pe un cal §i care pareau sa rna
posede. Apoi, un biirbat cu un aer serios a venit in jOs, pe trepte, §i
i-a luat de pe mine, i-a luat in brate §i a disparut brusc. Mi-am amin-
tit ca imi parea familiar, ca §i cum ar fi fost un var pe care iI cunos-
cusem. Dar, de aceasta data eu am fost cel care a coborat scara §i am
sarit in ajutor, indepartand cele doua pisicu\e prietene. Am sarit in
ajutor, atunci cand am cerut ajutorul! Am gandit ea aceasta experi-
enta a fost ceva mai putin complicata - erau prezente doar doua
versiuni de-ale mele!
115
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Oare toate aceste evenimente comune, non-fizice, erau sim-
ple chemari sau strigate de ajutor de la al(i Eu, din diferite vremuri
~i locuri? Cine era acest Eu, care avea curajul de a raspunde la aces-
te chemari? M-am ajutat eu, pe mine, in to(i ace~ti ani?
Aparenta diversitate ~i permutabilitate a sinelui trebuia, to-
tu~i, sa se potriveasca unui tipar pe care it puteam accepta ~i in(e-
lege_ Nici macar nu imi diiduse vreun raspuns la evenimentele
necontrolabile, care fusesera atat de perturbatoare pentru viata
mea fizica_ Oare toate acestea erau strigate de ajutor? De la un Eu
din vremuri trecute? Perspectiva era cople~itoare. Ceea ce mi-a
spus emisfera mea stanga, des pre ceea ce se intampla, a fost ca Eu,
cel din viitor, fusesem inapoi in timp, pentru a-I ajuta pe Eu, cel din
trecut, cand a fost nevoie sa fac acest lucru. Semnalele cererii de
ajutor venisera de la 0 versiune a mea din trecut, nu numai din
aceasta via\a, ci ~i din altele anterioare.
M-am intrebat daca se intampla la fel cu toata lumea. M-am
intrebat ce se intamplase cu Mine, tinarul razboinic care rna
urmase in afara campului de lupta. Oare de ce a dispiirut?
Riispunsul era undeva, in labirint. Daca incepeam cu lucru-
rile Cunoscute, ele ar fi trebuit sa se potriveasca undeva, de-a lun-
gul drumului. Ceea ce trebuia sa fac era sa rna deplasez in acea zona
de Acolo, care imi era familiara ~i sa rna uit in jur. Oricum, pentru
moment, am incercat ~i am reu~it sa (in lucrurile sub control.
Apoi, intr-o noapte, cateva saptamani mai tarziu, am luat 0
decizie. La inceputul unui ciclu de somn, m-am rostogolit afara din
corp, mi~candu-ma mai pu\in defazat decat de obicei ~i avand grija
de ceea ce faceam. M-am trezit exact acolo unde rna a~teptasem sa
fiu, daca voiam sa preiau din nou hiiturile - in zona gri, exact din-
colo de punctul de intrare din dimensiunea spa\iu-timp. Imediat
am primit un semnal. Eram atras de 0 casa din suburbiile unui or~
mare. Casa imi piirea vag cunoscuta; era mare ~i spa(ioasa, dar ne-
mobilata. Am aIunecat in interior, prin peretele frontal, iar in hoi
116
am intalnit 0 femeie de vreo cincizeci de ani, mica de statura ~i sub-
lirica. Umbla prin casa, dintr-o camera in alta, iar cand am atins-o
cu mana, pentru a-mi face sim(ita prezen\a, ea a parut surprinsa ca
rna aflam acolo ~i ii acordam aten(ie.
"Ai venit sa aga(i din nou tablourile?", m-a intrebat ea. I-am
spus ca nu ~i ca eram interesat de ea.
"Ei au dat toate tablourile jos ~i Ie-au luat din casa mea. Casa
mea! Acum nimeni nici macar nu mai vorbe~te cu mine."
Am intrebat-o de ce statea acolo, de ce nu plecase ~i ea.
"Asta e casa mea. Aici e locul meu. Nu-mi pasa daca nimeni
nu rna mai baga in seama." Am intrebat-o daca nu sim(ea contrariul
celor spuse.
"Doar ca nimeni nu vrea sa faca ce ii cer eu. Ma ignora, de
parca n-a~ fi aici."
Am intrebat-o daca i~i amintea ca murise.
"Sa mor? Desigur ca nul Am fost bolnava, dar m-am facut
bine. Eram bolnava, apoi ~tiu ca m-am ridicat imediat ~i am inceput
sa umblu prin camera!" Am remarcat ca nimeni n-o vazuse ~i ca era
singura. Adat din cap.
"Nimeni nu rna vede niciodata. Niciodata nu mi-au acordat
prea multa aten(ie - nici macar cand era ~i William aici. Acum, ca el
s-a dus, ei rna ignora total."
"Pun pariu ca nu po\i ridica scaunul acela de sufragerie",
i-am spus eu. "Mana ta va trece prin el. Vei vedea!"
"Dar e ridicol ce spui!", a exclamat ea. "Binein(eles ca il pot
ridica. 0 sa-(i arat." Aincercat de cateva ori ~i, de fiecare data, mana
ii recea prin spatarul scaunului. M-a privit incurcata.
"Eu... nu ~tiu ce se intampta. Credeam ca e vorba de un fel de
halucina(ie, pe care 0 ai cand e~ti batran. Dar... ~i tu po(i vedea
acest lucru." I-am aratat ca ~i mana mea trecea prin spatarul scau-
nului, la fel ca ~i a ei. Parea uluita.
117
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
,,~i tu ai acee~i problema!" I-am spus ca cel care a murit a
fost corpul sau, nu ea. Atacut un timp, dar nu parea ~ocata. Apoi,
m-a privit ingrijorata.
"Ii a~teptam pe William sa se intoarca, dar el nu a venit. lar
eu imi iubesc atat de mult casa. Chiar el a construit-o pentru mine.
Nu vreau s-o parasesc, 0 iubesc ~a de mull." I-am sugerat sa mer-
gem sa-I cautam pe William.
"A, nu, nu pot face asta. EI a murit acum cinci ani."
Am repetat sugestia, adaugand ca totu~i trebuia sa incercam.
M-a privit nemi~cata.
"Chiar sunt... moarta?" Am dat din cap, aprobator.
"Iar tu ... e~ti un inger? Nu semeni cu un inger. Pari cat se
poate de normal."
Am asigurat-o ca eram doar un prieten. Aezitat sa continue,
dandu-se un pas inapoi.
"Nu te-am intiilnit in viafa mea! 1\J nu imi e~ti prieten! Tre-
buie sa fii unul dintre diavolii Satanei."
"A~teapta! Te rog, ~teapta!"
M-am intors catre ea ~i am ramas tacu!. M-a privit ganditoare.
"Daca chiar ai fi fost un ajutor de-al necuratului, nu te-~ fi
putut alunga, nu-i ~a?" I-am spus ca nu ~tiam, fiindca nu intainisem
niciodata vreunul.
"Este atata singuratate... Chiar 11 putem gasi pe William?"
I-am spus ca putem incerca. Am prins-o de mana ~j am inceput sa ne
ridicam inspre tavan.
"Nu pot face asta! Nu ~tiu cum s-o fae! Mana ta e reali!. - 0 pot
simfi - dar chiar nu pot pluti prin aer!" Nu am incercat s-o conving
ca nu e a~a. I-am spus ca imi parea rau ca am plictisit-o ~i m-am pre-
gatit sa plec. Am tras-o inceti~or de mana, iar ea a inceput sa se inal-
Ie cu u§urinfii. Stralucea de exalt are.
nOh, ce distractiv! A§a e cand e§ti mort? Cerule! Sa mergem
sa-I gasim pe William! N-o sa fie surprins?"
118
_ _ _ _ _ _ _ _ Clillitoria supremli _ _ _ _ _ _ __
Am zburat lin, din ce in ce mai defazat. Mi-am amintit con-
junctura in care ne intalnisem inainte, cu mUlti ani in urmi!.. Era in-
tr-o casa inchiriata din Westchester, New York, in care locuisem
temporar. Timp de luni intregi dupa moarte, femeia inca ramasese
aga\ata de acelloc §i cutreiera prin casa. La vremea respectiva, eu
renun~em la contract.
Am continuat sa ne deplasam incet, fiindca mi-am imaginat
ca, undeva, de-a lungul drumului, William ar fi putut fi atras de mo-
meala ~i ar fi preluat-o de la mine. Dar ea se linea strans, facand co-
mentarii pline de entuziasm, in timp ce treceam prin inelele inte-
rioare ale Teritoriilor Sistemului de Credin\e. Eram impresionat.
Lui William ii trebuia mai mult timp decat estimasem eu, pe baza ra-
diatiei lui pe care 0 percepea ea. Ar fi trebuit ca el sa fie aiei. Dar
acum, singurulloc in care soar fi putut afla era in fazele periferice.
Era cert faptul ca el i~i ascunsese bine de SOfia sa progresele pe care
Ie fiicuse. Eram gata s-o intreb mai multe despre William, dar nu
i-am mai sim\it mana in mana mea. M-am intors imediat, dar ea pie-
case - disparuse complet. Nu era niciun fel de semn al radia\iei
sale. Singura explica\ie care mi-a venit in minte a fost ca William
era intr-adevar foarte bun, dad se afla atat de departe in zona ine-
lelor. Mi-am schimbat din nou faza, pentru reveni la lumea fizica,
dorind sa reflectez la cele intamplate.
Dupa cateva saptiim:lni, am incercat din nou. Procesul deve-
nise atat de lin, incat imi era greu sa definesc momentul exact in care
imi paraseam, de fapt, corpul. Era mai mult ca 0 estompare a unei
stari de a fi §i 0 trecere intr-o alta stare, asemanator cu starea de a fi
adormit, dar totodata con§tient, in tot acest rastimp. inca ezitam sa
folosesc metoda rapida de schimbare, pentru "dilatoriile scurte". Era
ca §i cum ~ fi zburat cu un Concorde, de la Newark la Kenedy!
in adancul zonei gri, rna ~tepta un alt semnal. Parea mult
prea u§or; poate ca 11 interpretam gre~it. Tocmai rna apropriam de
semnal, dind cineva m-a strigat. M-am intors ~i am vazut un fel de
119
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Iiciirire ciudata. Am localizat-o intr-un barbat mic de statura, cu tra-
saturi ascu~ite, cam intre doua varste, cu 0 ciiutatura §a§ie §i buze
strambe .
•Ei, tu de-acolo, unde Ie duci?" M-am apropiat prevazator.
•Unde Ie duci?"
"Hei!«
.Umbli pe afara, in cilutarea secretelor universului, nu-i a§a?"
"Cred ca asia fac."
"Succes! Eu am destule necazuri §i fara sa mai caut altceva."
"De ce, care e problema?"
"Problema? M-am dus, am murit, asta e problema!"
,,~i ce e rau in asta?"
"Nimic nu e rau, doar cii nu eram deloc pregatit pentru asta."
"Probabil ca niciodata nu suntem pregatitL"
.Ei bine, m-a§ fi putut pregati, dar nu mi-a spus nimeni! Ni-
meni nu mi-a spus ea a§a urma sa fie! Acei neferici~i care (ipa §i rad
isteric pe la pot1ile cerului, focul iadului ~i osanda - nu §tiau ce
spun! Oricum, iIi doresc noroc, fiindea ar fi trebuit sa-mi spun a ~i
mie cum este, in loc sa rna improa§te cu laturi."
"Bun, care e problema?"
"Problema? Prive~te in jurul tau - asta e problema!"
"Nu vad nimic aici. Doar obi~nuitul intuneric adanc."
"Asta ~i vreau sa spun! Nimie, absolut nimiC! Hei, ~tii ea tu
e~ti prima persoana pe care am intalnit-o? Nimic - chiar nimic - iar
apoi, ai aparut tu!"
"imi pare rau ea e§ti dezamagit."
"~i tu e~ti la fel ca mine!"
"Ca tine? Ce vrei sa zici?"
.Ai muril ... abia ai murit ... ~i nu §tii ce naiba sa faci!"
"Nu e chiar a§a ..."
.Haide, haide! Ori e~ti, ori nu e~ti mort!"
"Sunt destul de sigur ca nu sunt mort."
120
_ __ -'--_ _ __ Caiatoria suprema _ __ _ _ _ __
"Nu e~ti mort?"
"Nu,"
"Atunci, ce naiba faci pe-aici?"
. E0 poveste lunga." M-a privit dezgustat.
.Sunt convins. N-ai fi aici, daca n-ai fi murit!"
.E ceva mai complicat de atat."
.Explica-mi! Hei, ~tiu! Te-a trimis cineva!"
"Nu, nu m-a trimis nimeni. Eram in trecere. Spune-mi, de ce
ai murit?"
.Ei m-au determinat sa fac asta, a§a a fost! Sa zaci intr-un spi-
tal saptamilni intregi... am vrut sa rna duc acasa - dar nu, ei rna li-
neau acolo, cu toate tuburi!e ~i ace!e infipte in mine. A~a ca, intr-o
noapte Ie-am smu!s pe toate. in schimbu! de noapte - nici macar nu
a venit cineva sa rna vada in timpul acelui schimb, nimeni. inlelegi?"
"Ce s-a intamp!at mai departe?"
"Am inceput sa tu~sc, apoi m-am oprit. M-am gilndil ca mai
bine alunec naibii jos din pat ~i 0 iau din loc. Trebuie sa fi sarit pu-
lin, fiindca am ie§it drept prin tavan ~i am tot urn blat, pan a ce m-am
trezit aiei. Cand am zbughit-o prin tavan, am ~tiut dar ca se termi-
nase, di eram mort. Destu! de inteligent, nu-i a~a? "
"A~a e. Poate ca ai vrea sa mergi cu mine."
"Ai putea sa rna ajuli? Th? De ce?"
"Ar putea fi mai bine decat sa ramai aici pentru totdeauna."
"La naiba, sunt atat de naucit! Niciun rai... niciun iad. Nimic!"
"Vite, ia-ma de mana."
"Nu, nu vreau! Ori de cate ori cineva a incercat sa rna ajute,
am avut doar necazuri! Pleaca de-aici!"
. Nu te oblig. incerc doar sa te ajut."
. Ia-li mainile de pe mine! Nu te apropia!"
"Bine, eon regula. Cum spui tu."
"Pleacii, du-te de-aici! Th ai gilsit pe cineva care sa (i-O spuna
direct. Nu ai fost dus cu Yorba. Mie nu mi-a spus nimeni... ~i ar fi tre-
121
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
buit sa 0 fad! A§ fi ascultat - dar nul Acum trebuie sa descopar to-
tul de unul singur §i e dar d nu §tiu cum sa fac! Nici macar nu §tiu
de unde sa incep ... " Am batut in retragere, iar ciudata Iidrire s-a es-
tompat. Cand m-am reintors, mai tarziu, ea disparuse. M-am intre-
bat dad §i cum primise vreun ajutor. Uneori, ce-i mult nu-i bun.
Poate ca relatarea acestor intamplari va permite 0 mai buna
in\elegere a ideii de evitare a acestor zone - cu semne de Aten\io-
nare plasate de-a lungul drumului. Este nevoie de experien\a §i de
o motiva\ie puternica, pentru a ac\iona in astfel de condi\ii, iar ale
mele erau, in cel mai bun caz, limitate. M-am gandit d orice ajutor
vine de sus in jos - §i nu invers.
~i am mai descoperit un alt aspect. Nu toate semnalele pe
care Ie primeam veneau de la un Eu de dinainte. So\ia lui William
nu facea parte din mine §i nici micu\ul furios, cel pupn in masura
in care mi-am putut da seama. Astfel d am tras 0 conduzie. Ajuto-
rul oferit altora face parte din misiune. In timp ce te aju\i pe tine in-
su\i, in mod automat Ie intinzi 0 mana §i altora, daca po\i face acest
lucru. Dar imi Iipsea un element important. Oare de ce a aparut, pe
nea§teptate, aceasta succesiune de evenimente in tiparul activita\ii
mele? Oare era aceasta 0 alta cheie pentru Esen\a Iipsa?
Ce se intampla, oare, cu Viziunea mea Diferita?
Categoric, ceva fusese omis.
122
~i au mai fost !Ii altii ...
Acest raspuns la semnalele nevoii de ajutor, de fiecare data
cand ie§eam in afara corpului, incepuse sit devinit 0 indatorire
fara sfar§it. Mi-a§ fi putut petrece tot restul vie\ii mele fizice facand
acest lucru §i nimic altceva - acesta fiind, in mod cert, un mod ine-
ficient de a face ceea ce era necesar §i tot nu mic§oram, cat de cat
perceptibil, numarul imens al acestor semnale.
Intrebarea era: de ce, dintr-o data, dupa ata\ia ani, incepu-
sem sa percep asemenea semnale? ~i 0 alta intrebare: de ce imi pro-
duceau ele 0 stare neplacuta in corpul fizic? Parea ca majoritatea -
dad nu toate aceste semnale - proveneau din zonele de tranzi\ie
(dupa cum rna obi§nuisem sa Ie consider), din vecinatatea imediata
a srar§itului vie\ii fizice sau a mOI1ii, cum 0 numesc oamenii. ~tiam
cate ceva despre aceste zone, dar nu imi erau familiare. Era cazul sa
continui sa Ie explorez.
Am inceput in noaptea urmatoare, pe la ora trei, pe indelete,
cu 0 abordare metodid §i relaxata. Am inceput defazarea de corpul
fizic, intrand in starea de decorporalizare, intr-un regim de func-
\ionare in alerta maxima a emisferei mele stangi. Acum eram la in-
ceputul zonei de tranzi\ie - sau, mai degraba, pe rampa mea de in-
trare in aceasta zona. Apoi, cand eram gata sa trec de zona din
apropiere, cu rampele ei de ie§ire evidente, a§a cum faceam intot-
deauna, am fost puternic atras de unul dintre acele semnale stranii.
L-am urmat, fara tragere de inima.
123
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Semnalul m-a purtat printr-un ora~, apoi intr-un bloc ~i s-a 10-
calizat in dormitorul unuia dintre apartamentele situate pe la mij-
locul diidirii. Acolo era un pat uria~ ~i luxos, cu trei oameni dezbra-
cafi in el, doi barba\i ~i 0 femeie. Unul dintre barba\i desf~ura 0
partida foarte activa de sex cu femeia, in timp ce barbatul celalalt
a~tepta, fara succes, sa se bage intre ei. De fiecare data cand incer-
ca sa faca acest lucru, cadea, trecand prin pat ~i ajungand pe po-
deaua. ~tiam ca el era cel care generase semnalul ~i rna intrebam de
ce nu continua sa cada mai departe, prin podea. La urmatoarea lui
deplasare de sub pat, pana deasupra cuplului infierbantat, i-am
captat aten\ia. S-a hoI bat surprins la mine:
"Tu cine naiba e~ti"? I-am spus ca n-o sa reu~easca ~i ca ar pu-
tea sa mearga cu mine.
"Ce vrei sa spui, cum adica n-o sa reu~esc? A~tept de zece ani
sa prind buca\ica asta ~i n-o sa renun\ la ea, chiar acum!" I-am spus,
din nou, ca n-avea niciun rost. Lucrurile erau diferite acum, in ceea
ce-I privea.
"Cred ~i eu ca e altfe!! Acum sunt liber! Nu ~tiu exact ce s-a in-
tamplat, dar sunt liber! ~i imediat ce mi-am dat seama, am venit
aici. Acum, daca ea ar inceta sa faca amor cu Sammy, a~ putea sa
continui eu!" L-am intrebat ce anume se schimbase.
"Aha, asta! Tocmai urcasem de Ia metrou, la sta\ia 53-Madison,
cand, brusc, am sim\it 0 durere in piept. Am cazut jos. N-am zacut
mult pe trotuar, poate un minut, apoi m-am ridicat. Omule, rna sim-
team cu totul altfel! Dar ce te privesc pe tine toate astea?"
I-am spus, cat de dar am putut, ce se intamplase de fapt.
"Sunt mort? La naiba cu ce spui tu acolo! Ma port eu ca ~i
cand a~ fi mort?" I-am amintit de ciiderea lui prin structura patului,
de imposibilitatea de a-i atinge pe cei doi. EI ~i-a privit mainile, apoi
s-a uitat in jos, la duplicatul corpului sau.
"Dar inca sunt aici! Ma comport ca de obicei. Ma simt ca de
obicei!" Ainceput sa rada ~i am rils ~i eu. Am spus ca nu ne schim-
124
_-------Cillatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
bam prea mult, atunci cand murim - cel pu\in, nu imediat. EI s-a ui-
tat catre cuplul din pat; cei doi se relaxasera ~i state au culcafi pe
spate, aparent satisfacu\i, iar apoi, la propriul sau sex pleo~tit.
"Lui Buster n-o sa-i placa sa fie mort!"
I-am spus ca exista compensa\ii ~i s-a luminat.
"Atunci, probabil ca am facut un atac de cord ... Dar n-am avut
niciodata probleme cu inima... "
Tocmai rna pregateam sa-i raspund, cand am observat-o pe
femeia din pat. Avea ochii deschi~i ~i rna privea fix. De fapt, ea rna
vedea! Pupilele i se dilatasera de uimire, dar nu parea sa-i fie frica.
M-a privit fix, iar ochii ei exprimau in\elegere. M-am intors catre
barbatul de langa mine ~i i-am spus ca trebuia sa plee. Afost ~ocat.
"Cum adica sa pleci? ~i cu mine ce se va intampla? Ce rna
fac?" I-am propus sa mearga cu mine, daca voia. EI a ras din nou.
"N-ai cum sa scapi de mine. Aici nu se intampla nimic - ar fi
trebuit sa ~tiu asta. De altfel, vreau sa descopar ce-i cu compensa-
\iile alea."
Am continuat sa ne amuzam. L-am luat de mana ~i am ince-
put sa rna inal\, iar el rna urma cu u~urin\a. in timp ce ie~eam prin
tavan, am privit in urma mea, la fata din pat. Ea inca se uita la mine,
iar privirile noastre s-au intiilnit. ~tiam ca nu va fi nevoie sa yin
dupa ea. Ea ~tia deja. Cateva momente mai tarziu, am ie~it u~or de
pe faza. Am sim\it cum barbatul se smucea din mana mea.
"Da-mi drumul! Lasa-ma!"
Am privit in jos. Era Gloata - uri~a masa de fo~ti oameni in
forma fizicii, ce se roteau ~i se luptau, intr-o incercare fara de sfiir~it
de a face sex unii cu al\ii. Vibra\ia joasa a barbatului ne abatuse din
drum. Dintr-o data, el ~i-a tras mana, aruncandu-se in masa uria~a.
Ar fi trebuit sa fiu atent la deviere. ,,Ei bine, pe unii Ii cd~tig,
pe a/Iii Ii pierd" - mi-am spus in sinea mea. M-am deplasat m~i de-
parte, gandindu-ma ca maine I-a~ fi putut scoate de acolo, daca era
posibil. Dar, inainte de a reu~i sa rna reintorc in corpul meu, am
125
 _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
perceput un alt semnal. M-am intors ~i I-am urmat. Acest semnal a
fost u~or de localizat; venea dintr-o camera de spital, dotata cu sis-
teme de men\inere a vietii ~i aparate de masura electronice. Acolo
se afla 0 sifueta firava, 0 femeie era culcata in pat, cu toate apara·
tele at~ate de trupul ei. Era chircitii aproape intr-o pozi\ie de fetus.
Avea parul grizonat ~i sHnos ~i fata ridatii. Parea foarte biitranii.
Cand m-am apropiat, i-am putut auzi gemetele ~i rasuflarea intreta-
iatii. De~i avea cear~aful tras peste cap, m-am apropiat ~i am intre-
bat-o care era problema.
"Nu vezi cii sufar?"
Am intrebat-o de ceo
"Sunt pe moarte, de-asta sufar. Sunt pe moarte de ani de zife,
dar nimeni nu rna crede." I-am spus ca eu 0 credo
"A~a spuneti voi, doctorii, dar nu credeti."
I-am spus ca nu sunt doctor ~i ca eu ered in ceea ce spune.
»Daca nu e~ti doctor, parerea ta nu conteaza. Doctorul este
cel care trebuie sa rna creada."
Am intrebat-o de ce era atat de important acest lucru.
"Pentru ca atunci m-ar lasa sa mor. Atunci n-a~ mai avea nicio
durere." I-am sugerat ca nu avea nevoie de un doctor care sa 0 crea-
da. Am intrebat-o daca voia, cu adevarat, sa moara.
"Sigur ca vreau! De ce a~ vrea sa suport atata durere?" I-am
spus ca nu era nevoie sa-~i doreasca sa moara. Totul se terminase.
Era deja moarta.
~i-a intors capul ~i m-a privit, pentru prima oara.
"Nu, nu sunt moarta! inca rna doare!" I-am spus, cu bIandete,
di durerea se va atenua in curand. Trebuia doar sa-~i paraseasca
corpul. 5-a holbat la mine.
»Dar... sunt inca vie! Sunt la fel ca intotdeauna!"
I-am spus ca, la incepu!, moartea fizica nu aduce 0 mare
schimbare. Doar ca nu mai ai un corp fizic - acum doar i\i aminte~ti
durerea, dar nu mai ai, de fapt, nicio durere.
126
_ _ _-'-_ _ _ _ CiJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
"Prive~te in jurul tau, uita-te ~i vezi singura", i-am spus. Ea s-a
uitat, foarte lent, de jur imprejur. Apoi, m-a privit.
"Totul este negru ... intuneric adanc." Mai putin eu, i-am rea-
mintit. Ea ~i-a deschis ~i mai larg ochii, iar corpul a inceput, treptat,
sa se indrepte.
"Ernie... E~ti tu, Ernie?" I-am alins mana ~i i-am propus sa
mergem acolo unde 0 a~teptau prietenii sai. Aezitat.
"De ce n-ai venit mai demult? Te-am chemat, zi de zi ~i noapte
de noapte, sa vii sa rna iei."
I-am spus ca mai intai trebuia sa moara. Acum, ca murise, era
in regula. I-am intins din nou mana, iar ea a apucat-o cu fermitate.
"Ernie ... Ernie ... !"
incet, incet, am inceput sa ne deplasam in sus ~i in afara. Am
intrebat-o daca mai simtea durerea. M-a privit nedumerita.
"Durerea? Aha, durerea. Nu mai are nicio importan\a acum,
nu·i a~a?'
"Nu, nu mai are."
Am pornit-o la drum, mai mult defazati ~i strabatand intune-
ricul, urmand calea catre lumina. Ne deplasam incet, fiind in conti-
nuare defaza\i, tot mai departe, in zona Teritoriilor Sistemelor de
Credinta, fiindca voiam sa observ ce se intampla. incercam sa de-
termin exact unde anume ne aflam - undeva, deasupra centrului -
cand nu am mai simtit mana femeii in mana mea. M-am recentrat
cat de repede a fost posibif, dar era prea tarziu. Ea plecase. Sa adun
piese, iar apoi sa Ie pierd pe drum, nu era tocmai cum credeam eu
cii ar trebui sa fie. in mod cert, nu era productiv. Mai bine incercam
din nou. Problema era ca nu ~tiam prea bine ce caut, dar nu aveam
de gand sa renun\. Cateva zife mai tarziu, am facut un tur de dupa
amiaza. Stateam culeat pe pat, relaxat ~i am schimbat u~or faza - ~i
bineinteles ca am recep!ionat un alt semnal. Era un semnal frenetic.
M-am conectat la el ~i am folosit metoda mea de cornu tare
rapida. intr-o c1ipa eram deasupra unei alei, intr-un or~el. Am diu-
127
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
tat sursa semnalului - ~i iat-o, chiar dedesubtul meu. Se ascundea
dupa 0 gramada de cutii aruncate la gunoi, pe 0 alee. Pe strada ala-
turata, doua ma~ini de politie, semnalizand cu lumini ro~ii ~i albas-
tre, blocasera curba. 0 forma contorsionata zacea intr-Q balta de
sange pe trotuar, in fala intrarii intr-un magazin. 0 mul\ime de
spectatori curio~i se adunasera in spatele unei benzi gal bene din
plastic. M-am dus direct la gramada de cutii. Baiatul costeliv, care
statea ghemuit in spatele cutiilor, nu avea mai mult de ~aptespre­
zece ani - ~i nu avea nicio ~ansa sa mai creascii. Oricum, nu de
aceasta data. I-am cerut sa se ridice. EI s-a ridicat incet, nesigur, cu
bagare de seama, gata sa 0 ia la fuga, dacii se ivea vreo ~ansa.
"De unde ai ~tiut cii sunt aici, omule?"
I-am spus cii doream sa-I ajut.
"N-am nevoie de niciun ajutor, nu de la un blestemat de co-
poi." L-am intrebat de ce se ascundea, dacii nu avea nevoie de nici-
un ajutor.
.Cum adica de ce?" Acel nemernic de ~ef de magazin avea 0
arma ~i a-nceput sa traga!" I-am spus ca nu trebuie sa-~i mai fad!
griji in aceasta privin\a. M-a privit precaut.
"Yrei sa rna sal\i, nu-i a~a?" I-am spus ca nu era chiar a~a ~i ca
nu mai era cazul sa jefuiasca pe nimeni. I-am mai spus ~i ca nimeni
nu-I va mai putea impu~ca vreodata - ~i ca nu mai trebuia sa se tea-
rna ca va merge la inchisoare. EI s-a holbat la mine.
"E~ti nebun, omule?" I-am spus ca glon\ul ii atinsese inima,
apoi a mai trait atat cat sa iasa, c1atiniindu-se, din magazin ~i sa
cada fara via\a pe trotuar. Fa\a lui exprima un amestec de em0tiL
"Ce rahat mai e ~i asta? Dadi-s mort, de ce naiba stau aici,
trancanind cu tine?"
Am anitat spre strada din spatele meu ~i i-am propus sa
arunce 0 privire. Cu un ochi la mine, s-a indreptat speriat catre col-
lui aleii, cercetand incordat strada. Auitat cu totul de mine, cople~it
de ceea ce vedea. in cele din urma, s-a intors ~i s-a priibu~it brusc in
128
_ _ _ _ _ _ _ _ CiiJiitoria supremii _ _ _ _ _ _ __
~ezut, ingropandu-~i fa\a intre genunchi. ii puteam auzi hohotele
de plans. M-am indreptat catre el, privind in jos, ~i I-am atins u~or
pe un umiir. I-am spus cii e timpul sa mergem. $-a holbat la mine.
"Mai yin copoii dupa tine, daca e~ti mort?" Am zambit ~i am
dat din cap in semn de nega\ie.
"Dar sunt loeuri mai bune unde putem merge, in loe sa starn
aga\a\i !n preajma unei alei dosnice", i-am spus. ~i-a privit miiinile.
"Imi amintesc cum intindeam mainile, pentru a-mi opri cade-
rea, cand am atins betonul. Si cum mi-am lepadat arma, cand casie-
rul a tras in mine din spatele tejghelei; a~a ca nu am avut cum sa rna
apar. Am simlit ca ~i cum cineva m-ar fi izbit cu un fier inro~it in
piept. Apoi am ie~it pe u~a ~i imi amintesc cum m-am lovit de tro-
tuar. Am sim\it 0 pocnitura in cap - m-am ridicat ~i am alergat pe
alee. Dar... dar, cine naiba e§ti tu?" I-am spus ca m-a trim is Unchiul
Ben. L-a pufnit rasul.
.Ben? Ben be\ivanul? Du-te de-aici, el nici macar nu §tie ca
exist! Amurit cand eram copil! ~tiu! Eo noua ~mecherie de-a voas-
tra, de-a copoilor, ca sa rna inha\a\i! la mai lasa-ma - term ina cu
toate bazaconiile astea ca sunt mort." I-am sugerat ca, dadi voia do-
vezi, ne puteam uita mai atent la corpullui de pe trotuar. Mai intiii
s-a opus, a§a ca i-am spus sa stea ascuns dupa mine, ca sa nu-I vada
nimeni. M-am intors, am ie§it pe strada §i am pa§it prin multime.
~tiam ca rna urma indeaproape. Am ajuns acolo, exact cand sosea
ambulanla. Ne-am oprit chiar deasupra corpului - era sange peste
tot - §i am vazut cum ei intorceau corpul, verificau semnele vitale
~i il puneau pe 0 targa. I-au acoperit fa\a, dar nu inainte ca tanarul
de langa mine sa observe toate detaliile. Stiam ca, acoperit sau nea-
coperit, el putea vedea acel chip.
In timp ce targa intra in ambulan\a, iar u§a s-a inch is, copi-
landrul a inceput din nou sa planga cu suspine. I-am luat mana cu
blandete §i am pornit-o de-a lungul striizii. Acum nu a mai rezistat;
jelea necontrolat, in timp ce paraseam strada §i ie§eam tot mai
129
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
mult de pe faza. De aceasta data, pe miisura ce ne apropiam de ine-
lele centrale ~i superioare, I-am linut, constant, sub observalie. Ori-
ce ar fi urmat sa se intample, eram sigur ca a~ fi fost pregatit sa
reaclionez. Dar nu eram. intr·un anum it punct, tanarul a disparut.
Acum era aici, iar intr·o clipa nu mai era. Nu mai ramasese nicio
urma de radiatie. Oriunde a~ fi cautat - nimic. Orice a~ fi facut, Ill·
crurile nu se petreceau conform a~teptarilor mele. AC(ionam cum-
va, dar insuficient. Am revenit incet pe faza cu corpul fizic, dutand
in continuare raspunsuri.
Era 0 singura cheie. in acea noapte aparusera mai putine
semnale. Perioadele mele de somn fusesera mai pUlin agitate. Oare
era yorba de cauza ~i efect? Poate di 0 luasem pe calea cea buna -
dar, chiar dadi era a~a, emisfera mea stanga striga dupa mai multe
informatii. Era clar ca nu eram pregatit pentru aceasta misiune.
Continuam sii-i pierd pe drum!
Apoi, cateva saptilmani mai tarziu, s-a ivit 0 alta schimbare.
Stateam culeat ~i relaxat cand, dintr-o datil, am primit un semnal pu-
ternie de ajutor. Chiar inainte de a ie~i din corp, am inteles ca era
chiar pe frecventa mea. Corpul meu fizic reactionase printr-o puter·
nidi senzatie de ciildura. M-am rostogolit rapid in afara §i am urmat
semnalul. Undeva, deasupra Teritoriilor Sistemului de Credinte,
semnalul m-a condus in jos, pe 0 rampa de ie~ire pe care nu am pu-
tut decat sa 0 percep. Nu mi-a trebuit prea mult timp sii descopiir
sursa. Radialia sistemului de credinte mi-a oferit imaginea unui
tiirm stancos ~i abrupt, din colo de care se intindea 0 junglii deasa ~i
umedii. M-am intrebat de ce totul imi apiirea intr-o forma atat de
clara ~i realii. Era ceva neobi~nuit; de obicei, in cel mai bun caz,
activitatea din sistemul de credinte era abia perceptibilii ~i celoasii.
o femeie maturii, mica de statura, statea pe marginea stancii.
in spatele ei erau cam cincizeci sau ~aizeci de biirbali ~i femei de
toate varstele. Erau umanoizi, acoperiti partial cu bJanuri de ani-
male, cu structuri faciale dure, de tip neandertalian.
130
_ _ _~_ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Ratiunea mea a dorit sa ~tie imediat de ce ajunsesem tocmai
in acel sistem de credinte. Singurul raspuns plauzibil era evident:
intr-o anumita vreme, fiicuse parte din mine. Scena m-a purtat ina-
poi in timp, in ceea ce numeam "vraja Pacificului tropical", pe care
o suprimasem, pc jumatate, intreaga mea via\ii. Chemarea oceanu-
lui se reflecta in barcile mele cu panze ~i in scufundarile in care
giiseam atata bucurie. Apoi, mai erau week-end-urile in Hawaii,
care se transformau in trei saptamani de ~edere in acel paradis; in
ciiliitoriile mele la Ecuator, program ate pentru trei saptamani ~i
transform ate in trei luni de vis - ~i in faptul ca aproape cii imi con-
struisem 0 cariera in zona tropicala. intotdeauna am simlit 0 imen-
sa nostalgie legatii de mediul tropical.
Cand m·am ~ezat pe 0 ie~itura a stancii, cei ce stateau in spa-
tele femeii s-au retras ~i ~i-au acoperit ochii. M-am intors catre feme-
ie, care se holba la mine, cercetandu-ma cu calm. Am gandit ca era
posibil sa putem comunica. Azambit, riispunzand gandului meu.
"Ai venit."
"Da, am venit. Dar de ce m-ai chemat?"
.Am chemat 0 imagine."
"De ce ai facut asta?"
"Th e~ti Megus?" M-a privit atent. "Nu, nu e§ti Megus."
"L-ai chemat pe Megus. De ce?"
"Fiindca Megus nu ~tie di lucrurile nu merg bine pe-aici."
"Unde e~ti tu? Unde suntem aici?"
"Eu sunt aici, in Tiiramul Ceresc allui Megus."
"Stii cum ai ajuns aici?"
,,0, da. Am ie~it prin gura mea, odatii cu bulele de aer, atunci
cand corpul meu s-a scufundat pe fundul apei mari."
.Cum ai ajuns in apa cea mare?"
"A~a e regula, ciind 0 femeie nu face copii."
"Si apoi, ai venit aicL"
"Da, dar ceva nu e in regula."
131
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
"Nu e in regula? Cu tine sau cu ceila[\i?" Adat din cap.
"Cu mine. Cand sarim de pe stanca asta, in jos, in prapastie,
trebuie sa ne izbim de pietre[e de dedesubt §i sa murim; §i facem
acest [ucru intr·una. Asta e regula lui Megus."
·
"Cmee Megus.1"
"Megus e Zeu[ Soare[ui. E[ a venit [a noi cu multi sori inainte
§i ne-a vorbit despre Tiiramu[ Ceru[ui. Asta ne-a promis ... dar, ceva
nu e in regula."
"Spune-mi, ce anume nu e in regu[a."
"Atunci dind sar de pe stanca, nici nu cad §i nici nu mor. Cei-
[a[li cad §i mor, dar eu nu. Eu doar p[utesc." M-am ina[tat incet,
pana ce am ajuns exact deasupra capu[ui ei.
"Cam a§a?"
"Da! Da! 1\J e§ti Megus, chiar e§ti! Ajuta-ma sa'li pot respecta
regula! Ajuta-ma sa pot cadea, pentru ca apoi sa mor §i sa traiesc
din nou!" Am atins·o cu mana.
"Eu nu sunt Megus, dar te pot ajuta. E bine sa p[ute~ti. Asta
este 0 noua regula. Vi no! Incearca!"
Ea m-a prins de mana, cu amandoua mainile §i ne·am inallat
u§or. Structura sistemului de credinle a inceput sa se estompeze ra-
pid, pe masura ce ne apropiam de zona de Tranzilie §i a disparut
complet, dind am ajuns pe rampa de intrare. Ne-am dep[asat mai
mu[t in afara fazei, cand a fost indicata schimbarea, observand-o §i
reobservand-o pe prietena mea neandertaliana. Ea era calma, re[a-
xata, dar in expectativa. Ma intrebam de ce eram atat de dependent
de tiparu[ meu de a sari in ajutor - cand previzibilu[ imprevizibil
s-a produs din nou. Ea s-a dizo[vat, s-a topit in neant, in timp ce 0
observam. De aceasta data, am acceptat fenomenu[ fara a-mi mai
pune intrebari, dar eram curios sa §tiu de ce tocmai semna[u[ ei
ajunsese [a mine, dintre atatea altele.
Ramas singur, m-am dep[asat incet, trecand de a[te rampe de
ie§ire care imi erau vag cunoscute. ~tiam ca, pana intr-un punet a[
132
_ _ __ _ _ __ Ciiliitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
timpului, vizitasem fiecare dintre aceste rampe, care faceau parte
din fiecare sistem de credin\e catre care duceau. Dar nu parea sa
existe niciun motiv sa mai trec pe aco[o, cata vreme traisem experi-
en\a [or §i, probabil, Ie depa§isem.
De§i simteam ca aveam nevoie de ajutor, nu m-am consultat
cu niciunu[ dintre prietenii mei filozofi sau psihiatri, din [umea fi-
zica. In schimb, diteva saptamani mai tarziu, am facut ceea ce mi-ar
fi recomandat ei. Dupa trei cic\uri de somn - cam patru ore §i juma-
tate - m-am trezit odihnit, relaxat §i plin de vioiciune, pe la ora trei
dimineala. Parea extrem de simplu sa aplic tehnica de comutare
rapida, sa-mi rotesc corpu[ fizic in afara fazei §i sa rna indrept ho-
tarat catre unul dintre prietenii mei dinaintea Intalnirii cu INSPEC.
o vibra\ie lina... ~i a~ fi fost aco[o.
Dar nu era chiar atat de u§or. De undeva, din adancu[ Terito-
riilor Sistemu[ui de Credin\e, am primit un semna[ puternic ~i im-
perativ. M-am opus, insll, spre marea mea surpriza, 0 parte din
mine mi-a subminat rezisten\a. Dupa ce m-am stabilizat, m-am tre-
zit stand culcat intr-un pat, in co[\ul unei incaperi de mici dimensi-
uni. M-am ridicat in §ezut, iar apoi in picioare. Eram intr-un corp
fizic - ce[ putin a§a parea - sau intr-o copie reu§ita a unui astfel de
corp. Ma simleam destu[ de normal. Intr-o parte a incaperii era 0
u~a inchisa. Din spate[e u§ii se auzeau ni§te sunete puternice. Am
deschis-o §i am pa~it dincolo de ea. In apropiere era intuneric; pu-
lin mai departe era 0 zona intens [uminata, iar sunetele veneau de
undeva de dinco[o de aceasta zona. Erau mu[te voci omene§ti, care
nu dintau, ci doar fredonau in armonie. 0 mana mi-a atins bra\u[ ~i
m-am intors. Unga mine statea 0 femeie frumoasa, angelica, ce Imi
parea foarte cunoscuta. Chipul §i ochii ei radiau de bucurie.
Se a~teptam. ~tiam d vei veni, dad ne yom inta[ni cu tOlii,
ca unul. Vino." M-a condus, din zona intunecata, [a lumina. Apoi, s-a
retras. Treptat, sunete[e au incetat. La marginea benzii de lumina
erau multe figuri care ma priveau - cateva sute, dupa estimarea
133
_ _ _ _ _ _ _ _ RobertMonroe _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ eMiltoria suprema _ _ _ _ _ _ __

mea. Stateau in ~teptare. Radialia pe care eu 0 cunosc drept iubire yom incepe sa descoperim diferite op!iuni. Jubirea pe care 0
era cople~itoare. Stateam nemi~cat, totalmente nesigur pe situalie, imparta~imeste eea mai mareala Cuno~tere dintre toate."
ne~tiind ce a~teptau de la mine. Apoi, pe cand stateam acolo, 0 alta
parte din mine a preluat controlul ~i m-am relaxat. Acea parte din EuDeAcolo - identitatea pe care 0 are fiecare dintre nOi, care
mine a inceput sa vorbeasca: contine toate vie\i1e anterioare ~i actuale - s-a iniil!at ~i a strapuns
tavanul, trecand lin pe deasupra nenumaratelor figuri care priveau
"N-aveam nicio idee ca suntem atat de multi. Este unul in sus. De undeva, din multimea de bra\e ridicate, 0 mana s-a intins
dintre putinele locuri in care ne-am adunat ca Unul. Dupa cum ~i a in§facat-o pe a mea. Un barbat s-a inallat ~i m-a urmat. Unul
am descoperit cu totii, a fost nevoie de un sistem de credinte langa altul, ne-am inallat din ce in ce mai sus, intr-o spirala domoala.
care sa ne aducii aici - ~i, de aceea, ne aflam undeva, la margin- Am privit primprejur, crezand ca voi zari vreun zambet cunoseut. Sa
ea exterioara a Teritoriilor Sistemului de Credin\e. fie Agnew? Lew? Rodius? Cheng? Dar nu, nu era niciunul dintre ei.
A~adar, avem in comun cateva Cunoa~teri. Ca suntem Era prietenul meu din vremea primelor mele expedi!ii in-afara-cor-
aici - ~i putem fi aici. Ca nu avem nevoie de un corp fizic, pen- pului - prietenul pe care iI cunoscusem sub numele de BB! Ar fi tre-
tru a exista ~i a n. Aceasta Cunoa~tere ne-a eliberat, prin ea buit sa ~liu; ar fi trebuit sa mi-I amintesc. BB, cel care rna urmiirise
insa~i, din constrangerile ~i restricliile pe care Ie-am intalnit cu de Acasa, din ciilatoria in trecutul etern ... Nu putea fi altcineva.
totii, in timpul ~ederii noastre pe Pam ant. Chiar dacii fiecare Am realizat fazarea, iar figurile inflacarate au disparul.
dintre noi ~i-a mai pastrat anumite credinte, ne putem deta~a Odata cu ele, a disparut ~i senzalia mainii lui BB in mana
de ele cand dorim. Acum ne trezim din vis. mea. M-am uitat ~i mi-am dat seama cii plecase. Revenirea in eorpul
Cel mai important lucru Cunoscut este cel care ne-a fizic s-a produs fara incidente.
adunat impreuna. ~i anume, ca nu numai ca suntem mai mult
decat corpurile noastre fizice, dar ne putem elibera de absolut
oricare dintre credintele generate de viata de pe pamant.
Aeeasta libertate este parte a minunata a lucrurilor, pentru di
acum nu avem limite. Aceasta Cunoa~tere eliberata de frica ne
ofera 0 gama foarte mare de posibilitali de alegere.
Rolul meu este 0 alta Cunoa~tere. Nu e yorba ca sunt un
conducator. Autoritatea, in vechiul sens al cuvantului, nu este
necesara. Probabil cii partea mea de misiune a fost - ~i inca mai
este - de a fi cel care recruteaza. Dar mie mi se potrive~te mult
mai mult rolul de ciiutator, de culegator de informalii, deschiza-
tor de drumuri. Acesta a fost liparul meu ... limp de multe mii de
ani ~i vieti pe pamant. Acum, se pare cii suntem, in sfar~it, in
momentul cand culegem roadele. Cand ne yom intiilni din nou,
134 135

