Conformarea si proiectarea infrastructurii

Conformarea fundaţiilor se diferenţiază funcţie de următoarele condiţii:

a) condiţiile geotehnice ale amplasamentului;
b) zona seismică de calcul a amplasamentului, caracterizata prin acceleraţia seismică de proiectare (ag):
• ag ≤ 0,15g;
• ag > 0,15g;
c) clădire cu sau fără subsol.
Fundaţiile pereţilor sunt de tip continuu; în anumite situaţii pot fi avantajoase şi fundaţiile cu descărcări
pe reazeme izolate.
Fundaţiile se poziţionează, de regulă, centric şi, numai în anumite situaţii particulare, excentric faţă de
pereţii pe care îi susţin
Infrastructura clădirilor din zidărie este constituită din următoarele elemente:
• clădiri fără subsol: fundaţii, socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la
parter;
• clădiri cu subsol: fundaţii, pereţi de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii de
la subsol, planşeul peste subsol
• ansamblu de elemente structurale cu rezistenţă şi rigiditate spaţială:
-transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secţiunea de încastrare a pereţilor, fără producerea
deformaţiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de fundare;
-limitarea deformaţiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea structurii, a
elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reţelele exterioare.

Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să ţină seama de:

• mărimea forţelor verticale care trebuie transmise la teren;
• severitatea acţiunii seismice la amplasament;
• natura şi proprietăţile mecanice ale terenului de fundare;
• efectele posibile ale apelor subterane

Eforturile sectionale ale suprastructurii considerate la dimensionarea infrastructurii

Pentru dimensionarea fundatiilor, soclurilor si peretilor de subsol actiunea seismica se va lua in calcul
cu valorile care corespund rezistentelor de proiectare la incovoiere cu forta axiala ale peretilor din
elevatie determinate considerand suprarezistenta armaturilor; in cazul peretilor cuplati se va tine
seama si de modificarea fortei axiale corespunzator rezistentelor de proiectare la forta taietoare ale
grinzilor de cuplare

Fundaţii la clădiri fără subsol

Fundaţiile pereţilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alcătuirile următoare:
a. blocuri/tălpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri/tălpi din beton simplu şi cuzineţi din beton armat;
c. tălpi din beton armat.

Soclul şi fundaţiile vor fi, de regulă, axate faţă de pereţii structurali din zidarie.
Tipurile de fundaţii cu soclu din beton simplu pot fi utilizate daca rezultatele calculelor de dimensionare
permit aceasta solutie .
Înălţimea soclului şi a treptelor blocului de fundaţie va fi de cel puţin 400 mm.
Lăţimea soclului Bs sau a blocului de fundaţie B (în situaţia în care nu este prevăzut soclu) trebuie să fie
mai mare decât grosimea peretelui structural b cu minim 50mm de fiecare parte.
În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. Această
placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul
infrastructurii/fundaţiilor

Bloc de fundatie si soclu din beton simplu Bloc de fundatie din beton simplu si soclu cu
centura din beton armat
Bloc de fundatie din beton simplu si Fundatii cu bloc din beton simplu si soclu din
beton armat soclu inalt cu doua centuri din beton armat

Fundatii de tip grinzi continue din beton armat

Fundaţii la clădiri cu subsol

Pereţii de subsol

-se vor realiza, de regulă, din beton armat;

-axati, sub toţi pereţii structurali din parter
- in conditii justificate prin calcul, pentru ag≤0.15g, peretii de subsol pot fi realizati din beton simplu
cu doua centuri care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii,amplasate la baza peretelui şi la
nivelul planşeului peste subsol; aria armăturilor longitudinale din fiecare dintre cele două centuri va fi cu
cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile
supraterane de pe acelaşi perete.
 În cazul în care fundaţiile se execută din beton simplu, armăturile din centuri vor fi majorate cu cel
puţin 20%.
.Continuitatea armăturilor din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaţii

Grosimea pereţilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinţei de rezistenţă sub efectul
încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite preluarea eventualelor abateri de
execuţie.

