Disciplina: Ingineria Sistemelor de Productie

Proiectare de principiu unui

sistem flexibil de fabricație
- proiect de an –

Student: Sef lucră ri dr. ing. ec.

Specializarea :

1
 TEMA DE PROIECT

I. Date generale

Într-un atelier de prelucrări prin așchiere se execută 20 tipuri de repere de tip flanșă.
Succesiunea operațiilor tehnologice și timpul aferent fiecăreia, sunt prezentate in tabelul următor:

Tabel 1.

Operația (în ordinea realizării)

Nr Reper 1 2 3 4
. Simbol Do Simbol Do Simbol Do Simbol Do
crt [min/buc] [min/buc] [min/buc] [min/buc]
1 P1 D 32 F 34 G 14 R 19
2 P2 D 29 G 28 F 29 S 29
3 P3 D 30 S 17 F 19 R 14
4 P4 D 34 G 29 F 29 R 33
5 P5 D 23 F 31 S 36 G 28
6 P6 D 23 F 19 G 15 R 14
7 P7 D 31 G 34 S 31 F 27
8 P8 D 24 G 31 F 28 S 15
9 P9 D 23 F 29 G 13 R 16
10 P10 D 31 G 25 S 22 F 28
11 P11 D 27 F 27 S 18 R 26
12 P12 D 24 G 24 F 16 S 25
13 P13 D 24 S 29 F 24 R 24
14 P14 D 21 G 24 S 29 F 29
15 P15 D 22 S 27 F 19 R 18
16 P16 D 26 F 21 S 20 G 19
17 P17 D 24 S 28 G 24 F 22
18 P18 D 20 G 24 S 13 R 17
19 P19 D 28 F 25 S 24 G 19
20 P20 D 19 S 19 G 24 F 24

2
 Tabel 2.
Operația (în ordinea realizării)
Nr Reper 1 2 3 4
. Simbol Do Simbol Do Simbol Do Simbol Do
crt [min/buc] [min/buc] [min/buc] [min/buc]
1 P1 D 32 F 34 G 14 R 19
2 P2 D 29 G 28 F 29 S 29
3 P3 D 30 S 17 F 19 R 14
4 P4 D 34 G 29 F 29 R -
5 P5 D 23 F 31 S 36 G 28
6 P6 D 23 F 19 G 15 R 14
7 P7 D 31 G 34 S 31 F -
8 P8 D 24 G 31 F 28 S 15
9 P9 D 23 F 29 G 13 R 16
10 P10 D 31 G 25 S 22 F 28
11 P11 D 27 F 27 S 18 R 26
12 P12 D - G - F 16 S 25
13 P13 D 24 S 29 F 24 R 24
14 P14 D 21 G 24 S 29 F 29
15 P15 D 22 S 27 F 19 R 18
16 P16 D 26 F - S 20 G 19
17 P17 D 24 S 28 G 24 F 22
18 P18 D 20 G 24 S 13 R 17
19 P19 D 28 F 25 S - G 19
20 P20 D 19 S 19 G 24 F 24

NOTAȚII:

- P – reper (piesa);
- Do – durata operației;
- n – numărul din condica al studentului;
- n=9
- S – strunjire;
- F – frezare;
- G – găurire;
- R – rectificare.

II. Caracteristicile sarcinii de producție

1. Diametrul semifabricatului:
Dmax = 60 + Do1 + Do4 [mm]
2. Lungimea semifabricatului:
L = Min {Do3}
3. Greutatea semifabricatului:
Semifabricatele sunt executate prin turnare, din fontă, având forma cilindrica cu diametrul
bazei Dmax și înălțimea L.

3
4. Planul anual de fabricație pentru fiecare reper se va calcula astfel:
4
Paf i =2 ∑ Do j ×(Do 4 )
j=1
unde: i = 1,...20 (numărul reperului);
Doj – durata operatiei “j”;
Do4 – durata operatiei notate cu 4.
5. Pentru analiza sarcinii de productie se vor utiliza următoarele criterii, având coeficienții de
importanță aferenți:
 Greutatea brută [kg]; K1 = 0,30;
 Diametrul semifabricatului [mm]; K2 = 0,30;
 Rigiditatea piesei (Dmax/L); K3 = 0,4.

III. Date suplimentare

1. Prețul materialului din care este confecționat reperul este: Pm = 4,5 lei/kg;
2. Cota cheltuielilor de aprovizionare și transport: Cat = 10%;
3. Gradul de utilizare al materialului: Gu = 0,85%;
4. Salariul orar brut al executantului: So = 10 lei/ora;
5. Cota pentru cheltuielile sociale ale angajatului: Cs = 28%
6. Prețul de valorificare a deșeurilor metalice (Span): Rd = 0,75 lei/kg;
7. Cheltuieli indirecte 80 %;
8. Fondul de timp anual al unui muncitor: Ftam = numărul de zile lucrătoare din anul 2013 * 8
ore din care se va scadea durata nimină a concediului de odihnă impusă prin codul muncii
9. Productivitatea medie: Pm = 28000 lei/om/an;
10. Cheltuieli la 1000 lei producție: C1000 = 900 lei;
11. Amortizarea investiției cu SFF este de 4 - 6 ani;
12. Prețurile de achizitie a echipamentelor tehnologice care compun SFF:
 Strung - 84000 lei;
 Mașină de frezat - 93000 lei;
 Mașină de găurit - 42000 lei;
 Masina de rectificat - 102400 lei;
 Fierăstrău cu banda - 29500 lei.
13. Cheltuiela medie cu punerea în funcțiune a echipamentelor tehnologice 10000
lei/echipamenent

14. Regimul de lucru al sistemului flexibil de fabricație: Nr. zile an = 252 zile,
Nr. schimb = 3, Nr. ore/schimb = 8 ore;
15. Durata medie a reviziilor si reparațiilor Drr = 10% din fondul de timp nominal;
16. Gradul minim admisibil de utilizare a fondului de timp disponibil este de 80%;

4
 17. Cheltuieli de trecere de la un tip de reper la altul Ch tr = 100 lei pentru fiecare punct de
afinitate;
18. Caracteristicile robotilor introdusi in SFF:
 Nr. grade de libertate -5;
 Viteza medie de deplasare pe traiectorie -0,85 m/s;
 Precizia de pozitionare ±1 mm;
 Volumul spațial de lucru 9 m3;
 Acționare hidraulică.
19. Utilizarea SFF, va conduce la o economie anuală, în afara celor care se calculeaza, de
190000 lei/an.

IV. Cerinte

Prin lucrare se va urmării proiectarea de principiu a unui SFF prin parcurgerea următoarelor
etape:
1. Analiza ABC a sarcini de producție;
2. Determinarea coeficienților de concordanță și afinitate:
2.1 Determinarea matricii coeficienților de concordanță în contextul în care situația cea mai
favorabilă este exprimată de valorile minime ale criteriilor de analiză;
2.2 Determinarea coeficienților de afinitate, inclusiv a coeficienților de corelație dintre
coeficienții de concordanță si coeficienții de afinitate;
3.Determinarea succesunii de intrare în sistem a tipurilor de repere ( succesiune
predeterminată)
4. Determinarea numărului și naturii modulelor de prelucrare din SFF si a repartizării lor
spatiale;
5. Verificarea funcționării dinamice a SFF folosind teoria asteptării;
6. Determinarea loturilor optime de fabricație;

5
 Cap. 1 Analiza ABC a sarcinii de productie

1.1 Caracteristicile sarcinii de producție:

Tabel 1.1 Caracteristicile reperelor

Reper Dmax Lmax G Rigid Plan anual
1 113,000 19 0,421 6,263 3762
2 117,000 29 0,643 4,103 6670
3 91,000 19 0,421 6,263 2240
4 89,000 29 0,643 4,103 0
5 119,000 36 0,799 3,306 6608
6 93,000 15 0,333 7,933 1988
7 94,000 31 0,688 3,839 0
8 106,000 28 0,621 4,250 2940
9 105,000 16 0,355 7,438 2592
10 113,000 28 0,621 4,250 5936
11 113,000 26 0,577 4,577 5096
12 85,000 25 0,555 4,760 2050
13 113,000 24 0,532 4,958 4848
14 113,000 29 0,643 4,103 5974
15 105,000 19 0,421 6,263 3096
16 79,000 20 0,444 5,950 2470
17 110,000 21 0,466 5,667 4312
18 101,000 13 0,288 9,154 2516
19 104,000 19 0,421 6,263 2736
20 103,000 24 0,532 4,958 4128