II
intoarcerea ciitre interior
Dadi se ajungc la un impas, e posibil ca, undeva pe drum, sa
fi intervenit 0 distorsiune sau 0 concep\ie inexacta. Un indicator a
fost ratat sau in\eles gre~it, s-a mers pe un drum gre~it - exista
multe posibilita\i. Poate ca un detaliu minor a ramas neobservat.
A~a s-a intamplat. Indi primeam semnalele de ajutor - leC\i-
ile inva\ate prin procesul de fiin\are - dar niciuna nu avea 0 expli-
catie satisfacatoare. Recuperarea celor care tocmai murisera ~i sen-
sibilitatea mea la semnalele lor - ~i, in special, la cele transmise de
mine insumi, din trecut - au continuat sa-mi atraga aten\ia. Avea sa
fie aceasta "noua mea direqie"? Sim\eam ca am pierdut controlul.
o parte din mine, pe care nu 0 cuno~team, preluase controlul, iar
eu cu siguran\ii nu in\elegeam acest lucru.
Am decis ca adancurile infinitului trebuiau sa mai a~tepte.
Imperativul major era sa ma cunosc pe mine insumi, fara echivoc.
Cu cat incercam mai mult sa ma cunosc, cu atat mai mult realizam
ca ma aflu intr-o expresie nonfizica ~i cu atat ajungeam mai aproa-
pe de calea pe care parea ca trebuia s-o urmez.
Experien\a este, cu siguran\a, cel mai bun invatator. Acum,
experien\a mea a devenit din nou constructiva, iar abilita\i~e emis-
ferei cerebrale stangi au ramas pe fundal. Calea de acces catre eul
meu nonfizic - ceea ce gandeam acum ca fiind EulDeAcolo, a ie~it
aproape imediat la suprafata. Totul incepuse acum mai bine ~e
douazeci de ani. Fiind frustrat din pricina aparentului meu e~ec 10
a explora mai mult decat continuumul timp-spa\iu, ma intorsesem
136
_ _ _ _ _ _ _ _ CiJlatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
catre mine insumi ~i cerusem ajutor. Din acel moment a ie~it la
iveala un spectru de fiin\are ~i aqiune complet nou. Eram Iiber.
In top anii care au urmat, am mers bucuros pe calea mea. Nu
imi dadusem seama ca, in pofida egoului meu aparent, inca din
acel moment EulDeAcolo fusese responsabil cu conducerea ~i navi-
garea. Nici macar 0 data nu m-am obosit sa privesc dincolo de apa-
rente, a~a cum curiozitatea obi~nuita ar fi trebuit sa ma determine
sa fac. Acum, diutand Esenta Iipsa, in loc sa urmez pa~ii obi~nui\i de
dupa 0 experien\a in-afara-corpului, am oprit toate semnalele ur-
gente ~i am inceput sa caut 0 dovada in jurul meu, inlauntrul meu
- ~i nu in exterior. Pe parcursul unui an, au fost implicate multe ase-
menea experien\e, pentru a obtine informa\iile, intr-o forma cu
care sa pot lucra.
Asta e tot ce am gasit.
Mi~carea de la faza fizidi, la cea a EuluiDeAcolo era lenta ~i
prudenta. Mi-am creat impresia unui gigant atotputernic, atotcu-
noscator, care privea uimit cum unul dintre degetele sale devenea
o explorare independenta, con~tienta, a restului corpului sau. Nu
am sim\it nicio teama in fala Cunoscutului: eu eram EulDeAcolo,
EulDeAcolo era Eu. Cum poate sa-i fie euiva teama de el insu~i?
Stratul de memorie
intorcandu-ma catre sinele meu ~i patrunzand in EulDeAcolo,
am dat imediat de un lucru la care ma a~teptam: un strat - un fi~ier,
o biblioteca sau un cadru general - care con\inea fiecare moment al
vie\ii mele de pana in acea c1ipa, completat permanent eu informa\ii
care se potriveau perfect cu gandurile ~i aqiunile mele, pe masura
ce efectuam investiga\ia. Alte semnale mai veneau inca de la corpul
meu fizic. Acest lucru era mult mai mult decat memoria, a~a cum ne
gandim noi la ea, in mod eon~tient. Acesta era punetul de recep\ie al
137
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
actualului EuDeAici - eul care funqioneaza in lumea fizica - acum
doar un corp fizic opera\ional, lipsit de con~tiin\a.
Am testat de cateva ori sistemul de stocare ~i am fost fasci-
nat. La selectarea unui anumit moment din trecut, am retrait eveni-
mentul cu fiecare detaliu, pana la cea mai mica senza\ie, la cel mai
mic gand ~i la cea mai mica emo\ie. Am in\eles curand ca 0 aseme-
nea supra-memorie nu era in intregime placuta.
Odata cu aceasta retraire intensa, po\i deveni con~tient - in
mod mult prea dureros sau trist - de multe decizii ira\ionale pe
care le-ai luat, de gre~eli stu pi de, de oportunita\i ratate. Inciden-
tele fericite nu mai sunt fericite, pentru ca ~tii rezultatul. Momen-
tele de bucurie par adesea infantile - iar c"ele infantile par triste ~i
amuzante. De exemplu, aveam 0 amintire foarte veche, de cand rna
ascunsesem sub un tufi~ mare din fa\a casei bunicii mele. Dupa
aceea, nu am putut in\elege niciodata de ce rna ascunsesem acolo.
Nu-mi era frica, dar ceva rna re\inea acolo. Acum ~tiam. Fiicusem pe
mine ~i nu voiam sa afle mama. Un moment important pentru un
copil de patru ani!
Afost u~or sa gasesc elemente mai relevante ~i mai revela-
toare, printre ele aflandu-se incidente care, in felul lor, fusesera
semnale timpurii, trecute cu vederea cu u~urin\a. Un asemenea in-
cident s-a petrecut in 1934, cand am fost exmatriculat de la Uni-
versitatea din Ohio, in anul aill-Iea, cu 0 medie mai mica de 2,5.
Acest lucru s-a datorat in mare parte unei arsuri faciale severe, din
cauza careia a trebuit sa petrec un timp in spital. Dupa ce mi-am re-
venit, sim\ind ca nu-mi gasesc locul, am pornit-o la drum, cautan-
du-mi de lucru. Am inceput sa fac autostopul - insa, dupa aproxi-
mativ 0 saptamana, am descoperit ca oamenii nu vor sa ia in ma-
~ina un pu~ti murdar, a~a ca am devenit un vagabond care se plim-
ba cu marfarul de colo-colo.
In St. Louis, la mijlocullui decembrie, bucatarul unui restau-
rant ieftin m-a vazut holbandu-ma prin fereastra aburita, la manca-
138
_ _ _ _ _ _ _ _ CiJiitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
rea de pe gratar. Mi-a facut semn sa intru ~i mi-a dat de man care, fara
a-mi cere nimic in schimb. Dat fiind faptul ca nu mancasem de doua
zile, parea un miracol. Apoi, mai tarziu, in acee~i seara, intr-un ho-
tel ieftin, asemanator cu cel al Armatei Salvarii, un batran a murit in
lini~te pe patul de langa patul meu.
Nu fusesem niciodata atat de aproape de cineva care murise.
Nu am sim\it teama, ci curiozitate.
Dupa aproape un an, m-am intors in Statui Ohio, la Colum-
bus, am insistat ~i mi s-a acceptat reinscrierea condi\ionata. In tim-
pul anului I, Strollers, societatea teatrala a campusului, a oferit un
premiu pentru cea mai originala piesa cu un singur act. Cea scrisa
de mine a primit premiul al doilea. Primele trei au fost regizate ~i
prezentate unui public din campus. Poate ca cel mai important mo-
ment din cariera mea de student a fost cel in care rna aflam in cu-
lise, in vreme ce aproximativ cinci sute de oameni stateau intr-o at-
mosfera in care nu se auzea nici musca, in timpul punctului culmi-
nant al dramei mele cu un singur act. Cei care au facut recenzia pie-
sei au spus ca ar fi trebuit sa iau premiul intai.
Piesa se baza exact pe ceea ce se intamplase in hotelul acela
ieftin, cu excep\ia adaugarii punctului culminant. Care era acesta?
Murind, batranul i-a daruit baiatului un Scop Special, un Tel, un
Plan din colo de gandirea umana obi~nuita. Baiatul s-a transformat
in altceva - sau in altcineva. Aceasta crea\ie apartinea unui baiat de
optsprezece ani, care nu urmase niciodata vreun curs de filozofie,
care nu era religios - ~a cum niciunul dintre prietenii sai nu era,
in acel moment. A~adar, de unde i-a venit ideea - ~i de ce? Aceasta
intamplare fusese, in mod evident, considerata neimportanta. Ea
avusese loc cu cel pu\in douazeci de ani inainte sa existe orice fel
de intamplare de tipul Eic, in via\a mea.
in aceea~i categorie neimportanta se incadra ~i 0 alta amin-
tire demult ascunsa, pe care inainte 0 considerasem, poate, un fel
de halucina\ie. Totul s-a intamplat intr-o casa veche, pe care 0 avu-
139
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
sesem in Tinutul Dutchess, New York, la sfar§itul anilor '40. Hn-
tana secase. Nu era tipul modern de fantana, ci una din acelea sa-
pate manual, cu 0 suta de ani in urma, sau mai mult. Avea aproxi-
mativ 2 metri latime, 21 metri adaneime §i era eaptu§ita cu pietre
rotunjite, lipite intre ele eu mortar. Daea aseultai, puteai auzi apa
curgand dedesubt, insa pompa nu 0 putea aduee in sus, prin teava.
De obicei, intr-o fantana nu poti auzi apa curgand. Acest lueru mi-a
trezit curiozitatea, a§a ca am luat 0 franghie din hambar, am legat·o
de un eopae apropiat §i am coborat in put, ea un alpinist care eo-
boara de pe 0 stanca. Cand am atins fundul, am descoperit imediat
problema. Masa de apa coborase §i capatul tevii se afla deasupra ni-
velului apei. Partea interesanta era ca aeolo, la fund, nu era apa
statatoare, ei un parau subteran. Daca s-ar fi pus cateva pietre in 10-
eurile potrivite, nivelul apei ar fi crescut din nou.
In acel moment, m-am uitat in sus §i am intrat in panica. Mult
deasupra mea, era un cerc mic de lumina. Intre mine §i acel punct
de siguranta se aflau 21 de metri de pietre instabile, oricare dintre
ele putand sa cada §i sa produca prabu§irea intregului perete. Posi-
bilitatea ca acest lueru sa se intample era demonstrata de fundul
pietros pe care stateam. Erau acolo cateva pietre mari, de marimea
unei mingi de baschet, care cazusera din perete, eandva, in trecut.
M-am simtit cople§it de 0 senzape intensa de cIaustrofobie,
oareeum justificata. Daca nu reu§eam sa ies repede, puteam sa fiu
ingropat intr-un mormant de douazeci de metri - §i nimeni nu ar fi
§tiut. Cu oarecare efort, am incercat sa-mi eontrolez panica. ~tiam
ca trebuia sa fiu extrem de precaut, atunei eand urcam, pentru a
evita dislocarea oriearei pietre de pe peretele fantanii. M-am a§ezat
pe 0 piatra mare, cazuta, ca sa rna gandese la asta. Facandu-mi pal-
mele cau§, am luat cateva inghitituri din apa eurgatoare. Era rece §i
proaspata. Cum stateam pe fundul fantanii, ascultand susurullini§-
tit al apei §i, pe masura ce ochii se obi§nuiau eu lumina scazuta, am
inceput sa rna relaxez.
140
_ _ _~_ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Era ceva foarte calm, lini§tit §i confortabil in situatia in care
rna aflam. Chiar m-am uitat la cereul de lumina de deasupra mea §i
sentimentul de pace nu a fost tulburat. Nu mai simteam panica. Am
inehis ochii §i m-am sprijinit eu spatele de peretele stancos al fan-
tanii. Nu mai era nevoie sa rna grabesc. M-am relaxat §i mai mult §i,
pret de 0 cIipa, am crezut ca am adormit, insa puteam sa aud apa §i
sa simt pietrele in spate. Con§tienta mea fizica inca era eompleta.
Apoi, luerurile s-au schimbat. Incet, senzatia unei inteligen(e
ealde a parut sa rna inconjoare, curgand foarte ineet in trupul meu.
Parea sa se amestece cu fiecare parte din mine, cu trupul §i sufletul
meu. Am devenit 0 parte din acea inteligen(a - sau inteligen(a a de-
venit 0 parte din mine. Nu parea sa existe vreo diferenta. Apoi am
primit un mesaj. Puteam eu greu sa-l transpun in cuvinte.
Fiul meu de fii ai fii/or, ai gasit bucuria in vanturiie
~i in cerul meu. Am imparta~it entuziasmul ~i pacea atatpe
apele mele, cat ~i in adancui lor. Te-ai desfatat in frumu-
setea ~i intelepciunea celorlalfi copii ai mei, raspanditi pe
suprafata mea. $i totlt~i, abia acum ai zabovit 0 clipa in sa-
nul melt, pentru a te lini§ti ~i a asculta. in lini~tea aceasta,
pastreaza ast cantec pentru totdeauna. Te-ai nascut din
mine - ~i tot~i, e destinul tau sa devii mai mult decat voi
putea eu sa fiu vreodata. in aceasta cre~tere, ma desfat
odata cu tine. Forta mea e ~i a ta; asifel, tu iei cu tine slava
mea, pentru a 0 exprima infeluri pe care eu nu Ie voi putea
intelege. Neintelegand, eu totu,~i te sustin ~i imparta~esc cu
bucurie ceea ce ai devenit. Mergi cu acest adevar in sinea
ta,fiul meu defii aifiilor.
Asta a fost tot. Senza(ia de caldura a continuat 0 vreme, apoi
s-a stins ineet. M-am ridicat, am luat franghia care atarna §i m-am
ureat fara efort la suprafa(a fantanii, ie§ind la lumina soarelui. Am
fost uluit sa descopar ca statusem in fantana mai mult de doua ore.
141
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Acum imi amintesc acea Esen\a speciala. Mama Pamant, te iubesc!
Cum de-am putut sa uit?
Investiga\iile uIterioare in privin\a stratului de memorie au
relevat un vis aproape identic, ce se repetase in fiecare luna, timp
de eel pu\in ca\iva ani. in acel moment, eu eram un pilot pe avion
~i planor; in acel vis, rna vedeam intorcand avionul spre capatul
pistei, accelerand cu putere ~i incepand decolarea. Imediat ce rna
aflam in aer, pista se transforma intr-o strada cu c1adiri de ambele
pat1i. Deasupra mea, 0 re\ea de cabluri ~i fire trecea de la un capat
la altul, in stilul celor care inca mai exista in zonele comerciale mai
vechi. Indiferent cat ~ fi incercat, nu reu~eam sa gasesc un spa\iu
Iiber in re\ea, prin care sa poata trece avionul. Dupa 0 perioada de
nelini~te ~i frustrare, rna trezeam. Nu am mai avut acest vis, de
cand au inceput experien\ele in-afara-corpului.
Unii psihologi cu care am discutat des pre acest vis au sugerat
ca peisajul stradal era un simbol allegaturii mele stranse cu lumea
afacerilor. Allii au speculat ca aceasta relea de cabluri restrictive reo
prezenta sistemul meu de credin\e culturale. TOli au fost de acord
cii exista 0 metafora logicii, bine asamblata pentru a exprima ceea
ce eram eu in acel moment.
Cautand din nou, am gasit un indiciu des pre ceea ce ar fi
putut fi mecanismul de declan~are a ceea ce s-a intamplat ulterior.
Compania mea, cautand noi oportunitali de diversificare, investiga
posibilitatea ca sunetul sa poata fi folosit pentru invalarea in tim-
pul somnului. Ca profesioni~ti ai sunetului, dat fiind faptul ca pro-
dusesem cateva sute de programe de radio, am incercat cateva ti-
pare audio diferite, cu diferili subiec\i, pentru a studia efectul aces-
tor tipare asupra somnului.
incepand cu 1956, eu fusesem subiectul principal in aceastii
testare ~i am trecut prin cel pulin 0 sutii de sesiuni, in cadrul ciiro-
ra stateam intins intr-o camera intunecata ~i ascultam prin c~ti.
insa cei doi copii ai mei, precum ~i multi allii, trecusera prin tot
142
_ _ _~_ _ _ _ eJ/fitaria suprema _ _ _ _ _ _ __
atatea sesiuni, dar fara efecte comparabile. Sa fi fost acesta mecan-
ismul de declan~are a experien\elor mele in-afara-corpului?
Astfel, am trecut prin stratul de memorie, ~tiind cii amintirea
completa va fi valabilii dad! ~i cand va fi necesar. Totodatii, retrai-
rea trecutului, fara ochelarii roz ai nostalgiei, nu reprezinta pentru
mine modul perfect de a-mi petrece 0 dupa-amiaza veseJa!
Stratul de frica
Trecand mai departe, la urmatoarea seqiune a EuluiDeAco-
10, am descoperit 0 zona la care, cu siguranla, nu rna ~teptasem.
Am aflat cii eram departe de a fi lipsit de frici. Poate cii nu eram cu
adevarat con~tient, insa ele existau - ca ni~te explozii unite de
energie cruda, jenante pentru mine ~i pentru nimeni altcineva,
prin intensitatea lor. Erau atat frici vechi, cat ~i un flux constant de
frici noi. Ele variau de la elemente mici - precum nelini~tea iscata
de efectul unei zile ploioase asupra proiectului nostru de construc-
Iii - la griji mari, provocate de schimbarile din lume. Exista pana ~i
frica de moartea fizica; nu de procesul in sine ~i de ceea ce exista
dupa ea, ci de ceea ce ar putea ramane neterminat aici, in continuu-
mul timp-spaliu. Mi-am dat seama ca trebuia sa ac\ionez pentru a
rna elibera de acest dezastru.
EulDeAcolo dezvolta deja un sis tern imbunatalit; testele pe
care Ie facusem in ultimii cinci ani - ~i in cadrul carora traisem, in
mod non-fizic, un eveniment intens, care generase in permanenla
o fricii cunoscuta, pana cand frica se disipase - erau inca valabile ~i
operalionale. in plus, batalia era aproape ca~tigata. Fricile care se
dizolvau depa~eau numarul celor nOi, care erau generate de activi-
tatea mea curenta.
Odata cu aceasta con~tientizare, am avut 0 mare revelalie:
EulDeAcolo instituise acest proces ~i pastrase f1uxul opera\iei de di-
zolvare a fricii, dupa cum era nevoie.
143
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Nicio sursa exterioara nu imi acorda asisten!A, a~a cum cre-
zusem eu, in mod eronat Ma ajutam singur!
Astfel, degetul a devenit 0 manit. Preferam senza~ia mainii.
Maniera in care se desfa~urau lucrurile mi-a trezit curiozita-
tea. Recunoscand cii EulDeAcolo imi ofere a mie (EuluiDeAici) mai
mult dedit 0 conexiune obi~nuita, am inceput sa caut in sinele meu
actual, alte dovezi ale implicarii continue a EuluiDeAcolo. A fost
foarte u~or sa merg mai in profunzime, dar, ini(ial, efectul a fost
aproape dezastruos. Am inva~at ce sunt Eu! Si a fost nevoie de
multa adaptare, pentru a rna obi~nui cu realitatea a "ceea ce sunt".
Stratul emotional
Acesta a fost urmatorul nor de energie !auntridi pe care I-am
intalnit Cuno~team toate aceste emopi - nu pe acelea care fusesera
reprimate, ci pe cele trecute ~i prezente, pe care Ie traisem ~i Ie pre-
~isem - atat fericite, cat ~i triste - precum ~i furiile ira~ionale pe
care Ie giiseam acum atat de amuzante. La fel ca in cazul fricilor, exis-
ta un tipar constant, care imita ceea ce simteam in fiecare moment
Partea interesanta e ca acest strat parea organizat atat de ordonat.
Bariera (dnla
Acest lucru semana foarte mult cu 0 gaura colturoasa intr-un
perete gri. incerciind sa trec prin acest spatiu imbietor, am intam-
pinat 0 u~oara rezistenta, dar apoi am reu~it Trecand prin spa~iu,
textura energiei restrictive originale a peretelui mi-a devenit abso-
lut clara. Am inteles, de asemenea, ce se intamplase in propriul
meu tipar, ce anume crease acea gaurii. Riispunsul era 0 eroziune
simpla, cauzata de experien~a repetata. Partea amuzanta era ca, in
nerabdarea mea, nu rna oprisem niciodata ca sa observ insa~i exis-
tenIa barierei.
Din ce era facuta bariera? Dependenta de Sistemul Viepi de
pe Pam ant ~i multitudinea de sisteme de credin(e 0 generasera. in
144
_ _ _ _- - - - Gilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
mod eVident, ciizusem odata printr-o spiirtura, accidental sau din
alte motive, iar ea a continuat sa se deschida prin uzura - probabil
adunind informatii ~i experienta - pina cand acea parte a barierei
s-a spulberat
Lisla
A~adar". Ce sunt eu? Dincolo de bariera erau sute ~i sute de
raze unduitoare de lumina multicolora. Fad a fi sigur, am intins
wina ~i am atins-o pe cea mai apropiata. 0 voce masculina puter-
nira a rasunat in min tea mea.
fa te uild! Curiozitatea te rdsp/dte~te din nou, Robert!
M-am dat repede inapoi, ins a vocea a ramas cu mine. Ime-
diat,o alta raza stralucitoare - de aceasta data, mov - s-a apropiat
de mine. Vocea era fern in ina!
Binein{eles! Nu sunteli tOfi bdrba/i, Bobby!
Acesta a fost doar inceputul.
Procesul s-a repetat, iar ~i iar. De fiecare data, devenea mai
u~or. Acum am realizat cii fiecare raza de "lumina" facea parte din
mine, era una dintre personalitatile EuluiDeAcolo, insotite de cate
o experienta diferita de viata. in EulDeAcolo exista un tipar core-
spunzator, de via~a, extrem de detaliat, pentru fiecare personali-
tate. Recunosc ca aceasta este 0 descriere neadecvata, pentru ca
fiecare este 0 fiin~a ra(ionala, sim(itoare, cu 0 con~tiinta, 0 minte ~i
o memorie individuala.
Comunicarea era u~oara, pentru cii peroram cu mine insumi!
Totu~i, erau multe Iucruri pe care nu Ie puteam vedea, decat in mod
superficial. Elementele emO(ionale erau prea puternice pentru a
putea patrunde mai in profunzime.
Atunci cand am trecut la faza EuluiDeAcolo, pentru a-I gasi pe
fiecare era nevoie doar sa rna gandesc la acel tipar din activitatea
mea curentii. Unele dintre ele imi erau cunoscute, fiindca Ie cuno~-
145
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
team ca fiind fOlie conduditoare in experienta mea de viata din
prezent. lata-Ie pe cele mai remarcabile:
Arhitectul/Constructorul
Asta se inHimpla in epoca construirii de catedrale ~i castele,
in secolul al XII-lea, in Anglia ~i pe continentul european. Am fost
dat afara, dind am obiectat fata de cat de multi dintre prietenii mei
constructori i~i pierdeau viala, atunci cand pietre masive cadeau
de pe schelele §ubrede §i ii striveau pe cei aflali dedesubt. Am re-
fuzat sa rna supun toanelor irationale ale celor care de\ineau pute-
rea. Am emigrat in Franta, unde am retrait aceea~i secventa, dar cu
un final diferit. 0 persoana manioasa, cu autoritate in stat, ceruse
sa fiu decapitat.
Aceasta parte din mine s-a reflectat devreme in via\a mea,
inainte sa imp lin esc zece ani, dind am construit ni§te baraci de
lemn cu doua sau trei etaje. Mai tarziu, am proiectat §i am construit
ni§te scene de teatru, dupa care am supravegheat proiectarea §i
construirea unor cladiri, in Districtul Westchester, New York §i apoi
in Virginia - activitate care mi-a oferit multa satisfac\ie.
Acest lucru a explicat §i tristetea profunda, care a dus la im-
bolnavirea mea fizica, din timpul unei calatorii recente in Anglia §i
Franta, unde am vizitat diferite catedrale §i alte c1iidiri vechi. Efec-
tul a fost atat de puternic, indit am scurtat §ederea noastra atat la
Londra, dit ~i la Paris. in EulDeAcolo, detaliile erau completamente
disponibile, insa emo\ia era mult prea puternica pentru a putea pa-
trunde in profunzime.
Am incercat sa aflu cum rna chema in vremea ceea, dar am
prim it, in mod repetat, doar un raspuns amuzat.
.Erai tu! nIl"
o vreme nu am putut intelege acest lucru, dar 0 c1arificare
interesanta a aparut in 1990. in timpul unei vacan\e de vara in
146
_ __ _- - - - eMiltoria supremii _ _ _ _ _ _ __
Europa, fratele meu mai mic, Emmett §i sOfia lui s-au dus in Scotia,
pentru a viz ita Campiile Munro, aflate chiar la nord de Inverness.
Acolo, ei au facut fotografii ale Castelului Foulis. Cand s-au intors
acasa, nu au comentat despre calatorie, deoarece credeau ca su-
biectul nu m-ar fi interesat.
in noiembrie, Emmett a primit 0 notificare de la Institutul
nostru, cu privire la activita\ile pentru anul urmator. in ea se afla 0
fotografie a turnului din noua Aripa de Est a Centrului. Uluit de
ceea ce vazuse, el a facut copii ale fotografiilor sale din Campiile
Munro §i ni le-a trimis.
in pozele din Scotia, trasatura distinctiva a Castelului Foulis
este un turn care aseamana enorm de mult cu al nostru. Ambele au
patru etaje, sunt octogonale §i ata§ate de 0 latura a c1adirii princi-
pale, au acelea§i dimensiuni generale, aceea§i inaltime a acoperi~u­
lui §i au un gard de fier in varf, lipit de acoperi~, de§i nu este vizibil
in aceste fotografii. Nu ~tiam de existenta Castelului Foulis ~i a tur-
nului sau §i nid nu fusesem vreodata in Scotia. Fratele meu nu
vazuse nici el turnul Institutului, fiindca fusese construit dupa ulti-
ma lui vizita in Virginia.
Cine a construit Turnul Foulis? Potrivit istoriei c1anului Mun-
ro, construqia a fost facuta de catre Donald Munro §i fiul sau
Robert, la jumatatea secolului al XII-lea.
Ded, acum existau ni§te date concrete.
Intr-adevar, eu eram eu!
Preotul rebel
Acest EuDeAtunci era un initiat, dintr-o perioada nedetermi-
nata, pe punctul de a participa Ii un ritual secret de confirmare, in
adancurile unui templu sau ale unei biserici de piatra. EI - sau, mai
degraba, eu - a§teptase cu nerabdare acest moment, fara a cunOa§-
te procedura, care insemna acceptare §i evolutie culturala.
147
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Turnul reincarnat
Observa ca ambele turnuri sunt octogonale, cu 0 inalfime
similara a acoperi~ului, ambele sunt ata~ate de peretele c1adirii,
ambele au dimensiuni similare ~i au patru etaje, cu acces la aco-
peri~ ~i un gard de fier.
I ~
I incredere. Lumina puternica a fost un simbol al convertirii sale la 0
Thrnul Castelului Foulis Thrnullnstitutului Central Monroe
Campiile Munro Tinutul Nelson, Va., S.U.A.
Langa Inverness, Sco\ia Construit in 1989, d.Hr.
Construit in 1151 d.Hr. de Robert Monroe ~i prietenii sai
de Robert Munro ~i tatal sau
La inceputul ritualului, preofii au format un cerc in jurul
unui altar plat, din piatra, incantand pe tonuri joase. 0 tanara fata
speriata a fost adusa inauntru, dezbracata ~i legata de altar, cu mai-
nile ~i picioarele despaqite. De~i era ~ocat, Eul - EuDeAtunci - nu
s-a putut abfine de la a se sim\i excitat sexual.
Marele preot i-a facut semn EuluiDeAtunci sa se mi~te ~i sa
posede fata. Am pa~it inainte, am stat langa fata ~i, uitandu-ma la
chipul ei speriat, am fost atras de ceva din ochii ei adanci. Dupa un
moment lung, m-am intors, m-am uitat la marele preot ~i am dat
din cap dezaprobator. Imediat, a aparut un fulger puternic de lu-
mina alba ~i via\a acestui EuDeAcolo s-a sfar~it.
148
_ _ _ _ _ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
in via\a mea prezenta, acest lucru se potrive~te perfect cu
aversiunea mea fafa de orice barbat care intre\ine un act sexual cu
o femeie care nu dore~te acest lucru. Crezusem intotdeauna cil
acest EuDeAtunci a fost executat pentru ca a refuzat sa urmeze or-
dinele. insa EuDeAcolo avea 0 abordare diferita. "Tenta\ia" fusese
un test. Dacil EulDeAtunci ar fi incercat sa violeze fata, ar fi fost
oprit ~i alungat. insa refuzand, el a trecut testul ~i a fost primit cu
noua via\a. Cine era fata? SOfia mea, Nancy. inainte de aceasta
marturisire, ea i~i amintise un trecut in care, ca membri ai unei
secte religioase, ea fusese cillugarifa, iar eu un preot, iar singura
legatura pe care am avut-o a fost un contact vizual intens.
Pilot de avioane
Timpul, locafia ~i neamul sunt necunoscute. Acest EuDe-
Atunci era membru aI unei familii sau al unui trib foarte unit, alcil-
tuit din ciiteva mii de oameni, a cilror baza de activitate sau casa se
afla pe 0 latura a unei stanci uria~e. Exista 0 pista de aterizare/ de-
colare inauntrul unei intrilri asemanatoare unei pe~teri, iar avioa-
nele mici, de 0 persoana, erau singura cale de transport. Avioanele
aveau aripi scurte ~i erau alimentate prin mijloace imposibil de re-
dat. Pilotul statea intr-o pozifie inclinata, cu capul u~or ridicat, cu
fruntea lipita de un capac rabatabil. Controlul se facea printr-un
proces mental invalat.
EulDeAtunci era in totalitate dedicat scopului grupului ~i i~i
petrecea cea mai mare partea a timpului, pilotiind un asemenea avi-
on, in misiuni de recunoa~tere sau observare, deasupra unui peisaj
accidentat. Amintirea acelei case de pe stancil purta un sentiment
profund de prietenie ~i iubire. Existau ~i momente de amuzament
atunci ciind, in aceste misiuni, pietre ~i sulife ale "b~tin~i1or" de de-
desubt loveau partea inferioara a avionului, producand un ~oc care
vibra in corpul EuluiDeAtunci. Avionul era aproape de nedistrus.
149
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Acum cativa ani, pe vremea cand eram adolescent in aceasta
viala, am ince~cat sa construiesc un asemenea avion. In timpul
celui de-al doilea Razboi Mondial, am incercat, fara succes, sa vand
un avion de lupta industriei aviatice. Aceasta a fost inainte sa am
vreun interes sau sa realizez dimensiunea a ceea ce ~tiu acum ca
sunt, iar pe atunci nu m-am gandit la sursa acelei idei.
Gel care vibreazd
Presupuneam cit aceasta faleta a mea a aparut din sistemul
energetic in care imi aveam originile - ~i pe care il numisem KT-95.
Cea mai recenta vizita a mea acolo - Acasa - nici nu a confirmat,
nici nu a infirmat aceasta presupunere. Ceea ce interpretam drept
muzica exista pregnant in sistem - de~i nu in formele creative pe
care Ie inlelegem noi.
EuIDeAcolo cuprindea, printre altele, 0 personalitate des pre
care percepusem doar umbre vagi. Atat timpul, cat ~i loca\ia, erau
nedefinite, iar specia era, probabil, non-umana. Acest EuDeAtunci
este 0 parte majora - insa, in mod evident, frustrata - din mine,
care inceard permanent sa imite ceea ce obi~nuia sa fad in acea
via\ii. Indeob~te am incercat sa exprim acest lucru prin muzica.
Cultura-civiliza\ia actuala este lipsita de cunoa~terea ~i de
instrumentele necesare pentru a face acest lueru, intr-o alta forma.
In acea via\a, aplicarea deplina ~i completa a efectelor vibra-
liei, sub orice forma, este la fel de naturala cum e respiralia pentru
noi. Face parte din structura ADN-ului lor. Ei au ~i folosesc abilita-
tea de a manipula materia, pentru a implini orice necesitate, prin
energia vibraliei menta Ie. Ei ereeaza .muzica" prin folosirea ener-
giei non-fizice ~i nu a campului electromagnetic. Nu numai d ea in-
duce tot felul de stari ~i emo\ii, dar ~i intipare~te sau inhiba 0 varie-
tate de tipare senzoriale, care seamana, oarecum, cu impulsul nos-
tru fizic, dar nu este, totu§i, atat de limitat.
o mare parte din acest EuDeAtunci se afla dincolo de inlele-
gerea EuluiDeAici. Acum recunosc, pur §i simplu, prezen\a unei
150
_ _ _ _ _ _ _ _ CiilfJloria supremii _ _ _ _ _ _ __
asemenea personalita\i §i las acest Sine sa faca §i sa exprime ceea
ce este posibil §i fezabi!.
Marea mea curiozitate este cum s-a implicat EulDeAcolo,
intr-un mod de viala atat de neobi~nuit. Conlinutul lui nu rei eva
asta - sau, cel pu\in, eu nu am putut gasi raspunsu!.
Navigatorul
Aceasta amintire vie era a unui ofiter secund de pe 0 nava,
din vremea corabiilor cu panze. Doar evenimentele mai neobi§-
nuite sunt clare pentru EulDeAici.
Un moment special este trecerea printr-o stramtoare ingusta,
probabil Magelan, in timpul unei furtuni puternice. Am petrecut
multe ore stand in apropierea \armului, luptandu-ne cu vantul §i
curen\ii. Eu preluasem carma, fiindea corabia deviase la vreo cinci-
sprezece metri de un farm bolovanos.
Ineetul cu incetul, am reu§it sa trecem prin stramtoare, pier-
zand trei membri ai echipajului. De~i ca\iva oameni ramasesera in
spate, niciunul nu a ajuns pana la ei. Dad ne opream pentru a in-
cerca sa-i ajutam, am fi riseat ca dezastrul sa cuprinda intreaga
nava. Unul dintre ei era prietenul meu eel mai bun.
In aceasta via\ii, de§i m-am niiscut §i am erescut in vestul mij-
lociu, coasta §i oceanul m-au atras ca un magnet. In New York, unul
dintre primele lucruri pe care mi Ie-am cumparat, cand am avut
bani, a fost 0 barcu\a. Intr-o ora, eram deja expert in naviga\ie, fara
sa fi fost vreun pic instruit. Au urmat multe aventuri, inclusiv 0 d-
Iiltorie de 0 noapte, la douasprezece mile de larm, in timpul unei
furtuni. Nu mi-a fost niciodata frica de mare, a§a d, mai tarziu,
mi-am cumparat 0 nava mica cu vele, de doisprezece metri. Mi-a
placut intotdeauna sa navighez §i, adeseori, imi lipse§te oceanu!.
Nou/-venit
Aceasta a fost doar 0 raza tremuranda de lumina. Cand am
incercat sa 0 ating, imaginea razboinicului adolescent din vremuri
151
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
stravechi a capatat forma - cea pe care 0 salvasem. Nu am fost sur-
prins, dar m-am intrebat daca el s-a contopit cu mine, in ciilatoria
de intoarcere. Am fost jenat de valul de adora\ie care emana din el
~i I-am potolit cu un zimbet ~i 0 strangere de mana.
EulOriginal
Cu acesta rna familiarizasem, odata cu ultima mea vizita la
KT-95 §i, cu siguran\a, nu era 0 fiinta fizica, a§a cum 0 percepem
noi. Din cate inleleg, am devenit curios cu privire la existen\a uma-
na pe vremea cand eram un "turist" care vizita alte realitali, inclu-
dnd dimensiunea timp-spatiu. Dupa 0 scufundare in apele Siste-
mului Vietii de pe Pamant, am devenit dependent. Repetarea vietii
in KT-95 devenise plictisitoare. insa modul in care Eul original
prinsese viala nu ne era cunoscut niciunuia dintre noi. Nu ne-am
gandit niciodata prea mult la acest aspect.
insa, aeum viid lumina din spatele sau, iar gandul acelei pal\i
din EulDeAcolo rasuna ca un tunet puternic. Oare era ceva normal,
pentru cineva care nu fusese interesat in mod deosebit de "vietile
treeute"? Instantaneu, acest gand a declan§at un ras zgomotos. De
unde? De la cine? Rasul era pretutindeni in jurul meu - dar §i in in-
teriorul meu. Nu exista nicio forma pe care sa 0 pot percepe, insa
era lumina, in mine ~i din mine. Apoi, in sinea mea am auzit 0 voce.
Ei bine, tanantl meu prieten. Acum ~tjj. fa acest KOTE cu
tine # intoarce-te cand ai dezlegat-o.
Socul provocat de voce §i de raset m-au propulsat complet
inapoi in Sistemul Vietii de pe Pamant, in dimensiunea timp-spapu
§i in corpul meu fizic.
Se facusera minuni pentru Viziunea mea Diferita.
152
I~
inliiuntrullumii liiuntrice
Nu mi s-a parut u§or sa accept sa fiu infruntat de 0 parte din
mine, despre care nu §tiam ca exista. Totu§i, comunicarea a fost ex-
trem de simpla. Acest lucru nu m-a surprins, fiindca, atunci dnd
vorbe§ti cu tine insuli, nu exista niciun fel de obstacole! "Vorbe§ti"
nu e cuvantul potrivit; comunicarea era mult mai rapida decat ar
permite cuvantul rostit, iar sa nume§ti acest schimb de idei "con-
versalie" este nepotrivit.
Ceea ce urmeaza este un compendiu sau un rezumat al mul-
tor sesiuni cu EulDeAcolo, incepand cu cea de-a doua intalnire. Tot
ce aveam de facut era sa patrund incet, sa trec de bariera sfaramata
~i deja ajungeam inauntru, in cupola cu raze luminoase in inima
.
EulUlDeAcolo. '
Nu ar trebui safolosim termenul" inimd". Eprea ftzic.
Atunci, in centru.
Noi suntem ceea ce se intelegeprin: "totalul este mai mare
decat suma pdrfilor ".
Atunci, tu e§ti totalitatea a ceea ce am fost eu, indiferent ce
sau cine am fost.
Ptmctulfocal, vatjit/ piramidei tale ~j chiar mai mull in-
c/usiv tu, a~a cum e~ti acum. '
Pai, trebuie sa fie mai degraba un haos!
Deloc. Suntemfoarte organizafi. Cuno~ti stratul de memo-
rie in care ai intrat?
153
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Da.
Este organizat cu grija, in serie ~i pe categorii. Este la fil #
in cazul celorlalte tipare de existenfd prin care am frecut. POfi
cauta imediat ceea ce te intereseaza.
Asta e bine.
Gande~te-te Ia toate fricile care te supdra. De asta ne e t~or
sa ne ocupam. Le transformam mai repede decat intri tu in ele. Ar
trebui sa-,i aminte~ti ce aifost acum vreo treizecj ~i cinci de ani.
Sau uita-te la unii dintre oamenii din jurul mu. Asta da, haas!
imi imaginez!
Crezi ca poW E u~or sa ui!i, cand lucrurile nu se afla in
fa!ata.
Cand am patruns, am trecut printr-o gramada de emo\ii. Pro-
babil ca reprim multe lucruri de care nu eram con~tient. Presupun
ca eu - sau noi - amjavem un sistem care ne permite sa ne putem
ocupa ~i de acest aspect.
Avem, cu siguranfd. Sunt mai pufine lucruri decat erau
aim data, dar calitatea s-a imbunamtit , considerabi/. in orice
caz, acum, de cele mai multe ori la~i emofiile sa-,i controleze ac-
fiunile, doar cand vrei tu. Te descurci bine.
Pot sa folosesc vreun nume, vreo forma de identificare, atun-
ci dnd vorbesc cu voi? Presupun ca ave\i mai multe nume.
Avem tot ceea ce e necesar intr-un anumit moment. Noi
suntem creierul, rezervorul de gandire, fratH mai mari, orice.
De ce nu folose~ti unul dintre acronimele care i!i plac atat de
mult? Cum arfl, Comisia de Consultanti - CDC? Sau 0 tibreviere
a Comitetului Executiv (EXCOM) - care se apropie de in!elesul a
ceea ce suntem noi.
Mii voi mul\umi cu asta - EXCOM!
Bine! Uite, acum ca te-aj deranjat sa vii # sd cure!i dupa
tine, cum soar zice, putem incepe sa ne deplasam.
154
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Sa yin ~i sa eura\ dupa mine? Ce vre\i sa spune\i?
Ai ajuns, in sfar~it, aici, dupa ata!ia ani. Au fast atatea
ocazii in care te-am ajutat, iar tu nu ai privit niciodatd inapoi -
eram siguri cd vei veni sa investighezi. Dar nu ai venit. A~a cd a
trebuit sdfolosim metode mai directe, cum arfl ecourile durerii
ftzice ~i indemnurile, pe care tu le-ai numit semnale de ajutor.
Voi Ie-ali generat?
in mod normal, ele sunt elemente de care avem grija,
atunci cand e~ti ocupat safti tu - safti treaz ~iflinfd umana. Am
decis ca, dacd trebuie sa aj grija de cateva Eu-ri ale tale, soar pu-
tea sa devii curios. $i a~a a ~ifast.
Sta\i sa inleleg bine. M-a\i ajutat pe parcursul intregii vie\i?
Cu siguran/a. Uneori ai apreciat asta, alteori nu.
De dnd au ineeput toate astea?
inainte sa Ie na~ti.
Ar fi bine sa-mi spune\i. Nu-mi amintesc.
Nici nu ai cum. Nu e.xistai. Am Iltat decizia de a lua din nou
forma umana. Am selectat timpul ~i locul ~i am organizat com-
pozi!ia ADN-ului - elementeftzice ~i elemente din noi in#ne. Am
luat acele parti din noi care ni s-au parut cele mai potrivite, le-am
unificat ~i le-am trimis inlauntrul tau. $i ai - ~i am - aparut!
Ce ali trimis inlauntrul meu, mai exact?
Personalita!i, amintiri. Ce altceva?
Da... Pe uncle Ie-am identificat. Asta se intampla eu toata lu-
mea - cu to\i oamenii?
Din cate ~/im noi, da. Unii nu au la fit de multa experienfd
ca noi, sau la fel de multe alegeri.
Existil ~i unii care nu au niciun fel de experien\a? ~i care
apar... puri?
155
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Mu/!i nu au mai trait nicio experien!d umana, de~i au
avut mulle de a/te tipuri de experiente - atatfizice, cat # nonfi-
zice. Unii aufost anima/e.
Exista vreunii care yin §i pleacii, traind 0 singura experien~a
umana?
Am auzit ca da, dar nu am cunoscut niciunul. Nici nu am
putea sa identificam vreunul.
De ce exista aceste repeti\ii §i cicluri, aceste vie\i multiple?
Pana acum, vie!ile omene~ti aufost ~i suntfolosite intr-un
mod atat de aleatoriu, incat nu este posibil sa acumulezi sufic;,.
enta experienta, intr-o singura viafa. A~a ca ne intoarcem iar ~i
iar, pana cand avem ceea ce ne trebuie. Are sens?
AI trebui sa existe 0 cale mai buna. Nu pare deloc organizat
sau eficient.
Tu ar trebui sa ~tjj.
Cum adicii, ar trebui sa §tiu?
ifi aminte~ti vizita ta ghidata departe, in viitor? A~a cum
am vazut-o noi, totul acolo era organizat ~i ifjcient. Intri, selec-
tezi experien!a pe care 0 vrei - ~i gata!
Ecam mult de a§teptat.
E~ti eliberat de limp,iti aminte~ti? Mai ai inca 0 intoarcere
dupa asta, in acea viafa vizitata in viitor - ~i apoi suntem tiberi.
Deci Comitetul meu Exeeutiv a planificat totul...
Cu siguran!d.
Un Comitet e faeut din mai multe patti. 1\1 ee parte e§ti?
Eu am fost bufon la curtea Fran!ei, in secolul al IX-lea.
Eram un bun vorbitor. De aceea amfost ales pentru a ma intalni
cu tine. Eu lini~tesc orice tensiune care ar putea aparea in tine.
Nu simt nieio tensiune ... ei bine, nu multa. Aeum, sa ne in-
toareem la eeea ce diseutam. M-a\i ajutat in eopilarie?
156
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJiltoria suprema _ _ _ _ _ _ __
in primii ani am avut /egaturi foarte stranse. Asta se in-
ttimp/a Cit majoritatea micufilor. bifluenta este destul de puter-
nica, pana calldparin/ii ~i al!ii determina 0 izolare treptata. Co-
piii inva!d sa nu vorbeasca despre lucruri inacceptabile. Mai
tarziu, contactulfizic dispare rapid.
Mai era ceva?
Nu prea mufte. in cea mai mare parte a timpului, doar te
urmaream. Te-am salvat de /a inec, de cateva ori. $i afast 0 pe-
rioada cand ai fast foarte bolnav. Chiar ai aparut aici ~i a tre-
buit sa te conducem inapoi.
Probabil cii asta s-a intamplat cand aveam scarlatina. Dar
mai tarziu? ~i alte lucruri - eei doi dolari de sub masa, cand eram
adolescent - voi ali facut asta?
Ace/a afast unul din trucurile lui Tala.
Cine eTalo?
Unul dintre noi - unul din tine - care a trait intr-un aft sis-
tem energetic.
Amai fost ceva?
Cand aveai ~aptesprezece ani, conduceai, noaptea, pe 0
~osea de-a lungul raului. Mergeai prea repede ill vat/ul dealului
~i era Ull camion vechi pe ~osea. Nu ai infeles niciodata cum ai
putut trece de el,Jara sa mori, nu-i a~a?
imi amintesc! imi amintese cii m-am intrebat ee se intampla-
se. 1\1 ai faeut asta?
Nu eu. Dar unul dintre noi, da.
Cred cii incep sa inleleg. Sunte\i un fel de ingeri pazitori ai
mei - sau a§a v-ar numi unii oameni.
A, nu. Nu suntem nimic de-al tau. Noi §i tu suntem tafel.
Tu te-a; ajutat tot limpul. Noi suntem doar partea care te ajuta
sa-!i aminte~ti. Tu ~i Talo a!i pus impreuna cei doi dolari sub
masa. Tu ~i Cass - atunci, in Hawaii - a!ifacut amandoi ca pia-
157
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
ca de surf sd meargd in directia necesard, pentru ca barca de
pescuit sa te poata gasi. Tu $i noi ne-am intors intruna sa dre-
gem silllatia. Vrei mat mllite exemple?
Sa fiu al naibii!
Nu vei fl. Nu te vom liisa. Aceastd experien!a de maid pe
care 0 constru;e$ti - e prea valoroasa.
De ce? Ce vrei sa spui?
Ea duce la libertate. $i este cursa ta - tu detii controlul.
Noi nu suntem nimic mai mult decat 0 cabinapUna cu pasageri,
care urla $; spera ca 0 vom gdsi $i care dau sfaturi, !;pand.
Ce sa gaseasca?
Ie$irea. Cum sd iasa din vitezd. Nu doar eternitatea, ci in-
flnitatea.
Cred... cred ca in!eleg. Ce trebuie sa fac?
Tu e$ti cea mat mare $ansa pe care am avut-o vreodata. Te
vom sustine ~i te vom ajuta pana Ia capat. Nu putem face totul,
dar putem face destul de mult. Faptul ca te-am incurajate sa te
gande~li la ceea ce nume~ti" in-afara-corpului", a dat rezultate.
Voi ali facut asta?
~ti aminte$li acele vise dinainte? Cum incercai sa ridici un
avion de la pamant, dar erau mereu cabluri deasupra?
Da - foarte claro
Acelea au fost sesiuni de practicd, pe care Ie faceam cand
veneai aici, in timpul somnului.
Da... incep sa-mi amintesc ...
Erai aldt de speriat, incat nu ai observat cd te trdgeam -
nu atunci.
~i restul ajutorului oferit in permanenlii... Recent, mi s-a
parut ca eu am facut 0 parte din lucrurile astea ... nu voi.
158
_ _ _ _ _ _ _ _ CaIJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
opOf; ;nterpreta $i a~a. Ai avutparte de pu/in ajutor. Tine
minte ca nu sllntem !intuiti de limp - nici tu nu e~ti, a$a cum
e~li acum. Ne putem intoarce zece sau 0 mie de ani in limp - to-
tilt e la ftl. in general, suntem Ia zi cu acordarea ajutorului.
Atunci... eu nu sunt altceva dedit un surogat al vostru ...
Da, atunci cand ai inceput aceasta viald, erai. Pe mdsura
ce ai capatat experienfii, ai devenit 0 personalitate complet
noua. Mixtura cu care ai inceput s-a topit, gradual, intr-un intreg.
Asta e un lucru cu care va trebui -sa ma obi~nuiesc. "Eu" aju-
tandu-ma pe "mine"! Obi~nuiam sa cred ca ajutorul venea doar din
exterior... Spune-mi, e ceva ce nu pute!i - nu putem - sa facem?
il vom lasa pe Asha sa se ocupe de asta. E un bun tehni-
cian. EI va comunica cu line acum.
Asha ... ?
Am sim\it 0 u~oara schimbare de frecventa. Eu sunt Asha.
Pot sa te ajut?
Eu ... intrebam despre limite... ce putem §i ce nu putem face ...
Nu ~tiu ce nu putem face, dar $tiu ce putem sa realizdm.
Ei bine... m-am intrebat adesea de ce nu pot sa execut anu-
mite aqiuni, pe care se pare ca al!ii pot sa Ie faca.
La ce acfiuni te reftri?
Sa vad ce vibratii emit oamenii, sa citesc min Ii, sa am ceea ce
numim abilitati senzoriale. Tot ce pot sa fac este sa ies din corp.
Ai vrea sa ai aceste aile abilitati?
Acum, ca intrebi... nu, nu neaparat.
N-am considerat cd ele erau necesare. Dar daca vrei ca
unul dintre noi sa-fifoloseasca corpul $i sa vorbeascd, in limp ce
tu te duci allundeva, doar relaxeaza-te ~i adormi.
159
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Nu, nu vreau sa fiu un canal prin care se transmit informa~ii.
Asta nu e 0 cale catre libertate, dupa cum 0 viid eu. Dar... a§ vrea sa
~tiu raspunsulla ceea ce ar trebui sa fac acum.
Nu iii putem da acest raspuns. i/i putem ofen sus/inerea
de care ai nevoie - ~i informa/iile. insa doar tu ~tii ce ai defdcut.
Noi to,i te sus!inem. Nu i!i cuno~ti propria putere. Du-te ~i afia -
asta ar trebui sa facio Daca reu~e§ti - §i suntem siguri ca a~a va
fi - vomfi tiberi.
Aceasta porn ire pe care 0 am ... de a ajuta omenirea. Unde se
incadreaza?
Ti-am putea spune ceva despre asta, de# s-ar putea sa
nu-li placii.
Trebuie sa ~tiu.
Mlmca in serviciul omenirii ar puteafi clasificatii cafiind
egoistii, dar, in cazul tiiu, fiindcii efectul se riispande~te atat de
departe, lucrul asta nu se aplica. Gu catfacem mai mult pentru
ca omenirea sa fie mai buna, cu atat mai mult ni se imbunatii-
,esc ~ansele. 0 imbunata!ire majora este echivalentii cu 0 sutii
de imbundta!iri minore.
Yrei sa spui ca un munte inalt este echivalent cu mai multe
dealuri joase.
Da, doar ca muntete ajunge mai sus.
A~adar, acest serviciu - aceasta perfeqionare a omenirii -
merita facut?
Gu siguranfd·
Dar legatura pe care 0 identificam drept iubire? Unde se
incadreaza aceasta energie?
Prietene, avem atat de mult din aceastii /egiitura, incat pu-
tem ajunge Ia infinit §i dinc% de e/. 0 purtiim cu noi pretutitl-
denio Este energia majora care stii la baza intelectului nostru.
Geea ce percepi acum cafiind iubire purificii, nu bagatelizeaza.
160
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Ea incorporeazii atat durerea, cat ~i placerea; este unirea extre-
me/or, pentru a crea un intreg. $i ai giisit destu/ii iubire in aceas-
tii viafii, odata ce te-ai dispensat de iluziile tale.
Trebuie sa existe foarte multa experien~a stocata aici, in
voL. in noi. Cat de multe vie\i sunt aid?
Poate 0 mie, sau mai mult. Am incetat demult sa numii-
riim. Fiecare situa!ie posibilii se afia aici, fiecare emofie. Nu e
nimic din ceea ce poatefi intalnitintr-o viafapdmanteana, care
sa nu fie stocat aici... in cincizeci de feluri diferite.
Atunci, de ce trebuie sa trec din nou prin asta?
Ga sii gase~ti piesa finala. $i e~ti foarte aproape. Gand ai
giisit-o, ne ridiciim. Vom pleca.
Yom pleca, unde? Cum?
Nu ~till. Asta va trebui sa ne sPlii tu.
in\eleg... Dar sunte\i siguri ca a~i ales persoana potrivita? Eu
cred cii mai exista 0 fiin\a umana aici, in acest moment - 0 alta par-
te a acestui EuDeAcolo, al nostru.
A~a este. Aceea este rezerva ta sau substitutul tdu, a~ putea
spune. 0 rezervii. Dar tu e§ti primul.
Aceasta alta persoana... este femeie?
Da.
Ar trebui sa rna intalnesc cu ea?
Poate mai tarziu. Ar piirea ca e 0 sorii demult pierdutii.
~a ... Acum, lasa-ma sa rna asigur cii am in\eles cum trebuie,
treaba asta cu recuperarea.
Nu e nimic neobi!jnuit. Mu/!i dintre noi Ilicriim cu ea mai
tot timpul.
De ce nu se intorc aici din proprie voin~a?
Tu ai fi facut asia, acum cincizeci de ani?
Nu ~tiu ... probabil ca nu.
161
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Ceea ce se intamplii este faptul cd unii devin atat de blo-
cali intr-un sistem de credinle, incat nu se mai intorc niciodatd
aici, nici mdcar in somn. Pierdem aproape noud din zece, in fo-
lui asta. Ei uitd complet de noi. Noi continudm sd-i ajutiim chiar
~i a~a, speralld cd, in cele din urmd, ~i vor aminti - # uneori 0
fac. Noi suntem aici ca sd-i prindem atunci cand alunecd prin-
tre crdpdturi.
N-~ zice ca e chiar un succes! Dar nu to~i cei pe care i-am in-
talnit faceau parte din noi, nu? Sper ca nu.
Doar unul sau doi. Ceilalti pe care i-ai recuperat au dis-
parut atunci cand sistemele lor de credin!e au preluat controlul,
nu-i a~a?
Deci asta s-a in tam plat!
Sistemul lor de credin!e e singurul lucru de care se pot
agdta. A~a cd se duc acolo zmde cred cd existd vreun fol de sigu-
rantd. insd ei nu uitd niciodatii incercdrile noastre de a-i ajuta
- clliar dacii nu sepotrivesc cu ~teptiirjle lor. in limp apare 0 in-
doiald - poate zece vieti mai tarziu - ~i un reprezentant al pro-
priullor EuDeAcolo jj recupereazd ~i ii duce inapoi la locul unde
trebuie sdfie.
Eu m-am pierdut vreodata in sistemele de credin~e?
Da.
Si atunci, de ce am reac!ionat, in cele din urma, la ajutorul
vostru?
A fost 0 combinarie de elemente: mai multii Cltriozitate,
mai purindfriCd, 0 indoctrinare mai pufin puternicd.
Nu-mi place sa intreb, dar trebuie sa mai ~tiu ceva. Cate vie~i
am fost eu - adica noi - bloca\i in sistemele de credinle?
Cine ar putea spulle? Multe, cu siguran,tii.
Ce pierdere de vreme! Si, de cate ori m-am ratadt sau am dis-
parut eu - acest Eu - de pe drumul catre aid?
162
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciililtoria supremii _ _ _ _ _ _ __
Destul de des. Nu a fost catu~i de pu/in 0 pierdere de
vreme. Am invdlatfoarte multe din ceea ce s-a intamplat. Am in-
vdtat aliit de mull din acele alte vieti, incat, de data asta, credem
cd putem foce ceea ce trebuie.
Sa facem ce trebuie? Ce trebuie sii facem?
Sd construim ceea ce tu nume~ti viteza evaddrii. Astfel in-
cat noi - cu totii - sd putem fi fiberi,
Da... in~eleg. Pot sa apelez din nou la vOi, daca e nevoie?
Din acest moment, suntem la fot de apropiati de tine ca
propria ta piele. Acum, prietene, trebuie sdfoci ceea ce ai de fd-
cut, $i, mai presus de orice,fd-o cu iubire.
E imposibiJ de descris cat de multa energie a iubirii provine
de la mai mult de 0 mie de vie\i, care, dupii cum am afiat, este de-
pozitatii pentru EulDeAcolo al fiecarei fiinle umane. in plus, des-
coperirea ~i cunoa~terea existen~ei "Comitetului Executiv" din Eul
meu DeAcolo, precum ~i ale structurii Eului meu DeAcolo, au
schimbat radical Perspectiva mea Diferitii. Aceasta descoperire a
umplut multe goluri in fi~ierul meu Lucruri Cunoscute, care exis-
tase de ata~ia ani.
A~adar, arum sun! sigur ca fiecare fiin\a umana are propriul
EuDeAcolo individual, imboga\it cu un Comitet Exerutiv particular
~i evoluat din sine Ie siiu. Cu noua ta Perspectivii Diferita fixatii ~i
opera\ionala, nu ar trebui sa fie prea greu sa ~i-l giise~ti pe al tau,
acum ca - probabiJ - po~i accepta ca el existii.
Trebuie sa-Ii cauli propriiJe riispunsuri ~i, atunri cand le-ai
gasit, pune-le in propriul tau fi~ier personal Lucruri Cunoscute.
Poate ca vei reu~i sa inlelegi de ce personalitaliJe noastre sunt atat
de complexe. Mai mult decat acest corp fizic? Cat de mult?
263

