Participantii la procesul civil

1. Instanta
2. Partile
3. Participarea tertilor
4. Reprezentarea

1. Instanta

A.Compunerea si constituirea instantei de judecata

a. Compunerea – alcatuirea instantei cu nr de judecatori prevaz de

lege.

Reguli

-la judecata in prima instanta, compunerea completului de judecata este cu un judecator (indiferent
ca aceasta etapa procesuala s-ar desfasura in fata judecatoriei, tribunalului, curtii de apel, ICCJ).

- la judecata in apel – 2 judecatori. In materie civila ICCJ NU solutioneaza ca instanta de apel.

-in recurs- complet din 3 judecatori, exceptand situatia in care judecata anterioara a avut loc in fata
unei sectii a ICCJ, ca prima instanta, iar solutionarea recursului este de competenta Completului de 5
judecatori de la ICCJ ( ex in cazul recursului indreptat impotriva unei hotarari de perimare ori de
renuntare la judecata).

In anumite situatii prevaz expres de lege, anumite cai de atac sui generis, cum ar fi actiunea in
anularea ordonantei de plata, se solutioneaza la nivelul aceleiasi instante care a pronuntat ordonanta
dar intr un complet compus cu 2 judecatori. In astfel de situatii, precum si in instanta de apel, dat
fiind nr par de judecatori exista posibilitatea ca acestia sa nu se inteleaga asupra solutiei ce urmeaza
a fi pronuntata, caz in care se va forma un complet de divergenta, in conditiile art 399 ncpc , mai
exact celor 2 jud li se va alatura inca un judecator; in fata acestui complet de divergenta partile vor
pune iarasi concluzii asupra aspectelor ramase in divergenta, iar completul va avea dupa caz, fie o
solutie unanima, fie o solutie intr un raport de 2 la 1.

In ceea ce priveste ipoteza in care intr o cauza nu este respectata regula privind compunerea
instantei, mijl procesual de invocare – EXCEPTIA GRESITEI COMPUNERI (GRESITEI ALCATUIRI) A
INSTANTEI, care este o exceptie de procedura, absoluta si dilatorie. Daca exceptia este gasita
intemeiata, se va acorda un alt termen sau se va lasa cauza mai tarziu pt a se forma completul in
compunerea ceruta de lege.

b. Constituirea instantei- alcatuirea complexa a instantei cu judecator si

grefier sau, dupa caz, cu procuror atunci cand acesta participa la
judecata, cu asistenti judiciari in cazul litigiilor de munca, iar la ICCJ
este obligatorie si participarea magistratului-asistent. Ori de cate ori
nu se respecta aceste reguli, se invoca EXCEPTIA GRESITEI
CONSTITUIRI (ALCATUIRI) A INSTANTEI – exceptie de procedura,
absoluta, dilatorie. Atunci cand aceasta se admite, se va acorda un
termen pt alcatuirea instantei potr legii. S a decis ca este incidenta
aceasta exceptie si in cazurile in care la judecata participa un
judecator stagiar dar pricina nu intra in categoria cauzelor care pot fi
 solutionate de judecatorii stagiari ( ex: pretentii mai mari de 10.000
lei ), precum si atunci cand completul este alcatuit cu un judecator
sau un procuror care nu au inca decretele de numire in functie.

Normele de compunere si constituire a instantei sunt norme de organiz judecatoreasca, de ordine

publica ; ele nu trebuie confundate cu normele de competenta, care desi sunt si ele norme de
organiz judecatoreasca, reglem alte aspecte.

B. Alte incidente privind alcatuirea instantei de judecata (incompatibilitatea, abtinerea, recuzarea):

Cazurile de incompatibilitate – art 41, 42 ncpc, prima norma reglem motivele de incompatibilitate
de ordine publica (care trebuie corelate cu art 45 ncpc), iar cea de a doua norma reglem motivele de
incompatibilitate relativa, de ordine privata.