1.2 Consumul anual de timp pentru prelucrare

6
 Tabel 1.2Determinarea duratei de executie

Reper Plan anual Durata operatilor Consum de Timp

1 3762 99 372438
2 6670 115 767050
3 2240 80 179200
4 0 92 0
5 6608 118 779744
6 1988 71 141148
7 0 96 0
8 2940 98 288120
9 2592 81 209952
10 5936 106 629216
11 5096 98 499408
12 2050 41 84050
13 4848 101 489648
14 5974 103 615322
15 3096 86 266256
16 2470 65 160550
17 4312 98 422576
18 2516 74 186184
19 2736 72 196992
20 4128 86 355008

1.4 Ordonarea reperelor în funcție de consumul anual de timp

7
 Tabel 1.3
Reper
Cons Timp
P5 779744
P2 767050
P10 629216
P14 615322
P11 499408
P13 489648
P17 422576
P1 372438
P20 355008
P8 288120
P15 266256
P9 209952
P19 196992
P18 186184
P3 179200
P16 160550
P6 141148
P12 84050
P4 0
P7 0

Metoda ABC

8
 Tabel 1.4 Ordonarea în funcție de durata totală

Reper Durata totală Paf Clasificare Procent/repere Procent/

In ord. descrescătoare A, B, C capacitate
P5 779744
P2 767050
P10 629216 A 25% 37%
P14 615322
P11 499408
P13 489648
P17 422576
P1 372438 B 25% 30%
P20 355008
P8 288120
P15 266256
P9 209952
P19 196992
P18 186184
P3 179200 C 50% 33%
P16 160550
P6 141148
P12 84050
P4 0
P7 0
Procent cumulat de consum [%]

9
 Cap. 2 Determinarea coeficiențiilor de concordanță.

Se realizează în contextul în care situația cea mai favorabilă este exprimată de valoarile minime
ale criteriului de analiză.

În vederea determinări coeficiențiilor de concordanță este necesară aducerea la un numitor

comun a tuturor criteriilor care stau la baza caracteristicilor reperelor care urmează a fi prelucrate în
sistemul flexibil de fabricație. În acest sens vom utiliza teoria utilităților.

Tabelul utilităților Tabel 2.1

Caracteristi
Reper ci     Utilitati    
  Dmax G R Ud Ug Ur
0,42149 6,26315 0,1764705 0,50572
P1 113 8 8 9 0,73913 1
0,64333 4,10344 0,0588235 0,30434 0,13643
P2 117 9 8 3 8 2
0,42149 6,26315 0,8235294 0,50572
P3 91 8 8 1 0,73913 1
0,64333 4,10344 0,8823529 0,30434 0,13643
P4 89 9 8 4 8 2
0,79862 3,30555
P5 119 8 6 0 0 0
0,33276 7,93333 0,7647058 0,91304 0,79130
P6 93 2 3 8 3 4
0,68770 0,3823529 0,21739 0,09116
P7 94 7 3,83871 4 1 4
0,62115 0,3823529 0,34782 0,16149
P8 106 5 4,25 4 6 1
0,35494 0,4117647 0,86956 0,70652
P9 105 6 7,4375 1 5 2
0,62115 0,1764705 0,68770 0,16149
P10 113 5 4,25 9 7 1
0,57678 4,57692 0,1764705 0,43478 0,21739
P11 113 7 3 9 3 1
0,55460 0,47826 0,24869
P12 85 3 4,76 1 1 6
0,53241 4,95833 0,1764705 0,52173 0,28260
P13 113 8 3 9 9 9
0,64333 4,10344 0,1764705 0,30434 0,13643
P14 113 9 8 9 8 2
0,42149 6,26315 0,4117647 0,50572
P15 105 8 8 1 0,73913 1

10
 0,44368 1,1764705 0,69565 0,45217
P16 79 2 5,95 9 2 4
0,46586 5,66666 0,2647058 0,65217 0,40372
P17 110 6 7 8 4 7
0,28839 9,15384 0,5294117
P18 101 3 6 6 1 1
0,42149 6,26315 0,4411764 0,50572
P19 104 8 8 7 0,73913 1
0,53241 4,95833 0,4705882 0,52173 0,28260
P20 103 8 3 4 9 9
Coeficient de
importanta       0,3 0,3 0,4

Tabel 2.2 Nota finală

Reper Ud Ug Ur Note
0,30434
P2
0,058824 8 0,136432 0,16352412
0,68770
P10
0,176471 7 0,161491 0,32384958
0,30434
P14
0,176471 8 0,136432 0,19881824
0,43478
P11
0,176471 3 0,217391 0,27033248
0,52173
P13
0,176471 9 0,282609 0,32250639
Coef. de
importanta 0,3 0,3 0,4  

Apropierea sau depărtarea dintre tipurile de repere se poate aprecia prin diferența dintre notele
obținute de reperele respective.
Efortul sistemului flexibil de fabricație de a trece de la un reper la altul este cu atât mai mare cu
cât diferență dintre notele reperelor care urmează a se prelucra este mai mare. Diferența dintre notele a
două repere poartă numele de coeficient de concordanță.

Relația de calcul este urmatoarea:

n
C( p ,q )=∑ K i⋅|U p −U q|
i=1

C p p =K G ¿|U GPi −U GPj|+K D ¿|U D Pi−U D Pj|+K R ¿|U R Pi −U RPj|

i j

11
 Tabel 2.3 Coeficienti de concordanță

P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 0,79 0,66 0,88 0,93
P10 0,79 0 0,10 0,68 0,18
P14 0,66 0,10 0 0,03 0,25
P11 0,86 0,68 0,03 0 0,18
P13 0,93 0,18 0,25 0,18 0

Efortul de flexibilitate a sistemului flexibil de fabricație este simetric față de axă adică, efortul
de trecere de la prelucrarea reperului i la reperul j și este egal cu efortul de trecere de la reperul j la
reperului i. Acest aspect nu este în concordanță cu realitatea. Va trebui să găsim o altă modalitate de
exprimare a flexibilității sistemului flexibil de fabricație.
Un sistem flexibil de fabricație, prefer să treacă de la starea de prelucare a reperului i la reperul
j printr-un efort minim.
Vom înlocui pe fiecare linie coeficientul de concordanță cu o cifră care indică nivelul de
referință al sistemului flexibil de fabricație aflat în starea i. Astfel vom înlocui cu cifră 1 coeficientul
de concordanță minim de pe linia respectivă și vom continuă în ordine crescătoare toate cifrele.
Obținem astfel matricea clasamentelor de preferința a căror elemente se numesc coeficient de
afinitate.

Tabel 2.4 Matricea coeficientului de preferință.

P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 2 1 3 4
P10 4 0 1 3 2
P14 4 2 0 1 3
P11 4 3 1 0 2
P13 3 1 2 1 0

Astfel, s-a eliminat simetria față de diagonală, dar coeficienții de afinitate nu reflectă diferentele dintre
tipurile de repere. Pentru a stabili dacă matricea coeficienților de preferință păstrează tendința rezultatî
din matricea coeficienților, trecem la reprezentarea într-un sistem de axe a corelației dintre coeficienții
de concordantă și de afinitate.
Legatura dintre coeficientii de concordanță și coeficienții de afinitate este data de dreapta de regresie.

12
 Legătură dintre coeficientul de concordanță și coeficientul de afinitate este data de treaptă de
regresie. Considerând că avem definită treaptă de regresie (prin program informatic) putem determină
un coeficient de corelație dintre cele două tipuri de coeficienții. Considerăm că coeficientul de
corelație este pozitiv și cât mai apropiat de valoarea 1. Acest lucru înseamnă că legătură dintre cele
două variabile este directă, întru-cât coeficientul de corelație este pozitiv și puternic, întru-cât
coeficientul de corelație se apropie de valoarea maximă.

Cap. 3. Determinarea succesiunii de intrare in sisteme

S.F.F. a tipurilor de repere

3.1. Metoda descompunerii in componente “tare-conexe”

Etapa 1 - Eliminarea din matricea clasamentului de preferință a arcelor mai mari decât o valoare
predeterminată obtinându-se matricea conexiunilor din graf.