Perfeclionarea
Exista un mare avantaj in a-ti cunoa~te bine vehiculul, mai ales
daca planifici sa calatore~ti acolo unde e posibil sa existe pupne zone
de ajutor. Cunoa~terea mea proaspat dobandita, privind vehiculul
Eului meu DeAcolo mi-a ridicat factorul de incredere cu diteva ni-
vel uri. Lucrul extraordinar a fost ca parcursesem atat de mult din
drum, fara a rna obosi sa aflu ce anume facea ca lucrurile sa mearga.
Dintr-un motiv imposibil de descoperit, curiozitatea emisferei mele
cerebrale stangi rna dezamagise pentru prima oara. Aceasta cu-
no~tere a determinat 0 schimbare profunda in Perspectiva mea.
Existau atat de multe potentiale de care nu fusesem con~tient - dar
~i atatea responsabilitati ~i Iimitari - incat mi s-a parut prea incomod
sa rna ocup de ele. Cea mai mare responsabilitate decurgea din fap-
tul ca de la acest Eu - din multele Eu-ri care compuneau Eul meu De-
Acolo - se ~tepta gasirea unui raspuns sau a unei solutii importante.
De~i mi se spusese ca ~tiam intrebarea ~i ca eram pe drumul cel bun
catre raspuns, conceptul inca nu avea sens pentru mine.
Aceasta cunoa~tere a adus ~i multe schimbari. Nu mai eram
preocupat de activitatile mele din timpul somnului - fie ca mi Ie
aminteam sau nu. Acum, cand rna relaxam ~i intram in faza pro-
funda a somnului, EXCOM-ul meu prelua controlul ~i lucram impre-
una. Multe dintre sarcinile noastre indudeau asistarea sau reface-
rea dupa procesul de moarte fizica. In multe dintre aceste situatii,
deveneam ceea ce eram percepu\i: tata, mama, prieten plecat, chiar
~i 0 "fiin\a cereasca". Cei care nu faceau parte din Eul meu DeAcolo
au disparut in Teritoriile Sistemului de Credinte. In astfel de cazuri,
164
_ _ _ _ _ _ _ _ eMilloria supremil _ _ _ _ _ _ __
ii asistam din polite\e pe cei care nu aveau, dintr-un motiv sau altul,
un reprezentant al propriului lor EuDeAcolo, sau care ratasera punc-
tele de intrare in sistemul lor personal de credin\e. Curand m-am
obi~nuit cu dispari\ia lor, atunci cand ii trageam dupa mine. ~a cum
a facut dependentul de sex, fiecare dintre ei disparea atunci cand in-
talneam radialia unui sistem de credin\e cu care ei rezonau.
Principala sarcina a Eului meu DeAcolo era sa ajut fostele
personalita\i vii care fusesera cople~ite de dependen\ele fa\a de
Sistemul Vie\ii de pe Pamant sau de diferitele sisteme de credin\e,
intr-o asemenea masura, incat esen\a personalitatii lor nu mai pu-
tea fi accesata. Atunci cand Mintea Umana individuala scapa, in
sfar~it, din capcana credintei sau gasea 0 fisura in sistem, unul din-
tre membrii Eului meu DeAcolo pleca intr-o misiune de recuperare.
Timpul nu era un factor important aici, cu exceptia faptului ca toate
aceste "salvari" se petreceau in ceea ce puteam numi trecut.
Modul de ajutorare este 0 alta constanta in cadrul membru-
lui individual al EuluiDeAcolo. Acest lucru implica inserarea de
idei, ganduri ~i chiar de stimuli fizici, in via\a fizica a altora, care
traiesc in Sistemul Vietii de pe pamant. Am devenit con~tient de cat
de mult ajutor prime~te fiecare dintre noi ~i pe care nu it percepem
sau pe care, pur ~i simplu, il acceptam fara sa punem intrebari. Din
nou, un astfel de ajutor nu este Iimitat de conceptul nostru de timp.
Nu este oferit nimanui cu fOl'\a, insa este acordat ca raspuns la un
strigat dupa ajutor - un semnal care poate fi tradus ca 0 rugaciune,
in diferitele sisteme de credin\e. Am inceput sa particip, impreuna
cu con~tiinta Eului meu DeAici, la sarcinile men\ionate. Simularile
de inva\are au continuat ~i ele, adesea la cererea mea, pentru a pu-
tea in\elege 0 anumita condi\ie. Nu era relevant daca imi aminteam
sau nu aceste procese care aveau loc in timpul "somnului", fiindca
nu era important cat de mult durau ele.
A fost nevoie de ceva efort ca sa rna obi~nuiesc cu ideea ca
Eul meu DeAcolo nu era 0 m~ina sport, ci mai degraba un autobuz
165
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
sau 0 nava spa\iala, umpluta cu un mic univers propriu. Am ajuns
sa rna vad pe mine insumi ca pe nimic altceva decat un operator de
naveta de cercetare pentru nava sau orbita mama.
In orele de trezie, contactul cu Eul meu DeAcolo este imediat.
Nu e nevoie decat sa rna gandesc la EXCOM-ul meu §i sa indic actiu-
nea dorita. Instantaneu, imi trec prin minte ecourile amintirilor eve-
nimentelor sau situa\iilor similare, din existen\e anterioare. Unele
sunt foarte profunde, altele sunt indeajuns de stupide, ca sa i1ustreze
perfect infailibilitatea aeestui mod de inlelegere.
Dad am nevoie ca raspunsul sa fie clar, tot ce am de facut este
sa rna deta§ez pulin de realitate. Inca rna mai intreb cat de mul\i
oameni sunt spitaliza\i §i tratali cu medicamente, pentru d "aud
voci", de la EulDeAcolo?
Mi se parea eli ajunsesem la un stadiu foarte important in
evolutia mea. Avand aceasta cunoa§tere a existen\ei Eului meu De-
Acolo'- §i a EuluiDeAcolo al fiecarei min\i-con§tiin\e fizice umane-
ca §i imediata disponibilitate a EXCOM-ului meu, 0 noua perspec-
tiva a fost adaugata lucrurilor pe care Ie considerasem anterior
obi§nuite §i acceptate. Insa, dad ceva atat de important, cum este
structura Eului meu DeAcolo, fusese ignorat, ce alt element foarte
semnificativ ar fi putut trece neobservat?
Am decis sa rna consult cu Eul meu DeAcolo, a§a ca m-am
intins pe spate §i m-am defazat.
Este adevarat ca nu exista alte influen\e in via\a mea, in
afara de cea a voastra, cei din Eul meu DeAcolo?
Nu am spus asta.
Atunci, ce alte influenle mai sunt?
Una dintre cele mai mari injluenle e interacliunea cu alfii.
Adid oameni? Structurali oarecum la fel cum sun tern noi?
Corect.
Deci ei ne influen\eaza cu adevarat, chiar §i in ciclul nonfizic.
166
_ _ _~_ _ _ _ CJWoria supremii _ _ _ _ _ _ __
Tu $tii asta. Mai exista $i totallli tuturor proceselor Ul1la1le
de gdndire, care au existat vreodatii - inclusivale noastre. Tu Ie
nume$ti zgomotul H de Banda. Te pot sufoca, daca permifi asta.
Imi dau seama de asta §i cii m-am protejat de ele. Dar mai e
ceva. Inca mai reactionez printr-o 0 suita de emo\ii de toate felurile.
Nu rna pot ab!ine. Ce inseamna asta?
Con$tiin/tl vietti pitmdntene, in diversele ei forme. De
exemplu, dacit tritie$ti 0 relafie de iubire. Un alt exemplu: tot ce
avem de fitcut este sitne ga1ldim la Pisicufe sau la un capac $i
atunci tu reacfionezi.
Nu pot contrazice lucrul acesta. A1tceva?
Chiar # Pitmantul insll$i. Existitfoarte mulle injlllenle. $i
existit $i inteligenfele non-umane. Am incercat sit-Ii intoarcem
atenfia de la ele, atat cdt am putut.
De ce?
Unele intdlniri de mai de demult, CII unii dintre noi, nu au
mers ~a de bine. Ei nu vitd oamenii a$a cum credeam noi cil 0
foc. Se considerit sUPeriori,jiindcit au evoluat intr-un mod diferit.
Deci, nu exista niciun "frate mai mare", in eer?
Nu in fllul in care cred oamenii cit ar exista. Dificullatea
constil in foptul cil aceste inteligenfe au abilitil{i de manevrare a
energiei, pe care noi incit nu Ie putem concepe $i Ie folosesc fitrit
refinerile pe care Ie avem noi. il pOli intreba pe Talo. EI este sin-
gurul membrtt non-llmanfunc{ional, pe care fI avem printre noi.
Uimitor! Cum de ni s-a ... alaturat Talo?
Credem cil afost UII accidellt. Sit ~tii cit accidentele se mai
intamplit. Uneori, lllcrlll'ile la care ne gdndim cafiind accidente
sau miracole, IIU sunt nimic mai mult decat illteiferenfe ale in-
teUgenle/or non-umane. Nu $tim de ceo
Am avut cateva evenimente in-afara-corpului, care pareau a
fi contacte eu aceste inteligenle.
167
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Asta ~i emu. Dar ele #-au pierdut interesul, cand ~i-au dat
seama cii erai prea con~tient, pentru a uita ineidentul.
inteleg... Exista multe astfel de inteligente?
Prea multe, in universul ftzic. Trilioane, poate. $i mai
existii ~i cealaltii.
Cealalta? Cealalta inteligen!a non-umana?
iti
. vine sii crezi cii' in toatii istoria noastrii - a noastrii # a
ta - am intalnit doar 0 singurii inteligen!ii non-umanii, a ciirei
origine nu era in dimensiunea timp-spaliu? Existii ~i altele care
par sii se incadreze in aceastii categorie, dar ele suntfoarte rare
_ sau greu de perceput. in orice caz, noi am inttllnit doar una.
Nu e de mirare ciI suntem atat de singuri.
Posibil. Acum nit-Ii plttem oferi un riispuns pentru urmii-
toarea ta intrebare. EI existii in tine.
E~ti sigur? Te referi la a ne gasi op\iunile?
Da.
Tot nu inleleg de ce trebuie sa fiu eu. Nu sunt filozof ~i niei
macar vreun mare cercetator.
Tu e~ti cea mai mare $ansii pe care am avut-o. Nu e~ti
con$tient de propria ta plttere. Dar noi suntem. $i se schimbii
multe acum, cii aifiicut acest pas ciitre sinele tiiu liiuntric.
Deja s-au schimbat multe. Ma mai poti ajuta cu ceva? Ai putea
sa-mi spui despre influen\ele la care trebuie sa fiu atent - de care
trebuie sa fiu con~tient?
Cu mare pliicere. Dar e doar 0 reamintire. Lasii-mii sii !i-o
oftr ca ROTE...
Mai tarziu, am verificat ROTE-ul pe care 11 primisem. lata-I, in
traducere Iibera ~i condensata:
Exista un ciimp extins de energie, care, pentru convenien-
la, se numeste (M). Este virtual nerecunoscut Tn civiliza,tia noas-
'tra contemporana. El este singurul camp energetic comun ?i ope-
168
_ _ _ _ _ _ _ _ Gilatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
rat atat Tn interiorul, cat ?i Tn exteriorul dimensiunii fimp-spa,tiu
?i este prezent Tn ponderi diferite, Tn toata materia fizica. Din
pricina lendinlei lui (M) de a se acumula Tn organismele vii,
LIFE (VIATA) - sau Loyered /ntelligence-Forming Energy (For-
marea 5tratificata de Energie Inteligenta) - este un acronim util
penlru 0 banda a spectrului Cdmpului (M),
in Sistemul Vie\ii de pe Pamant, (M) este prezent intr-o con-
centra\ie mai mare, variind de la materie "inerta", prin microorga-
nisme, la Minli Umane. Diversitatea ~i spectrul radia\iei lui (M)
sunt extrem de extinse, dupa standardele locale - ~i totu~i, repre-
zinta doar 0 mica parte din intinderea totala a Campului (M). Toate
organismele vii se folosesc de (M) pentru a comunica. Animalele
sunt mai con~tiente de radialia (M) decat oamenii, care, cu diteva
excep\ii, nu sunt deloc con~tienti de ea. Gandul este 0 perturbare
intens utilizata a lui (M), iar emo\iile sunt benzi ale lui (M), adia-
cente gandului. lubirea este ~i ea 0 banda a lui (M), adiacenta gan-
dului. Fenomenele induse de gand, dorite sau autonome, sunt cu-
plaje laterale ale lui (M), iar gandul afecteaza ~i moduleaza radiatia
lui (M). Introducerea de catre oameni a formelor de comunicare
speeifice dimensiunii timp-spa\iu (vorbirea, scrisul, atingerea) a
afectat puternic nevoia de sisteme de inform are bazate pe (M), pre-
cum ~i dezvoltarea acestora. Totu~i, oamenii sunt supu~i influenlei
constante a lui (M), provenite din alte surse - inclusiv surse umane
- fara cunoa~terea con§tienta a emi\atorului sau receptorului.
EulDeAcolo este compus in intregime din (M), "Acolo· afliin-
du-se in afara dimensiunii timp-spa\iu, dar in cadrul Ciimpului (M).
Oamenii care nu sunt activi din punct de vedere mintal, in dimen-
siunea timp-spapu, care se det~eaza in timpul somnului - in mod
incon§tient sau in orice alt fel - opereaza in Campul (M), avand 0
rela\ie mai Iimitata cu lumea fizica. Cu exceplia celor care sunt ex-
pe'1i, majoritatea sunt complet ocupali sa fad fala Campului (M) §i
nu con§tientizeaza mai mult sistemele energetice ale lui (M), decat
169
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
o facusera in mediul fizic. Cei care sunt expeqi in tehnicile (M) con-
sidera arareori ca aplicaliile din Sistemul Vietii de pe Pam ant me-
rita efortul. in alta parte lucrurile sunt mult mai interesante.
Legaturile create in timpul vietilor fizice sunt exact am-
prente ale Campului (M). Ele continua intre grupurile EuluiDeAco-
10, in timpul oricarei stari de con~tienta mentala. Cei care s-au de-
t~at complet de dimensiunea timp-spatiu - cei care au murit - pot
sa caute, intr-o prima faza, sa pastreze contactul cu Sistemul Vielii
de pe pamant. Lipsa lor de abilitate impiedica totul, mai pu!in cele
mai rudimentare incerdri. Dupa un scurt timp, potrivit standarde-
lor pamantene, aceasta comunicare se reduce ca prioritate. Totu~i,
noile legaturi din experientele de via!a se adauga la interaqiunea
dintrc grupurile EuluiDeAcolo. Cu cat este mai puternid legatura-
cum ar fi 0 iubire de propoqii majore - cu atat mai apropiata ra-
mane interac!iunea continua dintre grupuri.
influen!a Campului (M), prin radialia indusa de Minlile Uma-
ne, ar fi cople~itoare, daca nu ar exista etapizarca rela!iilor inerent
implicate. La fel ca in cazul etapizarii con~tiin!ci, intregul sistem in-
dividual de con~tienla este legat - acordat - doar de unele paqi din
aceasta radiatie. Daca nu exista nicio aliniere a unei frecven!e date,
nu exista rec~Plie. influenla Campului (M) continua nu numai in
dimensiunea timp-spa\iu, ci ~i in reziden\a in Campul (M) - tempo-
rara sau permanenta. Prin experien\a, metodelc care impiedica re-
cep\ionarea radia!iei gandurilor nedorite pot fi inva!ate, adesea in
mod dureros. Totul este legat de etapizare. Dad am opri receptorul
de aliniere forma-gand, nu ar exista nicio influenla. Acest lucru
este valabil aliit in mediul fizic, cat ~i in cel non-fizic.
Gandirea de grup - in special atunci cand principalul ei scop
este inducerea de emolii - poate fi extrem de contagioasa, datorita
amplitudinii extreme a radia!iei. in schimb, radialia organizata a
Campului (M), a unui singur individ, poate fi de mii de ori mai mare
decat cea a unui grup, dad la!imea de banda este suficient de mare.
170
_ _ _ _ _ _ _ _ C!Jiatoria supremil _ _ _ _ _ _ __
indiferent care este sursa, recep!ia poate influenla orice min-
te ~i/sau corp, care contine receptori de rezonan\3. Exislii un factor
intern de influen!a, care poate fi indus. Ganduriie emo!ionale au
capacitatea de a insera semnale in corpul fizic, care pot fi gre~it
interpretate. Ele pot interfera nu numai cu forma fizica a ADN-ului,
dar ~i cu tiparul EuluiDeAcolo. Aceasta interferen\a este pusa in
pericol, fara inten!ie, de Mintea Umana fizica, ce manipuleaza
Campul (M). Rezultatele pot varia de la sanatatea fizid puternica,
prin intermediul imunitalii, pana la boala severa, precum ~i de la
vindecarea ei - placebo, "leacuri minune" - la moartea fizidi.
Pe tot parcursul istoriei omenirii, au existat oameni care po-
sedau diferite grade de control asupra Campului lor (M), prin radi-
alie. in unele cazuri, acest lucru a fost un produs al sintezei facut de
grupul de personalitali selectate special pentru acea experienta de
via\a. La al\ii, procesul s-a dezvoltat in individ, printr-o acumulare
de radia\ii de gandire reziduale ~i s-a transformat intr-un sistem
functional. Prin control se in\elege seleqia sau respingerea voita a
radia\iilor de gandire, prin manipularea etapizarii receptorilor. Ca-
litatea ~i amplitudinea radia\iei de gandire exprimata de catre ace~­
ti indivizi au fost directionate de mintea-con~tiin\3 umana, pentru
a servi scopurilor planificate.
Cea mai evidenta dovada a istoriei aces tor indivizi este exis-
tenta liderilor politici §i religio§i. Cei mai de succes au trecut neob-
serva\i, din pricina lipsei deliberate de continuitate in activita\ile
lor. Cei din urma au mijloacele pentru a cupla alte benzi ale Cam-
pului (M), cu cea a gandului, pentru a produce 0 varietate de expe-
rien\e in cadrul receptorului, cu scopul de a modifica materia atat
ca structura, cat ~i ca forma, ~i pentru a varia campurile energetice
ale dimensiunii timp-spa\iu.
Pe parcursul istoriei umane atestate documentar, expresiile
unui control minor al Campului (M) au existat din abundenla. Ele
Ii indud pe vraci, pe cei care au abilitatea de a citi gandurile, pe vra-
171
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
jitoare, magicieni, cautatori ai adevarului, regi §i imparati din vre-
murile timpurii, experti in hipnoza, mediumuri, vindecatori, psiho-
kineticieni etc. in fiecare perioada istorica, au fost rwmero§i imita-
tori fara astfel de abilitali. Puterea credintelor §i a sistemelor de
credin\e rezida in diferitele manipulari ale energiei Campului (M).
Credintele tale devin lucruri Cunoscute, atunci cand po\i recuno3§-
te sau sim\i aceasta manipulare.
In civilizaliile contemporane, existii foarte multe ciii ~i me-
tode de a invata cum sa controlezi radiatia Campului (M). Acest lu-
cru se datoreazii preocuparii intense ~i aproape exclusive pentru
energiile din dimensiunea timp-spatiu - in special cele din Sistemul
Vietii de pe pamant. Totu§i, exista unele dovezi, adunate din intrea-
ga lume, ale explorarii Campului (M), cu rezultate productive. Epo-
sibil ca participan\ii sa fie de acord cii e prea pu\in ~i prea tarziu §i
ca aceasta explorare nu are ~anse sa fie un factor al posibilei supra-
vietuiri a civilizatiei umane, in contextul actual.
Ce ar putea fi mai simplu, decat sistemul energetic pe care il fo-
losim, m-am gandit eu dupa ce am studiat ROTE-uJ. M-a uimit faptul
ca triiisem atiitia ani fara sa rna obosesc sa percep ceea ce fusese des-
carcat in mine_ Era ca ~i cum 3§ fi inotat mtr-un ocean, timp de multi
ani, fara sa simt apa! Eram mult mai putin curios decat crezusem.
ldeea ca fiecare gand pe care I-a~ putea avea - ~i care este
plin de emo\ie - radiaza incontrolabil asupra altora, are implicapi
pro fun de. E~i mai neplacut sa fii receptorul unor astfel de ganduri
emanate de aWi. In\elegerea acestui lucru ar putea sustine efortul
celor care fac incercarea nerealistil de a impiirtil§i iubirea ~i lumina,
intr-o lume plina de pradatori - sau al celor care suslin ca suntem
parte dintr-un intreg Universal. De asemenea, aceasta cuno3§tere
ocupa §i ea un loc in mintea-con§tiin\a - un loc care, de obicei, este
omis. Cea mai mare parte din energia umana a Campului (M) nu
este iubire §i lumina. Participarea deschisa 1a aceasta energie, in co-
muniune cu tot ceea ce 0 compune, ar fi devastatoare. A~adar, se
172
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
formeaza automat un gen de aparare. Cand §i daca apar scapari de
tipul etapizarii nechibzuite - gandirea emo\ionala - devenim ex-
pu§i la 0 cantitate incredibila de radia\ii discordante §i periculoase.
ROTE-ul acopera ~i alte zone. Carisma, intuitiile, aprobarile
sau dezaprohiirile instantanee, nejustificate §i, in special, originea
§i puterea sistemelor de credinta, . care evocii emotiile
, in cantitati,
mari - toate se 3§eaza la locullor, Se mai discuta ~i des pre cantita-
tea tot mai mare de fenomene neexplicate ale actiunii §i comporta-
mentului uman, care nu pot fi masurate prin sistemele dimensiunii
timp-spa\iu §i, in consecinta, sunt respinse automat de gandirea
conven\ionala, Un exemplu dar este efectul placebo, recunoscut iar
~i iar, dar respins ca instrument primar, pentru ca nu se potrive§te
standardelor conven\ionale. Poate cii acesta este un bun exemplu
al activita\ii Campului (M).
Ce putem spune despre cei care sunt, se pare, foarte versa\i
in tehnicile Campului (M), dar nu vor sa spuna prea multe despre
asta? Exista aproximativ ~ase miliarde de oameni in acest cadru
temporal. Interpretand ROTE-ul, soar parea ca cel putin ~ase mii,
care nu vor fi niciodata cunoscu\i in mod public, poseda ceea ce
poate fi numit abilitate incredibiJa, Aceasta cifra poate fi redusa ~i
mai mult ~i raman ~ase sute de oameni, in acest moment, care sUnt
Iiberi §i nerecunoscu\i ~i care pot face aproape orice lucru imagina-
bil - ~i multe lucruri pe care nu ni Ie putem imagina. Cred ca I-am
intalnit pe unul dintre ei; dar nu ~tiu sigur. Ne-am putea intreba:
Ullde SlInt ei? Ce fae? Cum i~i folosese abilitiilile? Dacii reu~esc
atat de bine sa ramana ascun~i, probabiJ eli au motive plauzibile.
Care sunt ele? ~i de ce mai raman in lumea umana?
Intrebari ramase fara riispuns!
173