Fundatiile pot fi din beton simplu sau din beton armat

Se va urmări ca rigiditatea subsolului să fie superioară rigidităţii nivelurilor supraterane:

-golurile de uşi şi ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziţii decalate faţă de golurile de
la parter ; în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.25g amplasarea golurilor de uşi din pereţii interiori de
subsol va fi făcută cu un decalaj de cel puţin 1,0 m faţă de poziţia golurilor de la parter.

-dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, secţiunea plinurilor va fi sporită
iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;

-în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de uşi şi ferestre din pereţii exteriori de la subsol vor fi
mai mici cu cel puţin 25% faţă de cele din parter

-în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu acceleraţia seismică de proiectare
ag ≥ 0.30g, se recomandă sporirea rigidităţii subsolului prin introducerea unor pereţi suplimentari, în
limita posibilităţilor rezultate din planurile de arhitectură
 Pereti de subsol din beton simplu cu centuri din beton armat la extremitati, talpi de fundatii din beton
simplu (a si b) si talpi din beton armat (c si d)

Pereti de subsol si talpi de fundatii din beton armat

În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi va avea cel puţin
aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane.
În cazul clădirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu ag ≥0.30g. şi în toate clădirile amplasate pe terenuri
de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legată de tălpile de
fundaţie.
Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate

Fundaţiile cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din:

− blocuri de beton simplu;
− grinzi de beton armat.
Reazemele izolate se dispun obligatoriu în punctele de intersecţie ale pereţilor structurali din zidărie sau
în cele în care sunt concentrate încărcări importante.
Reazemele izolate dispuse în lungul pereţilor structurali din zidărie au o formă dreptunghiulară în plan.
Poziţia în plan a blocurilor de beton simplu se va alege astfel încât centrele de greutate ale bazelor lor să
coincidă pe cât posibil cu axul peretelui.
Elementele de descărcare sunt alcătuite din grinzi de beton armat care constituie suportul zidurilor şi
care transmit încărcările la reazemele izolate.
Grinzile se realizează, în general continue, din beton armat turnat monolit. Pentru uşurinţa execuţiei se
va urmări, pe cât posibil, ca grinzile să aibă aceeaşi înălţime (Fig. II.30). Pentru asigurarea unei rigidităţi
1 1
corespunzătoare se recomandă h ≥  ÷  ⋅ L .
6 8
Soluţii de fundare la pereţi nestructurali
Pereţii nestructurali reazemă, de regulă, pe placa de beton armat realizata intre soclurile fundatiilor.
Placa trebuie aşezată pe teren bun sau umpluturi compactate controlat de cel mult 0,80m grosime. Dacă
umpluturile se pot umezi (prin pierderea apei din instalaţii etc.), grosimea maximă admisă a acestora se
va limita la 0,40m.

Armare suplimentara locala a placii Ingrosare si armare suplimentara a placii pe sol

pe sol pentru sustinerea unui perete nestructural sub un perete nestructural
(pereţii nestructurali transmit o încărcare pereţii nestructurali transmit o încărcare între
de maxim 4kN) 4÷10kN/m
 Situaţiile care nu se încadrează la punctele de mai sus se rezolvă ca fundaţiile pereţilor
structurali (fundaţii continue sau cu rezemări izolate).

Racordarea în trepte a fundaţiilor având cote de fundare diferite

Racordarea în trepte a fundaţiilor este necesară în următoarele situaţii:

− amplasament pe terenuri în pantă sau cu stratificaţie înclinată;
− clădiri cu subsol parţial;
− intersecţii de fundaţii având cote de fundare diferite (exemplu: fundaţie sub perete exterior cu
fundaţie sub perete interior etc.).
-înălţimea treptelor se limitează la 0,50 m în pamanturi necoezive, respectiv 0,70 m în pamanturi
coezive