În cazul nostru stabilim valoarea maximă pentru coeficientul de afinitate valoarea 2, prin
urmare pentru variantele care au coeficientul de afinitate 1 și 2 în matricea clasamentelor de preferință
vom pune cifră 1 și se va intogmii matricea conexiunilor de graf.

Tabel 3.1 matricea conexiunilor din graf

Reper P2 P10 P14 P11 P13

13
 P2 0 1 1 0 0

P10 0 0 1 0 1

P14 0 1 0 1 0

P11 0 0 1 0 1

P13 0 1 1 1 0

Etapa 2 - Descompunerea grafului in subdiviziuni in componente tare-conexe

Tabel 3.2 Descompunerea graficului in elemente tare conexe

Reper P2 P10 P14 P11 P13 V’1 V’2 V’3

P2 0 1 1 0 0 0 1 1

P10 0 0 1 0 1 0 1 1

P14 0 1 0 1 0 0 0 1

P11 0 0 1 0 1 0 1 1

P13 0 1 1 1 0 0 1 1

V1 0 1 1 1 1

V2 0 1 1 1 1

14
 V3 0 1 1 1 1

V 1 ={P10 ,P14 , P11 , P13}

V ,={φ}
1

C1 =(V 1 ∩V '1 )∪{Prepr }

C1 =({P11 , P10 , P14 , P13 }∩{φ})∪{P2 }

C1 ={P11 , P10 ,P 14 ,P13 ,P 2 }

V 2 ={P11 , P6 , P3 , P8 }
V ,={P11 , P10 , P13 , P14 }
2

C2 =({P11 , P13 , P14 , P 10}∩{P2 , P13 , P10 , P14 })∪{P11 }

C2 ={P11 ,P13 , P14 ,P10 ,P 2 }

V 3 ={P11 , P13 ,P14 , P10}

V ,={P11 , P13 , P14 , P 10 , P2 }
3

C3 =({P11 , P13 , P14 ,P 10}∩{P2 , P10 , P13 , P11 , P14 })∪{P10 }

C3 ={P11 ,P 10 , P14 ,P13 ,P 2 }

Tabel 3.3

15
 C1

P2 1

P10 1

P14 1

P11 1

P13 1

3.2. Metoda matricilor latină

Etapa 1 - Se pornește de la invalidarea arcelor din matricea inițială a clasamentelor de referintă.

Etapa 2 – Se construiește “Matricea Latină - T”

Tabelul 3.4

Reper P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 12 13 0 0

P10 0 0 23 0 25

P14 0 32 0 34 0

P11 0 0 43 0 45

P13 0 52 53 54 0

Etapa 3 - Construim matricea T* eliminând prima cifră din fiecare secventă.

Tabelul 3.5

Reper P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 2 3 0 0

P10 0 0 3 0 5

16
 P14 0 2 0 4 0

P11 0 0 3 0 5

P13 0 2 3 4 0

Etapa 4 - Inmulțirea matricilor T si T*

T2 = T ∟T*

T3 = T2 ∟T*

T4 = T3 ∟ T*

0 12 13 0 0 0 2 3 0 0 0 132 0 123 125

2

(
0 0 23 0 25 0 0
T = 0 32 0 34 0 ⋅ 0 2
0 0 43 0 45 0 0
0 52 53 54 0 0 2
)( 3
0
3
3
0
4
0
4
5

)( 0
0 = 0 342
0

5 421 432/452
0 0 542
253
0
0
523 /543
234/254
354

534
0
0
325/345
435
0

Tabel 3.6

1Reper P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 132 0 123 125

T2 = P10 0 0 253 234/25 0
4

P14 0 0 0 0 325/345

P11 0 432/452 453 0 0

P13 0 532 523/54 534 0

17
 3

0 132 0 123 125 0 2 3 0 0

3
T=0
0

0
0
0
(
0
0
0
432/452
532
1253 1254
253
0
453
523/543
234/254
0
0
534
1325/1235
0

0
0
)( )
0
325/345 ⋅ 0
0
0
0
2
0
2
3
0
3
3
0
4
0
4
5
0=
5
0

( 0
0
0
0
0
3452
4532
5432
2543
0
4523
0
0
2354
0
5234
2345
0
4325
0
) Tabel 3.7
Reper P2 P10 P14 P11 P13

P2 0 0 1253 1254 1325/1235

T3 = P10 0 0 2543 0 2345

P14 0 3452 0 2354 0

P11 0 4532 4523 0 4325

P13 0 5432 0 5234 0

0 0 1253 1254 1325/1235 0 2 3 0 0 0 0 12543 12534/13254/12354 0

4

( 0 0 2543 0 2345
T = 0 3542 0 2354
0 4532 4523 0 4325
0 5342 0 5234
0

0
0 0 3 0
⋅0 2 0 4
0 0 3 0
0 2 3 4
)( ) ( 5 0 0 0
0=0 0 0
5 0 0 0
0 0 0 0
0
0
0
0
0
0
0
0
)
Tabel 3.8

P2 P10 P14 P11 P13

18
 P2 0 0 12543 12534/13254/1235 0
4
T4 =
P10 0 0 0 0 0

P14 0 0 0 0 0

P11 0 0 0 0 0

P13 0 0 0 0 0

Secvențele din matricea T4 indică ordinea de intrare în sistem a reperelor . Secventa consideră o
înșiruire de poziții ale reperelor. În situația în care metoda înmulțirii matricii latine nu se poate efectua
până la T-1 înseamnă că prin această metodă nu se poate obține o soluție optimă.

Dacă matricea T4 oferă mai multe valori se va determina varianta optimă și se vor aduna
coeficienții de afinitate pentru fiecare variantă.

12543 – 2+2+1+1 = 6

12534 – 2+2+2+1= 7

13254 – 1+2+2+1 = 6

12354 – 1+1+2+1 = 5

Varianta optimă este – 12354 . Deci ordinea reperelor va fi : P2, P14, P10, P13, P11.

Cap. 4 . Determinarea numărului și naturii

modulelor de prelucrare din SFF si a repartizării lor spațiale

19
 4.1. Determinarea numărului și naturiii modulelor de prelucrare din SFF

Functia obiectiv în cazul stabilirii modulelor operației semnifică maximizarea gradului de încărcare a
SFF și impune încadrarea volumului de prelucrare în fondul de timp de lucru a modulelor. De
asemenea, funcția obiectiv presupune încadrarea modulului operației pentru un grad minim admisibil
de utilizare.
n
Min Z = ∑ xj
j=1

Restricții :
n
1) xi * Fn ≥ ∑ Saj*Dij
j=1

n
2) KU* xj * Fn ≤ ∑ Sa * Di →număr de echipamente de același tip
j j
j=1

3) R + ∑ (Ci * Xi) – trec * Ean ≤ 0

Prima restricție se referaă la condiția de încadrare în fondul de timp anual disponibil la fiecare
modul-operație. Cea de-a doua operație impune uitilizarea componentelor SFF peste un nivel (Kui)
considerat minim acceptabil de utilizatorul SFF ( ecuația de eficiență).

Modelul operatiilor stabilite pentru prelucrarea reperelor din nucleul tipologic sunt: debitare,
strunjire, frezare, găurire, rectificare.