14
Totalul ~i paqile
Odatii cu nenumaratele influenle care se acumulau, indife-
rent cat de reale pareau sa fie ele, am inceput sa rna intreb dad rna-
car e posibil sa ai 0 Perspectiva Diferita atat de puternica, incat sa
Ie controlezi energia. Mi se parea extraordinar ca reu~isem sa rna
mi~c in orice direqie, de~i mai aveam unele relineri. Dar 0 facusem
~i in acest fapt exista speranla. Pentru ca ~tiu d nu sunt absolut
unic, exista speranla nu doar pentru mine, ci pentru oricine a1tci-
neva cu 0 Perspectiva Diferita buna, solida.
Sim\eam ca ar fi putut exista ~i alte discrepan\e pe care Ie ig-
norasem, ~a ca, inainte de a face urmatorul pas care era vital, m-am
in tors la Eul meu DeAcolo, pentru 0 ultima intrebare. Cum stateam
intins ~i relaxat, nu a fost nevoie decat de 0 c1ipire, pentru a intra
in contact. Problema influenlelor rna tulbura.
Nu trebuie sJ'jii tutburat. Ai invatat sa-!i controlezi sufie;-
enfi receptori, ca sa te poti descurea. Dacd reeeptorii tdi nu
fune!ionau, influentete nu arfi pututfi primite.
Gandirea pozitiva ajuta, nu-i ~a?
Partiat. Ignorarea detiberatd a imputsutui ajutii mai mult.
Fiecare viala pe care 0 avem e pUnii de asemenea influen!e.
Fiecare viala? De cat timp ...?
De cdt ti~ existam? Nu putem exprima asta in sistemul
tau de masurare a timpului. Pot sa-ti ariit ceva?
Te rog ...
174
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJiitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
... ~i iata-Ie! Mii ~i mii de linii, fiecare stralucind de energie,
extinz:lndu-se in mulle dimensiuni, din locul in care rna aflam ... Eul
meu DeAcolo! Unele Hnii erau mai stralucitoare, allele mai pupn
stralucitoare, dar fiecare se termina in ceva ce semana cu un rna-
nunchi de radialii... un alt Eu de Acolo. Cum a putut sa-mi scape 0
asemenea conexiune ... ?
Nu !i-a scdpat. Pur # simptu ai perceput-o at{/iil. Ea repre-
zinta totatut tuturor personalita!ilor pe care Ie-am avut vreo-
data, impretmii eu eei ta care ne gdndim §i eei care se gdndesc la
noi. Cele mai straillcitoare sunt cele asociate cu tine, cel din
aeeastd viala.
Dumnezeule!
Nu, prietene. Nu e niciun Dumnezeu aici, a§a cum it §tii
tu. imi pare rau.
Sunt atiit de mul\i... atiit de mulli din mine, din legaturile
mele din aceasta vialL
intelegi ca acestea foate nu sunt, in niciun eaz, influenfe
restrictive. Atunci cdndpleciim, toate legaturite de iubirefie merg
eu not,fie ne ajutd pe pareurs. Singura iubire pe care a ai aeum
- ea merge eu noi. Poli fi sigur de asfa.
Suntem cu tOlii aici?
Cdtiva suntinea bloeati intr-llnul din sistemele de eredinfe,
iar altit incii vor mai lua forma umana, in urmiitoarele cdteva
mit de ani, insii, atunci cdnd dat semnalul, ne vom asambla CIt
to!ii. LaJel vorface # to!i cetlalli pe care i-ai viizut lega{i de noi.
Ciind dau semnalul... pentru ce?
Sapleciim.
Unde?
Oriullde spui tu. Nu e nevoie sa-ti faci griji. Vei §ti.
Cum voi ~ti?
175
 _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Vei ~ti, dupa ce !i-ai finalizat explorarea - a/ergi de-a lun-
gul a ceea ce nume~ti drumul intre lumi.
Cand voi face asta?
Imediat ce scapi de grija asta legata de influente. Hoi sa
trecem la altceva. Te gdndeai la numarul de oameni vii ~i la cdt
de multi dintre ei imparta~esc sau depa~esc abilitatea ta de a te
mi~ca fara corpul tau fizic.
Da, la asta rna gandeam. Erau aproximativ ~ase miL
Acum, uita-te la influenta pe care ai putea-o avea, daca ar
exista §ase mii ca tine! Ai putea schimba lumeafoarte repede.
Atunci de ce nu s-a intamplat a§a? De ce nu am auzit de ei?
Ei stau lini§ti!i ~i ascun~i, Q§a cum ai spus til. Nu ne Q§tep-
fIlm ca tu sa ie§i infalii, dar unul dintre tipare/e personalitiitii tale
a insistat sa 0 faci. Te-ai gdndit, la un moment dat, ca vei schimba
cu adevarat lumea, dar nu asta a fost intentia noastra. Ceilal!i
care ies din forp pdstreaza tacerea - §i i§i exercitii influenfa.
Dar de ce? La ce serve§tc sa pastrezi taccrea?
Acum vorbe§te iar personalitatea ta emofionala, care vrea
mereu sa faca bine. Ceilalli ~tiu ca nu pot schimba sistemul §i
nici nU-§i doresc sa 0 faca. Ei se bucllrii de Sistemul Viet;; de pe
Pamdnt ~i singllra itiflllenta pe care 0 exercita este aceea de a-§i
mari experienta. Ei nil vor ca abilitii!ile lor sa fie cunoscllte de
cineva.
Vor face aceea§i cursa de-a lungul Zonei de tranzi~ie, a§a cum
va a~teptati de la mine?
Probabil ca au facut-o deja. Tu ai fost temporizat, din pri-
a
cina influentei celor care iliau despre tine §i ceea ce all cerut
de la tine drept rezllltat. Ti-ai pierdut 0 parte din libertate ~i a
fost nevoie de timp ca sa 0 recape!i. Acum, mai e 0 singura arie
de acoperit. Inteligentele Non-umane.
176
_ _ _ _ _ _ _ _ efJ/iltoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Ce trebuie sa §tiu des pre ele?
Trebllie sa-fi aminte§ti un singur lucru. Ele pot parea mtli
inteligente decdt tine, dar tot ce au in plus este mai mllltii expe-
rienta. Ele itiu mai multe decdt tine despre rezonanfele Cdmpului
(M). Ce/e care aufost oameni sunt cele de care trebuie sa tefere§ti.
Ele iliu mai mulle despre ce inseamna afi om, aia ca te pot influ-
enfa, daca nu ai grija. Dar avem incredere ca te vei descurca.
~i celelalte - cele care nu au fost oameni?
Sunt imprevizibile. Exista doua tipuri. Cele reprezentate
de indivizii cu aceea~i origine ca §i noi, dar care au trait, fizic,
in alta parte din univers. Ele §tiu cum sii Illcreze Cll limplll, mlltt
mai bine dedit noi - dar, in cea mai mare parte, all doar 0 sim-
pia cllriozitate in ceea ce-i prive~te pe oameni.
~i al doilea tip?
Asta va trebui sa descoperi til. Atunci cand 0 veiface, cand
il vei fi gasU pe cel pe care trebllie sa-l gase§ti, vom avea 0 nOlla
casa. Ve; callta printre Inteligente1e' Non-llmane §i nu vei fi
amagit sau directionat gre§it.
Cautarea. Mi-ai putea spune, exact, ce caut?
Utlde sa mergem mai departe. Am stocat cutloQ§terea §i
experienta §i acum am invafat suficient aici. Nu mai avem nic;-
un motiv sa ramanem.
inleleg. ~i din cauza asta voi face acea cursa?
Da. Eun lucm pe care ar trebui sa-l itii. Indiferent ce inliil-
ne§ti, nimic, absolut nimic nu le poale distruge. Tu e§ti energia
Campului (M), indiferent daca ai sau nu un corp fizic.
Asta rna lini~te~te. Poate ca ne yom bucura de dtatorie.
Nu, prietene. Nu no;. Tu vei face asta, singur. Noi slIntem
semnalul tau de calauzire, ca sa te ajutam sa te intorci. Te vom
a§tepta pe tine, ca sa ne arii!i unde sa mergem.
177
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Dar... ce se intampla dadl nu rna mai intorc? Sau daca nu ga-
. .
sesc filmlc.. ..?
Va mai exista unul dintre noi, la un moment dat.
Si cu mine ce se va intampla?
Te vei alatura noua ~i vei a~tepta. Dar nu trebuie sa te gan-
de~ti laasta. Avem incredere in tine.
Mi-a~ dori sa fiu ~i eu a~a sigur.
Te putem ajuta in privinla asta. ifi putem arata un exem-
plu al sprijinuluipe care itprime~ti aiei, in propriul nostru grup.
Ai vrea sa-I vezi?
Te rog...
... Mii de maini s-au intins sa rna atinga... ochii rna priveau cu
bucurie ~i speranla... 0 radialie cople~itoare, pe care 0 recunosc
drept iubire, a trecut peste mine ~i a patruns in fiecare parte a fi-
intei mele ... eu sunt toate astea... noi suntem... ~i emo\ia, de la aro-
ma dulce-amaruie a succesului, la durerea despaf\irii, ames tecate
cu distraqie ~i ras, furia ignoran\ei, orbirea credintei fara funda-
ment, frumuse\ea, sunetul vocilor care cantil...
Teajuta?
Da... Mai e ceva - ceva mai mult?
De mai mutt de zece mii de ori mai mult. Toate celelalte
grupuri pe care le-ai vazut ~i care sunt legate de noi.
Acum cred ca in\eleg... Mi-a~ dori sa nu fi pierdut contactul cu
prietenul meu INSPEC. Ar fi putut veni... De ce fllzi?
M-am gandit ca li-ar trebut 0 demonstrafie. Recuno~ti asta?
... Sentimentul e familiar... Am mai fost aici - dar cand? Sunt
oameni care se mi~ca spre interior, care curg spre interior... e un
curent uria~ de iubire ~i fra\ie, de iubire ca intre frati ~i surori...
entuziasmul meu cre~te ~i el...
178
_ _ _ _ _ _ _ _ CAiatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
£Stefluxul nostru de recuperare, care ii recupereaza pe ai
no~tri din afora Teritoriilor Sistemelor de Credinle ~i din cer-
curile interioare.
Dar asta era semnalul zonei INSPEC! imi amintesc! ~i am fost
condus de prietenul meu ... Prietenul meu? Unul dintre voi!
INSPEC - afost 0 denumire modesta.
Spune-mi, cu cine am vorbit, cine a fost atat de rabdator cu
mine ~i cuno~tea to ate raspunsurile? De ce razi!
Cine te cunoa~te mai bine decat oricine?
Eu ... eu? Vorbeam cu mine insumi? ~i cum ramane cu factorul
temporal?
Vorbeai cu tine insuli. Cine altcineva te cuno~tea mai bine?
Deci, de aceea au luat sfar~it intalnirile! Am ramas fara infor-
matii. Iar sub forma lui INSPEC ~tiam mai multe!
A~a e. Procesul a servit uneijunclii valoroase ~i necesare,
in acel stadiu al evolu!iei tale.
Da, intr-adevar. Dar nu-mi amintesc sa fi jucat rolul de INSPEC.
Nu. Nu aiflicut-o inca.
Ah ... Deci 0 voi face cand...
Cand te vei intoarce. Asta tefoce sa te simfi mai increzator?
Asta pune capat oricaror temeri care ar putea sa apara.
Bun. Acum, ai infoles parcursul? iii aminte~ti vizita pe care
ai jacut-o, in perioada care urmeaza?
Da. Dincolo de anul 3000, a~a i-am spus.
in!elegi ce urma sa se intample, dupa vizita tal
Nu sunt sigur...
Atunei vom pleca cu tOfii. Toli, impreuna cu multe alte
grupuri ale EuluiDeAcolo, care vor veni cu noi.
179
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Deci asta e. Trebuie sa aflu unde ~i cum.
Corect.
Si apoi ce se va intampla cu mine?
Cum nu vrei sii te mat intorci Acasii, vei tl§tepta aici, CII
1I0t, dupii ce jinalizezi sejllru/ jizic in care e~ti imp/icat acum.
Apoi, aliituri de noi, vei face ultima ciiliitorie.
Deci, imi completez viala prezenta?
Desigur. Tine millte cii atunci cdnd te vei intoarce, va tre-
bui sii iei toate acele intdlniri cu INSPEC cu tine. Mai ai nevoie
deceva?
Te voi contacta, dacil voi avea nevoie ..
Nu, asta e ultima intdlnire, pdnii cdllt te vei illtoarce. Avem
multe de fiicut - ~i la fel ai # tu. Ai iubirea Iloastrii. De ce altce-
va mai ai nevoie?
Nu mai am nevoie de nimic.
Am acceptat ceea ce mi se spusese. Am fost aSigurat de in-
toarcerea mea, de~i succesul demersului meu era 0 alta problema.
Aveam, de asemenea, ~i dovezi clare ca eram indestructibil, fiindca
Eul meu DeAcolo plutea in C:impul (M), de mii de ani. To\i suntem
crea\i din acela~i material.
in ceea ce privea sarcina mea, am inleles ca ea depa~ea sim-
pia curiozitate. Totul fusese planificat cu atenpe, chiar dad! nu ~tiam
cum sa identific ceea ce ci\utam.
Speram ca puteam sa-mi iau prietenul cu mine, ca sa nu rna
simt atat de singur. Apoi, mi-am dat seama ca nu voi fi singur, ca radi-
alia iubirii emanata de C:impul (M) avea sa fie cu mine tot timpul.
Deci aceasta era noua direC\ie, unde aveam sa giisesc Esenla!
180
Lungu) drum spre casa
Cel mai naucitor aspect in pregatirea rutei de-a lungul Zonei
de tranzi\ie a fost numarul vast de zone pe care Ie lasasem neexplo-
rate. in mod evident, atunci c:ind avusesem suficiente informa\ii
pentru un scop specific, ignorasem sau trecusem cu vederea orice
date adi\ionale. Totu~i, acest aspect avea ~i ni~te avantaje; daca a~
Ji fost con~tient de posibilitali, poate ca a~ fi devenit precaut ~i a~ fi
anulat orice explorari ulterioare. imi place sa rna consider un om
aventuros, dar nu nesabuit in cautiirile mele manate de curiozitate.
Dar de aceasta data era vorba de mult mai mult decat de curi-
ozitate. Avand un Scop, 0 Esenla reala ~i avand toate influenlele
aparente, in propoIliile respective, eram gata de 0 abordare hota-
rata a lucrurilor pe care inainte Ie luasem atat de pulin in serios. 0
cale se sf:ir~ise - ~i 0 alta avea sa inceapii.
lata ce s-a intamplat - cu scuze pentru modul de redare.
27 noiembrie 1987, ora 3 dimineata ... E u~or sa pome~ti:
te intinzi pe spate, iti concentrezi atentia ... rezisti tentatiei de a
grabi procesuL mergi incet, ca sa nu-ti ;cape ni~ic de d~ta asta ...
te relaxezi, respiri ega!... acum urmeaza inceputul fazarii diferen-
tiale... estomparea impulsului fizic, pe masura ce separarea se ac-
centueaza, iar mecanismele senzoriale non-fizice incep sa preia
controlu!... te intrebi de ce ti-a fost candva frica... e ca si cum ai
adormi, doar ea nu-ti pie~i constienta... te misti, te ~isti ... si
acum e~ti deasupra P~mantului, i~deaiuns de s~ ea sa-i ~ti v~­
dea rotunjimea ... ~i mai sus... un glob uria~, a~a cum I-au viizut
181
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe' _ _ _ _ _ _ _ __
astronautii, frumos ... plin de atata actiune... amintirile te inun-
da ... Ie alungi cu blandete, cu excePtia uneia ... da, ca un fiu al
fiilor de fiL tu vii cu mine... esenta care m-a ajutat sa fiu ceea ce
sunt, intotdeauna alaturi de mine, cu bucurie...
... Modifica fazarea ... doar intunerie, intunerie adanc ... in-
tunerie palpabil... 0 singura mi~care ~i iaM-le ... milioane de lumi-
ni mici, care se mi~ca in ritualul trecerii in douii direc!ii ... fluxul
ins pre interior ~i inspre exterior din locul unde tocmai am ajuns,
fiecare este 0 minte-con~tiin!a umana in tranzit, spre interior,
pentru un nou inceput al unei noi experien!e in via!a fiziea ...
spre exterior, catre un sanctuar predeterminat sau 0 iluzie ma-
nata de credinta ...
... Schimbi u~or faza ... triste!e profunda pentru cei al caror
zOOr se incetine~te ~i se blocheaza in ratacire ~i confuzie... lumi-
nile mai putemiee ale celor care intra din afara, recuperatorii,
ajutoarele care calmeaza haosul panicii cauzate de rnoarte... ~tii
despre toate astea, atunci cand ai fost atat cel ce striga, cat ~i cel
ce alina ...
... Apoi Teritoriile 5istemelor de eredin!e, cu rampele lor
de ie~ire, care conduc spre Zona de Tranzi!ie... te mi~ti incet pe
langa e1e, unul dupii altul... e prea intuneric ca sa po!i vedea ce
exista dincolo ... dupa lucrurile rnai familiare, mai u~or de zarit,
ducand la marile religii ... accesibile celor care au nevoie de ele...
un flux putemie de lumina in ele ~i 0 sclipire de flux exterior,
inapoi catre 5istemul Vie!ii de pe ramant...
... deschid mai mult faza de schimbare, incet... da, Vltimul
Inel de Temporizare , iaM-1... ma opresc! ... nu, trec de el, merg
mai departe, tot mai departe... . ... trimite intrebarea ... incearca sa cite~ti raspunsul...
... aglomerari de lumini, lumini ale energiei umane, un co-
vor multidimensional, plin de lumini, nesfar~it ... grupuri ale Eu-
luiDeAcolo... cum de nu Ie-am vazut inaintel Acum inteleg f1u-
xul interior ~i exterior... al meu e acolo, dar trebuie sa raman pe
182
_ _ _ _ _ _ _ _ CAJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
linia de plutire... fluxul exterior al calauzelor, care gasesc piirti
pierdute ale grupului lor... fluxul interior, care Ie aduce inapoi. ~i
celalalt flux exterior, constant... mii ~i mii... insertiile de grupuri
de personalita!i singulare, in oameni noi, uniei, din Sistemul
Vie!ii de pe ramant...
... deschid faza de transformare incet, constant.• separare
distinctii- nimie altceva decat Qmpul (M)•. cunosc acest punct
foarte bine... locul de intalnire cu INSPEfld meu... cu mine insu-
mi ... de atatea ori ~i am inva!at atilt de multe... acum nu... doar in-
tuneric... merg mai departe, tot mai departe... se apropie 0 silueta
omeneasca, cu forma omeneasca... imi face cu mana ... dispare,
atunci cand ma mi~c pu!in ... acum sunt dincolo de influen!a gan-
durilor umane... am mai fost aici ~i inainte, dar niciodata ca
acum •. atunci eram singur, dar acum nu mai exista singuratate.•
... simt 0 presiune subita in jurul meu, care rna incercu-
ie~te... relaxeaza-te, nu te zbate, nu te opune... fara teama ... ui-
mire... 0 senza!ie de energie catifelata, blanda, ce patrunde in fie-
care parte din mine... iscoditoare, intrebiitoare, inteligenta... la-
sa-ma sa intreb... cine!... energia i~i inceteaza mi~area .• folo-
se~te Iimbajul non-verbal... fa 0 linie mentala in exterior, flex i-
bila... linia se indreapta, devine rigida ... uite 0 imagine - sori ge-
meni, 0 planeta care orbiteaza, sdintei stralucitoare, care se mis-
ca inspre ~i dinspre planeta... cineva calatore~te pe linie, pana
aici ... presiunea care ma cuprinsese dispare... 0 alta imagine, cu
douii bra!e deschise ca sa ma intampine...
... neobosit ?i plictisit, am invalat tot ce era de invJ,tat pe
planefa ?i am inceput sa explorez in afara ei. Am 0 forma fizica
pe planefa mea - ca un pe?te - nu, mai degrabJ ca un delfin...
un delfin ...
183
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
•.. 0 striifulgerare de prietenie calda ~i apoi nimic. Mi-a ci-
tit iubirea pentru delfini, iar lucrurile care se aseamana se atrag ...
dar de unde era el... el...l
... Intoarce-te inceti~or... in curand, ar trebui sa ajung la
KT-95, dar nu ca sa rna opresc ... prima mea copilarie...
... 0 lumina putemica" albastra ... ~i 0 voce in capul meu...
intoaree-te!
E un ordin, sau un avertisment?
Ambe/e. intoaree-te! Du-te inapoi!
... nu pot sa-I citesc... dar, daca el rna cite§te pe mine, ar tre-
bui sa pot siL. nu, nu are minte ... automat... nu fizie, doar energie ...
un instrument... ar putea fi periculos... stai sa trimit... nu rna pot in-
toarce, locul meu e dincolo de aieL.
Identified!
... 0 imagine, imi amintesc de KT-95 ... norii colorati, muzica,
joeurile... Lumina albastra se stinge. Adisparut. Un dine de paza?
Cine I-a adus aici? Acum, loeul imi e familiar... 0 imagine rapida a ca-
sei mele originara. ii spuneam KT-95, dar nu e numele adevarat...
doar 0 amintire ... mergi inainte, fara sa prive§ti in urmL
... strafulgerari de lumina, departe, de fiecare parte ... rna duc
prea departe? intuneric inainte... ar trebui sa rna opresc §i sa rna
gandesc? Poate cii nu are sens... mai multe luminL. una drept in
fata... atentie ... incetine§te ...
Ia te uitd! Afadar, ai venit sd mi te a/dturi! Nu a trebuit sd
yin eu sd ma intti/nese eu tine.
... aceasta radia!ie e inconfundabila! E Miranon! Mira-non ..
de dte ori ne-a vizitat, cu seninatatea §i ciaritatea lui... in timpul ex-
perientelor in·afara-corpului, din viata sa.
Miranon! inca e§ti la nivelul patruzeci §i noua?
184
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciiiiitoria supremii _ _ _ _ _ _ __
Da, dar sunt gata sd md mut. Ai venit fa momentu/potrivit.
Nu am incercat intentionat sa te gasesc.
$tiu. Pereep eeea eeJaci tu. Ai invdtatmult.
Da, a§a e. ~i acum in!eleg scopul intoarcerii tale. Sarcina de
recuperare a pa'1i1or din tine, cum Ie spui tu, nu e u§oara, nu-i a§a?
Afa e. La Je/ ea fi in eazu/ tdu, alfii indeplinese aeeasta
June/ie, a/te parti din mine. Acum fi tu eauti.
Dar nu §tiu ce anume caut. Ecumva acela§i scop pe care il ai
§i tu? Adunam impreuna pa'1i1e din noi, in susul §i in josul timpului,
de la un sistem de credinte la altul. Nu pot .. nu putem .. sa plecam,
pana dnd nu Ie adunam pe toate.
Afae.
Atunci, prietene, ce facem dnd ne yom fi indeplinit sarcina?
Asta md impiedied sd md mut pe niveluri/e mat ina/teo
Cred cd vdd sjdrfitul, dar apoi vdd perspective fI mat impund-
toare dine%.
Poate cii ar trebui sa cautam impreuna.
Nu, prietene. Ne m~cdm in ritmuri diferite. Nu pot sd md
schimb fi njci tu nu poti. Percep cd ai gdsit catea, in vreme ee eu
incd 0 mai caut pe a mea.
Nu inleleg. Am gasit calea?
Ca/ea catre gdsjrea rdspunsului tdu.
Am giisit-o? Unde?
Ai trecut pe /iingd ea ft nu ai /uat in calculoportunitatea.
Am trecut pe langa ea? lar mi-a sciipat ceva? Unde?
La torot primei tale origtni. AsIa caut fi eu. Eu inea nu
mi-am gasjt sursa originard. Sunt sigur cd raspunsu/ md a§teap-
tit acolo. S-ar putea sdfie la Je/ fI pentru tine.
185
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Locul meu de origine - KT-95? Dar il ~tiu foarte bine. Nu e
nimic nou acolo.
Nu nou. Vechi - nu, nu e iista termenul. Primul. Primul ~i
sursa. Prive~te sursa.
inapoi la origini. Am sa incerc.
j# doresc numai bine, prieten drag. Nu-fi face griji. Ne
vom intdini din nou.
De asta sunt sigur.
Mergi cu tubire.
Radianta calda rna cuprinde ~i se estompeaza, pe masura ce
silueta stralucitoare se indeparteaza. Sa fi fost 0 intalnire acciden-
talii? Avenit exact atunci cand aveam nevoie, cand distanta parea
deja nesfar~iHi, aducandu-mi mai multa putere, pentru a-mi da un
imbold. Dar trebuie sa rna intorc - stai sa mai explorez putin,
inainte ... Ce? Energie orbitoare - nu pot sa rna mi~C!
o voce in capul meu - 0 voce reee, dojenitoare ...
Eu sunt Domnul Dumnezeul !du, pe care jf serve~ti.
... Un sentiment de presiune intensa, ca ~i cum m-a~ dezagre-
ga ... acum sunt in apa... plamanii mei sunt plini de apa... am nevoie
de aer... sa scap de apa... nu se poate, nu se intampIa asta... nu e
apa... nu am plamani. Mi se induce gandul eli asta e acolo unde rna
aflu ... e 0 inductie... ~tiu ca nu e a~a. Presiunea se diminueaza...
simt degete de energie care imi cauta centrul... nu pot sa Ie opresc...
inchide receptorii ... inchide-i strans... imi amintesc cum se face ...
Nu-!i aminte~ti! Nu-,i aminte~ti!
Dar imi amintesc ... imi amintesc testele, experienta de
instruire a Eului meu DeAcolo ... au fost atat de reale ... sunt pregatit,
sunt pregatit pentru aceasta energie exigenta... nu-mi poate face
rau. Dar ce e asta? Oare ce dumnezeu poate fi acesta? Nu-mi poate
face rau, nu rna poate afecta... fii calm, cald, prietenos...
186
_ _ _ _ _ _ _ _ Ciiliitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Nu md accepti ca Dumnezeu al !du?
... ideea unui Dumnezeu care rna amenin(a, rna amuza... las
ca ideea asta sa pIece...
Nu te temi de Mine?
... eliberez 0 imagine cu mine explodand, iar ~i iar, in milioa-
ne de fragmente ~i reconstituindu-ma, dupa fiecare explozie ...
E~ti blestemat! Nu e~ti nimic mai mult decdt energie iro-
sitd din Mine, care sunt Domnul !du!
... energia se reduce la un punct mieu( ~i dis pare. Oare cat de
mul(i de genul asta voi mai intalni? .. 0 risipa de efort...
... Ce a zis Miranon? Ar trebui sa rna intorc... inapoi la KT-95.
Stai sa fac asta ... inchid faza de schimbare... rna mi~c incet ... arata la
fel... pur ~i simplu, la fel... nori in culorile curcubeuluL.. rna voi in-
tinde sa rna odihnesc putin, rna intind pe nori ~i ascult muzica ... da,
e mai bine ... originea ... dar este exact la fel... mereu la eel. E0 alee
infundata ... nu mai e nimie aieL.. nu pot sa mai avansez. ~ putea sa
incerc altceva, dupa ce rna odihnesc. Ce sa fac mai departe? Totul e
a~a cum a fost mereu ... chiar ~i budele de energie de dedesubt... imi
amintesc cand eram 0 buda ~i rna jucam a~a cum fac ele acum ...
staL.. staL.. sari... intoarce-te inspre inauntru ... imi amintesc ... dar
-7 Dar daca- 7.... •IOtoarce-te, un saIt lOvers
.
daca. ... ce se •mtamp
• 1-a....7
... aten(ie, atentie ... parca e mai puternica acum, decat era
atunci ... mi~carea... muzica se estompeaza... norii se risipesc ... bu-
dele au disparut... acum nu mai e nimic, nimie altceva decat 0 masa
spiralata de energie, care se mi~ca spre exterior... se mi~ca spre
interior, inceti~or... ca atunci cand ino(i in susul apei...
... spirala devinemaiingusta.maiingusta... se stnimteaza, e
foarte stramta... curentul e mai puternic... e greu sa-i faci falli ... dar
inca rna mi~c... e greu, greu... e nevoie de prea multa putere... in fa!a
mea e punctul vortexului... inca pu(in, inca pu(in ... prea mic, nu pot
sa trec prin el... energie concentrata... sari... sari...
187
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe' _ _ _ _ _ _ _ __
... simt 0 vibra\ie adanc in mine ... 0 alta, mai puternica... rna
cople~e~te ... un alt val... doare, dar e frumos ... (~i 0 parte din mine
ramane in urma) ... sari... sari... 0 vibra\ie mai puternica... tot cor-
pul rna do are teribil, dar e a~a frumos, a~a de frumos ... nimic nu
poate fi mai minunat decat asta... (pierd 0 noua parte din ceea ce
eram) ... sari... 0 alta vibra\ie ... nimic nu poate sa doara atat de
tare ... nimic nu poate cauza 0 bucurie atat de atotcuprinzatoare ...
dar nu voi mai suporta mult... (nu a mai ramas mult din vechiul eu)
... sari... cea mai puternica vibra\ie ... asta e, asta e... nu e nimic mai
mare\ decat ceea ce simt, nimic atat de total, bucurie totala, fru-
muse\e totala, totala...
•••
Cum? De ce m-am trezit a~a? Trebuie sa-mi adun con~tiin\a...
A~a ... a~a mai merge! Acum, ce s-a intamplat? Da, visul. Vis? Sau am
trait asta? Afost real - sau a fost visul altcuiva?
... Acum, totul e la locul sau ~i funqioneaza... visul se stinge
rapid ... ceva despre nori ~i spirale... ~i mi~carea de-a lungul Zonei
de Tranzi\ie... ~i via\a ~i moarte, ce-o insemna asta... ceva numit di-
mensiunea timp-spa\iu ... ~i 0 planeta albastra... un soare... energie
bizara, puternica... milioane de sori... ~i iubire ... nu uita niciodata
senza\ia asta, chiar dacii a fost doar un vis ... un vis complicat... a
fost nevoie de atata energie ca sa rna trezesc ... aici in aceasta ra-
ceala stralucitoare ...
... Ce loc ciudat in care sa te treze~tL Nu am adormit aicL Cum
am adormit? Ar trebui sa rna intorc unde mi-e locul...
... fluxul, prive~te fluxul... totul se mi~ca in aceea~i direc\ie,
din toate dimensiunile ... trebuie sa rna alatur, inainte sa adorm din
nou ... visul..., bucii\i din el se tot intorc...
... trebuie sa continuu sa rna mi~c odata cu ceilal\i... dar ei
sunt cu totii atat de mari pe langa mine ... sunt doar 0 punct minus-
cuI... sunt atat de mic ...
188
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
A,I'a e, micufule. Stai cu mine. 0 sa te ajut.
... cel de langa mine, da... atat de mare, incat nu-I pot vedea
pe tot... un val puternic de energie rna cuprinde ... bun, asta rna aju-
ta... con~tiinta mea se umple ~i mai mult... imi amintesc cum s-a in-
tamplat... da ... era 0 parte din intreg... una cate una, partile au fost
plasate ici ~i colo, luate din intreg ~i plasate ... unde? Nu pot sa vad
dar... entuziasmul... bucuria unei noi aventuri... una cate una, cele
din jurul meu erau plasate ... apoi a venit momentul meu ... smucitu-
ra ... nesiguran\a ... apoi intregul a disparut... ce singuratate cum-
plita... singur... trebuie sa rna intorc la intreg... con~tiin\a se destra-
rna... adorm ... dorm ... ce e somnul? ... pierderea con~tiin\ei, destra-
marea... asta e...
... Acum, rna mi~c inapoi... inapoi la intreg, acolo unde mi-e
locul. Pot sa simt inceputul radiatiei, care devinemaiintensa.pe
masura ce ne mi~ciim ... ce bucurie sa rna intorc...
Ce daruri aduci, micu/ule? Nu percep niciunul.
... Daruri? Daruri? Nu am nevoie decat sa rna intorc la intreg,
acolo unde mi-e locul, unde sunt altii ca mine ... Sunt ceea ce am fost
dintotdeauna ... Daruri? Asta inseamna mai mult decat sunt sau am
fost... nu e nimic mai mult... doar visul...
Eceva diferit in ceea ce te prive,l'te. Nu aduci daruri ,l'i e,l'ti
singur. E,I'ti incomplet.
... Incomplet? Cum se poate a~a ceva? Sunt la fel ca atunci
cand am parasit intregul... voi fi complet, atunci cand rna voi in-
toarce ... Nu in\eleg... tot ce trebuie sa fac e sa rna intorc...
infelegi, dar ai blocat aceasta infelegere. Noi am indepar-
tat b/ocajul. Hai sa te ajutam sa-fi aminte,l'ti cum a inceput.
... Cum? Nu e visul, dar e ceva legat de el... dinainte sa in-
ceapa visul. Era bine, dar intregul avea nevoie de mai mult... ~i in-
tregul e... da, atunci s-a intamplat... intregul distribuia parti pentru
cre~tere ... pentru reproducere ... pentru a Ie adauga intregului... a~a
189
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
e? Atunci darurile ar fi mai multe pal1i din mine ... ?Are cumva de-a
face cu visul... ceva din el, sau intregul vis ... trebuie sa-mi deschid
memoria la punctul in care nu eram con§tient aici... cu aten(ie ... sa
nu-mi fragmentez con§tiin(a din nou ...
Asta nu se poate intampla. Vafi un amestee a eeea ee e~ti
aeum, eu eon~tientizarea a eeea ee nume~ti vis. intregul acelei
experien!e este darul tau. Vei in!elege de ee e~tt ineomplet, de ee
e~ti mie. Observa.
... amintirea visului se deschide §i trezirea ... dar acum eu
sunt observatorul... incerc sa rna mi§c in susul curentului... ina-
inte ... un fulger de energie luminoasa, cand am intrat in jocullui
KT-95 ... plictiseala... curiozitatea... plecarea... 0 migra(ie singura-
tica, cautare, cautare ... sori lumino§i de energie, intr-o a§ezare infi-
nita... rna alatur altora ca mine, in cautare ... in cautarea ace? Nu
poate fi exprimat... apoi, radialia satelitului unei planete albastre,
a unui soare gal ben ... intrarea... intrarea pentru a deveni... ce?...
Om ... da, om! E foarte real, chiar a§a cum observ eu. Ma mi§C intr-o
fiin\a fizica, compusa din energie distorsionata... materie fizica,
energia blocata intr-o expresie limitata... sentimentul intens al ace-
lei limitari §i totu§i, pornirea innascuta de a men\ine energia in ma-
teria fizica §i efortul de a 0 face opera\ionala... un tipar minunat, §i
totu§i contradictoriu. Apoi vine nevoia de a cauta sa fiu convertit in
ac\iuni §i reac\ii intr-un alt fel... nu reu§esc sa fac acest lucru §i in-
cerc iar §i iar... atatea treceri, intrari §i ie§iri, de la cea mai mica
creatura cu chipul blanos... urcu§ul §i cobor:i§ul con§tiin(ei §i inte-
lectului, iar §i iar, prin milenii de pasaje... de vie\i... sum a tuturor
acestora reprezinta darurile duse inapoi intregului, dar nu Ie am cu
mine ... acum vad motivul distribuirii de pal1i... ce daruri am din
acel vis! ~i sun!... sunt toate acele treceri prin vie(i, toate. Ce am nu-
mit totalul... Eul meu DeAcolo. Dar eu sunt doar 0 parte din acea ...
De aeeea e~tt mie # ineomplet. $i mai sunt ~i allele.
190
_ _ _ _ _ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Da... altii care a§teapta... grupuri de alte Eu-ri DeAcolo. Mer-
gem ca 0 unime ... da ... A§a ca, in vis eram un ... cel care deschide
drumurile ... un cerceta§ ...
Ciind totul vafi asambla~ tu vei vent cu darurile tale. Nu vei
maifi miG, ci veifi asemenea nouii. To!i eeilal!t var veni cu tine.
~i in cazul tau a fost la fel? 0 parte din tine a venit mai intai
aici?
in eazul nostru aJost diferit Te porti ~a cum te porti, pen-
tm ea diversifiearea ta e a~a de extinsa. Pe planeta noastra, in-
treaga speeie a devenit eon~tienta ~i a devenit Unul.
De ce ... de ce ne oprim?
Desehizatura de Intrare se af/a in Ja!a tao Se va desehide
euriind. Liinga ea, poli pereepe Emi!iitorul pentru Jaseieulul de
energie, eare creeaza eeea ee tu nume~ti vis.
Vis ... Holograma ar fi un termen mai bun ... Energia e foarte
puternica... 0 minge arzanda de energie... E0 funqie pe care trebuie
sa 0 indeplinesc... Emi\iitorul imi aminte§te ... Trebuie sa fac asta ...
infelegem, prietene. Du-te.
... lata ca yin doua siluete, una mai stralucitoare decat cea-
lalta... rna mi§c mai aproape de Emi\ator, foarte aproape ... Ie feresc
de energia Emitatorului... imi deschid receptorii ca sa Ie feresc ... §i
imi amintesc de cele doua paf\i din mine acolo, in vis ... §i simt
efectele complete ale radia\iei, dar acum 0 pot absorbi, acolo unde
ele nu au putut... rna imbiiiez in radia\ie ... umplu, absorb ... cat de
mult... cat de mult... Da, acum §tiu ce sunt, ce am fost de la inceput,
ce voi fi mereu ... 0 parte din intreg, partea neobosWi, care i§i do-
re§te sa se intoarca §i care totu§i traie§te ca sa-§i caute exprimarea
prin a face, a crea, a construi, a darui, a cre§te, a lasa mai mult decat
ia §i, mai presus de orice, ca sa duca inapoi daruri de iubire intre-
191
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
gului... paradoxul unita\ii totale §i al continuitatii paJ1ii. Cunosc in-
tregu!... sunt intregul... chiar ca parte, eu sunt totalitatea...
... PaJ1ile mele din vis se retrag §i eu ma intorc, amintindu-mi
bine visul §i ceea ce am de facut...
Ai crescut pufin, mieu/ule.
... Eceva - imi amintesc ceva ce am de fiicut... pentru noi. Ce
se va intampla dupa ce vom intra §i ne vom reuni cu intregul?
Exislit multe specula!ii in privinfa asta. i!i putem oferi 0
ROTE, care descrie un rezultat probabil. Ti se va pitrea intere-
sant, cand ai sit te intorci la vis... la hologramd.
Cand am sa ma intorc? Trebuie sa ma intorc la vis? Sa-mi
pierd, din nou, con§tien\a?
Nu ai de ales. E~ti incomplet. Dar aceastii con~tienld se va
intoarce cu tine. Nu ii vei abandona pe cei care a~teaptd, chiar
dacd arfi posibil.
A§ae.
fa aceasld ROTE. Te-ar putea ajula sd ai rdbdare - lu $i
suma a ceea ce e~ti.
Sunt sigur ca voi avea. Dar eu ... noi... avem atata nevoie sa
§tim ce inseamna sa devenim comple\i. Ai putea spune?
Noi ~tim bine asta. Poate fi spus in cuvinlele lale.
Nu exisld illcepu!, IIU exislit sfar~i!,
Exisld doar schimbare.
Nu existd invd/t'itor, nu existit discipol,
Existd doar am intire. Nu existd bine, nu existd rdu,
Existd doar exprimare.
Nu existii unime, lilt existii a impdrtd§i cu al!ii.
Existd doar Unul. Nu existii bucurie, lilt existii lristefe,
Existii doar iubire.
Nu existii mai mare, IIU existii mai mic,
192
_ _ _ _- - - - Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Existd doar echilibru. Nu existii stazii, nu existd enlropie,
Existd doar mj~care. Nu existd trezie, lilt existd somn,
Existd doarfiinfare. Nu existii limitd, nu exisld ~ansii,
Existd doar un plan.
A~ cum ~/jm noi cd stau lucrurile.
Mul\umesc. Accept.
Trebuie sd Ie mi~ti prin cealaltii jumittate a cercului, ca
sd-!ifinalizezi cdldloria.
Cealalta jumatate a cercului?
E mull mai ~or. La revedere, micu/ule.
Manat de 0 nevoie extraordinara de a efectua intregirea, am
inceput intoarcerea. Fluxul se opre§te in spatele meu, a§teptand sa
intre. Doar palpaitul unui gand de a intra determina in mine un pu-
ternic sentiment de anticipa\ie.
... inapoi la vis ... intoarce-te la vis ...
Cum am ajuns aici? Ce am fiicut? Amintirea incepe sa re-
vina... ma mi§C in sus, impotriva energiei, folosind tehnica de sarit
a copiilor... Cum sa incep? Da... in jos ar trebui sa fie u§or... folosesc
saritura obi§nuita, pe care 0 §tiam atat bine cand eram copil, in
vis ... sari... sari...
... §i ma intorc instantaneu, prin crapatura ingusta... 0 ceala
de bucle jucau§e ... ma opresc chiar in afara norilor de culoarca cur-
cubeului... cat de mult timp a trecut de cand am stat prima data aici,
incep sa speculcz... acum fluxul de amintiri revine, Eul meu
DeAici... restul e u§or... doar 0 schimbare de faza...
... inapoi la Zona de Tranzi\ie, candva a§a greu, acum a§a
u§or... 0 ceala de imagini ~i vibra\ii... am ultima ROTE ... un val de rils
§i eliberarea... Colegul Calator m-a inteles... el §tia cat de nerabdiitor
eram! Acolo e inca distractiv... ~i totu§i §tiu suprema... de necrezut ~i
totu~i s-a intamplat... 0 cunoa§tere bizara, striilucitoare, fiind in vis,
§tiind ce este ~i avand emo\iile visului... totu§i sunt inca treaz, pul-
193
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
sand la unison cu ceea ce sunt dincolo de vis. Oare ar putea exista
vreo cale de a exprima acea forma unduitoare din vis, fara a tulbu-
ra iluzia? Sau poate tiparul e tocmai acesta - sa tulbur visul...
Deci, trebuie sa mai fac inca 0 tura, catre celalalt capat al cer-
cului. ~tiu ce lnseamniL sa treci dincolo de Zona 'oe Tranzilie - nu
in afara, ci spre interior. Daca imi folosesc modul rapid de schim-
bare de faza ~i saritul, amandouL
... ~i intru repede ... dincolo de grupurile. EuluiDeAcolo... au
disparut... dincolo de Teritoriile Sistemelor de Credinle .. :se sting...
dincolo de planeta albastra... ~i privesc cum ea devine un inel de
praf... totul se mi~ca, totul se mi~ca ... mergand din nou impotriva
fluxului, ducandu-ma inapoi spre locul unde a inceput totul... 0
floare uria~a de particule ~i de lumina, care se unesc ... inapoi in-
tr-un fascicul... un fascicul... intru in el, rna mi~c odatii cu el... pot sa
suport? Ea~a puternic...
... ~i iata-I... Emilatorul! Nu, nu a fost niciun big bang... a venit
de la Emi\ator... crearea hologramei... ~i iata-I, fluxul de intoarcere
pe 0 parte... un cielu ... 0 buela inchisa... un cere! Acum ~tiu ... ac~m
~tiu! ... mai bine m-a~ intoarce, inapoi la Eul meu DeAcolo... sa Ie
spun ... u~or ~i repede ... doar cu 0 saritura...
Ram, tu eiti?
Da. Cercet~ul tau s-a intors.
Controleaza-!i radiatia! Ne arzi!
A, scuze. E mai bine acum?
Atunci clind ai rupt legatura, nu itiam daca te vei in-
toarce. Dar te-ai intors' Acum putem sa action am. Dar rnai inmi
arIi bine sa...
il am! Am ce va trebuie!
Opreite-te # aSClllta, da?
Cee?
194
_ _ _ _ _ _ _ _ Ca/atoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Trebuie sa te dud inapoi, in corpul tau fizic. Acum.
De ce? S-a intamplat ceva?
Am incercat sa-Ii trimitem un glind. Clind legatura ta s-a
rupt, ailost taiat # de corpul taufizic. Daca nu te duci inapoi re-
pede, ai putea sa-lpierz;. inca nu e momentul .
... Daca ei i~i faceau griji, imi faceam ~i eu! Mi-au dat un im-
puis de energie, cand am inceput sa rna intorc rapid la starea fizica.
Corpul era ~ocat ~i la fel eram ~i eu - imi era foarte frig, tensiunea
era foarte mica, pulsul hatea foarte incet, iar inima aproape ca in-
trase in fibrila\ie. Cand am inceput sa respir din nou, profund, cor-
pul a inceput, treptat, sa se incalzeasca, sa redevina normal, dar
mu~chH erau inlepenili... era nevoie de cateva zite ca sa aqioneze,
din nou, normal...
•••
Adurat, intr-adevar, cateva zite. In cele din urma, corpul fizic
a revenit la 0 func\ionare rezonabila. Esen\a mea, totu~i, nu a reve-
nit. Nu era doar 0 Perspectiva Diferita, ci 0 reamintire a liberta\H
nelimitate, 0 selipire u~oara a unei Op\iuni Supreme.
~i itiam ca aveam Esenla lipsa!
Cel pUlin, acum am lacrimi pe care Ie pot varsa, obraji pe
care pot curge §i 0 mana iubitoare care sa Ie ~tearga. Cat despre da-
ruri - cand vine momentul, le pot lua cu mine. Poate deveni din ce
in ce mai greu sa raman aici. Hoinarul nu poate a§tepta la infinit.
~i totu~i, privesc in jurul meu - la decorul magnific, la reduc-
erea, minunat proiectata, a ideilor in punere in practica, la modul
in care modifica mecanismele vii, ambientul. Ma uit la frunza unui
copac, suficient de flexibiHi ca sa reziste presiunii vantului, anco-
rata ~i striata, ca sa se poata intoarce mereu cu fala in sus ~i astfel
sa-§i poata indeplini funclia de transformator.
Ma uit la pisoiul explorator, care lnva\a intr-o saptamana,
mai mult decat in tot restul vietH, care invala cum sa-~i foloseasca
195
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
calculatorul intern, care masoara distan~a de la podea la masa ~i
care declan~eaza cantitatea exacta de energie ce ii permite sa sara
la 0 inallime de cinci ori mai mare decat el ~i sa aterizeze, in sigu-
ranIa, pe masa.
Con~tientizarea mea se extinde catre pamant, aer ~i mare ~i
actioneaza intr-o simbioza profunda, pentru a oferi tot ce este nece-
sa~ pentru milioane - nu, pentru miliarde de forme de viala, care
locuiesc acest loc.
Ce a venit mai intai, nevoia sau ideea?
~i mai e ~i stratul creierului meu, care mi-a oferit ~ansa de a
gandi, in loc sa exist, pur ~i simplu. Sa fiu cine sunt. Oare lucrul
acesta a fost planificat in proiect - sau a fost un experiment desti-
nat observarii efectului? Sau poate a fost un alt motiv, pe care inca
nu-I inleleg?
Haos, organizare, variabile - sunt unul ~i acela~i lucru. Chiar
daca totul poate fi copiat ~i duplicat, in cele din urma, ~ vrea sa-I
cunosc pe Inginerul Originar. 0 singurii data.
196
Viziunea de la marginea drumului
Mi-au trebuit multe saptamani de contemplare, pentru a-mi
reveni dupa ciUiitoria de-a lungul Zonei de Tranzilie. Totu~i, sintag-
rna "de-a lungul Zonei de Tranzilie" este partial corecta. Ca sa ajung
la destina~ie, a trebuit sa 0 iau intr-o alta direc~ie.
"Sa-mi revin" e 0 alta exprimare gre~ita. Cu siguran~ ca nu
mi-am revenit - nici nu 0 voi face vreodata. Schimbarea e perma-
nenta. Nu am idee cali al~i oameni au avut aceea~i experien~a ~i
s-au intors s-o povesteasca. Fiecare relatare ar fi coloratii de indio
vidul, de cultura ~i epoca in care s-a intamplat. La fel a fost ~i cu
mine. lar cuvintele ~i analiza sintetica sunt insuficiente pentru a
descrie intreaga semnifica~ie ~i validitate a experienlei.
Esen~a - Esenla Iipsa - imi era acum Cunoscut. Nu era 0 cre-
din la, speran~a sau convingere; nu putea fi descrisa prin intuilie
sau emolie, ci era un fapt Cunoscut, fixat ferm in mintea-con~tiinla.
Intr-adevar, fusesem acolo tot timpul, dar nu recunoscusem nume-
roasele tipare probatorii, drept ceea ce erau cu adevarat. Accepta-
rea nu e acela~i lucru cu Cunoa~terea.
A~adar... Esen~a Cunoscuta. Universul fizic - inclusiv intrea-
ga omenire - este un proces continuu de crealie. Exista, intr-ade-
var, un Creator. Cine sau ceea ce este acest Creator se afia dincolo
de Emilator ~i de Deschizatura de Intrare, iar eu nu am fost acolo.
In consecin~, nu cunosc acea parte. Nu inca. Tot ce am este expe-
rienla copl~itoare a razei de langa Emi~tor ~i a procesului creativ
197
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
in evolutie, a~a cum se desfa~oara el in lume ~i in mine. Asta percep
eu, cu Perceptia mea Diferita.
Mintea-con~tiin!a umana a speculat timp de eoni, in legatura
cu Creatorul nostru de dincolo de acea Deschizatura. Nu am putut
sa rna implic in aceasta direc!ie, din motive pe care Ie inleleg acum.
Din pricina folosirii continue a etichetei .Dumnezeu", intr·o mul·
lime de variante, rna opusesem oriearei incereari de identificare a
Lui, in vreo forma descriptiva. Estomparea adevaratului sens ~i in·
lelegerea gre~ita ar fi mult prea mari. Acum ~tiu de ce m-am opus.
Acela~i lucru se aplica ~i in cazul cuvantului "spiritual" ~i al multor
alIi termeni ce se folosesc cu u~urinla, in mod obi~nuit.
Lucrurile aces tea sunt Cunoscute pentru mine: astfel,
Creatorul nostru:
- Ne dep~e~te inlelegerea, atata vreme cat ramanem oameni.
- Este creatorul procesului continuu din care facem parte.
- Are un scop pentru aqiuni ce dep~esc capacitate a noastra
de intelegere.
- Face ajustari, reglaje fine, in acest proces, dupa necesitali.
- Stabile~te legi simple, care se apliea oricui ~i la orice.
- Nu pretinde idolatrizare, adoralie sau recuno~tere.
- Nu pedepse~te "raul" ~i "pacatele".
- Nu se amesteea ~i nu pune interdiqii in activitatea no astra.
Dorin\a de a ne intoarce cu daruri este 0 parte integranta a
proiectului.
Cel mai important este faptul ea imi dau seama ca nu exista
cuvinte - scrise sau rostite - muziea pe care a~ putea s·o compun,
care sa fie capabile sa transfere 0 asemenea Cunoa~tere unei alte
minli umane. Ar putea fi posibil sa 0 transmit sub forma unei cre·
dinle, dar nu sub forma a ceva Cunoscut. Asta nu ar putea sa se in·
tamp Ie decat prin experienta individuala, directa. Modul in care
puteam asigura acest lucru era Elementul Esential.
198
_ _ _ _ _ _ _ _ caJatoria supremil _ _ _ _ _ _ __
Apoi, am devenit con~tient de faptul ca procesul de transfe-
rare era pe trei sferturi realizat - fixat ~i operational, in sistemul de
invalare pe care il creasem la Institutul nostru.
intiii a trebuit sa stabilesc de ce trebuia sa·i ajut pe altii sa
faea acest transfer. Mi-am amintit intilnirea cu fiinta mas iva, fara
nume, de hinga Deschizatura. Eram incomplet, mi s-a spus. Eram
prea "mic". Nu eram .destul". ~i nu ~tiam nimic des pre "darurile"
care aveau sa rna inso\easca in Deschizatura de lntrare.
Mi-am amintit de civilizatia umana, veche de mii de ani, pe
care 0 vizitasem. Erau mai mult de un milion de oameni; primisera
Semnalullor ~i se pre gateau sa piece, ca 0 Unime completa. Mi-am
amintit ~i disparitia "cat ai c1ipi"a sute de mii de oameni adunap la
un loc, care nu mai existau in stare fiziea, in grupurile ale EuluiDe-
Acolo, aflate in apropiere, unite intre ele. in final, mi-am amintit vi-
zita facuta acum cativa ani, cand am ealatorit aproximativ 0 mie
cinci sute de ani in viitor, la 0 civilizatie umana non-fizica din care
fiiceam parte. Ei - sau noi - erau pe cale sa piece ca intreg unificat.
Vizita mea a fost un fel de incheiere pe care 0 ~teptasera ~i pe care
atunci nu 0 inlelegeam.
Acum inteleg. inteleg, de asemenea, ~i ce insemna "mic", de
ce eram "incomplet" ~i care erau "darurile".
~tiu de ce m-am implicat in procesul de "recuperare" a celor
care au parasit lumea fizica. ~i inteleg de ce am simtit nevoia de
a-mi imparta~i experientele prin earti ~i scris, de ce mi-am pus toate
calitalile fizice ~i anii de efort personal in dezvoltarea sistemelor
de invalare, pentru ca altii sa poata atinge stari ale con~tiintei, sim-
ilare cu cele trrute de mine.
Nu era yorba de satisfacerea ego-ului; nu aveam nicio dor-
inla sa devin un guru sau un !ider .spiritual". Nu era yorba de
faima; celelalte activitati din viala mea se ocupasera de asta. Nu era
yorba nici de avere; rna descurcasem bine la capitolul acesta,
inainte de prima mea experienta in-afara-corpului.
199
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Roberl Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
~i nici nu era yorba de numeroasele mele personalita~i din
Eul meu DeAcolo. Individual, ele erau la fel de necunoscatoare ca ~i
mine. Erau, pur ~i simplu, 0 parte din mozaic.
Era Esen~a; colectarea ~i unificarea "paI'\ilor" - nu doar ale
celor calatoare ~i dispiirute din propriul meu EuDeAcolo, ci ale in-
tregului grup al EuluiDeAcolo, de care sunt legat. Nu am idee cat de
mul~i mai exista in grup. Poate sunt mii sau sute de mii.
De ce e nevoie de unificare totala? Ca sa putem deveni, cu ade-
varat, Unul. Comple~i ~i cu 0 mul~ime de daruri de experien~a ~i iu-
bire. Apoi, ca intreg, putem, cat ai dipi, sa trecem prin Deschidere.
~i apoi? Raspunsul nu-mi este cunoscut.
Momentul plecarii de pe acest Pamant se pare ca este in se-
colul al XXXV-lea. insa nu putem pleca, pana cand nu adunam toate
paf\ile fieciirui EuDeAcolo, care fac parte din grupul nostru - 0 sar-
cina imensa. A~a ca yom fi in starea de recuperare, a~a cum este ne-
cesar, pe masura ce paI'\i din noi piiriisesc lumea fizica, tulburate ~i
nesigure - sau parasesc, printr-o schimbare brusca, sistemul de cre-
din~e care i-a ~inut prizonieri atata timp.
Rolul meu, dupa cum puteam vedea, era cel de facilitator.
Esen~a trebuia sa fie incorporata in activitatile ~i sistemele noastre
de inva~are. Nu eram con~tient de ceea ce urma. Nu eram con~tient
nici de posibilitatea ca, in metodele ~i tehnicile noastre de imbuna-
ta~ire a con~tiin~ei umane, sa existe un fel de Semnal care sa-i poata
atrage pe cei care yin din propriullor EuDeAcolo ~i sunt lega~i de
grupul nostru. M-am intrebat ca~i dintre miile de oameni care parti-
cipasera la programele noastre apaf\in grupului nostru. inca nu am
cum sa ~tiu.
Timp de peste cincisprezece ani, programele noastre au ofe-
rit cunoa~terea practica a con~tiin~ei umane, pana la marginea
dimensiunii timp-spa~iu. Trecerea dincolo de aceasta grani~a, pen-
tru a incepe cautarea Esen~ei, reprezenta 0 provocare suprema. Pro-
blema era cum sa facem acest lucru, in mod Iimpede ~i dar, pentru
200
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
a face din Esen~a un lucru Cunoscut, in loc de 0 credinfa. Acest
deziderat se putea implini doar prin experien~a personala.
Atrebuit sa incep cu lucrurile Cunoscute. Ceea ce am numit
rampe de intrare in Zona de Tranzi~ie este moartea fizicii - a~a cum
este ea perceputa de catre majoritatea Min~ilor Umane. Aceste ram-
pe conduc din colo de marginea hiiI'\ii lor cunoscute, iar indicatoa-
rele sunt contradictorii.
Din punct de vedere cultural, in prezent cunoa~tem foarte
pu~in despre moarte ~i despre ceea ce se afla dincolo de ea. Am pu-
tea crede in diferite premize ~i a~teptari, insa aceasta nu este Cu-
noa~tere. Singurullucru pe care il ~tim cu to~ii este ca, mai devre-
me sau mai tarziu, moartea fizica ni se va intampla tuturor - noua
~i celor pe care ii iubim. Dar asta e tot - ~i de aici vine frica.
Pentru a rezolva situafia, aproape toata cuno~terea ~i toate
studiile noastre ~tiinfifice se concentreaza pe materia fizica ~i pe di-
mensiunea timp-spa~iu. Visul nostru neobosit este sa ~tim totul
despre Aici - fara nicio excep~ie sau omisiune. Originea acestei por-
niri este zbaterea oamenilor de a exista intr-un mediu ostil, mana~i
de nevoia de supravie~uire. Acest motiv ascuns inca exista - chiar
daca e deghizat cu maiestrie.
in ceea ce prive~te moartea fizica, ~tiin~ele noastre pot oferi
doar acele abordari care se leaga cumva de materia fizica. Ne uitam
in specialla un sistem de miisurare a Ceva. Dacii nu exista un sem-
nal electric in creier, daca nu exista 0 reaqie chimica, daca nu
exista 0 mi~care fizica, atunci nu ai Nimic. A~adar, moartea este
echivalenta cu Nimic. ~i daca te intrebi dacii Mintea Umana dispare,
atunci cand dispare reaqia electrochimica - asemanator unui
camp magnetic din jurul unui electromagnet, atunci cand se opre~­
te electricitatea - vei primi cu siguranfa un raspuns pozitiv. Dar
po~i continua, spunand ca astfel de camp uri magnetice nu dis par cu
adevarat, pentru ca lasa amprente miisurabile pe materia sensibila,
in sau langa ele - deci, cum ramane cu min tea? Desigur ca vine riis-
201
_ _ _ _ _ _ __ Robert Monroe _ _ __ _ _ _ __ - _ _ _ _ _ _ _ Ca/atoria suprema _ _ _ _ _ _ __