1. Cazuri de incompatibilitate de ordine publica. Art 41

- Alin.1 - Jud care a solutionat cauza pronuntand o incheiere interlocutorie sau o
hotarare, este oprit de lege sa solutioneze aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie
in anulare si revizuire, precum si in judecata in fond dupa desfiintarea / casarea cu
trimitere spre rejudecare. ( incheieri preparatorii-spre ex cele prin care se amana
cauza; incheieri interlocutorii- instanta statueaza asupra unor chestiuni de drept,
uneori si de fapt-ex. admiterea in principiu asupra partajului- care preconizeaza sau
sunt de natura a preconiza solutia pe fondul cauzei. Incheierile interlocutorii leaga
instanta, care nu mai poate reveni asupra lor, iar ca regula aceste incheieri nu pot fi
atacate decat odata cu hotararea de fond, exceptand cazurile cand legea ar dispune
ca pot fi atacate si pe cale separata ( ex. Impotriva incheierii prin care s a respins
admisibilitatea in principiu a unei cereri de interventie se ataca cu apel / recurs pe
cale separata.). Incheierea interlocutorie este orice incheiere prin care se rezolva o
exceptie procesuala, se dispune suspendarea judecatii, se face o pronuntare asupra
admisibilitatii in principiu a unor cereri etc.
- Alin.2 - Are in vedere calitatea anumitor persoane care au participat intr un fel sau
altul la aspecte care tin de respectiva cauza, spunandu si parerea la un moment dat.
Se are in vedere calitatea de martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent
judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza. Nu intra in aceasta categ.
interpretul deoarece acesta asigura doar traducerea si nu si exprima opinia
personala.
2. Cauzele de incompatibilitate relativa, de ordine privata. Art 42
Aceste cazuri au in vedere anumite situatii de rudenie, afinitate, dusmanie, concubinaj si alte
situatii care pot stirbi ideea de impartialitate a judecatorului cauzei prin raportare la unele
parti ale dosarului sau la avocatii care reprezinta partile intr un anumit dosar.
Pct. 13 –nu mai constituie un motiv in sine, ci este un motiv general prin care legiuitorul a
vrut sa arate ca motivele de incompatibilitate relativa nu pot fi prevaz limitativ de lege, astfel
ca ori de cate ori va exista o situatie care sa nasca in mod intemeiat banuiala cu privire la
faptul ca judecatorul cauzei este partinitor se va invoca acest motiv aratandu se in ce consta
sau care sunt circumstantele care creeaza aceasta suspiciune. Pe acest temei s ar putea
invoca de pilda o relatie de tipul nas-fin.
Legea reglementeaza, in principal 2 mijloace procesuale de invocare a cazurilor de
incompatibilitate, respectiv DECLARATIA DE ABTINERE A JUDECATORULUI si EXCEPTIA DE
RECUZARE pe care o invoca partea interesata.
In situatia in care se invoca un caz de incompatibilitate absoluta direct prin intermediul cailor
de atac, relativ la situatia judecatorului care a pronuntat hotararea ce se ataca, mijlocul
procesual de invocare va fi EXCEPTIA DE INCOMPATIBILITATE, iar invocarea se face prin
intermediul unui motiv de apel/ recurs/ contestatie in anulare care se refera la incidenta
acestei exceptii. Aceasta posibilitate a invocarii incompatibilitatii pe cale de exceptie se
deduce din art 45 ncpc, care dupa ce in prima teza stabileste ca un judecator nu poate
participa la judecata chiar daca nu a fost recuzat sau nu s a abtinut, in teza a doua dispune
imperativ ca neregularitatea poate fi invocata in orice stare a pricinii, deci chiar in caile de
atac. Fiind vorba de o invocare direct prin intermediul caii de atac, judecatorul aflat in caz de
incompatibilitate nu mai are cum sa se abtina deoarece el s a dezinvestit de cauza
solutionand o si nici partea nu mai are cum sa formuleze o exceptie de recuzare dupa
inchiderea dezbaterii. In acest context, mijlocul sau de aparare este exceptia de
incompatibilitate.
Exceptia de recuzare ca mijl de invocare a incalcarii art 41, 42 este o exceptie de procedura,
dilatorie, care poate fi absoluta –art 41, respectiv relativa –art. 42.
Exceptia de incompatibilitate- exceptie de procedura absoluta (art 41 si art 45) si, fiind
invocata direct in caile de atac, ea are un caracter peremptoriu pt ca, daca se admite, atrage
anularea actului de procedura (hotararea judecatoreasca) care a fost data cu incalcarea art.
41.

Abtinerea-act de dispozitie personal al judecatorului - acesta formuleaza o declaratie de

abtinere. In scopul prevenirii unor incidente legate de incompatibilitatea absoluta, in
principal, anterior primului termen de judecata, grefierul de sedinta are obligatia sa verifice
pe baza actelor de la dosar daca nu cumva judecatorul se afla intr unul din cazurile de la art
41, sens in care trebuie sa intocmeasca un referat.
Judecatorul care stie ca se afla in caz de incompatibilitate are obligatia de a se abtine iar
declaratia se face in scris, imediat dupa ce judecatorul cunoaste motivul de incompatibilitate,
insa daca acesta survine in timpul sedintei de judecata, judecatorul va face doar o declaratie
orala de abtinere pe care grefierul trebuie sa o consemneze in inchieierea de sedinta.