Fn echip=252*3*8*60=6048 ore =362880 min

Tabel 4.1

Reper Sarcina Saj Ds DT

P2 11316 138 1561608
P14 11232 144 1617408
P10 10296 132 1359072
P13 11040 138 1523520
P11 9620 130 1250600

 Reperele la care se vor efectua operațiile de debitare sunt: P3, P6, P8, P11, P15 →xi=5

20
 Tabel 4.2 Operații de debitare

Reper Sarcina Saj Ds DT

P2 10296 35 360360
P14 11232 38 426816
P10 11040 29 320160
P13 11316 32 362112
P11 9620 37 355940
1825388

KU=0,8 (grad de utilizare)

DT 1825388 1825388
XD= = = = 6,02 →XD=6
Ku∗Fn 0,8∗362880 290304

 Reperele la care se vor executa operațiile de strunjire sunt: P3, P8, P11, P15 →xi= 4
Tabel 4.3 Operații de strunjire
Reper Sarcina Saj Ds DT
P2 10298 34 350064
P14 11040 40 441660
P10 11316 33 373428
P13 9620 32 307840

1430768

DT 1430768 1430768
XS= = = = 4,92 →Xs=5
Ku∗Fu 0,8∗362880 290304

21
 Reperele la care se vor executa operațiile de frezare sunt: P3, P6, P8, P11, P15→ xi= 5

Tabel 4.4 Operații de frezare

Sarcina Sai Ds DT
Reper
P2 10296 34 350064
P14 11232 33 370656
P10 11040 33 364320
P13 11316 32 362112
P11 9620 24 230880
1678032

DT 1678032 1678032
XF= = = = 5,78 →XF=6
Ku∗Fu 0,8∗362880 290304

 Reperele la care se vor executa operațiile de găurire sunt: P6, P8 → Xi = 3

Tabel 4.5 Operații de găurire

Sarcina Sai Ds DT
Reper
P2 11232 34 381888

P14 11040 36 397440

779328

DT 779328 779328
XG= = = = 2,68 →XG=3
Ku∗Fu 0,8∗362880 290304

Reperele la care se vor efectua operațiile de rectificare sunt: P3, P6, P11, P15→xi=5

Tabel 4.6 Operații de rectificare

22
Reper Sarcina Sai Ds DT
P2 10296 39 401544
P14 11232 39 438048
P10 11316 41 463956
P13 9620 37 355940
1659488

DT 1659488 1659488
XR= = = = 5,71 →XR=6
Ku∗Fu 0,8∗362880 290304

n
Verificarea restricției 1) xi * Fn ≥ ∑ Saj*Dij
j=1

Debitare: 5 * 362880 ≥ 1825388

1814400≥ 1825388 (F)
Strunjire: 4 * 362880 ≥ 1430768
1451520 ≥ 1430768 (A)
Frezare: 5 * 362880 ≥ 1678032
1814400 ≥ 1678032 (A)
Gaurire: 3 * 362880 ≥ 779328
1088640 ≥ 779328 (A)
Rectificare 5 *362880 ≥ 1659488
1814400 ≥ 1659488 (A)

Dacă considerăm, în cazul nostru , ca toate componentele care vor materializa modulele-
operație "i" sunt nou achiziționate, cunoastem costurile lor și fiindcă ele reprezintă 60% din
costul SFF, atunci ultima restrictie devine:

1,66∑ Cixi -trec* Ean ≤ 0

Doij∗Sil Ch. sociale

Ech=(∑ i ∑ jSj )*( 1+ ) [lei/an]
60 100

10296∗35∗10 11232∗38∗10 11040∗29∗10

EchD = + + +
60 60 60
11316∗32∗10 9620∗37∗10 18253880
+ = =304231,3
60 60 60

23
 10296∗34∗10 11040∗40∗10
EchS = + +
60 60
11316∗33∗10 9620∗32∗10 14307680
+ = =238461,3
60 60 60

10296∗34∗10 11232∗33∗10 11040∗33∗10

EchF = + + +
60 60 60
11316∗32∗10 9620∗24∗10 16780320
+ = =279672
60 60 60

11232∗34∗10 11040∗36∗10 7793280

EchG = + ¿ =129888
60 60 60

10296∗39∗10 11232∗39∗10 11316∗41∗10 9620∗24∗10 16594880

EchR = + + + = =276581,3
60 60 60 60 60

EchD + EchS + EchF + EchG + EchR = 304231,3+238461,3+279672+129888+276581,3=1228833,9

C h . sociale
1+ =1+ 0,28=1,28
100

Ech = 1228833,9*1,28=1572907,3

Doij∗Sil Ch. 1000

P surpl=(∑ i ∑ j Sj ∗w )*( 1 - ) [lei/an]
60∗Fn 1000

10296∗35∗28000 11232∗38∗28000 11040∗29∗28000

PsurpD= + + +
60∗362880 60∗362880 60∗362880
11316∗32∗28000 9620∗37∗28000 51110864000
+ = =2347,46
60∗362880 60∗362880 21772800
10296∗34∗28000 11040∗40∗28000
Psurp S = + +
60∗362880 60∗362880
11316∗33∗28000 9620∗32∗28000 40061504000
+ = =1839,97
60∗362880 60∗362880 21772800

10296∗34∗28000 11232∗33∗28000 11040∗33∗28000

PsurpF = + + +
60∗326880 60∗362880 60∗362880
11316∗32∗28000 9620∗24∗28000 46984896000
+ = =2157,96
60∗362880 60∗362880 21772800
11232∗34∗28000 11040∗36∗28000 21821184000
Psurp G= + ¿ =1002,22
60∗326880 60∗362880 21772800

24
 10296∗39∗28000 11232∗39∗28000
Psurp R = + +
60∗326880 326880
11316∗41∗28000 9620∗24∗28000 46465664000
+ = =2134,1
326880 326880 21772800

Psurpl.D+Psurpl.S+Psurpl.F+Psurpl.G+Psurpl.R=2347,46+1839,97+2157,96+1002,22+2134,1
=9478.71

C h 1000 900 1000−900

1- =1+ = =0,1
1000 1000 1000

Psurpl=9478.71*0,1=947.871

Ean=Ech+Esurpl+Enec=1572907,3+9478.71+190000=1772386.01

Conditia:
n
1,66*∑ Ci∗x i-trec*Ean≤ 0
j=1

1,66 [(29500*5+84000*4+93000*5+102400*5+42000*3)]-5*1772389.01
1,66 (147500+336000+465000+512000+126000)-8861945.05
1,66*1586000-8861945.05≤ 0
2632760-8959055,35≤0
-6326295,53≤0→ conditia este indeplinita deci se adopta SFF

Coeficientul de utilizare a echipamentelor:

Vteoretic
Ku= ∗100 [% ]
Vadoptat

6,28
Ku.d = *100=89,71%
7
4,92
Ku.s = ∗100=98,4 %
5
5,78
Ku.f = =96,33 %
6
2,68
Ku.g = =87,66 %
3

25
 5,71
Ku.r = =95,16 %
6

4.2. Stabilirea prețului robotului

Prețul robotului se poate determina pe baza caracteristicilor:

Tabel 4.7 Caracteristicile prețului robotului

Nr.crt Caracteristici Valoare Punctaj

1 Grad de libertate 5 3,2
2 Viteza medie de deplasare 0.85 2,1 Ceuro=4
,35 3 Precizia de poziționare ±1 8
4 Volum spațiu lucru 9 0,75
5 Gmax piese manipulare 10,179 0,25
Total punctaj = 14,3

Vrobot=12,882 * PT * Ceuro [lei]

Vrobot=12,882*14,3*4,35=184216,94*4,35=801324,81
Vrobot=6*801324,81=4807948,86

Valoarea unui robot de determină folosind relația . Vrobot=12,882 * PT * Ceuro

rezultată din cercetarea experimentală ținând seama de cursul de schimb al monedei € la data
slabilirii valorii roboților.

NrT∗MU 4+5+ 6+3+6

Nr.roboți ¿ = =5,47 ≈ 6
4,38 4,38
Din cercetările experimentale rezultă ca un robot poate deservi aproximativ 4,38 echipamente
tehnologice.
4.3 Determinarea implementarii SFF

Ch. cu investitia = chechip + chrob + chpunerea in functiune

chpif = 24*10000 = 240000
Ch. cu investitia = 1586000 + 24000 + 4807948,86=6633948,86
Ch. investitie: 6633948,86...................75%
SFF.............................100%
6633948,86∗100
SFF= =8845264,75
75
ET ≥ VSFF
ET = Ean *5
Ean ≥ 8861930,05

26
 ET = Ean * 5=8861930,05 > 8845264,75
In concluzie, investiția se amortizează in 5 ani.

4.4. Amplasarea echipamentelor tehnologice in cadrul SF, utilizând metoda

gamelor fictive

Metoda gamelor fictive urmărește, în principal, realizarea unor fluxuri de fabricație sara
intoarceri. Metoda gamelor fictive nu este specifică SFF, dar apreciem ca poate fi aplicată și
aici. Modulele de prelucrare care cuncură la realizarea celor 5 repere selectate în nucleul
tipologic sunt: debitare (D), strunjire (S), frezare (F), găurire (G), rectificare (R).