punsul §tiin\ific §i anume, ca §i cu oamenii se intampla cam acela§i Daca a~ §ti, fara nicio urma de indoiala, ce a~ fi ~i ce a~ face
lucru; ei traiesc in amintirea celor dragi, sau in artefactele fizice pe dupa ce mor, m-~ schimba radical. Mi-a~ putea trai viata fizica din
care Ie-au creat - munca lor, ciiI1ile, cliidirile etc. Dar asta e tot plin, fara a fi umbrit, in fiecare secunda, de vocea care spune ,,0
E u§or de in\eles de ce atat de multi oameni de §tiinta §i me- mi~care gre~ita ~i li-a sunat ceasul". Dacii am ~ti ca fiecare dintre
dici sunt nihili§ti sau atei§ti in atitudinea lor publica_ Dar, chiar §i noi are oPliunea de a pleca, atunci cand are certitudinea cii viitorul
a§a, mul\i trebuie sa creada intr-o posibila supravie\uire, obliga(i nu mai are ce sa-i ofere, dit de mult soar transforma vietile noastre!
fiind de presiunea culturala sau de nazuin\ele §i vinovaliile lor as- Daca am avea certitudinea ca, atunci dind 0 persoana draga pleaca,
cunse. in plus, cercetatorii din domeniile ~tiin\ei §i medicinii sunt indiferent de ceea ce soar intimpla, ne-am putea continua legaturile
participanti pasivi la procesul priidator al Sistemului Vietii de pe de iubire dincolo de Sistemul Vietii de pe Pamrult ~i de dimensi-
Pam ant in aceasta calitate, ei sunt dispu~i sa-§i ajusteze datele, unea timp-spaliu ~i am ~ti fara dubiu unde 0 putem giisi - ce liber-
pentru a Ie potrivi cu nevoile lor, la fel ca tOli ceilal\i. Totu~i, unii tate minunata am avea!
dintre cei mai mari oameni de ~tiin\a au dedus eli sun tern mai mult
dedit corpurile noastre fizice - sau, cel pu\in, ca mintea noastra e
mai nlUlt dedit un rezultat al funqionarii creierului.
Cuno~terea noastra ~tiin\ificii nu este legata de nicio abor-
dare care incearca sa faca Ceva din Nimic, a~a eli trebuie sa 0 lasam
deoparte, fie cii vrem, fir ca nu. Iniliativa ~tiintificii este aproape in
intregime prinsa in mrejele Sistemului Vie\ii de pe Pam ant §i in di-
mensiunea fizicii timp-spa\iu, ~i foarte pu\ine lucruri sunt aplica-
bile in acest spatiu. Nici macar religiile ~i filozofiile nu ne ofera
prea mult ajutor. Timp de mii de ani, reprezentan\ii unor religii au
incercat sa ne convinga sa credem in existenta vie\ii de dupa moar-
teo S-au utilizat multe tehnici, in incercarea de a-i ajuta pe adep\i sa
ajunga in faza de Cunoa~tere, dar foarte pu\ini au reu~it
A§a cii ne intoarcem la experien\a personala. Daca ar fi posi-
bil sa trecem grani\a, sa vizitam zona a~a-zisului Nimic §i sa ne in-
toarcem, apoi, sa il descriem a~a cum este, in termeni dari, neinhi-
bali de sistemele de credin(e, atunci, acest lucru ar duce, in timp, la
Cunoa~terea universala ~i, in consecin\a, la eliminarea fricii. Dar,
pana acum nu ~tim cum sa facem acest lucru. Cu toate acestea, e po-
sibil ca deja sa facem acest lucru - dar, pur §i simplu, sa nu ne
aducem aminte.
202 203