Art 44 - recuzarea – inainte de inceperea dezbaterilor sau de indata ce s au ivit / au fost

cunoscute motivele de incompatibilitate.
Cerintele cererii de recuzare:
-sa fie motivata
-sa fie facuta pt fiecare judecator in parte
-sa se arate si probele care sustin cererea de recuzare
Potr art 47 alin 2, cererea de recuzare nu poate cupr alte motive de incompatibilitate decat
cele de la art 41, 42, adica este totusi posibila invocarea art 42 pct 13 cu aratarea detaliata a
elementelor care starnesc in mod intemeiat indoieli impotriva judecatorului recuzat. Tot o
norma imperativa – art 47 alin 3 – cererea de recuzare nu poate privi alti judecatori decat cei
investiti cu solutionarea cauzei; nu poate fi recuzat acelasi judecator pt acelasi motiv de
incompatibilitate care a mai fost invocat.
Nu sunt intrunite conditiile art 47 alin 1,2,3 – cererea de recuzare va fi respinsa ca
INADMISIBILA chiar de catre judecatorul cauzei si chiar daca cererea de recuzare il priveste.
Judecatorul recuzat poate declara ca se abtine.
In cazul in care impotriva sau in legatura cu acelasi judecator s a formulat atat declaratie de
abtinere cat si exceptia de recuzare completul care va solutiona incidentul, va analiza
prioritar cererea de abtinere.
Solutii posibile:
- Daca se admite declaratia de abtinere nu se mai solutioneaza si cererea de recuzare.
- Daca se respinge cererea de abtinere, nu se va respinge automat si cererea de recuzare,
ci va fi solutionata, putand fi admisa
- Atat abtinerea cat si recuzarea pot fi respinse

Pana la solutionarea abtinerii sau recuzarii, trece un interval de timp – ce se intampla cu

cauza? – starea cauzei comporta un regim juridic diferit:

A. Daca s a abtinut judecatorul- opereaza un caz de suspendare legala de drept a judecatii

in respectivul dosar, care dainuie pana la solutionarea declaratiei
B. Daca s a formulat numai cerere de recuzare, cererea se inainteaza la completul urmator,
insa solutionarea cauzei continua, se pot pune chiar si concluzii pe fond ( dupa incheierea
dezbaterilor) insa judecatorul recuzat nu are voie sa pronunte solutia pana nu se
solutioneaza cererea de recuzare.

Exceptand cazurile de la art 47, atunci cand declaratia de abtinere sau cererea de recuzare
urmeaza a fi solutionate de completul urmator, potr art 50, judecatorul recuzat sau care s a
abtinut, NU poate face parte din completul care urmeaza sa rezolve aceste incidente
procedurale.

Motivul de incompatibilitate este invocat ca motiv de apel/recurs : solutionarea cererii de

abtinere sau recuzare se face printr o incheiere. Cand recuzarea sau abtinerea au fost
admise, judecatorul respectiv va fi inlocuit cu un alt judecator de la aceeasi instanta. Daca
insa cererea de recuzare/abtinere se respinge, incidentul poate fi invocat prin intermediul
cailor de atac. Atunci cand instanta superioara gaseste intemeiata fie abtinerea, fie
recuzarea, si daca e incident cazul de la art 50 alin 2, se va admite calea de atac, se va
desfiinta hotararea si se va trimite cauza spre solutionare spre alta instanta de acelasi grad
din circumscriptia instantei superioare. Daca nu este incident art 50 alin 2, pricina se
inapoiaza instantei inferioare.

Incheierea prin care s a solutionat abtinerea NU este supusa niciunei cai de atac. Tot astfel,
incheierea prin care s a admis cererea de recuzare NU este supusa niciunei cai de atac. In
consecinta, singura incheiere care poate fi atacata – cea prin care s a respins cererea de
recuzare.

Incheierea de recuzare poate fi atacata NUMAI odata cu hotararea de fond.

Caz particular – cand aceasta hotarare este una cu caracter definitiv ( decizia instantei de
apel, cand apelul e ultima cale de atac recunoscuta de lege; decizia instantei de recurs in
cazul in care legea permite recursul) atunci se ataca inchierea de respingere a cererii de
recuzare la instanta superioara intr un termen de 5 ZILE DE LA COMUNICAREA hotararii.

In situatia in care instanta de control constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, reface
TOATE actele de procedura si atunci cand apreciaza necesar poate dispune si refacerea
probatiunii. Daca cea care face aceasta constatare este instanta de recurs, solutia va fi de
CASARE cu trimitere spre rejudecare la instanta de apel sau, dupa caz, la prima instanta
atunci cand nu a existat calea apelului.