P2: D→S→F→R
P14: D→F→G→R
P10: D→F→G→R
P13:D→F→S→R
P11:D→S→F→R
Tabel 4.8 Metoda gamelor fictive

P2 P14 P10 P3 P11

Mod.
Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux
Op
crt. tehno crt. tehno crt. tehno crt. tehno crt. tehno
op. op. op. op. op.
1 1 1 1 1
D * * * *
*
2 4 3 2
S * * * *

3 2 3 2 3
F * * * * *

3 2
G * *

4 4 4 4
R * * * *

Se observă că din cele 5 repere, 2 au întoarceri în flux. Pentru a analiza posibilitatile de

eliminare a întoarcerilor de flux este necesar să completăm un tabel cu încarcarea modulelor pe
numere de operație.

27
 Tabel 4.9
Reper Sarcina Op.1 Op.2 Op.3 Op.4
anuala Do1 DT Do2 DT Do3 DT Do4 DT
P2 10296 D 36036 S 350064 F 350064 R 400374
35 0 34 34 39

P14 11232 D 42681 F 370656 G 381888 R 438048

38 6 33 34 39

P10 11040 D 65136 G 397440 F 364320 S 441600

59 0 36 33 40

P13 18976 D 60723 F 607232 S 626208 R 721088

32 2 32 33 38

P11 9620 D 35594 S 307840 F 230880 R 355940

37 0 32 24 37

Tabel 4.10

Modulul Încărcarea operaților în pocesul tehnologic Încarcare

operatiei anuală
Op1 Op2 Op3 Op4

28
 D 2201704 0 0 0 2201704

S 0 657904 626208 441600 1725712

F 0 977888 945264 0 1923152

G 0 397440 381888 0 779328

R 0 0 0 1915446 1915446

Tabel 4.11
Modelul Încărcarea operațiilor în procesul tehnologic Incarcarea Nr.
operatiei anuala M-U
Op. 1 Op. 2 Op. 3 Op. 4
D1 360360 360360 1
D2 426360 426360 2
D3 651360 651360 1
D4 607232 607232 1
D5 355940 355940 1
S1 350064 350064 1
S2 307840 307840 1
S3 626208 626208 2
S4 441600 441600 2
F1 370656 370656 1
F2 607232 607232 2
F3 350064 350064 1
F4 364320 364320 1
F5 230880 230880 1
R1 400374 400374 1
R2 438048 438048 1
R3 441600 441600 1
R4 721088 721088 2
R5 355940 355940 1
G1 397440 397440 1
G2 381888 381888 1

29
Condiția:
Anuala: M-U : 60 : 24 ≤ 252

D1: 360360:1: 60:24=250

D2: 426816:1:60:24=148
D3: 11296:1:60:24=7
D4: 355940:1:60:24=247
S1: 350064:1:60:24=243
S2: 307840:1:60:24=213
S3: 626208:2:60:24=217
S4: 441600:2:60:24=153
F1: 370652:1:60:24=250
F2: 607232:2:60:24=210
F3: 350064:1:60:24=243
F4: 364320:1:60:24=251
F5: 230880:1:60:24=160
R1: 400374:1:60:24=250
R2: 438048:1:60:24=251
R3: 441600:1:60:24=252
R4: 721088:2:60:24=250

30
R5: 355940:1:60:24=247
G1: 397440:1:60:24=248
G2: 381888:1:60:24

Tabel 4.12
Modelul Încărcarea operațiilor în procesul tehnologic Încărcarea Nr.
Operației Anuală M-U
Op. 1 Op. 2 Op. 3 Op. 4
D1 360360 360360 1
D2 426360 426360 2
D3 651360 651360 1
D4 607232 607232 1
D5 355940 355940 1
S1 350064 350064 1
S2 307840 307840 1
F1 370656 370656 1
F2 607232 607232 2
G1 397440 397440 1
S3 626208 607232 2
F3 350064 350064 1
F4 364320 364320 1
F5 230880 230880 1
G2 381888 381888 2
S4 441600 441600 2
R1 400374 400374 2
R2 438048 438048 1
R3 721088 721088 2
R4 355940 355940 1

Avem : 6 fierăstrău cu bandă

6 strunguri
6 freze
2 mașini de găurit
6 mașini de rectificat

Reprezentând acum, din nou, fluxurile celor 5 repere din nucleul tipologic, se constată că se pot
face anuminte comasări sau permutări între module, fără a prejudicia orientarea fluxului
tehnologic. Operând aceste modificări s-a ajuns la forma definitivă de ordonare și delimitare a
modulelor de prelucrare.

Tabel 4.13

P2 P14 P10 P13 P11

31
Mod. Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux Nr. Flux
Op. Crt. Tehno Crt. tehno Crt. tehno Crt. tehno Crt. tehno
Op. Op. Op. Op. Op.
D1 1 *
D2 1 *
D3 1 *
D4 1 *
D5 1 *
S1 2 *
S2 2 *
F1 2 *
F2 2 *
G1 2 *
S3 3 *
F3 3 *
F4 3 *
F5 3 *
G2 3 *
S4 4 *
R1 4 *
R2 4 *
R3 4 *
R4 4 *

32
P2: D1 S1 F3 R1
P14: D2 F1 G2 R2
P10: D3 G1 F4 S4
P13: D4 F2 S3 R3
P11: D5 S2 F5 R4

Tabel 4.14

Modulul Nr. Repere Încărcare

Op. M-U În modul Anuală

D1 1 P3 360360
D2 2 P6 426816
D3 1 P8 11069
D4 1 P11 355940
D5 1 P15 362112
S1 1 P3 350064
S2 1 P8 441600
S3 2 P11 373428
S4 2 P15 288600
F1 1 P3 350064
F2 2 P6 370656
F3 1 P8 364320
F4 1 P11 362112
F5 1 P15 230880
R1 1 P3 440544
R2 1 P6 438048
R3 2 P11 463956
R4 1 P15 355940

33
 G1 1 P6 381888
G2 1 P8 397440

Cap. 5. Verificarea funcționării dinamice a sistemului de

fabricație folosind teoria asteptării

5.1. Determinarea paramatrului de intrare în sistem – λ

Funcționarea reală a unui SFF presupune intrări aleatoare în sistem, intrări care generează variații
aleatoare în modulele operații și prin urmare apariția șirurilor de așteptare.

Pentru determinarea parametrului λ, în cazul modulelor operații, exclusiv modulul de intrare

folosim o procedură sistematică de calcul, care constă în generarea unei matrici P, care are ca elemente
ponderile după care se împarte fluxul constituit din seriile anuale ale reperelor care ies din modulul
operație situat pe linie și intră în modulul operației situat pe coloană. Pentru modulul de intrare se
calculeaza numărul mediu de intrări în SFF.

Schema de amplasare pe care se grafeaza reperele care se deplasează între modulele operații și
cantitațile aferente

P2 D1 P2 S1 P2 F3 P2 R1 P2
10296 10296 10296 10296 10296

34
 P14 D2 P14 F1 P14 G2 P14 R2 P14

11232 11232 11232 11232 11232

P10 D3 P10 G1 P10 F4 P10 S4 P10

11040 11040 11040 11040 11040

P13 D4 P13 F2 P13 S3 P13 R3 P13

18976 18976 18976 18976 18976

P11 D5 P11 S2 P11 F5 P11 R4 P11

19620 19620 19620 19620 19620

Tabel 5.1 Duratele operațiilor centralizate

Doi Nr.
Echip Nr.
Modulul Durata Rez din Echip
operatiei totala calc Adoptat

P2 P14 P10 P13 P11

Debitare 1 35 - - - - 35 1
Debitare 2 - 38 - - - 38 2
Debitare 3 - - 29 - - 29 5.47 1
Debitare 4 - - - 32 - 32 1
Debitare 5 - - - - 37 37 1
Frezare 1 39 - - - - 39 1
Frezare 2 - 33 - - - 33 2
Frezare 3 - - 33 - - 33 5.78 1
Frezare 4 - - - 32 - 32 1
Frezare 5 - - - - 24 24 1
Strunjire 1 34 - - - - 34 1
Strunjire 2 - - - - 32 32 5.00 1

35
 Strunjire 3 - - 40 - - 40 2
Strunjire 4 33 32 65 1
Găurire 1 29 - - - - 29 2.68 1
Găurire 2 - - 34 - - 34 2
Rectificare 1 37 - - - - 37 2
Rectificare 2 - 39 - - - 39 5.85 1
Rectificare 3 - - 41 - - 41 1
Rectificare 4 - - - 37 - 37 2
Sarcina 10296 11232 11040 18976 19620 683
de
productie
Total ∑ 71164 683 24.78 26

Verificarea functionării dinamice a SFF necesită interpretarea sistemului flexibil ca o retea de sisteme
de asteptare pentru care se vor verifica următoarele condiții:

1. dacă fluxul de intrare în modulele operații respectă o aranjare de tip Poisson

2. dacă timpul de prelucrare urmează o repartiție exponențial negativă

Pentru fiecare sistem de asteptate se vor determina următorii paramentrii:

λ - care reprezintă nr. de unitatati care intra în sistemul de așteptare într-un interval de
timp

μ - numărul de repere prelucrate într-o unitate de timp ( paramentru de service).