Mai sunt mutte de fiicut
Rezumand cat am putut de bine pu\inul care ne este la Inde-
mamI, legat de subiectul vie\ii de dincolo de datele Sistemului Vie-
\ii de pe Pamant, am decis eli Intoarcerea la datele pe care Ie aveam
la nivel personal reprezenta singura cale. Ceea ce cautasem deve-
nise un fel de aSigurare de moarte, iar circumstan\ele personale in-
dicau acum ca necesitatea acesteia era presanta. Sinele meu Liiun-
tric mi-a spus cii nu era a~a de greu cum credeam eu - ~i, cu aceastii
speran\a In minte, mi-am Inceput cautarea.
Aexistat un grup mic, alcatuit din cei pe care Ii cuno~team
bine ~i pe care Ii contactasem, dupa ie~irea lor din lumea fizicii, In
timpul unei experien\e In-afara-corpului. Acest grup 11 inc\udea pe
tatal meu, care murise dupa un an de suferin\a cumplita, cauzata de
o como\ie cerebrala. L-am giisit Intr-o camera mica, cu 0 singura fe-
reastra, aparent In recuperare ~i m-a Intampinat cu caldura. Mai era
acolo ~i un prieten inginer, Charlie, care murise In urma unui atac
de cord ~i pe care I-am descoperit Intr-o cabana, pe malul unui
ocean; prietenul meu pilot ~i cercetator, Agnew, pe care I-am Intalnit
la cateva luni dupa accidentullui fatal de avion, in ceea ce parea a fi
un laborator, foarte entuziasmat de un nou proiect, ~i Dick, priete-
nul meu doctor, care murise de cancer abdominal ~i pe care I-am re-
giisit mai tanar ~i mai puternic, vorbind cu al\i doi oameni, lntr-un
fel de birou. De asemenea, m-am Intiilnit rapid ~i cu mama mea, de~i
asta nu s-a Intamplat in timpul unei experiente in-afara-corpului. Ea
a aparut pe scaunul din fa\a al ma~inii mele, cand conduceam spre
204
_ _ _~_ _ _ _ CiJ/atoria suprema _ _ _ _ _ _ __
serviciu, la doar cateva minute dupa ce murise intr-un spital din
Ohio. Mai erau ~i alpi, dar nu Ii cuno~team la fel de bine. incercand
sa determin ceva despre ei, a~a cum i-am fi cunoscut, a reie~it un fapt
interesant. Niciunul dintre ei nu fusese blocat Intr-un sistem de cre-
din\e legat de via\a de dupa moarte. ~i atunci, unde s-au dus ~i cum
au ajuns acolo? Dupa tOli acei ani, nu rna obosisem sa aflu.
Gandindu-ma la toate aces tea, am ajuns sa in\eleg cat de pu-
line sisteme de credin!e batute in cuie imi fusesera impuse de catre
parin\i. Nu auzisem de focul iadului, de diavoli sau ingeri, de pre-
dici despre via!a de apoi, ci doar de procesul autodeterminarii. in
acel moment, nici eu §i nici ei nu ne-am dat seama de cat de valo-
roasa fusese atitudinea lor.
in timpul dlatoriilor nocturne, am inceput sa caut sa aflu ce
se intamplase cu cei pe care Ii cunoscusem dupa ~ederea lor in Sis-
temul Vie!ii de pe Pamiint. Pe la trei diminea!a, dupa doua cicluri
de somn, eram complet odihnit ~i relaxat. M-am dat jOs din pat ~i,
intr-o C\ipa, eram in intunericul de afara ~i aproape de corpul meu
fizic. Am a~teptat un moment, inainte sa rna apropii de marginea
Benzii H. indepartandu-ma de ZgomotulBenzii H, am inceput sa-i
caut pe cei care nu avusesera un sistem puternic de credin!e, des-
pre viata de apoi.
Charlie a fost primul care mi-a venit in minte ~i, cu viteza
luminii, am ajuns in cabana nonfizicii pe care ~i-o crease singur, pe
malul oceanului. Ma sim\eam ca intr-un tablou cu natura moarta.
Plaja nisipoasa parea normala, dar cabana era goala. Norii erau ne-
mi§cali pe cer, iar soarele parea static. Nu exista briza. Charlie dis-
paruse. Dad ar fi fost acolo, totul soar fi mi§cat.
Apoi, am observat ceva ce mi s-a parut a fi 0 anomalie. Pu-
team sa simt nisipul sub picioare. M-am uitat in jOs. Picioarele mele
erau acolo - goale. Mi-am mi~cat degetele §i Ie-am bagat in nisip.
Era cat se poate de natural. intr-o parte era un petie de iarba. Am
pa§it, nu am plutit, catre iarbii §i am calcat pe ea. Semana cu iarba
205
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
adevarata. M-am aplecat ~i am smuls un fir, realizand, in cele din
urma, cii am ~i mana. Am pus iarba in gura ~i am mestecat-o. Gustul
~i textura erau reale. Era, intr-adevar, iarba care traia ~i cre~tea.
Charlie pe care iI cuno~team eu nu-mi daduse de inteles ca
poate crea organisme vii. ~i totu~i, asta era ·dovada. ~i mai era ~i
ipoteza automata ca aveam 0 forma fizicii, ceea ce era eel putin ne-
obi~nuit. Ce fel de camp energetic generase Charlie? Cu siguran\a
nu era un sis tern de credin!e, intrucat nu fusesem condi\ionat sa
rna a~tept la ceea ee am gasit. Cand am plecat, incet ~i deliberat,
senzalia existentei unui corp fizic a disparut. Am verificat "Iocalia"
~i am descoperit ca se afla chiar inlauntrul barierei Zgomotului
Benzii H, in banda radialiei umane a spectrului Campului (M). in
urmatoarele saptamani, am incercat sa descopar unde plecase
Charlie. Dar oricat a~ fi incercat, nu puteam gasi nicio urma.
Urmatoarea persoana pe care am ciiutat-o a fost tatal meu. in
urma como\iei cerebrale, timp de un an de zile avusese dureri foar-
te mari ~i nu fusese capabil sa·~i expuna problema, inainte sa moa-
ra. Am descoperit asta, cand I·am intalnit prima data, la scurt timp
dupa ce murise. Afost u~or sa gasesc camera unde statuse pentru
recuperare, dar, a~a cum deja rna a~teptam, nu era acolo. Camera
era goala. Dar puteam sa intind mana ~i sa ating peretele cu mana.
De ce mi se materializase, dintr-o data, mana? Peretele era aspru, ca
betonul sau chirpiciul. Tatal pe care iI ~tiam eu nu I-ar fi putut cons-
trui. Deci, fie nu-mi cuno~team tatal a~a de bine cum credeam, fie
altcineva crease camera. indepartandu-ma incet de micu\a c1adire,
percep!ia mi s-a schimbat iara~i, intr-una pur non-fizica. Nu am fost
surprins de faptul ca unda Zgomotului Benzii Hera aproape. Mai
tarziu am incercat, fara succes, sa anu unde era tatal meu. Oare el
~i Charlie se intorsesera la Sistemul Vie!ii de pe Pamant? Sau ii pre-
luasera recuperatorii Eu-Iui lor DeAcolo? ~i ce era locul acela, in
care atat cabana, cat ~i camera, ramasesera goale de la plecarea lor?
206
_ _ _ _ _ _ _ _ CiiJiitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
A~a cum simtisem inainte, era prea real ca sa fie un Sistem de Cre-
din Ie. Curiozitatea mea atinsese cote maxime.
Dupa cateva zile, am calatorit din nou intr-o zona adiacenta,
cu un rezultat similar. Am redescoperit locul in care il gasisem pe
Agnew, la cateva luni dupa ce avusese accidentul de avion, in incer-
carea de a ateriza pe un aeroport micu!, din Ohio. intillnirea a avut
loc la inmormintarea lui Agnew, in Carolina de Nord, unde s-a pe-
trecut un eveniment intens ~i inexplicabil pina acum. Exact cand
co~ciugul lui era coborit in mormint, un avion mic, marca Twin
Beech, a zburat peste locul respectiv. Era exact acela~i model, cu
aceea~i culoare ~i acelea~i marcaje ca cel pilotat de Agnew. ~i-a mi~­
cat aripile ~i a zburat in departare. Viiduva lui a izbucnit in hohote
de plins ~i to!i cei care iI cunoscusera au inceput sa lacrimeze. Mai
tarziu am verificat toate aeroporturile, pe 0 distan\a de cinci sute
de kilometri. Nu erau inregistrate niciun fel de decolari sau ater-
izari ale vreunui Twin Beech.
Gindindu-ma la asta, nu eram prea sigur cii il voi gasi pe
acest tip creativ in acel~i loe nonfizic. Atunci cand iI gasisem ina-
inte, la scurta vreme dupa ce murise, lucra entuziasmat la ceva ce
nu putea sa-mi explice. Am avut dreptate. De data asta, platform a ~i
echipamentul erau acolo, dar Agnew nu. Nu am incercat sa-I gasesc,
intrucat erau prea multe posibilitali. Apoi m-am concentrat asupra
locului unde iI gasisem pe Dick, dupa ce murise. Fusese un doctor
bun ~i un prieten apropiat, in primii mei ani petrecu\i la New York.
Cind il giisisem, discuta serios cu ca!iva alIi biirbali, intr-o camera
mare ~i mi-a facut, pur ~i simplu, cu mina. Parea de doua ori mai
tinar decat atunci cand murise. Am ajuns fara probleme, la aceea~i
camera mare. Spre surprinderea mea, nu era goala. Doi barbali,
care aratau aparent normal, imbracali in costume de afaceri, sta-
teau langa 0 masa ~i discutau. M·am apropiat de ei cu grija.
"Ma scuza!i, ali putea sa-mi oferili ni~te informa!ii despre
Dick Gordon?"
207
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
S-au intors ~i s-au uitat la mine cu ochii mario Apoi, eel mai
inalt a vorbit.
Jmi eer seuze, nu te ~teptam. Vrei sa stai jOs? E~ti obosit?"
"Nu, sunt bine. Vreau doar sa... "
"Stai 0 c1ipa, George," m-a intrerupt cel de-al doilea. ).sta e
altfel. Vite!" M-au examinat cu aten\ie. George a dat din cap.
"inca mai ai un corp fizic viu?" Am ezitat.
"Ei bine, da, am. Dar... "
"Si ~tii ca nu visezi?"
"Da, ~tiu. ineerc sa... "
"Vimitor!" George s-a intins, m-a prins de mana ~i a scutu-
rat-o viguros. "Am auzit despre oameni ca tine, dar e~ti primul pe
care I-am intalnit! Ce zici de asta, Fred?"
"Dar... ee e loeul acesta?" Fred a fost eel care mi-a riispuns.
"Acesta e un loc unde anumi\i oameni vin dupa ce mor. Une-
ori, cu pUlin ajutor. Majoritatea nu ~tiu cii el existii."
"Ce oameni?"
"Speciali§ti in medicina. Medici, chirurgi etc."
"De ce vin aici?"
"Ca sa se calmeze dupa marea schimbare", mi-a explicat
George. "Au nevoie de asta, mai ales pentru cii au fost atat de preo-
cupa\i sa tina pacien\ii in via\a. Dar, intr-un mediu familiar, i~i revin
repede. Vita-te in jurul tau." Am devenit con~tient cii rna aflam in-
tr-un cabinet medical tipic - camera de a~teptare, cu scaune, ma-
su\e ~i teancuri de reviste vechi. Printr-o fereastra, puteam vedea
biroul asistentei ~i dulapuri cu dosare. Un birou interior, cu birou ~i
scaune, era vizibil printr-o u§a desehisa ~i, pe latura opusa, am zarit
o camera cu 0 masa de consultalie, cantare §i alte instrumente.
M-am intors catre cei doi barbali.
208
_ _ _ _ _ _ _ _ Caliitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
"Cine a creat asta? Voi?"
"Nu ~tim", mi-a riispuns Fred. "Era aici dnd am ajuns. E un
artefact creat, pur ~i simplu, pentru a ajuta min tea medicala sa se
acomodeze cu schimbarea. Este un mediu foarte familiar. Din
aceasta cauza funqioneaza."
"Sunteli doar voi aici?"
"Sunt cel pu\in cateva sute de oameni - ~i asta numai la re-
cep\ie. Ei sunt cei care ajuta. Yin ~i pleaca incontinuu." M-am intors
catre George.
"Th cum ai ajuns aici?"
"Ei bine, stateam in Parc ~i Fred a venit ~i s-a a~ezat langa
mine ~i apoi... Ce s-a intamplat? E~ti in regula?" Probabil cii a vazut
~ocul de pe ehipul meu, atunci dnd valul de amintiri m-a eople~it.
Parcul! Acum mul\i ani, ajunsesem in Parco Dar nu-mi amintese cum
~i de ce ajunsesem acolo. Am intalnit un grup primitor, de zece sau
doisprezece biirba\i §i femei, care m-au intiimpinat cu ciildura ~i
mi-au explicat unde rna aflam. Era un loc in care sa te calmezi dupa
trauma mOf\ii fizice - 0 stalie de a§teptare, pentru relaxare §i pen-
tru a te putea decide ce sa faci mai departe. Parcul! in cele din urma
am reu§it sa vorbesc.
"Sunt bine. Spune-mi... unde e Parcul?"Mi-a raspuns Fred. Ma
privea cu blandele.
t · nU-1. a~a.1"
" ASt a cau,l,
"Nu ~tiu. Dar ered ca da." Afacut un gest cu mana catre u~a
din spatele lui.
"Ie~i, fa stanga ~i urmeaza drumul prin padure. Nu e
departe." Eram profund recunoscator.
"MullUmesc - va mul\umesc amandurora. Soar putea sa ne
mai vedem, chiar daca nu sunt doctor." George m-a biitut pe umar.
209
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
"intoarce-te cand ai posibilitatea. Daca gase~ti un doctor sin-
gur, adu-I ~i pe'el." Am ie~it, am luat-o la stanga ~i am dat, intr-ade-
var, peste 0 padure cu copaci inal\i, majoritatea cunoscu\i. 0 carare
ducea catre un spa\iu deschis, a~a ca am urmat-o. De~i voiam sa rna
grabesc, am decis sa merg incet. Senza\ia pa~ilor pe frunze ~i iarba
era mult prea placuta. Eram in picioarele goale!
Cum mergeam a~a, 0 briza blanda mi-a atins capul ~i pieptul.
Puteam sa simt! La fel ca ~i cu picioarele mele goale, puteam sa
simt! Am trecut pe langa stejari, plopi, nuci, platani, aluni, pini ~i
cedri - chiar ~i pe langa un palmier distonant, precum ~i pe langa co-
paci care nu ~tiam ca exista. Aroma florilor, amestecata cu cea a pa-
mantului reavan, era minunata. Puteam sa miros! $i pasarile -
aproape jumatate dintre ele erau specii pe care nu Ie mai vazusem!
Cantau, ciripeau, strigau, zburau din porn in porn, de-a lungul ~i de-a
latul potecii pe care mergeam eu. Sute de pasari. $i puteam sa aud!
Am mers mai incet, absolut uimit. Mana mea - da, din nou
mana mea fizica - s-a intins ~i a smuls 0 frunza de pe creanga joasa
a unui artar. Parea vie ~i flexibila. Am pus-o in gura ~i am meste-
cat-o. Era umeda ~i avea exact gustul frunzelor de artar din copi-
laria mea. Deodata, am ~tiut ce se intamplase - ce, probabil, inca se
intampla. Aceasta era 0 crea\ie umana! Mul\i dintre cei care pa~ise­
ra pe aceasta poteca creasera ~i adaugasera pasarea sau copacullor
preferat. Ele erau vii - opere vii, create de oameni. Nu era modul
standard de reproducere, urmat in Sistemul Vie\ii de pe Pam ant,
care nu e creat chiar de oameni, ci dupa ideea ~i planul Altcuiva.
$i tot ceea ce am intalnit inainte, in cautarea mea, era la fel-
produsul unei min\i-con~tiin\e umane. Spa\iul medical, echipa-
mentullui Agnew, camera de recuperare a tatalui meu ~i cabana lui
Charlie de langa ocean. Charlie, mi-am amintit, chiar demonstrase
cum a creat totul! Totul era crea\ie umana! Esen\a! $tiu de existen\a
Creatorului nostru - dar oare suntem cu to\ii creatori, dupa acela~i
tipar? Oare Sinele meu Liiuntric, pe care I-am acceptat atat de u~or,
210
_ _ _ _ _ _ _ _ Calatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
este doar 0 replica sau 0 clona minuscula a Originalului? Cat de
departe putem duce aceasta idee exprimata doar partial?
Parca pentru a dovedi punctul de vedere al realita\ii, un pa-
pagal mare, portocaliu, a zburat peste umarul meu, a ciripit ~i mi-a
picurat ceva in mana. Am ras cand am testat consisten\a calda intre
degetul mare ~i aratator. Era, cu siguran\a, real! Am mers mai de-
parte, intrebandu-ma cate prietene animale create de oameni exis-
tau in padure, cand am ajuns la 0 curba a potecii ~i copacii s-au ter-
minal. In fa\a mea era Parcul. Era la fel ca atunci cand il vizitasem,
cu muI\i ani in urma, cu alei unduitoare, banci, flori ~i tufi~uri, pe-
tice de iarbii multicolore, manunchiuri de copaci falnici, mici pa-
raie ~i fantani ~i cu un soare cald deasupra, printre nori~ori albi.
Parcul continua pe un teren, cat vedeai cu ochii. Mergand pe panta,
pan a la cea mai apropiata banca, m-am intrebat ce minte umana
sau ce grup de oameni a creat toate astea. Pentru un om obi~nuit,
era 0 crea\ie magnifica. Totu~i, ~tiam ca a~a aparusem ~i eu. Insa nu
rna gandisem la asemenea lucruri, in vizitele mele anterioare, cu
muI\i ani in urma. Acum imi amintisem - ~tiam - de ce era acolo.
Cand m-am apropiat, 0 femeie s-a ridicat de pe ban ca. Era de
inal\ime medie, supla, cu ochi mari, caprui ~i cu un par ~aten, u~or
ondulat, care-i ajungea pana la umeri. Chipul ei era neted ~i u~or
bronzat, cu trasaturi cu nuan\e orientale, din Orientul Mijlociu, dar
~i europene. Purta pantaloni inchi~i la culoare ~i 0 jacheta pana la
~olduri. Varsta i se putea incadra intre treizeci ~i cinci ~i cincizeci de
ani. Imi parea cunoscuta - 0 mai intalnisem undeva. A zambit ~i
mi-a intins mana.
"in iftir~it ai ajuns! Bine ai revenit, Ashaneen. "
Ashaneen - numele meu, reamintit dintr-o alta via\a. Asta
imi spunea multe des pre ea. I-am luat mana, care era reala la atin-
gere. M-a condus la banca ~i ne-am a~ezat. A1\i oameni treceau pe
langa noi, to\i adul\i, imbraca\i in haine de toate felurile. Unii ne
priveau curio~i... M-am intrebat de ce, pana cand mi-am dat seama
211
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
di era 0 diferen~a perceptibila intre infaTi~area mea ~i a lor. M-am
uitat in ochii femeii ~i mi-a zambit din nou. Mi-a venit 0 jumatate de
amintire.
,Jacheta pe care aporti... U "TIl e§ti... Nevisse."
,,0 purtam ultima data dnd ai venit. M-am gandit d te va
ajuta sa-Ii aminte~ti." Am aprobat, dar memoria mea era inceTo-
~ata. Ea era unul dintre zecile de oameni pe care ii intiUnisem ulti-
ma data, de asta eram sigur. M-am uitat la ea ~i am vazut ca zambea.
Oare imi putea citi gandurile?
"Da, sigur ca pot. $i tu Ie pOfi citi pe ale mele. "
"Cine e~ti?"
"EIt sunt doar mesagerul. Eu trebuie sa-Ii spun ca pOfi sa
aduci oameni la noi - pe cei care abia au murit, din punct de
vederefizic. Noi vom avea grija de ei. De aceea suntem aici. $; ii
pofi invitfa $i pe allii safaca laJel. "
"Cum pot sa-i inval ceva ce va parea atat de straniu?"
"Suntem siguri ca pOli. Mulfi dintre ei probabi/ ca a foc
acum. Tot ce ai de facut este sa-; ajuli sa-$i aminteasca. Eo cale
foarte obiectiva de a inlatura frica de moartea fizicit. "
,,~i de a Ie transmite d vor supravie\ui procesului mortii."
"Cu siguranfa. "
"De asemenea, i-ar ajuta sa devina con~tien~i de multiplele
op\iuni pe care Ie au."
"Sunt multe la care nici macar tu nu te-ai giindit, Aslzane-
en. Sau ai preJera sa-ft spunem Robert?"
"Robert sau Bob, te rog. Prietenii mei fizici imi spun Bob. Nu-
mele Ashaneen i-ar putea tulbura."
"Unii soar putea sa te $tie dupa numele vechi. "
212
_ _ _ _ _ _ _ _ CJIJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
"incep sa con~tientizez asta. ~i incerc sa-mi amintesc numele
tau. TIl e§ti... so~ia lui... lIeon - da, lIeon!"
"Prietena e un cuviint mai potrivit. "
"Bun."
"Acum, am nevoie de ajutor. Locurile pe care Ie-am vizitat,
unde erau prietenii mei - ele sunt pur ~i simplu exlensii ale acestui
loc, nu?"
"A$a e. Dar daca au 0 credinfd puternica, ei vor urma
acea indrumare $i se vor duce acolo unde ii conduce credinfa
lor. Vor exista alfii, cu aceea$i credinfa, care ii vor a$tepta ca sa-i
ajute. Elibereaza-i $i lasa-i in pace. Acolo e IOC11110r. "
"Dar, lot ce e aieL. aSia e doar 0 alta credin\a, nu-i a§a?"
Nevisse a ras. "Nu in sensul uzual. Nu sunt implicate cre-
din!ele, ci doar experienfa. Tiparul de aic; e menit doar ca sa
ofere un mediu familiar pentru a calma nelini$tea. "
~. I
".,,1 ocuI aces I a, alunCl... ")"
"Este 0 creatie care e aic; $i va fi aici, indiferent de credin-
tete tale. Nu va disparea, in cazul in care nu crezi ca exista. "
"Cine I-a creat?"
,,0 civilizafje umana de acum mii de ani. A disparul de-
mult. Mai e ceva ce ai vrei sa $tii?"
"Dar ce se intampla cu cei care pur ~i simplu vor - sau au ne-
voie - sa se intoard la ceea ce eu am numit EulDeAcolo? Sunt sigur
ca in\elegi ce vreau sa spun."
"inte1eg. Aceea este destinatia pentru majoritatea celor
care pleaca de aici. "
"Deci, alunci dnd aducem oamenii aici, lu ii calmezi ~i Ie dai
~ansa sa se gandeasca la ce vor sa faca mai deparle."
213
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
"A~a e. Le aratdm ce oportunitati exista. Parcul este doar
un loc de pornire. Vei fi uimit cdnd vei vedea toate micile locuri
individuale pe care Ie-au creat locuitorii lui. "
"Exista reguli?"
"Doaruna. Nimeni nu-# va impune vointa asupra altcuiva. "
iii mul~umesc pentru ajutor. Se pare ca am multe de facut."
"Ti se va parea mai ~or decdt crezi, Bob. "
"Aceasta cuno~tere ... despre acest loc, a locului unde sa
mergem dupa moarte ... unde sa ne intiilnim ... aceasta cunoa~tere
dinaintea evenimentuluL. ofera libertatea suprema!"
"A~a e. Vad ca prime~ti un semnal de intoarcere. "
"Da... Mai sunt multe de invarat aieL. Dar trebuie sa plec. Mai
am 0 intrebare... "
"Nu e nevoie sa intrebi. Procesele creative ale caror rezul-
tate le-ai observat ne sunt deja cunoscute ca fiind umane. $i ta-
tal tdu ~i-a construit propria incapere. "
"Nu era nevoie sa intreb. Ta na sen!"
"Ti-ai amintit. 0 Jraza de ramas bun, de acum 0 suta de
mii de ani. Ta na sen!"
intoarcerea a fost u~oara ~i lipsita de complica~ii. Aveam, in-
tr-adevar, multe de facut!
214
Noua directie
,
Acum, ca ~tiam ce trebuia farut, mai aveam 0 singura intre-
bare. Cum a~ putea sa organizez tot ceea ce am trait ca experien~a,
in a~a fel ineat sa poata fi absorbit ~i pus in practica de catre al~ii?
Si nu doar atat: cum ar putea acele experien~e - care in cazul meu
durasera mul~i ani - sa fie comprimate intr-un cadru temporal, pe
care al~ii I-ar considera practic ~i adecvat? Acesta nu a fost un pro-
ces care sa poata fi stabilit prin incercare ~i eroare, fiindca ceea ce
ave am de infruntat curiind era, literalmente, 0 problema de via~a ~i
de moarte. Trebuia sa fie cat de corect cu putin~a, de prima data. Si
evenimentele din via~a mea personala imi spuneau ca mai aveam
pu~in timp la dispozi~ie.
Dar am avut noroc - sau poate nu a fost noroc, ci implinirea
ori finalizarea unui proiect pornit acum mai mult de trei decenii,
atunci eand am inceput cercetarea con~tiinrei umane. Aveam acum
la dispozilie toate resursele Institutului nostru, care, timp de mUlti
ani, aratase ca este posibil sa aduci oamenii in acel punct de tranzi-
~ie dintre viala fizica ~i moarte ~i sa Ie dai unora dintre ei posibili-
tatea de a vedea dincolo. Faptul ca procedurile noastre erau sigure
~i ca participan~ii no~tri aveau beneficii uri~e ~i de multe feluri a
fost demonstrat, fara nicio urma de indoiala.
Emisfera mea cerebrala stanga mi-a spus ca era nevoie de
doua lucruri. Primul era sa cercetez frecven~ele undelor cerebrale
traduse in sunete, ceea ce i-ar putea permite con~tiinrei minlii indi-
viduale sa calatoreasca in siguranla, dincolo de punctul de tranzi-
215
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
(ie - §i sa se intoarca, atunci cand sarcina a fost indeplinitii. Ce[
de-a[ doilea era un program care putea fi potrivit §i eficient pentru
mu[\imea de oameni care ar putea fi atra§i de posibilitatea servirii
ce[or care nu mai exista in stare fizica. A§adar, impreuna cu cei mai
apropia\i co[egi ai mei, am pornit [a treaM. Ce[ mai simp[u [ucru a
fost sa gasesc un titlu pentru program: Lifeline (Linia Vie!ii).
Primu[ program Lifeline s-a desfa§urat [a Institut, in timpu[
saptamanii ce incepea [a 22 iunie 1991. in urmatoare[e paisprezece
[uni, aproximativ doua sute de oameni au participat [a procesu[ in-
tensiv de invatare de §ase zile. Printre participan(i se numarau me-
dici, psiho[ogi, ingineri, cercetatori, oameni de afaceri, psihiatri,
scriitori, avoca\i; educatori, terapeu(i, muzicieni §i arti§ti. Cu to\ii
erau absolven\i ai cel pu(in unui program anterior al Institutului,
fiindea aceasta era 0 cerin\a pentru participarea la programul Life-
line. Pc langa acest [ucru, ei reprezentau medii, intcrese, stiluri de
via\a foarte diferite, precum §i diferite experien\e anterioare in ex-
p[orarea con§tiin\ci. Totu§i, [a srar§itu[ fiecarui program, aproape
toti §i-au atestat abilitatea de a vizita Centrul de Recep\ie - Parcul
- §i multi au recunoscut ca acum §tiau cu certitudine ca aveau sa
supravie(uiasca procesu[ui de moarte fizica.
Am fost cu adevarat surprins. Era dar ca procesul putea fi in-
va(at. Dupa urmatoarea sesiune, argumentasem ca fenomenele ra-
portate ar fi putut fi unice unui anumit grup. Rapoarte[e de [a a
doua sesiune ar fi putut, iara~i, sa fie 0 coincidenta. insa, odata cu
cea de-a treia sesiune, parea cu adevarat ca procesul era viabil.
Dupa inca zece sesiuni, nu vad cum mai putea exista vreo urma de
indoia[a. Am fost capabili sa realizam ceea ce ne propuseseram.
Lifeline este proiectat pentru a fi eficient, in pofida oriearei
credin\e specificc, de(inuta de persoana participanta, cilt §i pentru
a instaura cuno3§terea, prin experien(a directa. Este un sistem de
"Cunoa§tere" §i nu neaga vreo credinfii curenta, 0 posibila excep\ie
fiind nihilismul.
216
_ _ _ _ _ _ _ _ CJiatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Programu[ are anumite scopuri. E[e sunt:
- Eliberarea tuturor temeri[or legate de procesu[ mOl1ii fizice;
- Familiarizarea cu diferite stari de con§tiin(a, pana cand
aceste stari devin "Cunoa§tere", in [oc de credinte;
- Generarea de comunicare §i re[a(ii continue cu a[te Min\i
Umane, active in aite stari de con§tiinta;
- incorporarea cunoa§terii dobandite atat con§tient, cat §i
incon§tient, in gandirea, funqiile §i activitatea vietii fizice;
- Demonstrarea faptu[ui ca, odata cu terminarea existenlei
fizice, indiferent din ce motiv, con§tiin(a minlii umane se
va transform a, neintrerupt, in a[te forme de existen\a.
Caile prin care aceste scopuri pot fi atinse sunt dezvoltarea
§i extinderea metode[or §i tehnicilor care au fost elaborate §i rafi-
nate in cadru[ Institutu[ui, pe parcursu[ mu[tor ani. Unu[ dintre
atribute[e acestor metode §i tehnici este fo[osirea termenu[ui de
"nive[ de concentrare", pentru a indica §i identifica, intr-un mod
convenabil §i simp[u de in\e[es, 0 anumita stare de con§tiinlii. Pana
in prezent, programe[e (Institutu[ui) au trecut participan\ii prin Fo-
cus 3 (sincronicitate minte-creier), Focus 10 (min tea treaza §i
a[erta, corpu[ adormit), Focus 12 (stare de con§tien\a extinsa), Fo-
cus 15 (starea de atemporalitate), pana [a Focus 21 (limit a dimensi-
unii timp-spaliu, unde este posibil sa iei contact cu a[te sisteme de
energie). Acum, in cautarea temei programului destinat ajutorului
acordat celor care au murit, era necesar sa ne aventuram mai de-
parte. Pentru a-i ajuta pe participanlii no§tri, trebuia sa identi-
ficam, intr-un mod similar, acele stari de dincolo de 21, care aveau
sa [e fie prezentate §i unde ei ar fi putut sa aqioneze in mod calm
§i obiectiv. Am procedat astfe[:
Focus 22. Unde oamenii care inca exista in forma fizicii, au
doar con§tiinla pal1iala. in acest stadiu soar afla cei care sufera de
delir, de dependen\a de medicamente ori de alcoolism, sau de de-
217
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
menla. EI ar include §i pacienlii anesteziali sau care se afla in coma.
Experienlele de aici ar putea fi relinute ca vise sau halucina\ii.
Focus 23. Un nivellocuit de cei care au parasit recent exis-
tenIa fizicil, dar care fie nu au putut sa recunoascil ~i sa accepte
acest lucru, fie nu sunt capabili sa se elibereze de legaturile cu Sis-
temul Vielii de pe pamant. EI ii include pe cei din toate perioadele
de timp.
Focus 24-26. Acest stadiu acopera Teritoriile Sistemelor de
Credinle, ocupate de fiinle umane non-fizice din toate perioadele
§i zonele, §i care au acceptat ~i au imbrali§at diferite idei ~i con-
cepte. Aceasta categorie ar include credinlele religioase ~i filozo-
fice care postuleaza 0 forma de existen!a post-fizid.
Focus 27. Aici este locul pe care I-am putea numi Centrul Re-
cep!iei sau Parcul, care este punctul central. Aceasta este 0 sinteza
artificial a, creata de minlile umane - 0 stalie destinata domolirii
traumei ~i §ocului tranziliei in afara realitalii noastre fizice. Ea ia
forma diferitelor medii pamantene, pentru a fi acceptabila pentru
marea varietate de nou-veni!i.
Focus 28. Dincolo nu numai de dimensiunea timp-spa!iu,
dar §i de gandirea umana. ~ederea in 28, sau dincolo de acesta, Ii-
miteaza orice intoarcere la un corp uman fizic.
Cei care sunt instrui!i in sistemul Lifetime devin familiariza-
Ii ~i se simt confortabil cu aceste stari diferite. Fiecare persoana
este invitata sa-§i creeze propriulloc personal §i special in Focus 27
- un loc in care se poate intoarce oricand dore§te. Formele pe care
Ie iau aceste locuri sunt la fel de variate §i unice ca §i participan!ii
in§i§i - variind, de exemplu, de la cabane de munte, situate langa
paraie Iini§tite §i copaci inalli, la insule, palate de cristal §i laca§uri
din propria inima. intoarcerea la locul sau din Focus 27 este facili-
tata de folosirea unui semnal personal de identificare, un simbol
21B
_ _ _ _ _ _ _ _ Olatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
sau 0 reprezentare pe care individul 0 creeaza §i 0 instaleaza. Ea
funclioneaza ca un fel de semnal de rezonanla, care 11 ghideaza
dnd vine inapoi.
Odata ce participanlii se familiarizeaza cu gama de niveluri
Focus, ei sunt instrui\i cum sa-i asiste pe cei care nu mai exista fizic
§i care au nevoie de ajutor. Ei trec, gradual, in Focus 27, unde pot
cere ajutor §i cillauzire pentru ei in~i~i. Apoi, se intorc la Focus 23,
uneori inso!i!i de un ghid sau ajutor, unde pot fi atra~i de 0 situa!ie
in care este nevoie de asistenla lor, pentru ca cineva sa mearga mai
departe. Poate ca cineva refuza sa accepte realitatea mO'1ii sale fizi-
ce sau nu dore~te sa renunle la un a§a-zis d§tig determinat de ata-
§amentul de lumea fizicii. Participantul cauta sa comunice cu acest
individ, incurajandu-I sa se elibereze §i sa mearga mai departe.
Dad aceasta incurajare are succes - §i adesea are - cei dOi, poate
insolili de un ghid, trec, impreuna, in Focus 27. Pe drum, unii indi-
vizi vor aluneca in Teritoriile Sistemelor de Credin!e din Focus
24·26, unde vor fi intampina\i de cei cu credin!e similare cu ale lor.
Ailii vor continua drumul catre Centrul de Primire din Focus 27,
unde pot fi intampina!i de cei dragi, care nu mai exista fizic. Aici, ei
au §ansa de a fi consiliali in privinla urmatorului pas de facut pe
calea evolu!iei. in ceea ce prive§te acest urmator pas, exista dteva
oPliuni pentru nOii-veni!i, printre care amintim:
- Reunirea cu cei dragi, care au facut anterior tranzi!ia;
- Comunicarea cu cei care inca sunt vii, in stare fizica;
- Reinnoirea contractului §i intoarcerea la Sinele Original
(EulDeAcolo );
- intoarcerea la experienla altei vieli umane pamantene;
- intalnirea §i disculii cu alte persoane cu credin\e similare,
ceea ce poate implica mutarea in acel Teritoriu de Sisteme
de Credin!e;
- Asumarea temporara a rolului de »recuperator";
219
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
- Asumarea activita\ii fizice de vialii sub alte forme (non-
umane), in alte locuri (altundeva, in acest Univers);
- Participarea la studii ~i explorari ale altor faze din Conti-
nuumul Con~tiintei_
Atunci cand se ia decizia, individul este liber sa continue pe
drumul ales.
Trebuie sa mentionez un element ulterior procesului.
Participan\ii la Lifeline sunt incuraja\i sa caute cat mai multe infor-
ma\ii cu putin\a de la cei pe care i-au ajutat sa recupereze. Prin aces-
te informa\ii se in\eleg detaliile personale, precum numele, varsta,
adresa sau statui ~i lara de origine, data ~i cauza mOi'\ii (accident
auto, boala, dezastru natural, razboi etc), ocupa\ia ~i orice alte de-
talii care pot parea relevante. Comunicarea este, in general,
non-verbala ~i adesea are loc prin intermediul unei ROTE - 0 sfera
de gandire. Atunci cand informa\iile ob\inute sunt suficiente, ele
sunt transmise mai departe, la Departamentul de Cercetare Life-
line, care porne~te un proces de verificare sau validare. In majori-
tatea cazurilor, nu s-a dovedit ca este posibil sa ob\ii suficiente ast-
fel de informa\ii, pentru ca efortul sa merite; acest tip de inte~oga­
re formala este adesea inadecvat circumstan\elor recuperarii. Insa,
in anumite situa\ii, au fost fiicute disponibile suficiente informatii
pentru a realiza 0 verificare sigura: 0 persoana cu acest nume, vars-
ta ~i loc a murit in acest fel, in acel moment. Pentru cei mai multi
dintre participan\i, acest lucru nu conteaza; ei sunt atat de convin~i
de veridicitatea procesului, incat nu i~i fac probleme pentru acest
tip de verificare. Totu~i, Institutul considera ca e important ca lu-
crul acesta sa se intample, de~i odata ce douazeci sau treizeci de
exemple au fost verificate, ar parea de prisos sa cau\i mai multe.
In Focus 23, participan\ii la program intra uneori in contact
cu cineva pe care iI recunosc - 0 ruda sau un prieten care a murit
recent - ~i care ii recuno~te, la randul sau. Atunci cand se intam-
pia astfel, exista 0 diferenlii observabila in "emo\ia" intalnirii, simi-
220
_ _ _ _ _ _ _ _ CJhHoria suprema _ _ _ _ _ _ __
lara cu diferen\a dintre intrarea intr-o inci!pere plina de straini ~i
intrarea intr-una unde e~li surprins sa-\i gase~ti sora sau fratele. Re-
cunoa~terea este imediata ~i se simte 0 cre~tere a energiei, in
schimbul care urmeaza. Adesea, participan\ii sunt atr~i de cineva
necunoscut anterior. Poate fi cineva dintr-o aM cultura sau epoci!,
de orice varsta, culoare sau credin\a.
Totu~i, ceea ce ii surprinde pe mul\i dintre participan\i este
faptul ca, atunci dnd sunt implica\i in misiunea lor, descopera ca,
in acela~i timp, recupereaza pai'\i pierdute din ei in~i~i. Acestea pot
fi vazute ca personalita\i din vie\i trecute, care au ramas in Focus
23. Unele dintre ele s-au stabilit in Teritoriile Sistemelor de Cre-
din\e din Focus 24-26 ~i au inceput - prin indoieli treptate, referi-
tor la credin\ele pe care Ie avusesera candva -sa .cada prin crapatu-
rile" sistemului respecliv, ca sa zicem ~a. A1tele pot aparea ca frag-
mente ale personalita\i1or din via\a actuala - aspecte care au plecat
sau care au fost smulse din Sinele Liiuntric; de exemplu, personali-
tali ale copilariei, care au scapat de trauma ~i durerea abuzului fizic
sau emo\ional din familiile lor ~i care cauta acum sa fie reunite.
Calauzirea care poate fi solicitata in focus 27 se manifesta,
potrivit participan\ilor no~tri, sub multe forme diferite. Ea poate
aparea in exterior sau poate fi sim\ita in interior; poate fi constan-
ta in toate experien\ele, sau se poate schimba din cand in cando Re-
latarile men\ioneaza ,,0 silueta alba stralucitoare", un individ pe
nume "Sam", 0 silueta cu gluga, care se dovede~te a fi un star cele-
bru de cinema, un ca\elu~, culoarea albastra, 0 mana umana ~i voci
care spun .suntem aici". Unii participan\i nu vad ca ceea ce ii ci!lau-
ze~te ar fi ceva separat de ei in~i~i, in vreun fel sau altul; "eu ~i ceea
ce rna calauze~te suntem una", spune 0 relatare.
In acest moment, trebuie sa spun dar ca exista un numar
foarte mare de participan\i care i~i accepta tranzi\ia fara dificultate
~i care nu vor fi gasi\i in Focus 23. Printre ace~tia sunt cei care s-au
pregatit dinainte, sau care au fost pregati\i de catre al\ii, astfel incat
221
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
sa poata taia mai u~or legaturile cu Sistemul Vietii de pe Pam ant -
precum ~i cei care sunt puternic intariti de credintele lor. Ei tree de
buna voie dincolo de Focus 23, in Focus 24-26, 27 sau mai departe.
Locuitorii lui Focus 23 variaza la fel de mult ca omenirea
insa~i. Lasandu-i deoparte pe cei care Ie sunt cunoscuti "recupera-
torilor" lor, se spune des pre ei ca i~i au originea oriunde in lume.
Cativa au ,,~teptat" vreme de doua sau trei secole, sau chiar mai
mult, insa majoritatea au pariisit existen\a fizica destul de recent,
in ultimii douazeci sau treizeci de ani. Mul\i dintre ei au fost victime
ale accidentelor sau ale unor boli, iar mortile subite sunt destul de
des intalnite. in mare parte, ei sunt pregati\i ~i dornici sa piece,
de~i unii se arata ingrijora\i pentru cei dragi, pentru rude sau prie-
teni ~i refuza sa piece, pana dnd nu sunt reuniti sau lini~ti\i.
Relatarile participan\i1or referitoare la cei pe care i-au intal-
nit, indud mentionarea dtorva tineri uci~i in accidente rutiere, un
barbat de patruzeci ~i cinci de ani care s-a inecat cu mancare, un
pianist de muzica dasid din Praga, care a murit din cauza unor
complica\ii cauzate de SIDA, 0 mama ~i doi copii din Cambogia care
au dUcat pe 0 mina, un numar de bebelu~i din provincia nigeriana
Biafra, care au murit de foame, un soldat ucis in Razboiul din Golf,
un copil din Milwaukee, care a murit la n~tere, 0 adolescenta care
a murit dintr-o supradoza de medicamente. in unele cazuri, se oh-
lin informa\ii mult mai detaliate: un participant a intalnit 0 femeie
nascuta la 22 martie 1922, care murise in Ogden, Utah, la 15 mar-
tie 1972, ~i care ~i-a dat propriul nume, pe eel al sotului ~i pe cele
ale celor trei copii ai ei. Un alt exemplu este pianistul din Praga,
menlionat mai devreme, care ~i-a oferit numele §i varsta -douazeci
~i opt de ani -faptul di a locuit cu parin\ii, a studiat la Conservat<r
rul din Paris ~i a murit intr-un spital. Un al treilea exemplu implidi
o femeie de cincizeci ~i ~apte de ani, designer grafic (nume cunos-
cut), care a muritin decembrie 1991, din cauza unui stop cardiac, in
timpul unei operatii de bypass, la un spital din Scottsdale, Arizona.
= 223
_ _ _ _ _ _ _ _ CJ/iitoria suprema _ _ _ _ _ _ __
in timpul procesului de recuperare, participanlii nu simt fri-
ca ~i, in general, sunt neafectati de emotii. Pot exista excep(ii la ulti-
ma afirma(ie, atunci dnd se intra in contact cu 0 ruda sau 0 persoa-
na iubitii, sau cu ceca ce participantul realizeaza di este 0 parte din
el insu~i. Urmatorul exemplu dintr-o relatare i1ustreaza acest lucru:
"in timpul unei experien\e, am giisit un baie(el de trei
ani, intr-un bazin de lumina din Focus 23. Nu se vedea niciun
alt om, in afara de acest baietel. Am simtit 0 emo(ie puter-
nica, chin ~i durere la vederea copila~ului. Cind m-am dus
sa-I iau, dlauza mea mi-a spus di toate aceste emo(ii nu sunt
necesare. Dupa ce eu ~i ciilauza am luat copilul, am avut un
sentiment de plenitudine ~i, la un anumit nivel, de intoar-
cere acasa - ca ~i cum 0 alta parte din mine i~i giisisc pacea.
Cand copilul a fost condus mai departe, de dtre cei care
aveau sa-I .. proceseze", am §tiut di urma sa fie ingrijit ~i cii t<r
tul era exact a§a cum trebuia sa fie. Dupa aceasta experien!i'i,
am sim(it d lucrurile intr-adevar se schimbasera. Devin,
treptat, tot ceea ce sunt cu adeviirat."
(john A. Baylor, Virginia Beach)
Adesea, emo(iile dau navala la sfar~itul experien(ei, atunci
dnd participantul se intoarce la con~tiin\a normala. Aceasta poate
fi 0 reactie intarziata la ~ocul intalnirii cu cineva drag, pe care nu
credeau ca-I vor revedea, sau la tristetea ~i disperarea unora dintre
cei aflati in Focus 23. insa, pe miisurii ce te obi~nuie~ti cu procesul,
incepe sa (i se para mai natural. Faptul ca acest copila~ a fost ucis in-
tr-un accident rutier, sau ca mama a murit liisand doi copii in urma,
devine oarecum acceptabil, iar relatarile contin foarte putine refe-
rinte la sufcrinta sau tragedie. in Focus 27, totul este a~a cum tre-
buie sa fie ~i singurul sentiment este iubirea.
Dupa cum am descoperit anterior, cei care se confruntasera
cu accidente sau boli grave, care fusesera raniti sau mutilati in
_ _ _ _ _ _ _ _ RobertMonroe _ _ _ _ _ _ _ __
vreun fel, §i-au recuperat plenitudinea, atunci dnd au ajuns in Fo-
cus 27. 0 relatare facea referire la un barbat a carui mama fusese
sfatuita sa ia medicamentul thalidomide in timpul sarcinii §i el se
nascuse doar cu 0 parte din picioare. Triiise timp de aproape treize-
ci §i cinci de ani - era englez, iar medicamentul fusese introdus in
Anglia in 1958. in Focus 23 era inca diform; in 27, unde a fost in-
tampinat de mama sa, era intreg §i puternic, a§a cum nu fusese ni-
ciodata in viata fizica.
Nu toti cei care sunt sco§i din Focus 23 ajung in 27 - cel pu-
tin, nu imediat. Unii trec in Teritoriile Sistemelor de Credinte, iar
allii, pur §i simplu, dispar. Poate descopera ca legaturile lor cu Pa-
mantul inca nu sunt taiate, sau ca nu au acceptat in totalitatea sta-
rea in care se afia. Un participant a relatat ca a intalnit 0 fata care
murise in timp ce na§tea. I-a marturisit ca bebelu§ul ei murise §i ca
ramasese ca sa-i poarte de grijit 0 alta relatare facea referire la un
baiat african de noua ani, care murise de foame in de§ert, in octom-
brie 1990. Nu voia sa piece din Focus 23, pana dnd nu ii gasea pe
cei trei frali mai mici §i pe sora lui de doi ani, care murisera inain-
tea lui. Uneori, participantul se intoarce §i il gase§te pe respectivul
calator mai dornic sa piece la 0 a doua incercare - de§i astfel de
situatii se intampla destul de rar.
Ceea ce nu am putut deloc sa prevedem a fost felul in care
participanlii in§i§i aveau sa reaqioneze la experienla Lifeline. Am
simlit ca era foarte pulin probabil sa existe efecte adverse, cata vre-
me tOli participantii erau buni cunoscatori ai metodelor Institutu-
lui, intrucat au participat anterior la unul sau mai muite cursuri. Fe-
lui in care ei au reactionat este cel mai bine descris cu cuvintele lor.
"Programul, ~a cum a fost prezentat, a fost excelent
pentru mine, pentru ca m-a ajutat sa inleleg cat de limitatoa-
re sunt sistemele de credinle §i cat de inchistali suntem in ele
- in mare parte fara 0 cuno~tere con§tienta anterioara. A
fost 0 saptiiinana de evolulie §i dezvoltare pentru mine, din
224
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
multe puncte de vedere. Bariera foarte sublire dintre ceea ce
cunoa§tem acum drept realitate, aici, §i ce exista acolo, de-
vine foarte evidenta. Viala ca intreg a inceput sa capete 0
noua perspectiva."
(Dr. Hoy, Washington)
"Cel mai important lucru pe care I-am invalat in tim-
pul programului Lifeline a fost inlelegerea faptului ca vad as-
pecte ale sinelui meu in allii, ca §i acceptarea §i imbrali§area
ulterioara a acestor aspecte - atat pozitive, cat §i negative -
ceea ce reprezinta pentru mine un proces de recuperare. Eu
simt ca unificarea cu sinele meu total are loc in acest mod."
(M.H., Maine)
.rCel mai important lucru pe care I-am invatat a fost]
experien\a realita\ii obiective a taramului imagina\iei, des-
pre care "crezusem" ca este doar 0 metafora pentru proble-
mele personale ce necesita integrare. Cele cateva recuperari
au fost atat de nea§teptate §i palpabile, incat au fortat 0 des-
chiere in experienta (am gandit §i m-am comportat intot-
deauna ca §i cum ar fi fost ceva real) catre alte realitati. intru-
cat acest lucru s-a intamplat in contextul in care am dUs-o pe
mama mea in 27 §i am tiiiat legaturile cu ea §i cu sistemele
mele de credinle, a fost minunat de eliberator §i imi ofera 0
con§tientizare puternica (I modurilor paralele de procesare a
con§tiinlei paralele. Problemele mO!,\ii §i ale existentei de
dincolo de ea sunt foarte placute acum."
(S.B.P., New York)
"Am inva\at ca "salvarea §i recuperarea" nu inseamna
neaparat un serviciu facut altora - ci, mai degraba, un servi-
ciu facut noua in§ine, ceea ce este §i in beneficiul celorlalti."
(Kl., Albuquerque)
225
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
"Nu simtisem niciodata cii m-am impacat cu moartea
mamei mele. Aceasta saptamana m-a eJiberat cu adevarat de
emo(ii1e legate de aceasta pierdere - ~i cred ca a eJiberat-o ~i
peea."
(S.C, Alaska)
,,0 parte din mine exista acum in Focus 27. Nu mai e
nicio urma de indoiala in min tea mea, legata de locul in care
ajungem dupa ce murim ~i de ceea ce voi face pcntru tot
restul vietii."
(Bill Oakes, Oregon)
"Lumea de dincolo, cum i se spune, nu trebuie sa fie
perceputa ca fiind un loc straniu, sinistru, care dep~e~te ori-
ce imagina(ie, pentru ca e doar la un pas departare. 0 schim-
bare de percep\ie, inso\ita de 0 con~tientizare subtila - iata
tot ce ne trebuie."
(E.A., California)
"ReaJizez, pentru prima data, ca sunt cu adevarat 0
parte dintr-un intreg."
(K.S.C., Paris, Fran(a)
"Am inva\at ca, folosindu-ne de darurile sufletului nos-
tru, putem fi de ajutor dincolo de aceasta reaJitate, dar ~i aici."
(CS.Q., Sevilia, Spania)
o participanta a exprimat foarte clar cum asimilase ea expe-
rienta, de~i, in timpul saptamanii, nu reu~ise sa recupereze pe ni-
meni din Focus 23:
"Poate pentru ca am credinta ca un om nu poate sa
ofere ciilauzire, lara a fi el insu~i echilibrat §i intregit, consi-
deram procesul Lifeline de recuperare drept 0 cale de reu-
nire cu aspecte ale Sinelui meu Total la care, dintr-un motiv
226
_ _ _ _ _ _ _ _ Cftiatoria supremft _ _ _ _ _ _ __
sau altul, nu aveam acces in mod con~tient. Aceste aspecte ar
include vie(i1e trecute sau, pur ~i simplu, formele-gand emo-
(ion ale puternice, care men(ineau 0 parte din energia mea
blocata ~i imi Jimitau con~tiin\a. Defini(ia celor trei niveluri
de dincolo de Focus 21 este foarte potrivita pentru aceasta
aplica\ie, in vreme ce Focus 22 §i 23 sunt 0 reflec\ie a ori-
carui tip de chin, Focus 24 ~i 25 sunt sursa sistemului de cre-
din(a sau a dezinformarii pe care se bazeaza confuzia - iar
apoi, Focus 27 ofera lumina pura a esen\ei personale. Prin
faptul cii am mers mai intai in Focus 27 §i mi-am recuperat
propria lumina, am fost capabila sa fac mai bine fa\a propri-
ului meu intuneric. Traiesc un nou sentiment de plenitudine,
pace ~i armonie. ~i poate cii data viitoare voi avea suficient
echilibru pentru a-i ajuta pe altii, care sunt rataci(i in for-
me-gand haotice ~i in intuneric."
(Judith Taylor, Newjersey)
Institutul are 0 baza de date tot mai mare, care cuprinde
experien\e de recuperare relatate de participanti. Acestea nu sunt
legate neaparat de sesiuni ale programului. Multi descopera ca,
atunci ciind se intorc acasa, sunt capabili sa continue procesul - de
obicei, in timpul somnului. Sunt §i unii care au fost implica\i in pro-
ces inainte de a se inscrie in program - ~i e posibil sa fie mult mai
mUlti implica\i, dar nu i§i amintesc. Aceste relatari creeazii 0 colec-
lie fascinanta, multe dintre ele fiind foarte vii ~i emo\ionante. In
afara contextului programului insu~i, multe rapoarte par sa se ex-
tinda in domeniul fanteziei. Insa e imposibil sa-i convingi pe cei
care au trait aceste evenimente, ca ceea ce au trait nu este real. Ur-
miitorul exemplu este extras din documentele unui participant la
unul dintre primele programe:
"Mi-am preluat ajutorul in Focus 27 §i m-am dus in 23,
ca sa a~tept. Tocmai dind eram pe punctul de a renunla sa
227
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
gasesc pe cineva, 0 femeie irlandeza s-a uitat la mine §i mi-a
spus: ,A§teaptii... a~teapta! Nu te intoarce fiira mine!" Asarit
imediat in vehiculul meu (0 piramida dubla de smarald) ~i
mi-a vorbit tot drumul catre 27. Cand am ajuns §i am coborat
in Pare, mi-a spus cii 0 chema Elizabeth McGowan (sau McCo-
wan). Era foarte con~tienta de faptul ca via\a ei fizicit luase
sfar~it ~i rna a~teptase ca sa 0 conduc la so\ul ~i fiica sa, care
o a~tcptau deja in 27. Mi-a spus cit era din County Cork ~i m-a
coree tat dnd i-am spus Cork County. Murise in 1919 ~i fusese
croitoreasa. So\ul ei era Richard, iar fjica ei, care parea sa
aiba treisprezece ani, era Amy. Inainte de a putea sa aflu mai
multe, au disparut cu tOlii.
"Incercam sa hotarasc ce sa fac mai departe, dnd a
aparut tatal meu. Acest eveniment a fost nea~teptat §i foarte
emo\ionant pentru mine, fiindca ramasesera multe pro-
bleme nerezolvate intre noi, atunci dnd a murit, in 1985.
Timp de opt ani, dupa moartea qlamei mele, el a baut foarte
mull. Am incercat sa·1 sus\in, atat dt am putut, timp de cinci
ani, dar sim\eam cit rna putea distruge ~i pe mine. in ultimii
trei ani din via\a lui, nu am mai vorbit deloc. Cand a aparut,
m-au incercat 0 serie de emo\ii, cele mai puternice fiind iu·
birea, vinova\ia ~i triste\ea cauzata de faptul cit nu puteam sa
stau cu eL Mi-a oferit, totu~i, un dar. Cand I-am intrebat dacii
putem ramane impreuna, mi-a raspuns: "re iubesc, dar tre-
buie sa-fj aminte~ti de ce ai venit aici ~i sa IItI-(i lli# Ilicio-
data scopul". in acest moment, Bob ne-a spus sa pleciim din
27. Am plecat, cu stari foarte contradictorii, dar am in\eles cii
tatal meu imi oferise iertarea, libertatea ~i iubirea. Ce altce-
va puteam sa mai cer?"
aim Greene, Arlington, Virginia)
228
_ _ _ _ _ _ _ _ GiJJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
Un alt document demonstreaza legatura fascinanta dintre
evenimentele din Focus 23-27 ~i un episod din tinere\ea participan-
tului, de pe vremea dnd era medic internist la un spital.
.La prima mea incercare de recuperare, in Focus 23
am intalnil 0 feti\a de aproximativ unsprezece ani. Ea a spus
ca murise recent de leucemie, la un spital din Ohio. I-am ex-
plicat cii eram acolo ca s-o ajut in tranzi\ia catre un alt niveL
Ea parea ca rna in\elege ~i dare incredere in mine ~i a intins
bra\ele, ca sa ajunga la mine. Am facut ~i eu la fel ~i, in timp
ce ne imbra\i~am, am sim\it brusc un sentiment cople§itor
de iubire, care mi-a cuprins tot trupuL Era un sentiment pe
care il avusesem doar de cateva ori, in momente foarte spe-
ciale din via\a mea.
Curand ciilatoream, mergand spre Focus 27. Cand am
imbra\i§at.a din nou §i mi-am luat ramas bun la 27, acestsen-
timent de iubire a revenit pentru dteva momente. Nu am
verificat niciodata daca numele ~i adresa pe care mi le-a dat
erau adevarate. Experien\a a fost peste miisura de reala ~i
importanta. La scurt timp dupa aceea, am inleles d mi se
daduse ~ansa de a incheia un episod din via\a mea, care ra-
masese nerezolvat de douazeci ~i cinci de ani. Ainceput pe
vremea cand eram student la medicina. Ma imprietenisem cu
o fetila care suferea de leucemie. Ea venea frecvent la spital,
in cei trei ani in care am cunoscut-o.
La sfar~itul unei dupa-amiezi foarte incarcate, de
duminica, in timpul reziden\iatului meu in pediatrie, scriam
recomandari in fj~e, dnd ea a venit ~i m-a intrebat dad imi
poate vorbi. I-am spus cii nu puteam in acel moment, pentru
ca eram ocupat, dar poate reu~am mai tarziu. S-a dus sin-
gura in camera ei. Dar nu m-a putut a~tepta. La scurt timp
dupa aceea, una dintre asistente a venit sa-mi spuna ca feti\a
fusese gasita intinsa in patul din camera ei. Era moarta. Dacii
229
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __ _ _~_ _ _ _ _ Olatoria suprema _ _ _ _ _ _ __

i-a~ fi acordat doar cateva momente, a~ fi putut S-O ajut in aratat compresia pietrei - greutatea - ~i ca, probabil, avu-
tranzi\ia care ~tia d urmeaza. in cele din urma, dupa doua- sese loc 0 cadere de pietre ~i el fusese prins acolo. Inca rna
zeci ~i cinci de ani, mi s·a oferit 0 noua ~ansa." \i.ne de mana. incerc sa aflu ...
(Dr. A. L. Dablberg, Providence, Rhode Island) Black - oare e numele lui de familie? Vrea sa fie im-
brali~at - a stat acolo mult timp ... din 1948 ... Ce sa fac? Sa-I
Urmatorul document este preluat din transcrierea unei
due la Centru? Dar de unde sa ~tiu ... ? Imi fixez ideca Cen-
casete, inregistrate nu in cadrul cursului Lifeline insu~i, ci in timpul trului in minte ~i 0 extind. Se va simli bine acolo ~i va fi ingri-
unei sesiuni de laborator. jit - el in!elege asta. Acum el rna conduce pe mine. ~tie unde
"E noapte, sunt intr-o bard ~i rna apropii de 0 coasta sa mearga. Ii spun ca iI iubesc ~i ca e tiber sa piece... se inde-
stancoasa - soar putea sa fie coasta vestica a Irlandei, Corn- parteaza acum ... Sunt dus intr-un loc mai comod ... Eciudat -
walL Stancile sunt inaIte ~i drepte, iar apa se izbe~te de ele. cand am cerut sa fiu mutat, dupa ce a plecat Gregory, am
Soar putea sa fiu chiar deasupra barciL in fala mea e 0 fisura simlit frica pe care 0 simlise el cand a intrat in pe~teriL cand
sau un canal de aerisire intre stancL Intru in el - nu mi-e a murit. Era ca ~i cum frica lui se impregnase in pietre ~i,
teama. Perelii sunt negri ~i stralucesc din cauza umezeliL Ma dupa ce a plecat, s-a risipit ~i frica aceea - am simlit-o atin-
intorc intr-un tunel sau 0 pe~tera ingustiL. acum sunt intr-o gandu-ma, de pard i-a~ fi taiat calea... Acum e momentul sa
pe~terL e 0 lumina reflectata de pietre, ca sa pot vedea ... rna intorc .. ."
merg in jos - e 0 fisura in acoperi~ul de deasupra ... Uite cale- (Jim Russell, Cambridge, AngJia)
lu~ul pe care I-am mai vazuL. Am trecut printr·un tunellung
~i ingust, atat de ingust - cum ar putea cineva sa tread prin
el? Acum mi se arata ce inseamna sa ai greutatea unei pietre
pe piept - nu doare, dar rna simt ca ~i cand a~ avea 0 bucata
de piatra peste mine. imi arata ce ar simli cineva daca un
perete de mina, sau ceva de genul asta, ar ciidea peste eL.
Energia curge in mine ... Trebuie sa rna relaxez... Mi se arata
cum este sa fii prizonier intr-un spaliu ingust, din inima unei
formaliuni stancoase... Simt cii parca rna line cineva de mana
stanga... Poate ca e cineva acolo, dacii pot ajunge la eL. Da, iI
cheama Gregory - vine dintr-un loc in care am fost blocat,
jOs, in stanga, intre pietre. EI aluneca - e foarte u~urat sa
iasa. Nu credea ca il va gasi cineva ... Are treizeci ~i unu de
ani... Simt ca a coborat pe pietre ~i a venit fluxuL Agasit des-
chizatura, ca ~i mine ~i a coborat. Simt asta, pentru ca mi s-a
230 231

Sa facem 0 pauza
Pc moment, boala sOliei mele, Nancy, parea sub control. Ea
impusese, cu adevarat, 0 direqie noua - probabil inceputul unei
noi inlelegeri asupra efectului celei mai marele Varia bile cu care se
poate confrunta fiecare minte-con§tiin!a umana - tranzilia de la
viala fizica, la un alt sis tern de energie, pe care iI etichetam drept
moarte. Este uluitor faptul ca am trecut peste asta cu atata nepa-
sare. Eram surprins in privinla Semnalului pe care e posibil sa-I fi
adus cu mine, din explorarile mele. Daca e aici, eu nu pot percepe
niciun rezultat. Oare miile de variante umane ale Eului uman
DeAcolo, conectate cu grupul nostru, primesc Semnalul? Sunt sigur
ca unele dintre cele care imi apal\in; vor §ti. Cel pUlin va fi amuzant
sa joe rolul unui INSPEC. Dar toate acestea au trecut pe planul doi.
Un Cantec pentru eel Neeantat
Orele de vizita la spital se incheiasera. Aflat in camera lui
Nancy, m-am aplecat ~i am sarutat-o pe frunte.
"E~ti somnoroasa?"
"Mmmmmm."
"Arali mai bine in seara asta."
"Mmmmm, mi-e mai bine."
"Vrei sa mergi sa te joci, mai tarziu?"
-In -lfl 27 1. "
11 ,.,
232
_ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
"Pentru incepatori."
. "Mmmm, da."
"Ne vedem mai tarziu."
Se iubesc."
,,~i eu te iubesc."
Pe la opt seara, am primit un tclefon urgent de la spital, iar
pe la noua eram alaturi de ea. La inceput fusese cumplit pentru
mine sa 0 vizitez la spital - §i asta, din diferite motive.
Acum era altfe!. Mainile ei erau fara vlaga ~i reci ~i respira cu
gafaieli scurte ~i profunde, urmate de 0 pauza lunga. Dar am §tiut ca
plecase, cand am privit-o in ochii ce nu mai c1ipeau. Nancy nu mai
era acolo. in cele din urma, pe la douasprezece §i un sfert, corpul ei
a incetat sa respire. Mai tarziu, echipa Lifeline a raportat ca 0 luasera
in 27, intre ~apte ~i jumatate ~i opt ~i ca acolo se simlise in siguranla
~i fusese primita cu ciildura. Aceasta a fost ora aproximativa in care
spitalul a observat inceputul respiraliei sale terminale (in lumea
medicala, este numita respira!ia Cheyne-Stokes). Abia mai tarziu am
realizat eli acest gen de respiralie imi era cunoscuta. Era aceea~i res-
pira!ie pe care 0 auzisem cand murise tatal meu, intr-un hotel ieftin
din St.Louis, pe vremea dnd eram un adolescent hoinar. La fel res-
pira ~i pisica mea favorita, Fusby, inainte de a muri de leucemie, in
bra!ele mete, eu trei zile inainte de pleearea lui Nancy.
Am fost ~oeat de cat de nepregatit eram, de fapt. Cea mai
mare Variabila din viala mea... am vazut-o venind, plina de minu-
na!ii, intreaga experien!a din treeut ~i totu§i... Erau sute, ehiar mii
de oameni care 0 eunoseusera,lo eunose pe Nancy, apreeiind-o pen-
tru personalitatea ei vesela. Nancy Penn Monroe. Stramo§ii ei erau
din Virginia, unde, in anii premergatori Revolu!iei Amerieane, tra-
iau pc un pamant daruit de Regele Angliei. Educalia pe care a pri-
mit-o i-a permis sa duca 0 via!a de Doamna a Sudului, in forma ei
eea mai gralioasa: gandindu-se in primul rand la eeilal!i, intampi-
233
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
nandu-i pe toti cu un zambet, refuzand sa-i raneasdi pe al!ii, da-
ruind mereu din inima sa, in care nu a existat/nu exista niciodata
vreo farama de ura_
De fapt, ea a fost/este co-fondatorul [nstitutului Monroe_ Daca
nu ar fi fost ea, probabil di el nu ar fi existat. Ea lua parte la toate
discu!iile, deciziile, activitalile ~i chiar cercetarile majore sau mi-
nore. De aceea, gandurile ei sunt prezente in tot ceea ce a realizat ~i
reprezinta [nstitutul - programele, materialele audio, aqiunile pu-
blice ~i, de buna seama, numero~ii prieteni din intreaga lume.
Avusesem 0 relatie neoficializata, timp de vreo ~apte ani ~i
am fost casatori!i douazeci ~i trei de ani. Chiar dinainte de a ne in-
talni, Nancy avusese un interes deosebit pentru paranormal. Ea era
~i profesoara de muzica ~i pian, specialist in decora!iuni interioare,
a lucrat in domeniul imobiliar ~i a crescut patru copii. incepuse sa
scrie doua carti, una fiind 0 versiune moderna a lui Scarlett O'Hara,
iar cealalta, 0 poveste post-fizic despre "The City Not Made with
Hands" (Ora~ul care nu efdcut cu mainile). Amandoua au ramas
neterminate, fiindca nu a avut timp pentru ele.
Era imposibil sa te afli la [nstiiut, fara sa intalne~ti rezultatul
gandurilor sale. De cum intri, tufi~urile §i florile care te intampina
sunt alegerea ei. Designul interior al cliidirii este 0 adaptare de-a ei,
a unui plan inceput de altii. De cum incepi sa urci dealul, ~irul de co-
paci din partea dreapta este acolo, gralie ideilor sale. in Centrulin-
su~i, toti copacii ~i arbu~tii au fost ale~i ~i amplasali de catre Nancy.
in interiorul celor trei cladiri, aproape tot ce vezi este opera lui
Nancy Penn Monroe: covoarele, pere!ii, accesoriile, mesele §i scau-
nele, vasele, argintaria, paharele, chiar ~i §ervetelele. in aripa es-
tica a Centrului, sufrageria Clubului era/este, in totalitate, rezulta-
tul ultimului sau efort creator. De aceea, cliidirea principala are
acum un nume nou: Centrul Nancy Penn Monroe. Ea era mult prea
modesta ca sa permita acest lucru in timpul vietii.
Oare unde este ea acum?
234
_ __ _ _ _ _ _ Cilhitoria supremil _ _ _ _ _ _ __
Voi face dintr-o poveste lunga una foarte scurta: ciind i-a
aparut cancerulla san, Nancy a acceptat calea traditionala de trata-
men.!: intervenlia chirurgicala pentru indepartarea tumorii ~i a no-
dulilor limfatici, chimioterapia ~i iradierile. Fiecare dintre aceste
interventii au incetinit procesul, dar nu au facut nimic altceva.
Dupa doua nopti de la plecarea ei, m-am gandit ca rna lini~tisem in
suficienta masura, incat sa incerc sa 0 vizitez - ceea ce am §i facut.
Rezultatul a fost 0 explozie emotionaBi, ce a cuprins fiecare nuanla
posibila intre doi oameni care se iubesc profund, totul desfa~uran­
du-se firesc ~i simultan, fara limitarile timpului ~i ale lumii mate-
riale. Mi-a fost extrem de greu sa rna intorc §i mi-au trebuit doua
zile ca sa-mi revin.
o saptamana mai tarziu, 0 a doua incercare a avut acela~i re-
zultat. Pur ~i simplu, era mult prea mult. Pana cand am invalat mai
multe, a trebuit sa-mi pun 0 pavaza care sa restranga orice fel de ac-
tivitate non-fizica din partea mea. Deocamdata, fara zone de tran-
zitie, fara contacte cu prietenii din acele locuri. Doar Eul meu De-
Acolo. Am inceput sa rna deplasez in direqia lui Nancy, chiar in tim-
pul somnului cel mai profund, astfel incat bariera trebuia sa inclu-
da §i aceasta stare. De aceea, posibilitatea de a rna odihni a fost pu·
ternic stanjenita.
Ma confrunt acum cu 0 noua provocare ~i trebuie sa fac 0
ajustare masiva. Una pe care nu am luat-o in considerare. 0 direqie
cu totul noua. Este, oare, posibil sa traiesc concomitent in doua
lumi? Cu Nancy in 27 ~i Aici, cu familia noastra de animale - ~apte
pisici ~i doi caini - intr-o casa goala?
Nu ~tiu .
•••
Cu toate aces tea, 0 alta voce a Eului meu DeAcolo, insista:
Co'lform datelor tale ~i ale altora, odatiJ. ce se face tranzifia,
doar cei foarte dependenfi raman puternic ataiati de viata fl-
zica de care abia s-au despar{it. Pentru cei mai mutfi, a~amen-
235
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
tul/rezonanta/interesul incepe sii se dimintleze aproape ime-
dial, pentru unii mai lent, iar pentru allii mai rapid. Dar acest
lucru chiar se inldmplii. Toate datele tale dovedesc acest IlIcrll,
cu exceptia rarelor aplicatii ,jantomit ". Clliar ~i CII Big L, de care
e~ti aldt de legat.
Cdt timp va riimdne Regina ta de Argint in ~i in jurullui
Focus 27? Nici tu ~i nici noi nu ~tim. Ca tOfi ceilalti, # ea este ex-
pusii la atractia libertiitii de care tu, mai mult decdt orice fiinfii
umanii, e~ti foarte con~tient. Dar tu nu poti Piira..si mara de aici.
Nu acum; ai prea multe lucruri de terminat. Iti aminte~ti de
mama ta # violoncelul ei? Te-a inviitat ceva,fiirii ca ttl miicar sii
~tii ce fiicea.
$i nu uita; la urma urmelor, tu ~tii cii Regina ta de Argint
va fi cu tine la plecarea finalii, cdnd vom siiri cdt ai cliPi, in se-
colul al XXXV-lea.
Ce vrei mai mult!
236
Institutul Monroe
Institutul Monroe a fost creat din Departamentele de Cercetare ~i
Dezvoltare ale unei corporalii de familie, al carei domeniu de activitate
era produqia de programe pentru re\ele radio.
La mijlocul anilor '50, am demarat metode de investigare a Invala-
rii accelerate In timpul somnului, folosind tipare de sunet. Pana In 1968,
am dezvoltat modalitali prin care sunetul putea fi folosit nu numai pen-
tru a men line mintea treaza ~i concentratii, dar ~i pentru a induce som-
nul. Apoi, 0 descoperire din acel an a schimbat Intreaga direqie de cerce-
tare: faptul cil anumite tipare de sunet pot induce diferite stari de con~ti­
inla, inaccesibile minlii umane In mod obi~nuit.
in 1971, a fost creat Institutul Monroe, din Departamentul R&D,
pentru a sprijini efortul de cercetare. in 1976, organiza!ia Esalen i-a adre-
sat 1nstitutului invita!ia de a conduce un seminar, In cadrul caruia sa de-
monstreze metodologia sa, la Big Sur, California. Au urmat alte seminarii
~i a fost creat un Departament de Educalie, menit sa dezvolte ~i sa admi·
nistreze programe de Inva!are. in 1979, Institutul ~i-a mutat sediulla poa-
lele munlilor Blue Ridge, In Virginia. Aici, un centru rezidenlial (In pre-
zent, Centrul Nancy Penn), laboratorul de cercetari, sala de lectura ~i sa-
Jile de seminar au fost proiectate special pentru a consolida unicul proces
de Inva!are care fusese dezvoltat. Fieciirui participant ii este asigurata 0
unitate privata ~i personala CHEC (Controlled Holistic Environmental
Chamber) - incapere cu un mediu ambiant holistic controlat), in care se
desf~oara procesul actual de Inva!are.
Pana in 1993, peste ~apte mii de oameni au urmat programul de
evolutie, cunoscut ca Gateway Voyage (Portallli Cdldtoni/or). De ase-
menea, sunt organizate Programe ~i seminarii in diferite locapi din Sta-
tele Unite ~i din alte tari ale lumii ~i sunt disponibile cursuri de studiu la
237
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
domiciliu, pentru care se folosesc manuale de instruire ~i albume, cu ca-
sete audio ~i CD-uri.
Portalul Calatoriilor
Acest program de ~ase zile permite insu~irea, pas cu pas, a metode-
lor de schimbare a fazelor asociate cu con~tiinla umana. Scopul este, in
primul rand, sa-I ajute pe participant sa elimine fricile inerente din tim-
pul explorarii sinelui ~i a mediului, prin transformarea aspectelor Necu-
noscute, in aspecte Cunoscute. Odata ce acest obiectiv este atins, studen-
tul este Iiber sa provoace schimbiiri de faza, sa patrunda in alte stari de
con~tiinla din alte sisteme non-fizice de energie.
Pentru 0 inlelegere mai buna, termenul "Focus" (Concentrare) -
impreuna cu un numar - este folosit pentru a indica diferitele stari de
con~tiinla in care trec participanlii, in timpul procesului de invalare.
Aceste stari de con§tiinla sunt:
Focus 10. Primul pas in desprinderea minlii-con~tiinlei umane,
de realitatea fizica materiala. 0 definilie simplista ar fi: "mintea treaza ~i
alerta, corpul adormit". Mintea este u~or defazata, cu 0 vigilen\a fizid
normala. Este 0 stare in care toate cele cinci sim\uri fizice par dezactivate
sau atenuate, ~i marcheaza inceputul p'ercepliei obiective a Campului de
energie (M).
Poate ca prima descoperire majora in privinla lui Focus 10 este
faptul ca mintea-con~tiin\a umana poate acliona, gandi, raliona, "simli",
fara puternicele semnale ale impulsurilor senzoriale fizice, anterior con-
siderate obligatorii. Concluzia-cheie e ca omul este, intr-adevar, mai mult
decat corpul sau fizic, d el poate exista cu sau fara acesta.
Focus 12. Poate fi identificat u~or ca 0 stare de con~tiin!a extinsa.
Indus prin intermediul unor tipare suplimentare de sunet, Focus 12 este
o stare de faza in care se acorda 0 aten!ie redusa corpului fizic ~i exista
mai multa activitate in Campul de energie (M). Printr-o diminuare conti-
nua a impulsurilor senzoriale fizice, perceplia tiparelor Campului (M) de-
vine, progresiv, mai clara.
Nu este un teritoriu neronoscu!. in starea de trezie fizica a con~tiin­
lei, admisia senzoriala cople~itoare din partea corpului fizic acopera
238
_ _ _ _ _ _ _ _ _ CfJlfltoria supremii _ _ _ _ _ _ _ __
aproape total - sau chiar in totalitate - aceasta percep!ie. Singura pene-
tralie de acest fel se produce, de obicei, in timpul $Omnului sau al altor stan
in care con~tiin!a umanit fizica a fost abandonatit. in cazullui Focus 12,
con~tiinla fizica ramane activa ~i alerta, ~i se afla sub propriul tau control.
in explorarile de inceput, culorile, formele, imaginile mentalc sta-
lice sau in mi~care pot pitrea elemente din care sunt construite visele.
Odata ce mintea preia controlul ~i incepe sa invele Iimbajul Campului
(M), 0 intreaga perspectiva noua se deschide, a~teptand sa fie ex peri men-
tata ~i apreciata. in acest nou context, Necunoscutul devine Cunoscut,
intr-un ritm rapid.
Focus 15. Acesta marcheaza un nou pas in rei alia dintre faze, cu 0
pondere mai mica a atcnliei asupra lumii materiale, fizice ~i 0 pondere
mai mare asupra Campului (M). Conceptul sau iluzia timpului dispare din
tipar; astfel incat Focus 15 poate fi identificat drept 0 stare "atemporala".
Focus 21. Aceasta stare echivaleaza cu somnul profund (delta)
din via!a fizica obi~nuita.
Cu toate acestea, mintea este complet "treaza" ~i con§tienta ~i con-
duce aqiunea. Focus 21 pare sa reprezinte hotarul, nivelul maxim posibil
al unei faze confortabile in ceea ce prive~te relalia dintre timp-spa!iu ~i
implicarea Campului (M). Din Focus 21, este posibil sa verifica!i indivi-
dual, la nivel personal, conlinutul ~i conceptele din acest volum.
e ••
Programele speciale pentru absolven!ii Gateway (Portalul Cala-
toriilor) sunt sustinute la Centrullnstitutului. Ele constau, in principal,
dintr-o instruire suplimentara in schimbarea fazelor mintii, pentru a
explora mai profund atat Sinele personal, cat ~i accesulla alte sisteme ale
realitalii.
Guidelines (Calea Ghidului)
Un curs intensiv de 0 saptamana, in cadrul caruia tema centrali
este explorarea Sinelui. Este 0 intoarcere catre Sine, pentru a intalni, cu-
noa~te ~i in!elege rela!iile dintre Eul con~tient ~i Sinele Launtric (Ghidul
Interior) ~i numeroasele personalita!i care compun fiinta umana. Sunt
239
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
incluse exercitii pentru controlul activitatii in·afara-corpului ~i pentru
autovindecare.
Lifeline (Calea vietH)
Vezi Capito luI 18
Exploration 27 (Explorarea 27)
Pentru absolven\ii Lifeline, Explorarea 27 ofera 0 serie de vizite
planificate in Focus 27, pentru a se obtine informa\ii, date ~i experienta
directa, dincolo de ceea ce este explorat in cadrul programului Lijelitle.
Participantii invala, de asemenea, sa acceseze noi stari de con~tiinta
(Focus 34/35), cunoscute drept "Zona de Reuniune", descrisa in cartea
lui Monroe FarJourneys (Caliilorii itldepiirlate).
Heartline (Calea inimii)
Scopul acestui nou program este de a Ie oferi participantilor posi·
bilitati de a se deschide catre cea mai marea\a energie - lubirea Univer-
sala. Sunt introduse principii ce vizeaza accelerarea evolutiei participan·
lilor care intentioneaza, in mod con~tient, sa cunoasca ~i sa·~i exprime
poten\ialul plenar al iubirii, ca parte integranta a vie\ii lor de fiecare zi.
Proiectul Timeout (Protectul pentru Repaus)
Q
Proiectul Timeout (Repaus) este 0 expansiune majora a voin\ei
umane, in acea zona a activita\ii din viata noastra care ne consuma 0 tre·
ime din existenta. despre care se ~tie foarte pUlin ~i care este folosita in
mica masura. Aceasta zona este somnul - perioada in care ne luam un
"repaus" de la lumea fizica. Acest Proiect este 0 incercare de pionierat,
care abordeaza urmatoarele aspecte:
- dezvoitarea controlului con~tient asupra starii de somn, astfel
incat sa po\i adormi ori de cate ori - ~i daca - dore~ti ~i sa te po\i
trezi sau sa poti ramane treaz, oricand este nevoie;
- aplicatii utile ~i practice asupra starii de somn, nu numai pentru
regenerarea fizidi ~i mentala, dar §i pentru folosirea somnului
ca pe 0 perioada profunda §i intensa de invalare;
- dobandirea cunoa§terii §i in\elegerii privind starea de somn,
prin utilizarea unui punct de plecare diferit de actuala perspec·
tiva istoridi.
240
_ _ _ _ _ _ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ _ __
Scopul proiectului vizeaza problemele de somn cu care se con·
frunta oamenii din intreaga lume.in primul rand, proiectul urmare§le sa
ofere. 0 metoda neinvaziva, fara administrare de medicamente, care sa
asigure un somn odihnitor. in prezent, se pare di aproximativ 30% din
popula\ia lumii sufera de disfunqii ale somnului, intr·o forma sau alta.
Numai in Statele Unite, peste 30 de milioane de persoane folosesc me.
dicamente pentru a dormi - §i aproape la fel de mUlti oameni folosesc
somnifere, din cand in cando
Proiectul nu urmare~te sa inlocuiasca serviciile oferite de clinicile
specializate in tratarea tulburarilor de somn ~i nu abordeaza problema·
fica disfunqiilor psihologice care genereaza insomnia. EI este mai de·
graM un sistem de invatare, decat 0 metoda de tratament. Exerci\iile
·pentru somn, disponibile in format audio ~i pe CD·uri, nu numai cii iI in·
va\a pe ascuitator sa adoarma u~or ~i rapid, dar ~i sa foloseasca somnul
ca pe un limp consacrat inva!arii ~i vindecarii.
Invalarea accelerata progresiva
Acesta este un set de exercitii prezentate pe casete audio ~i CD,uri,
care aplica procesul Remy·Sync pentru imbunata!irea memoriei, a pute·
rii de concentrare, a aten\iei ~i a activita!ii de procesare mentale a infor·
matiilor, precum ~i pentru relaxare.
Seria destinatii sprijinului in intervenliile chirurgicale
Acest set de exerci\ii este destinat folosirii in timpul operapilor, in
cazul riinirilor fizice grave sau al bolilor. inregistrarile audio sunt folosite
de pacient inaintea intervenliei chirurgicale, in sala de opera!ii ~i pe par-
cursul perioadei de recuperare. Rezultatele inregistrate dupa folosirea
acestora, de catre peste doua sute de pacienti, arata diminuarea fricii ~i a
anxietatii, reducerea numarului de solicitari de anestezie, reducerea
durerii in perioada de recuperare ~i diminuarea, cu pan a la 50%, a timpu·
lui de recuperare.
Programul de cre~tere a imunitatii
Este yorba des pre 0 serie de exercitii care cuprind metode de acce·
sare a resurselor interioare, pentru intarirea sistemului imunitar; ele dez·
volta abilitatea de relax are, de a avea un somn profund ~i de a direqiona
energia pentru echilibrare ~i vindecare; de asemenea, ele creeaza un pu·
241
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
ternic suport mental, pentru asigurarea bunastarii fizice, mentale, emo-
\ionale §i spirituale.
Deschiderea tiiii (in sprijinul perioadei de sarcina ~i al
procesului na~terii)
Aceasta serie ofera un set dinamic de "instrumente", prin interme·
diul carora se poate patrunde in miracolul na§terii. Prin aceste exerci\ii,
in\elegerea vastului potential creator al fiin\ei umane conduce catre ca·
pacitatea de a trece prin experien\a sarcinii §i a na§terii, cu incredere ~i
seninatate. Este un suport pentru stadiile de inceput ale sarcinii, pana la
na§tere ~i alaptat.
Cum sa inveti de-a lungul intregii vieti
Destinate ascultarii inainte de culeare, aceste exerci\ii ajuta la dez,
voltarea capacita\ii de inva\are pe tot parcursul vie\ii, invii\andu·ne cum
sa ne re-cream, in permanen\a, conceptul de sine, sa redefinirn stresul ~i
sa gasirn bucuria in fiecare zi; sa ne dezvoltarn aptitudinile, atitudinile ~i
obiceiurile unui om dornic de a invata pe tot parcursul vie\ii; sa folosirn
recuno~tin\a, pentru a amplifica aspectele pozitive din viata noastra.
Studii # Rapoarte de cercetare,
* The Monroe Institute's Hemi·Sync process (Tehnologia
Hemi-5ync a InstitutulrtiMonroe). F. Holmes Atwater Efectele
teoretice §i fiziologice ale procesului Herni·Sync asupra fiin·
lelor urnane.
* Efficts of rest and hemispheric synchronization compared
to efficts ofrest and guided imagery on the enhancement of
creativity in problem·solving (Efoctele odihnei # ale sin-
croniziirii emisjerice, in compara/ie cu odihna ~i vizualiza·
rea ghidatd, asupra dezvoltiirii creativitii{ii in solu(ionarea
problemelor) - Dr. Deborah Ann Baker. Tehologia Herni Sync,
irnbinata cu relaxarea profunda, conduce la identificarea
cililor de cre§tere a creativita\ii in rezolvarea problernelor
* Use ofMonroe Hemi-Sync relaxation tapes to decelerate ma·
ladaptive behavior (Folosirea inregistriirilor audio de re-
242
_ _ _ _ _ _ _ _ CJJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
laxare Hemi-Sync, petltru ameliorarea comportamentelor
dezadaptative - Dr. Ronald W. Brill ~i Dr. G. Rex Walker.
Efectele procesului Hemi·Sync in tratarea pacientilor cu com·
portament autodistructiv.
* Hemi-Sync and musical interval identification (Hemi,SYllc
~i identificarea intervalelor in muzicii) - Dr. Gregory D. Ca·
rroll. Eficienta sincronizarii emisferice, ca instrument de inva·
tare in identificarea intervalelor in rnuzicl.
* Palliative for wanderillg attentioll (Paliative pentru defici·
tul de aten(ie)· Devon Edrington. Herni·Sync in sala de studiu,
pentru a rnen\ine treaza aten\ia studen\i1or.
* Tests of the sleep induction technique (Teste de tehnici de
inducere a somnului) - Dr. Arthur Hastings. Teste de verifi·
care a eficien\ei procesului Hemi·Sync, in inducerea sornnului.
* The facilitation oflearning (Facililarea inviifiirii) - Dr. Su·
zanne Evans Morris. Un patolog logoped folose~te Herni·Sync,
pentru a facilita procesul de inva\are in cazul copiilor cu diz·
abilita\i de dezvoltare.
* Efficts ofaudio signals on brain waves (Ffectele semnalelor
audio asupra undelor cerebrale) - Dr. Bill D. Schul Studiu
asupra efectelor sernnalelor audio asupra frecventei ~i arnpli·
tudinii undelor cerebrale.
* Conceptual discussion of work plans (Discu{ie conceptllala
asupra planllrilor de lucru) - Dr. Bill D. Schul. Antrenarea
undelor cerebrale in corelatie cu aspectele psihofiziologice
* Some reports from teachers /ISing Hemi-Sync (Ciiteva ra·
poarte ale IInor profosori care folosesc tehnologia He·
mi·Sync). Povestiri privind eficien\a tehnologiei Herni·Sync,
prezentate de catre profesori, la c\asa.
* The efficts IIpon adolescent behavioral outburst as a func·
tion ofthe administration ofaudiotapes containing sllbau-
dible sound frequencies (Efoctele asupra izbucnirilor com-
portamentale ale adolescen(i/or - ca 0 func{ie a folosirii
243
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
- - - - -_ _ _ CJjJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
inregistrarilor audio care cantin frecven,e de sunet neaudi-
bile) - Dr. james M. Thomas Hemi·Sync ca 0 interven\ie in ca-
zul adolescen\ilor cu tulburiiri emo\ionale severe, din centrele
de tratament.
* METAMUSIC with Hemi-Sync as an adjunct to intervention
with developmentally delayed young children (METAMU-
ZICA cu Hemi-Sync, ca suport de intervenf/e in cazul copi-
itor cu intarzieri in dezvoltare) - Karen Varney. Dizerta!ie
prezentata la Virginia Commonwealth University, pentru di-
ploma de masterat in ~tiin\ele educa\iei, in domeniul Educaliei
Timpurii a Copilului.
* Healing from within: AIDS and Hemi-Sync (Vlndecarea /ti-
Imlrica: SlDA # Heml-Sync) - Dr.M Michael Dullnig, Dr. Law·
rence Falk ~i Ann Martin. Privire de ansamblu asupra unui se-
minar de opt saptamani, destinat persoanelor seropozitive,
utilizand inregistriiri audio Hemi-Sync, inelusiv din Seria HU-
MAN·PLUS.
* Beyond 20/20 (Dincolo de 20/20) -. Pauline johnson, Terapii
alternative pentru imbunataJirea vederii.
* Explorer Project (Proiectul Explorare) - Dr. Rita Warren ~i
Dave Wallis. Actualizarea Proiectului Explorare al Institutului
Monroe, ineluzand noul program pentru subiec\i supradota\i
~i talenta\i.
* Biofeedback, medicine and Heml-Sync (Biofeedback, medi-
cina §i Heml-Sync) - Dr. Arthur Gladman. Raport privind uti-
lizarea personala ~i profesionala a procesului Hemi·Sync.
* Emergency Series with three surgery patients (Seria de ur-
gen{ti cu frei pacienfl care au sU/erit illtervenf;; chirurgi-
cale) - Dr. Suzanne E.jonas ~i Dr. juan C. Penhos - F.A.C.S. Be-
nefidile fizice ~i emo!ionale, in cazul paden\ilor care folosesc
inregistrarile din SeriiIe Hemi-Sync pentru urgen\e.
* Vie use 0/Hemi-SYllc tapes for del/tal work: A personal ac-
* Hemi-$ync: Apromising new technology for personal grow-
th (Hemi-Sync - a noua tehnologie promifatoare pentru dez-
244
voltarea personala) - Dr. Ralph C. Wiggins. Raport asupra uti-
lizarii clinice a inregistrarilor audio Hemi-Sync pentru mana-
gementul stresului, migrene cronice, dureri de spate, insom-
nie, anxietate ~i pentru extinderea con~tiin!ei.
* Hemi-Sync and snoring (Heml-Sync ~I iforaituJ) - j. Edwin
Carter. 0 strategie de succes a aplicarii procesului Hemi-Sync,
in combaterea sforaitului.
* Physiological moniloring at The MOllroe blStitute (Monitori-
zdri fiziologice in cadrullnstitutului Monroe) - F. Holmes
Atwater. Raport asupra utilizarii noului echipament compute-
rizat pentru monitorizarea diferitelor tipuri de activita\i elec-
trodermale.
* Hemi-Syl/c aids In stroke recovery (Hemi-SYI/c - ajutor in re-
cuperarea in urma utacurilor cerebra/e) - Dr. Frank Anders
jr. Raport asupra unui padent cu hemiplegie dreapta totala ~i
a rezultatelor benefice ob!inute in urma folosirii Seriei He-
mi-Sync de Recuperare dupa accidente cerebrale, pentru recu.
perarea funqiiIor motorii ~i ale vorbirii.
* Hemi-Sync benefits chiropractic cliellts (Benifjciile He-
mi-Sync-ului in chiropractica) - Dr. William j. Boro Metode
practice de identificare ~i tratare a problemelor cronice ale
emisferei drepte/stangi, prin intermediul procesului He-
mi-Sync.
* Impact 011 psychotherapy: Vlree Hemi·Sync case histories
(Impactul aSllpra pSihoterapiei: Irei studii de caz He-
mi-Sync) - Dr. Dwight Eaton ~i Dr. james M. Thomas. Doi elin-
iCieni psihologi discuta despre eficien\a tehnologiei Hemi-
Sync, ca Suport terapeutic.
count (Folosirea inregistrari/or audio Hemi-SYllc in activi-
talea stomalologled: 0 experienfd personaM) - Eileen Carda.
o descriere captivanta a experienlelor personale de ascultare
245
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
a inregistrarilor audio Hemi-Sync, in timpul unor proceduri
stomatologice majore.
* Brainmapping update (Actualizarea cartografterii creieru-
lui) - F. Holmes Atwater. Prezentarea cercetarilor asupra Ii-
parelor topografice, de mare rezolu\ie, ale undelor cerebrale ~i
a configura\iei frecven\elor specifice undelor cerebrale, aso-
ciate cu folosirea tehnologia Hemi-Sync.
* Hemi-Sync application ill clinical psychology (Aplicarea
tehnologiei Hemi-Sync in psihologia clinicii) - Dr. James M.
Thomas,Jr. ~i Charles Danley Aplicarea tehnologiei Hemi-Sync
in practica privata ~i intr-o unitate medicala reziden\iala pen-
tru copii cu dizabilita\i.
* Classroom learning studies: Protocols, problems, atld pros-
pects (Studiu la c1asii: protocoale, probleme §i perspective) -
Dr. Gregory D. Carroll Protocoale privind cercetarea in ~coli
publice, probleme privind propunerile de cercetare ~i perspec-
tivele cercetarilor viitoare in domeniu, prin folosirea tehnolo-
giei Hemi-Sync.
* Hemi-Sync and the personal computer: Hardware, sojlware,
and methodologyfor physiological monitoring and personal
development (Hemi-Sync §i computerul pers01lal: Hardul,
Sojlul §i metodologia de monilorizare jlZiologicd # dezvol-
tare personald) - Dale S. Foster. Posibilita\i de combinare a
tehnologiei IT cu Hemi-Sync, pentru a faCilita managementului
~i dirijarea con~tiin\ei.
* Hemi-Sync workshop development and prese/ltalion (Dez-
voltarea workshoJrurilor # a prezentiirilor Hemi-Sync) - Jill
Russell ~i Ronald Russell Utilizarea procesului Hemi-Sync in se-
siunile de terapie reparatorie ~i ca baza in educarca adul\ilor.
* Project managementpills: Defining, planning, and imple-
menting a successful Hemi-Sync project (Proiectul Manage-
mentplus: definirea, planificarea # implementarea unui
proiect Hemi-Sync de succes) - Edward J. Quinn. Metode de
246
_ _ _ _ _ _ _ _ CJiatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
dezvoltare a unor proiecte Hemi-Sync via bile pentru mediul de
lucru.
* Hemi-Sync application in psychology and music therapy in
a rehabilitation hospital (Aplica!ii ale procesului He-
mi-Sync in psihologie §i terapie prin muzica, intr-un spital
de recuperare) - Dr. Suzanne E. Jonas. Combina\ii de muzicii
~i Hemi-Sync, folosite ca instrumente eficiente in recuperarea
pacien\ilor care au suferit atacuri cerebrale.
* The monitor-subject relationship (Relalia monitor-Sltbiect)
- Gusteena L. Anderson Prezentarea modului in care monito-
rul* faciliteaza experien\a Hemi-Sync a unui subiect, intr-un la-
borator.
* Hemi-Sync alld multiple sclerosis: An interview with Mrs.
Tricia Bliley (He1lli-Sync # scleroza multipia: un inferviu cu
Dna. Tricia Bliley) - Shirley Bliley. Tricia Bliley discuta despre
modul in care folose~te tehnologia Hemi-Sync, ca res ursa de
management al starii ei de sanatate.
* Hemi-Sync in conjullction with nitrous-oxide-oxygell cons-
cious sedation ill dental practice (Hemi-Sync in legatura cu
sedarea prin inhalarea de protoxid de azot # oxigen, ill
practica sfomatologicd) - Dr. Robert C. Davis Folosirea proce-
sului Hemi-Sync pentru atenuarea fricii ~i a anxieta\ii asociate
cu durerea ~i tratamentul stomatologic.
* He1lli-SYllc andpsychotherapy (Hemi-SYllc # pSihoterapia) -
Dr. Dwight Eaton. Aplica\ii Hemi-Sync in practica privata, pen-
tru trei cazuri: abuz fizic, disfunc\ie sexuala ~i ulcer stomacal.
* EEG and subjective correlates of alpha frequency billaural
beats stimulation combined with alpha biofeedback (Elec-
troencefolograma §i corelarea subiectivii a stimuldrii
-
*monitor - asistentul care, in cadrul sesiunilor speciale de labora-
tor, monitorizeaza ~i indruma subiectul care se ana sub infJuenta sem-
nalelor Hemi-Sync N. tr.)
247
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
oscila!iilar binallrale ale frecven!elor aira, combinate cu
biofeedback-ul aifa) - Dr. Dale S. Foster - Fragment extras din
dizertalia de doctorat cu acela~i litlu.
* Reflections on using Hemi-Sync in psychotherapy (Reflectii
asupra utiJizdrii procesului Hemi-Sync in psihoterapie) -
Sylvia B. Perera - Privire asupra rolului Hemi-Sync-ului in rela-
\ia c1ient-terapeut.
* Epstein-Barr and post-viral fatigue syndrome symptoms re-
lieved with Hemi-Sync (Epstein-Barr $i sindromul oboselii
post-virale, ameJiorat cu Hemi-Sync) - Jill Russell ~i Ronald
Russell - Prezemarea tehnicHor de management al simpto-
melor clien\Hor, prin folosirea tehnologiei Hemi-Sync.
* fin Shin fyu/su and Hemi-Sync in the treatme/lt of quadri-
plegia Ofn Shin fyutsll $i Hemi-Sync in tratamentul quadri-
plegiei) - Dr. ChowChow lmamoto - Folosirea tehnicHor de
echilibrare a energiei combinate cu Hemi-Sync
* Hemi-Sync in an infant education program (Hemi-Sync in-
tr-un program de educa{ie a copiluluO - Dr. Leanne Rhodes-
Folosirea inregistriirHor audio pentru dormit ~i a tehnologiei
Hemi-Sync pentru copHi cu intarzieri in dezvoltare.
* Multiple uses of Hemi-Sync in clinical medicine (Utilizdri
multiple ale lehnologiei Hemi-5ync in medicina clinicd) -
Dr. Ralph J. Luciani - 0 largii varietate de aplica\ii ale tehnolo-
giei Hemi-Sync intr-o unitate medicalii, pentru pacien\i cu du-
reri cornice, care fumeazii, au fost supu~i anesteziei stomato-
logice ~i care sufera intervenlii chirurgicale.
* Effic/s of Hemi-Sync with art sludents in class (Efecle ale
procesului Hemi-Sync cu studenfi in arid - la clasd) - Jac-
queline Penney - Evaluarea reac\iilor studen\Hor la Hemi-Sync,
in timpul procesului de invii\are.
* Results of Hemi-Sync tapes and synthesizer as support for
personal counseling and therapy (Rezultatele folosir# inre-
gistrdrilor Hemi-Sync $i a sintetizatoruilli, ca suport in COll-
248
_ _ _ _ _ _ _ _ eMatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
siliere $i terapie individllalii. - Susan Cord. 0 privire de an-
samblu asupra folosirii tehnologiei Hemi-Sync, impreunii cu
tehnici Reiki ~i Seichim.
* Brain injury recovery with Hemi-5ync (Recuperarea in
urma leziunilor cerebrale cu ajutorul telmologiei He-
mi-Sync,- JoHanna Hawthorne. Un vorbitor motiva\ional des-
pre recuperarea sa, in urma unui "traumatism cranian inchis",
prin folosirea Hemi-Sync-ului.
* Hemi-Sync brain-wave correlales to known slates of cons-
ciousness as measured in conventional EEG studies (Co-
relarea IIndelor cerebrale Hemi-Sync cu stdrile de con$tiinfd
cunosCIIle, mdsurale prin EEG in cadml unor sludii con-
ven!ionale - F. Holmes Atwater. Discu\ii asupra unor tipare ale
activitii\ii creier-mime, activate de procesul Hemi-Sync.
* Hemi-Sync and the braill entrainment process: Myth or rea-
lity? (Hemi-SY'lc $i procesul de antrenare a creieruilli: mit
sau reaJitate?) - Dr. Mohammad R. Sadigh. lnvestigarea stari-
lor sincronice ale creierului, prin intermediul tehnologiei He-
mi-Sync ~i posibilitatea ca acesta sa stimuleze abilitatea de a
produce aceste stari prin plac.
* What Catl chaos theory teU us about consciousness and brain
fUl/cliOtI? (Ce ne poale spune teoria haosului, despre con$-
tiin!d $i funclionarea creierullli?) - Glenn Pearce. DiscUlii
asupra teoriei haosului ~i posibilita\Hor de aplicare a acestei
teorii, in investigarea starHor de con~tiinla cu ajutorul teh-
nologiei Hemi-Sync.
* Hemi-Sync and the facilitation ofsensory inlegration (He-
mi-5ync # faci/itarea integrdrii senzoriale) - Dr. Suzanne
Evans Morris. Hemi-Sync ~i muzica pentru intiirirea terapiei fo-
lositii la organizarea ~i integrarea informaliei multisenzoriale.
* Accelerating corporate culture change through Hemi-Sync
(Accelerarea schimbdrii culturii corporalisle prin inler-
mediul Hemi-Sync-ului) -. Iris Martin. Aplica\iile procesului
249
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
Hemi-Sync in cadrul formiirii pentru gestionarea grupurilor ~i
individualii ~i pentru analiza clien!ilor.
* Teen Tapes: A Pilot stlldy for adolescents (inregistriirile all-
dio destinate adolescen(i/or: lin stlldill pi/ot) - Rohert
Sornson. Hemi-Sync folosit ca bazii a unei serii de inregistrari
audio pentru tineri ~i educatori, care se concentreazii pe
problemele cu care se confruntii astiizi adolescenlii.
* Hypnosis, Hemi-Sync, and how the mind work (Hipnoza,
Hemi-Sync ~i modlll ill carefimc(ioneaza mintea) - Dr. Ro-
bert Rosenthal. Discu!ii despre similaritiilile ~i deosebirile din-
tre Hemi-Sync ~i hipnozii ~i eficienla lor ca sprijin in evolulia
spiritualii ~i dezvoltarea con~tiin!ei.
* Stlldying Hemi-Sync efficts on animals (Stlldierea eJectelor
proceslllui Hemi-Sync asllpra animalelor) Dr. Helen N. Gut-
tman. Hemi-Sync - un posibil instrument de ameliorare a me-
diului pentru animale.
* Introducing Hemi-Sync to clients in psychotherapy (Introdu-
cerea teill/ologiei Hemi-Sync in cadru/ ~edin(elor de psi-
IlOterapie). Laura Batchelor. Metode de introducere ~i aplicare
a tehnologiei Hemi-Sync in practica terapeuticii medicalii.
* Sensory organization and attention: A persolla/ jOllrney
with Hemi-SYllc (Organizarea senzoria/a # aten(ia: 0 ciiM-
torie persona/a CII Hemi-Sync). Dr. Suzanne Evans Morris. Se
adreseazii relaliei dintre integrarea senzorialii ~i Hemi-Sync,
din perspectivii profesionalii ~i personalii.
* Craniosacral therapy and Hemi-Sync: A case study (Terapia
crania-sacraM ~i Hemi-Sync: Stlldill de caz). Robert S. Si-
ciliano. Demonstreazii folosirea Hemi-Sync-ului ca tehnologie
de sus!inere.
* Hemi-Sync and insight oriented psychotherapy: A theoreti-
cal model (Hemi-Sync-II/ # psihoterapia orientata spre intll-
ilie: Model teoretic). Dr. Mohammad R. Sadigh. Accelerarea
250
- - -_ _ _ _ _ CaJJtoria suprema _ _ _ _ _ _ __
procesului terapeutic, prin sincronizarea bilateralii a undelor
cerebrale.
* Use oj the Hemi-Sync Concentration tape with depressive
syndrome (Folosirea CD-ul Hemi-SlIncJ Concentrarea" iI' ca-
II ,
zul sindromll/ui depresiv) - Dr. Regis LoUiS, M.D. Ameliorarea
simptomelor deficitului de atenlie ~i memorie la pacienlii cu
depresii, in clinici de psihiatrie.
* WillI see like Ilormal people see? Hemi-Sync and blindness
(Oare voi vedea # ell ca oamenii normali? Hemi-Sync ~i or-
birea) - Patricia Leva ~i Sally Kubrak. Un consultant educatio-
nal ~i clientul sau demonstreazii cii vederea se extinde mult
mai departe de ochi.
* Hemi-Sync applications in psychotherapy (Aplica(ii1e teh-
nologiei ale Hemi-Sync in psihoterapie) - Dr. Joseph Gallen-
berger, Ph.D. Depa~irea claustrofobiei, cre~terea perfor-
man!elor sportive, imbuniitii!irea calitii!ii somnului la copiii cu
deficit de aten!ie, imbuniitii!irea comunicarii conjugale ~i mul-
te altele.
* Hemi-Sync Surfin pediatric dentistry (CD-ul Hemi-Sync inti-
tufat .SIItf" - Va/ul- in stomat%gia pediatricii) - Dr. John R.
Smith, Jr. Observalii clinice asupra Hemi-Sync-ului ca adjuvant
in tratamentele stomatologice pediatrice.
* Hemi-Sync in the treatment oj chemically dependent pa-
tients (Hemi-Syncl in tratarea padell/i/or depelldell/i de
su/Jstall(e chimice) - Dr. Bogdan F. Maliszewski. Impactul He-
mi-Sync-ului asupra recuperiirii ~i tratamentului in dependen!a
de droguri.
* Hemi-SYllc as an autogenic process related to the game oj
goff(Hemi-Sync-ul ca un proces de autorelaxare progresivii,
pelltru imbunatii{irea performanlelor jocului de go!fJ -
Laura Batchelor. Un studiu care demonstreaza efectele He-
mi-Sync-ului asupra performanlelor ~i pliicerii in jocul de golf.
251
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
* Use ofthe Emergency Series during multiple surgeries (Folo-
sirea Seriei pentru urgenle in timpul unor interven!ii chi-
rurgicale multiple) - Gari Carter. Suportul oferit de
Hemi-Sync in refacerea ~i recuperarea in urma unui accident
de m~ina traumatic.
* The mysteries of Hemi-Sync: Beyond brain entrainment
(Mlsterele Hemi-Sync-ului: Dincolo de antrenarea creieru-
lui) - Dr. Mohammad R. Sadigh. Eviden\ieri ale cercetarilor in-
dependente, in curs de desfa~urare, in programul Hemy-Sync,
inclusiv folosirea lui ca suport pentru tehnica de relaxare.
* Hemi-Sync: Recovering the attractors (Hemi-Sync: Recu-
perarea atractorilor - Glenn Pearce. Rezultate preliminare
ale aplicarii matematicii teoriei haosului in Hemi-Sync ~i free-
ven\ele undelor cerebrale.
* Hemi-Sync and the sleep state (Tehologia Hemi-Sync §i starea
de somn) - F. Holmes Atwater. Rezultatele evaluarilor de labo-
rator privind prototipul Hemi-Sync de procesare a somnului.
* A psychophysiological study of the Hemi-Sync process (Un
studiu psihofiziologic al procesului Hemi-Sync) - Dr. Edgar
S. Wilson. Investigarea schimbiirilor din variabilele fiziologice
cunoscute, care apar odatii cu stimularea biitailor binaurale ~i
posibila imbuniita\ire a tehnologiei Hemi-Sync in amplificarea
experien\ei transcendente.
* Hemi-Sync sounds for synchronizing brains of horses
(Sunetele Hemi-Sync pentru sincronizarea creierului la
cai) - Dr. Helene N. Guttman. Hemi-Sync a mijlocit sincroni-
zarea creierului cabalin ~i aplica\ii posibile.
* Positive Immunity Pilotprogram: Hemi-Sync and AIDS (Pro-
grampilot privind imunitatea pozitiva: Hemi-Sync §i SIDA)
- James R. Greene. Folosirea Hemi-Sync-ului in ameliorarea
problemelor mentale, fizice, emo\ionale, de somn etc. ale per-
soanelor seropozitive (sau infectate cu SIDA).
252
- - - -_ _ _ _ CaJatoria suprema _ _ _ _ _ _ __
* Hemi-SYllc and archetype emergellce in jungian psychother-
apy (Hemi-Sync-ul §i manifostarea arlzetipurilor in pSihote-
rapia jungiana) - Laura A. Batchelor Hemi-Sync pentru accele-
rarea procesului terapeutic.
* Het/li-Sync uses ill military settings: Edllcatioll alld counse-
ling (Folosirea Hemi-Sync-lI/l/i in ullitdlile militare: edllcatie
§i cOllsiliere) - Dr. Raymond o. Waldkoetter. 0 trecere in ·re-
vista a folosirii Hemi-Sync-ului in armata, inca din anul 1978,
pentru diminuarea stresului, consilierea militarilor inviitarea
limbilor striiine ~i instruirea ofi\erilor. ,.
* Hemi-Sync as therapy, with a subtle startillgpoinUn experiell-
tial psycho-individuals with cancer (Hemi-SYIIC-ul ca terapie,
CII un punct subtit de plecare in psihologia experien!ialti apli-
calti persoanelor bolnave de cancer) - Dr. Howard Schachter.
Ameliorarea fricii ~i anxietii\ii generate de diagnosticarea cance-
rului, pentru ca pacien\ii sa poata fi vindeca\i la toate nivelurile
- Hemi-Sync, un instrument de sprijinire a stiirii de bine.
* Designer sound (Imaginea sonord) - Dr. Dean Lusted. Va-
loarea mijloacelor audio, versus stimularea vizuala sau multi-
senzoriala, pentru a obpne rezultate specifice, predictibile.
* Hemi-Sync as an aid in recoveryfrom surgery (Hemi-SYllc-ul
ca ajutor in recuperarea post-operatorie) - Susan Cord. Trei
clien\i relateaza des pre 0 recuperare post-operatorie rap ida.
* Hemi-Sync Tool Kits (Setl/rile de illstrumente Hemi-SYllc) _
ColeC\ii de relatiiri privind folosirea procesului Hemi-Sync pen-
tru aplica\ii specifice sunt disponibile, la cerere. Aplicatiile in-
clud urmiitoarea lista, iar colec\iile suplimentare de ~elatari
sunt publicate periodic.
invil\area
Stresul
Dezvoltarea personala
Interven\iile chirurgicale
Starea de bine
Starea de bine emo\ionala
253
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
So.mnul
Co.piii
Seria intoareerea Aeasa
in intreaga istorie a omenirii, a existat 0. do.rin\a arzatoare ~i 0. no.s-
talgie pentru ceva prDfund launtric - adevarata idenlitate, o.riginile noas-
tre. Min\ile nDastre Inciircate, practice, axate corespunzato.r pe realizarea
!elurilDr In aceasta via\a, au probleme cu aceasta dDrin!a. Ea pare ira!iD-
nala ~i emD!iDnala ~i, de aceea, mul!i dintre nDi 0. definesc ca 0. dDrin!a de
a vizita din nou loeul Driginii nDastre fizice, locul n~terii ~i al cDpililriei.
Mul\i dintre cei care fac acest lueru se simt nesatisfacu!i ~i nelmplini\i.
Ei se a~teaptilla "mai mult", dar nu pDt defini ce Inseamna "mai
mult". Vnii Incep sa caute rilspunsuri ~i nu realizeaza ca sunt deja ciiuta-
tDri, prin faptul cii au devenit astrDnDmi, cercetatDri, pilD!i de naveta spa-
!iala, micrDbiDIDgi, pSihDIDgi, mini~trii, terapeu!i, filDSDfi - pentru a
numi dDar cateva dintre Dcupaliile cele mai evidente. Apo.i, suntem no.i,
Damenii Dbi~nui\i, care uneDri ne o.prim 0. dipii, pentru a reflecta la aces-
te in\elesuri. Oo.ar cil 0. facem numai pentru 0. dipa.
Dintre no.i, tDt mai mul\i devin, in cele din urma, suficient de iste\i
pentru a In!elege cii exista 0. cale pe care fiecare dintre no.i va "ajunge",
Intr-un final, Acasii. in locul nDstru de Drigine - nu Aici, ci ACDID. Este
do.ar 0. prDblema de limp. De aceea, no.i Incepem ~i cDntinuam sa ne iden-
tificiim cu 0. atitudine explo.ratDare, cercetato.are.
itltoareerea Aeasa este 0. serie de exerci!ii, pe casete audio. ~i CO-
uri, destinate fo.Io.sirii la do.miciliu, In spitale, aziluri ~i ~ezaminte de ingri-
jire. PrDiectul a creat 0. mo.dalitate specialii de ajuto.rare a celo.r cu bo.li in
stadii finale sau leziuni severe, ca ~i pentru familiile ~i apropia\ii acesto.ra.
Acest set de exerci!ii de invii!are inregistrate Dferii 0. modalitate prin
care se pDate diminua semnificaliv o.bi~nuita frica de mo.arte fizica. Re-
zultatul pDate fi eel pu\in 0. mai mare acceptare a situa\iei - indusiv con~­
lientizarea faptului cil Damenii sunt, cu adevarat, mai mult decat cDrpurile
Io.r fizice. Efectul maxim este faptul cii utilizatorii acestui set de exerci\ii pot
inva\a sa co.ntro.leze, prin vDin\a ~i cu calm, etapele mDIlii IDr fizice.
TDtDdata, intoareerea Aeasa ajuta, de asemenea, familiile ~i prie-
tenii sa in\eleaga ~i sa accepte prDcesul mDIlii fizice, astfel incat sa Dfere
254
- - - - -_ _ _ _ CaliHori.suprema _ _ _ _ _ _ _ __
supDrtul atat de necesar in mDmentele critice. De asemenea, acest set in-
clude metDd: care pot fi fDIDsite pentru a sprijini familia ~i prietenii sa se
adap!eze ~I sa-~I r~vma de dupa pierderea persoanelDr dragi. intDarcerea
Acasa se deruleaza astfel: Subiectul accepta ca este 0. perSDana aflata in-
tr-ofaza terminalil, ire~ersibila, a unei bDli sau suferin!e. Familia §i prie-
tenn sunt cel ayropla\l, afla\l, cu iubire, aprDape de Subiect. SCDpul pri-
mDrdlal este sa I se Dfere Subiectului perspectiva interesantii a unei cu-
noa~teri valDroase: dDbandite printr-D experien\a directa - In IDcul unui
evemment mDhDrat, dezagreabil.
Obieetive derivate asoeiate:
- A. Eliberarea Subiectului de frica mDt1ii fizice. Acest Dbiecliv este
alins prin dezvo.ltarea cunD~terii faptului ca Dmul este mai mult
decat cDrpul sau fizic ~i ca supravie\uie~te mDIlii fizice.
- B. ~a-l .~jute pe Subiect Sa se elibereze de emD\ii, VinDVa\ie ~i
Dbhga\nle care nu-i mai sunt necesare acum ~i care il tin legat de
experien\a actualei vie\i fizice. '
- C. Sa-I ajute pe Subiect sa recunDasca ~i sii-~i reaminteascii unele
dintre pDsibilita\ile ulterioare experien\ei acestei vie\i fizice.
- ~. Sa-i Dfere Subiectului 0. pDsibilitate de a-~i exercita, calm ~i ra-
\IDnal, dreptul de a parasi aceasta experien\ii fizica, atunci cand
dDre~te.
- E. ~a-i insufle Subiectului In\elegerea faptului ca dupa mDartea
flzlca este poslbll, dad dore~te, sa transmita mesaje ~i semnale
Familiei ~i PrietenilDr.
- F:. Sa Ie ~fere Famil~ei ~i PrietenilDr suficienta expunere la exerci-
\Itle de mva\are a Intoareeri; Acasd, astfel Incat ace~tia sa Inte-
_leaga, sa fie incurajali ~i sa-l ajute pe Subiectul angajat in proe~s.
Intoareerea Aeasd se bazeaza pe succesul Programului Lifeline,
care a de~Dnstrat valDarea practtca a prDcesului. OeDsebirea CDnSta In
faptul ca Intoareerea Aeasa este pentru uz individual, In orice IDCa\ie.
255