Pentru determinarea paramentrului "λ " în cazul modulelor operații exclusiv modulului de
intrare se utilizează o procedură sistematică de calcul care constă în generarea unei matrici P care are
ca elemente ponderile după care se împarte fluxul constituit din seriile anuale ale reperelor care ies din
modulul operației situat pe linie și intră în modulul operație situalt pe coloana.

Pentru modulul de intrare se calculeaza numarul mediu de intrari in SFF

DT 10296+11232+11040+11316 +9620 53504

λ= P
= = =8 , 84 [ ore / an ]
FT 362880:60 6048

Tabel 5.2 Matricea marimilior necesara calculelor parametrilor

D D D D4 D F1 F2 F3 F4 F5 S1 S2 S3 S4 G1 G2 R1 R2 R3 R4
1 2 3 5
D - 0 0 0 0 0,1 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 5 4
D 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2

36
D 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0
3 5
D 0 0 0 - 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 6
D 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0
5 7
F1 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0
5
F2 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0
6
F3 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0
4
F4 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 0
5
F5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.27
S1 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4
S2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0
7
S3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0.2 0
6
S4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0
G 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0
1 5
G 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0
2
R1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0.1 0 0
5
R2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0 0
R3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - 0
R4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -

S reper 1+reper x
Poperatia 1-Poperatia 2 =
San

P2 10296
PD1-S1 = = =0,14
71164 71164

P2 10296
PS1-F3 = = =0,14
71164 71164

P2 10296
PF3-R1 = = =0,14
71164 71164

P 14 11232
PD1-F1 = = =0,15
71164 71164

P 14 11232
PF1-G2 = = =0,15
71164 71164

P 14 11232
PG2-R2= = =0,15
71164 71164

37
 P 10 11040
PD3-G1= = =0,15
71164 71164

P 10 11040
PG1-F4= = =0,15
71164 71164

P 10 11040
PF4-S4= = =0,15
71164 71164

P 31 18976
PD4-F2= = =0,26
71164 71164

P 13 18976
PF2-S3= = =0,26
71164 71164

P 13 18976
PS3-R3= = =0,26
71164 71164

P 11 19620
PD5-S2= = =0,27
71164 71164

P 11 19620
PS2-F5= = =0,27
71164 71164

P 11 19620
PF5-R4= = =0,27
71164 71164

P= Tabel 5.3

0 0 0 0 0 0,1 0 0 0 0 0.14 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.15 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0
7
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.26 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.14 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.27
0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0.15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

38
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P2= Tabel 5.4

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0 0 0 0 0 0 0
4
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0 0 0 0 0 0 0
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,07 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,06 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0 0 0 0 0 0 0
2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0 0 0 0 0 0 0
2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P3= Tabel 5.5

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,01 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,01 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

39
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

P4= Tabel 5.6

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

K=P1+P2+P3+P4= Tabel 5.7

0 0 0 0 0 0,1 0 0 0 0 0.14 0 0,04 0 0 0 0 0 0,0 0

5 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.15 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0.26 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0
1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0
7
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.26 0 0 0 0 0 0,0 0
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.14 0 0 0

40
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.27
0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0 0 0 0,02 0 0 0 0 0 0 0
4
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.2 0
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,02 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0.15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.1 0 0
5
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Elementele de prima linie a matricei K se notează cu KS1, KF.... .Denumirea parametrului de

intrare în fiecare operație se determină cu relația următoare: λsl = λ ∙ KSl . Se poate demonstra că dacă
intrările în modulul operație sunt intrări Poisson, iar servirea în modul respectiv este exponențială
atunci intrările în toate modulele din aval de sursă (modulul operație analizat) sunt de tip Poisson.

Kd1=0 Kf1=0.15 Ks1=0.14 Kg1=0 Kr1=0

Kd2=0 Kf2=0 Ks2=0 Kg2=0 Kr2=0

Kd3=0 Kf3=0 Ks3=0.04 Kr3=0

Kd4=0 Kf4=0 Ks4= 0 Kr4=0

Kd5=0 Kf5=0

λdl = λ ∙ Kdl= 0 ∙ 8,84=0

λd2 = λ ∙ Kd2= 0 ∙ 8,84=0

λd3 = λ ∙ Kd3= 0 ∙ 8,84=0

λd4 = λ ∙ Kd4= 0 ∙ 8,84=0

λd5 = λ ∙ Kd5= 0 ∙ 8,84=0

λf1 = λ ∙ Kf1= 0.15 ∙ 8,84=1.326

λf2 = λ ∙ Kf2= 0 ∙ 8,84=0

λf3 = λ ∙ Kf3= 0 ∙ 8,84=0

41
 λf4 = λ ∙ Kf4= 0 ∙ 8,84=0

λf5 = λ ∙ Kf5= 0 ∙ 8,84=0

λs1 = λ ∙ Ks1= 0,14∙ 8,84=1.237

λs2 = λ ∙ Ks2= 0 ∙ 8,84=0

λs3= λ ∙ Ks3= 0.04∙ 8,84=0.353

λs4 = λ ∙ Ks4= 0 ∙ 8,84=0

λr1 = λ ∙ Kr1= 0 ∙ 8,84=0

λr2 = λ ∙ Kr2= 0 ∙ 8,84=0

λr3 = λ ∙ Kr3= 0 ∙ 8,84=0

λr4 = λ ∙ Kr4= 0 ∙ 8,84=0

5.2.Determinarea paramentrului de lucru

Tabel 5.8 Determinarea timpului mediu de prelucrare

Modul Timp de prelucrare[min/buc]

product
de
Sarcina
reper

D1 D2 D3 D4 D5 F1 F2 F3 F4 F5 S1 S2 S3 S4 G1 G2 R1 R2 R3 R4
P2 25 34 34 39 10296
P14 38 33 34 39 11232
P10 29 33 40 33 41 11040
P13 29 32 33 11316
P11 37 24 32 37 9620
Tmed 25 38 29 29 37 34 33 33 32 24 34 40 33 32 34 33 39 39 41 37
µ 2.4 1.57 2.06 2.06 1.62 1.76 1.81 1. 1.8 2.5 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1.53 1.4 1.
[buc/or 81 7 76 25 81 87 76 66 53 6 62
a]

Paramentrul de servire (prelucrare) se determină cu relația următoare:

42
 60
µ=
t med

60 60
µd1 = = =2,4
t med d 1 25

60 60
µd2 = = =1,57
t med d 2 38

60 60
µd3 = = =2,06
t med d 3 29

60 60
µd4 = = =2,06
t med d 4 29

60 60
µd5 = = =1,62
t med d 5 37

60 60
µs1 = = =1,76
t med s 1 34

60 60
µs2 = = =1,25
t med s 2 48

60 60
µs3 = = =1,81
t med s 3 33

60 60
µs4 = = =1,87
t med s 4 32

60 60
µf1 = = =1,76
t med f 1 34

60 60
µf2 = = =1,81
t medf 2 33

60 60
µf3 = = =1,81
t med f 3 33

60 60
µf4 = = =1,87
t med f 4 32

60 60
µf5 = = =2,5
t med f 5 24

60 60
µg1 = = =1,76
t med g 1 34

43
 60 60
µg2 = = =1,66
t med g 2 36

60 60
µr1 = = =1,53
t med r 1 39

60 60
µr2 = = =1,53
t med r 2 39

60 60
µr3 = = =1,46
t med r 3 41

60 60
µr4 = = =1,62
t med dr 4 37

Comparăm parametrul de intrare λ cu paramentrul de servire µ pentru fiecare modul operatie.

0 < 2,4 0,14 < 1,76 0,15 < 1,76 0 < 1,76 0 < 1,53

0 < 1,57 0 < 1,25 0 < 1,81 0 <1,66 0 < 1,66

0 < 2,06 0,04 < 1,81 0 < 1,81 0 < 1,46

0 < 2,06 0 < 1,87 0 < 1,87 0 < 1,66

0 < 1,62 0 < 2,5

5.3. Calculul densității de lucru

ρ = λ modulul operatiei
µ modulul operatiei∙ m

λ MO
ρ=
μ⋅6

ρ ρ 0,15 ρ ρ ρ 0,14
=0
D1 F1 = =¿0,01 G1 =0 =0
R1 S1 = =0,01
1,76∗6 1,76∗5

ρ =0
D2
ρ F2=0 ρ G2 =0 ρ =0
R2
ρ S2 =0

ρ ρ ρ ρ 0,04
=0
D3 F3=0 =0
R3 =
S3 =0,004
1,81∗5

ρ =0
D4
ρ F4=0 ρ =0
R4
ρ =0
S4

44
 ρ D5 =0 ρ =0
F5
ρ =0
R5

Pentru ρ < 1, nu se formează coada în sistem de așteptare, iar pentru ρ >1, se

formează coada în sistemul de asteptare.

La nici una dintre masini nu se formează coada de așteptare.

5.4. Verificarea evoluției timpului de prelucrare

Se realizeaza folosind testul Kolmogorov, pentru fiecare modul operație folosindu-se relația:

λ0
|Fn (t) - F (t)|≤ , unde λ 0 este un parametru extras din tabelul functiilor Kolmogorov
√n
corespunzătoare unei anumite erori de aproximare, λ 0 =1,63 , n este numărul de observații distincte
(numărul de repere analizate care se prelucreaza în modulul operației).

S an pn
5
Fn(t) =
∑ San i
i=1

Aplicăm testul Kolmogorov pentru fiecare modul operație, centralizând datele tabelar.

Debitare 1:

Tabel 5.9

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
F(t)
P2 0.58 10296 1 0.75 0.25 0.25≤1.63
TOTAL 10296

Debitare 2:

45
 Tabel 5.10

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P14 0.63 11232 1 0.63 0.37 0.37≤1.15
TOTAL
11232

Debitare 3:

Tabel 5.11

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Functța de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P10 0.48 11040 1 0.62 0.38 0.38≤1.63
TOTAL
11040

Debitare 4:

Tabel 5.12

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcța de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartițe √n
P13 0.53 11316 1 0.67 0.33 0.33≤1.63
TOTAL
11316

Debitare 5:

Tabel 5.13

46
 Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcța de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P11 0.61 9620 1 0.63 0.37 0.37≤1.63
TOTAL
9620

Strunjire 1:

Tabel 5.14.

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P2 0.56 10296 1 0.63 0.37 0.37≤1.63
TOTAL 10296

Strunjire 2:

Tabel 5.15

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P11 0.53 9620 1 0.48 0.52 0.52≤1.63
TOTAL 9620

Strunjire 3:

Tabel 5.16

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P10 0.66 11040 1 0.69 0.31 0.31≤1.15
TOTAL 11040

Strunjire 4:

47
 Tabel 5.17

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P13 0.55 11316 1 0.63 0.37 0.37≤1.15
TOTAL 11316

Frezare 1:

Tabel 5.18

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P2 0.56 10296 1 0.62 0.38 0.38≤1.63
TOTAL 10296

Frezare 2:

Tabel 5.19

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P14 1.1 11232 1 0.86 0.14 0.38≤1.15
TOTAL 11232

Frezare 3:

Tabel 5.20

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P10 1.1 11040 1 0.86 0.14 0.14≤1.63
TOTAL 11040

48
Frezare 4:

Tabel 5.21

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P13 0.53 11316 1 0.55 0.45 0.45≤1.63
TOTAL
11316

Frezare 5:

Tabel 5.22

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P11 0.4 9620 1 0.62 0.38 0.38≤1.63
TOTAL 9620

Găurire 1:

Tabel 5.23

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P2 0.48 10296 1 0.56 0.44 0.44≤1.15
TOTAL 10296

Găurire 2:

Tabel 5.24

49
 Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P10 0.56 11040 1 0.60 0.40 0.40≤1.63
TOTAL 11040

Rectificare 1:

Tabel 5.26

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P2 0.61 10296 1 0.60 0.40 0.40≤1.63
TOTAL 10296

Rectificare 2:

Tabel 5.27

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P14 0.65 11232 1 0.62 0.38 0.38≤1.63
TOTAL 11232

Rectificare 3:

Tabel 5.28

Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P10 0.68 11040 1 0.62 0.38 0.38≤1.63
TOTAL
11040

Rectificare 4:

Tabel 5.29

50
 Timp Comparare
Repere Prelucrare San Fn (t) Funcția de |Fn(t)-F(t)| λ0
|Fn(t)-F(t)|≤
[ore/buc] [buc/an] repartiție √n
P13 0.61 11316 1 0.62 0.38 0.38≤1.15
TOTAL
11316

Concluzia ecuatiei testului Kolmogorov fiind îndeplinită rezultă că evoluția timpului de prelucrare
pentru fiecare reper și modulul operație urmează o evoluție exponential negativă.

5.5. Verificarea dinamică a modulelor operații

Se vor determina parametri dinamici ai SFF cu ajutorul relațiilor specifice. Alegerea relațiilor se va
face în funcție de specificul fluxului de intrare, de modul de variație a timpului de prelucrare, de
caracteristicile șirului de așteptare etc.

Sistemul de producție poate avea următoarele caracteristici:

 Natura fluxului de intrare : flux "poissonian"

 Sursa de repere: nelimitată sau limitată
 Timpulul de servire : variația exponențial negativă, constant, nu se cunoaste modul de
variație al timpului de prelucrare.
 Numărul stațiilor de lucru (numărul de masini unelte) : o singura stație de lucru, mai multe
stații de lucru.
 Numărul de repere din șirul de așteptare: limitat, infinit
 Disciplina șirului: FIFO, LIFO etc.

Exemplu:
1.Sistem caracteristic cu următoarele caracteristici: flux "poissonoan", nelimitată, constant,
o singură stație de lucru, infinit, FIFO

Relațiile de calcul vor fi:

ń =¿ ¿

ρ2
ń f¿
2¿ ¿

ń s= ρ

51
 ρ2
t́ f =
2 λ (1−ρ)

ρ2
t́ s=
2 λ (1−ρ)

2.Sistemul caracterizat prin : flux "poissonian", nelimitată, exponențial negativă, o singura stație de
lucru, infinit, FIFO

1 1
n´D 1= = =0.41
μ− λ 2.4−0

1
n´D 2= =0.63
1.57−0

1´
n D 3= =0.48
2.06−0

1
n´D 4 = =0.48
2.06−0

1
n´D 5= =1.61
1.62−0

1
n´S 1= =1.88
1.76−1.23

1
n´S 2 = =0.8
1.25−0

1
n´S 3= =0.68
1.81−0.35

1
n´S 4 = =0.53
1.87−0

1
n´F 1 = =2.27
1.76−1.32

1
n´F 2 = =0.55
1.81−0

1
n´F 3 = =0.55
1.81−0

1
n´F 4 = =0.53
1.87−0

52
 1
n´F 5 = =0.4
2.5−0

1
n´G 1 = =0.4
2.5−0

1
n´G 2 = =0.60
1.66−0

1
n´R 1 = =0.65
1.53−0

1
n´R 2 = =0.65
1.53−0

1
n´R 3 = =0.68
1.46−0

1
n´R 4 = =0.6
1.62−0

λ2
ń f D = =0
1
μ (μ− λ)