G/osar
Acasa - Punctul nostru personal de intrare in Campul (M)
sau in dimensiunea timp-spat iu .
Acolo - Spectrul Campului de energie (M) in forma nonfiz-
ica, separat de timp-spat iu .
Banda H - Unda moduHirii gandirii umane dezorganizate, a
Campului de energie (M).
Campul (M) - Campul nonfizic de Energie care strabate
dimensiunea timp-spatiu, incluzand ~i Sistemul de Viata pe Pamant,
dar care nu face parte din actuala cunoa~tere sau studiu al
cercetiirilor ~tiinlifice.
Comutare rapida - 0 metoda mai rapida de deplasare a
con~tiintei umane dintr-un loc in altul, tara limitiirile timp-spaliu.lli
extinzi con~ti inta, ca pe 0 banda de cauciuc, pana la destinalie; apoi
o destinzi, in locul unde ai ajuns ~i 0 extinzi din nou, intr-o alta
direqie, catre un loc nou. Aceasta tehnica trebuie sa inceapa intr-o
stare de con~tiinla deta~ata de corpul fizic ~i necesita practica.
Credinlil - 0 constructie mental-emolionala, care conIine un
amestec de lucruri Cunoscute ~i Necunoscute, in proportii diferite.
Deschizilturli/lntrare - Punctul de intrare in lumea de din-
colo, sursa fortei creative care ne-a organizat universul fizic.
Elemente esentiale - In dezvoltarea unei Viziuni Diferite,
cunoa~terea ~i aplicarea unor elemente Esentiale este de maxima
importanla. De exemplu, un element Esenlial-cheie ar putea fi
cunoa~terea faptului ca pOli fi mai mult decat corpul tau fizic ~i ca
vei supravie\Ui mortii fizice. Astfel de aspecte Esenliale trebuie sa
fie neaparat cunoscute, nu doar crezute. Daca lipsesc una sau mai
multe elemente Esenliale, evolutia este inhibata.
256
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Gihitoria suprema _ _ _ _ _ _ _ _ __
Emisfera Dreapta - Partea mintii-con~tiintei noastre ce
izvora~te din Sine Ie nostru Launtric, care era prezent, atunci cand
ne-am inecput experienla umana.
Emisfera Stanga - Actuala denumire tradilionala a segmen-
tului dedicat intelectului, logicii ~i raliunii, din cadrul proceselor
noastre convenlionale de giindire.
EXCOM - Comitetul Executiv al Eu-rilor noastre DeAcolo
(IT), rezultat din personalitalile numeroaselor vieli pe care Ie inglo-
beaza fiecare dintre noi.
Fazare - 0 metoda de masurare a proportiei in care Mintea
Umana este direct implicata in aspectele de natura fizica, in oricare
dintre punctele activitalii mentalelfizice. Scopul este de a demonstra
varialiile con~tiin!ei noastre intre Aici ~i Acolo, cu foarte pUlina
con~tientizare ~i control minim din partea noastra.
Hemi-Sync - Numele inregistrat al unui sistem de unde au-
dio, dezvoltat de Institutul Monroe, in ultimii treizeci de ani. Ascul-
tarea inregistrarii acestor sisteme de unde ajuta la sincronizarea
formelor undelor electrice ale creierului uman, din cele doua emis-
fere. Tiparele speciale ale sunetelor il ajuta pe ascultator sa atinga
diferite stari de con~tiinla dorite.
Holograma - Acestea sunt, de obicei, rezultate din inter-
sectarea razelor de lumina care formeaza 0 imagine vizibila, intr-un
spaliu gol. Conform teoriei prezentate aici, Ciimpul de energie (M)
poate efectua acela~i proces in mod uri mult mai sofisticate, pentru a
crea timpul-spaliul ~i Sistemul de Viala pe pamant.
INSPEC - Abreviere pentru Speciile Inteligente, presupuse a
fi mai evoluate dedit versiunea umana.
Inteligente Nonumane - Faptul ca ele exista este un lucru
Cunoseut scriitorului. Nimeni nu ~tie cat de multe sunt ~i cate astfel
de specii diferite exista. Aparent, unele dintre ele fae parte din
galaxia noastra. Altele par sa fie din alte sisteme de energie ~i din
alte timpuri. Sunt unii care chiar au suslinut posibilitatea ca ele sa fi
fost candva oameni. Toate au anumite elemente in comun: ele $tiu
257
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ _ __
mult mai multe dedit noi despre Campul de energie (M), nu sunt
foarte interesate de cine ~i ce suntem noi ~i, in cele din urmii, comu-
nicarea cu ele este aproape imposibilii, fiindcii noi nu inlelegem ce
mij loace folosesc.
IT - Eul-de-Acolo, pe care iI avem cu tOlii ~i care cuprinde
toate personalitiitile din vietile noastre anterioare ~i actuale.
KT-95 - 0 denurnire arbitrarii datii de autor, Casei sale de
origine, aflatii in afara sistemului nostru solar.
Linia de bazli/de referinlli - Nivelul de operare al minlii, la
orice punct al evoluliei, conform celor Cunoscute, Necunoscute ~i
Credinlelor conlinute in ele.
Lueruri Cunoseute - Ceea ce a devenit 0 realitate absoluta
pentru 0 persoana, dar neapiirat ~i pentru 0 anum ita cultura. La mo-
dul general, trebuie fiicute cel pulin trei verificari , pentru ca un lucru
sa devina Cunoscut. Cand verificarile sunt confirmate, lucrurile Cu-
noscute pot fi adaugate la gandirea de ansamblu.
Lumea de dineolo - Imposibil de definit pentru gandirea
orneneasca actuala. • locuiesc numeroase Minti Umane, dupa incheierea experien!elor
Minte umana - Ce suntem noi, la nivel individual ~i colectiv.
Noua diree!ie - Aceasta aratii cii scriitorul-explorator trebuie
sii actioneze intr-o zona cu tolul diferitii - una care este esenliala,
dar ignoratii. Oescoperirea lui IT (Eu celDeAcolo) a reprezentat
Elernentul esential, iar penetrarea granilei lumii de dincolo a insern-
nat irnplinirea - atat noua, cat ~i nea~teptata.
Neeunoseute - Ceea ce, de fapt, nu este cunoscut cu ade-
viirat: eel mai important din aceasta categorie cste un fenomen care
nu are date istorice ~i nu este repetat sau repetabil. Tot ce insearnna
frica estc rezultatullucrurilor Necunoscute.
Eic- Abreviere pentru experienla in-afara-corpului, in care
cea rnai mare parte a con~tientizarii este activii, dincolo de limitarile
impuse de corpul fizic. (engl.) OBE
258
- - -_ _ _ _ _ _ _ caliltoria suprema _ _ _ _ _ _ _ _ __
ROTE - abreviere pentru Energia-Gand Asemiiniitoare ~i
Organizatii, (Related Organized Thought Energy) transmisii de la 0
minte la alta. 0 carte sau 0 inregistrare rnentala, intregita de tipare
emolionale ~i senzoriale.
Sinele Inferior Animalie - Tot ce inseamnii comunicarea
dintre oameni, liiuntricil sau exterioarii, este filtrata ~i distorsionata
de irnboldurile priidatorului sau ale supravietuitorului fizic, pe care
il numesc prescurtat SIA (ASS - Sinele inferior animalic) generate
de existenla in Sistemul de Vialii de pe pamant.
Sine Iiluntrie - Vortexul original al campului de energie (M),
al fieciirei fiin!e fizice vii.
Sistem de eredin!li - 0 credinta care predomina in mai mult
de 0 singura fiinla umana. Cu cat este mai mare numarul celor care
au 0 anurnitii credin!a, cu atat rnai putemic este sistemul.
Sistemul de Via!iI de pe Pam ant - Zona organizatii a dimen-
siunii spatiu-timp, pe care 0 locuirn noi.
Teritoriile Sistemului de Credin!e - Parti din spectrul
Campului (M) adiacente Sistemului de Viata pe Parnant, in care
vietii fizice. Fiecare dintre ele este atrasa de un anumit segment, in
concordan!ii cu un ata~arnent profund fa!ii de 0 credin!a aparent put-
emica - ata~arnent cilpatat in timpul vietii abia sfiir~ite.
Transmilator - Oeschiderea catre lumea de din colo, prin
care radiaza Campul de energie (M), care organizeaza ~i coor-
doneaza Sisternul nostru de Via!a pe Pamant ~i universul fizic.
Timp-spaliu - Nu diferii de in!elesul obi~nuit, cum ar fi uni-
versul nostru fizic. Oricum, el poate ajuta la ilustrarea faptului ca
dorneniul nostru este atat de mic, in comparatie cu masa uria~a a sis-
temelor de energie care nu intra in aceasta categorie.
Uplink - Modalitate prin care 0 sursa de informare transmite
unui receptor, care fie stocheaza, fie utilizeaza datele primite. Un
sistern folosit, in practica obi~nuita, in cadrul relelelor de comuni-
care din lume. In acest context, el reprezinta transferul incon~tient
259
_ _ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe _ _ _ _ _ _ _ __
~i constant al expcricnlei de vialli, de la organismul fizic, la banca
de memorie a Eu-Iui nostru de Acolo (IT).
Ultimul inel sincronizator - Localizat in zona cca mai inde-
partata a influenlei umane din Campul (M), pentru ca mulli dintre
cei care au trait experienta a numeroase vieli pe Pam ant sa se poatii
retrage, temporar, acolo. $tiind cii ei au decis sa mai aiba doar 0 sin-
gura experienla ca oameni ~i cu experienla vasta pe care 0 au acum,
fiecare intra intr-un moment de contemplare. Apoi, fiecare hotarii~te
unde ~i cand va trai acea ultima viala pe paman!.
Variabila - Dupa cum a fost folosit in Calaloria suprema,
este 0 schimbare ce se produce in experienla de viala a unei persoa-
ne, care nu a fost ncaplirat planificata sau prevazutii. in multe cazuri,
o astfel de schimbare poate trece neobservata, pana dnd efectele
sale se acumuleazii, ciipiitand proportii uria~e, care impun 0 reaclie.
Variabilele instantanee ~i putemice, care impun atenlie ~i aCliune,
pot fi numit intilmplari generate de noroc sau ghinion sau, pur ~i
simplu, de soartii. De exemplu: cite~ti 0 carte care iIi schimbii viata;
cil~tigi lozul eel mare, i~i schimbi cariera, te muli lntr-o alta zona.
VIATA - in contextul nostru ~i fiind diferita de definitia din
dictionar - Viala este Energia Stratificata de Creare a lnteligenlei.
Viziune Diferitli - Cunoa~terea adunata la un loc, minus cre-
dinlele ~i pomirile animalice.
Zona de tranzitie - Cuvilnt preluat din sistemul de drumuri
din Statele Unite. In acest context, se refera la 0 cale de urmat, dintr-
o anum ita stare de con~tiinta in alta, ambele aflate in cadrul coordo-
natelor timp-spaliu ~i de-a lungul spectrului de energie al Cilmpului
(M), care pare lara slar~i!.
260
DES PRE AUTOR
ROBERT A. MONROE a fost fondatorullnstitutului Monroe _
o institu\ie non-profit, pentru educatie §i cercetare, devotata explo-
rarii con§tiintei umane §i elaborarii de metode practice pentru ac-
celerarea invatarii, prin forme extinse ale con§tiinlei. Institutul
este recunoscut pe plan international pentru activitatea sa legata
de efectele undelor sonore asupra comportamentului uman. DI
Monroe, fiul unui profesor universitar §i al unei doctorile, a primit
diploma de la Universitatea de stat din Ohio, dupa ce a studiat po-
Iitehnica §i jurnalismul. Dupa aceea a intrat in radiO, ca scriitor §i
director de programe. in 1958 era director de emisie in New York,
ciind a inceput sa aibii experien(e spontane, care i-au modificat
complet v~a!a §i care sunt redate in cartea sa, Ctiltiforii in a/ara
corpttlui. In anul1985 a fost publicata a doua sa carte, Ctiltitorii
indeptirtate. Aceasta carte descrie, cu detalii uluitoare, modul in
care Monroe lucreaza cu oamenii care calatoresc in timp §i spaliu,
obtinand rezultate extraordinare, prin folosirea tehnicii cunoscute
ca Hemi-Sync. Cartea ofera 0 perspectivii diferitii §i noua asupra re-
surselor necunoscute inca, ale min(ii umane, ca §i a posibilitatilor
ei nelimitate.
Pe langa interesul sau pentru con§tiinta umana §i realizari-
lor sale ca scriitor, dl. Monroe a fost proprietarul unor statii de ra-
dio din Virginia §i Carolina de Nord, pe care le-a §i condus.' Mai tar-
ziu, el a constituit Jefferson Cable Corporation §i, ca pre§edinte, a
condus construC\ia §i punerea in funC\ie a sistemului de cablu TV,
din Charlottesville §i Waynesboro, Virginia. incepand cu anu11976,
261
_ _ _ _ _ _ _ _ Robert Monroe
dl Monroe §i-a dedicate viala exploriirii potentialului con§tiin!ei
umane, la Institutul Monroe, prin cercetiiri §i instruire, folosind
tehnologia Hemi-Sync, care folose§te sunetul §i a fost creatii de el.
DI. Monroe a plecat dintre noi pe 17 martie, 1995.
Institutul Monroe este localizat la po ale Ie Mun!i1or Blue
Ridge. EI oferii in continuare programe pentru dezvoltarea umana
face cercetari asupra efectelor tehnicii Hemi-Sync, asupra compor-
tamentului uman. Mo§tenirea liisatii de dl. Monroe este uria§a, iar
Institutul va continua sa exploreze §i sii extindii viziunea sa Aid,
prin indrumare de Acolo. Cei care sunt interesa!i de activita!i1e
institutului Monroe ne pot contacta aici:
365 Roberts Mountain Road Faber, Virginia, 22938
Tel: (434) 361 1252
Email: info@monroeinstitute.org
site http://www.monroeinstitute.org/
siteul in Iimba romana http://www.hemi-sync.ro/
262
Cuprins
• Cuvant de prezentare din partea Editurii " ............. 7
Cuvant inainte................................ " ..... 17
I. Variabilele ........................................ 19
2. Drumul extrem de lung ......... . .................. 32
3. De-a lungullumilor ................................ 43
4. Bun venit §i Ramas bun ............................ 58
5. ~evenire §i Regrupare ............... . ............. 68
6. Inlauntru §i in afarii ........... : ................... 77
7. Ghid de Ciiliitorie .................................. 87
8. Reamintire §i trecere in revistii ..................... 99
9. 0 abordare anevoioasii ........................... 106
10. §i au mai fost §i altii ..................... . ........ 123
11. !ntoarcerea catre interior ........................ 136
12.lnlauntrullumii liiuntrice ........................ 153
13. Perfec\ionarea .................................. 164
14. Totalul §i piil'\i1e ................................. 174
15. Lungul drum spre casii ................. " . . ...... 18/
16. Viziunea de la marginea drumului ................ 197
17. Mai sunt multe de facut .......................... 204
18. Noua direqie........................ . ........... 215
19. Sii facem 0 pauzii ...... . .. . ...................... 232
Institutul Monroe ................................... 237
Glosar......................... 256
DESPREAUTOR ................ : ::::::: . :: . :: . ::::: 261
263
"I'lu simtisem n clodata ca m-am
impacat Cl: moartea mamei mele.
Aceasta saptamana m a eliberat
c.. ade.;arat de emotilie legate de
aceasta plcldere -- Sl cred ca a
c ibc:rat 051 fJe ea."
SL Alaska

,,0 parte cJm mine eXlsta acum in

Focus 27_ Nu ma' e nicio urma de
indolalti in mintea mea, legata de
locul in care ajungem dupa ce
rnurim ,?i de ceea ce VOl face
pentru tot restul \jie~ii:'
- 8,1 Oakes, Oregon

,LlImea de dincolo, cum i se

spune, nu trebuie sa he
perce[)uta ca hind un lac straniu,
s'n'strll, care depaseste arice
mag n.l~le, pentru ca e claar a
.. n pas departare, 0 schimbare
de percePlie, insolita ele a
constientlzare subtila iata tot ce
ne treb ,'- e"
- EA, Califol-nia

"Realizez, pelltru prima dat ,l, ca

sunt ell adevarat a parte d ntr-un
intreg:'
- KSe, Pars, Franla

..Arn -nva~(jt ca, folosinciu -ne de

dJrur'lle sufletului nostru, putern
fi de ajutor dincolo de aceasta
real ,tate, dar ,?i aiel."
C.S,O" Sevilia, Spania
 exploreaza
~ffII~. EI traseaza
pe cititor,
experien\ei
privind
caJ8/rxia