λ2 1.322 1.74
ń f F = = = =2.25, restul 0
1
μ (μ− λ) 1.76(1.76−1.32) 0.77

λ2 1.232 1.51
ń f S = = = =1.62, restul 0
1
μ( μ−λ) 1.76 (1.76−1.23 ) 0.93

λ2 0.352 0.122
ń f S = = = =0.04 ,restul 0
3
μ(μ−λ) 1.81 ( 1.81−0.35 ) 2.64

λ2
ń f R = =0
1
μ ( μ−λ)

ń f R =ń f R =ń f R =0
2 3 3

λ2
ń f G = =0 ,
1
μ( μ−λ)

ń f G = 0
2

ń d1 =ń d 2=ń d 3=ń d 4=ń d 5=0

53
 λ 1.32 1.32
t́ f1 = = = =1.71
μ ( μ− λ) 1.76(1.76−1.32) 0.77

λ 1.23 1.32
t́ s1 = = = =1.32
μ ( μ− λ) 1.76(1.76−1.23) 0.77

λ 0.35 0.35
t́ s3 = = = =0.54
μ ( μ− λ) 1.81(1.81−0.35) 2.64

1
t́ s =
μ−λ

1 1
t ´d 1= = =0.41
μ− λ 2.4−0

1
t ´D 2 = =0.63
1.57−0

1´
t D3= =0.48
2.06−0

1
t D´ 4= =0.48
2.06−0

1
t D´ 5 = =1.61
1.62−0

1
t ´S 1= =1.88
1.76−1.23

1
t ´S 2 = =0.8
1.25−0

1
t ´S 3= =0.68
1.81−0.35

1
t ´S 4 = =0.53
1.87−0

1
t ´F 1 = =2.27
1.76−1.32

1
t ´F 2 = =0.55
1.81−0

1
t ´F 3 = =0.55
1.81−0

54
 1
t ´F 4 = =0.53
1.87−0

1
t ´F 5 = =0.4
2.5−0

1
t ´G 1 = =0.4
2.5−0

1
t ´G 2 = =0.60
1.66−0

1
t ´R 1 = =0.65
1.53−0

1
t ´R 2 = =0.65
1.53−0

1
t ´R 3 = =0.68
1.46−0

1
t ´R 4 = =0.6
1.62−0

 3. Sistemul caracteristic prin : flux "poissonain" , nelimitată, exponential negativă, mai

multe situații de lucru, infinit, FIFO

ρs+ 1
ń = ρ + P0
( s−1 ) !( s−ρ)2

ń ρ s +1
f =¿ P0 2
¿
(s −1)!(s− ρ)

ń s=¿ ρ¿

ρ2
t́ f = P0
μ(s−1)! (s−ρ)2

ρ2 1
t́ f = P0 2 +
μ(s−1)! (s−ρ) μ

P0=¿

s - numărul stațiilor de lucru (MU) din fiecare MO

55
ń - numărul mediu de produse din sistemul de producție

ń f - numărul mediu de produse în șirul de așteptare

ń s - numărul mediu de stații ocupate

t´f - timp mediu de așteptare în șirul de așteptare

t´s- timp mediu de trecere prin SFF

P0 - probabilitatea pentru zero produse în sistemul de producție

ń = ń f + ń s

1
t´s = t´f +
μ

λ
t´f =
μ∗ń s

Rezultatele se prezintă centralizat în tabelul următor:

56
 Tabel 5.30 centralizarea rezultatelor

M D1 D2 D3 D4 D5 S1 S2 S3 S4 F1 F2 F3 F F5 G1 G2 R1 R R3 R4
o 4 2
n 0,41 0,6 0,48 0.48 1.61 1.88 0. 0.68 0.5 2,2 0,5 0.5 0. 0. 0,4 0,6 0.6 0. 0,6 0.6
3 8 3 7 5 5 5 4 0 5 6 8
3 5
nf 0 0 0 0 0 1.62 0 0.04 0 0 0 0 0 0 0,0 0 0 0 0,0 0
03 04
ns 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
tf 0 0 0 0 0 1.32 0 0.54 0 1.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
ts 0.41 0.6 0.48 0.48 1.61 1.88 0. 0.68 0.5 2.2 0.5 0.5 0. 0. 0.4 0.6 0.6 0. 0.6 0.6
3 8 3 7 5 5 5 4 0 5 6 8
3 5

5.6. Concluzii necesare optimizarii SFF

Datele din tabelul următor sunt importante pentru proiectarea SFF întrucât cu ajutorul acestora
se pot evidenția aspecte necesare optimizării SFF;

1. modulele operatii unde se formează șirurile de așteptare;

2. valoarea producției nedeterminate in SFF

3. stabilirea timpului de trecere prin SFF a fiecarui reper

Tabel 5.31

REPER t´s Timp mediu de Timp de Ponderea

trecere prin SFF Prelucrare timpului
[Ore/buc] [ore/buc] De prelucrare
[%]

57
 D D D D D F F F F F S S S S G G R R R R4
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 1 2 1 2 3
P2 2.2
P14 2.4
P10 2.3
P13 2.3
P11 2.16

Tabel 5.32

Timp de prelucrare Timp de Timp de Sarcina de Timp anual

Reper Prin SFF Prelucrare Așteptare producție de așteptare
[ore/buc] [ore/buc] [ore/buc] [buc/ora] [ore/an]
P3 2.18 2.2 3.03 10296 311986.88
P6 2.35 2.4 0 11232 0
P8 3.48 2.3 0.53 11040 5851.2
P11 2.22 2.3 0 11316 0
P15 1.62 2.16 0 9620 0

Concluzii:...

Tabel 5.33

Modul Nr. de MU Timp de lucru Grad de utilizare Timpul de

operatie Disponibil MO neutilizare al MO
[ore/an] [ore/an]
D1 1 4838.4 0.8
D2 2 4838.4 0.8
D3 1 4838.4 0.8
D4 1 4838.4 0.8
D5 1 4838.4 0.8
S1 1 4838.4 0.8
S2 1 4838.4 0.8

58
 S3 2 4838.4 0.8
S4 1 4838.4 0.8
G1 1 4838.4 0.8
G2 2 4838.4 0.8
F1 1 4838.4 0.8
F2 2 4838.4 0.8
F3 1 4838.4 0.8
F4 1 4838.4 0.8
F5 1 4838.4 0.8
R1 2 4838.4 0.8
R2 1 4838.4 0.8
R3 1 4838.4 0.8
R4 2 4838.4 0.8

Cap. 6. Determinarea loturilor optime de fabricație

Determinarea lotului optim de fabricație în SFF trebuie corelată cu modul de lucru al
sistemului.

Pot fi identificare două moduri de fabricație al SFF-ului:

1. reperele intră in SFF în mod individual și aleator

2. reperele intră in SFF în mod individual sau grupate în loturi

Varianta 1 este modalitatea realistă de funcționare a SFF-ului în care în permanență există în

sistem mai multe repere de diferite tipuri aflate în stadii diferite de prelucrare și urmând traiectorii
tehnologice diferite.

Varianta 2 asimilează funcționarea SFF cu funcționarea unei singure mașini unelte, reperele
intrând în sistem într-o succesiune determinată care minimizează efortul de tranziție al sistemului.
Calcul lotului de fabricație este adecvat pentru varinata 2, metodologia de calcul a lotului de fabricație
impunând:

1. numărul optim de loturi dintr-un an (aceleași pentru toate reperele)

59
 5
Ni
n opt= ❑

√
∑ N i∗c i∗ϵ
i=1

2. mărimea lotului optim pentru fiecare tip de reper

2∗∑ ai
i=1
5
( 1−
Pi )

Ni
Q opt =
n opt

unde:

i - numărul de perere;

N i - sarcina anuală de tipul i de repere;

Pi - capacitatea de producție anuală pentru repereul i

C i - costul reperului de tip i

a i - cheltuieli de pregătire-încheiere pentru reperul i [lei/lot]

a P - M coef afinitate∗C h =1*100=100

i tr

0+1+1+1+1
M coef afinitate= =1
4

ε −rata stocării

lei
ε =0.2[ ]
leu an

Chimd
[
C i= Ch mat +Chman 1+ ( 100 )]
Chat
[
Chmat = Gbrut ∙ P m 1+ ( 100 )
−G deseu ∙ P deseu ]
n
1 C
Chman =∑
i=1 60 ( nij ∙ S a ) ∙ 1+ s
ij
100 ( )

60
61