Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul 1.

Comerțul online în perioada pandemiei

2.1 Comerțul online


Conform definitei Dex Internetul este o rețea internațională de calculatoare formată
prin interconectarea rețelelor locale de calculatoare cu cele globale. Această rețea are ca scop
facilitarea schimbului de date și informații între calculatoare. Se poate afirma că internetul
schimbă istoria omenirii odată cu apariția lui. Evoluția comerțului online este prezenta pe plan
mondial având o dinamică extrem de ridicata. Anual apar modificări importante făcând
analiza tendințelor comerțului online extrem de dificila.

Putem observa ca odata cu trecerea timpului ca schimbul de servicii si produse a


capatat mai multe forme. Chiar daca la început, comerțul era cunoscut ca un simplu troc, unde
indivizii schimbau bunuri sau servicii intre ei pentru a-si satisface nevoile, odată cu apariția
fenomenului de producției a bunurilor destinate strict comerțului, acesta devine o activitate
economica complexa. Comertul propriu-zis, cel pe care il putem observa si in prezent isi are
radacinile odata cu aparitia banilor in societate, a negustoirilor si claselor sociale. Dezvoltarea
sociatatilor in timp a avut o relatie direct proportionala dezvolarea formelor de comert.

Dezvoltare continua a liniilor de telocmunicatii, dar si a tehnologiei necesare a dus la o


crestere radicala a Internet-ului. Datorita acestor conditii favorabile comertul online prezinta
si el la randul lui o crestere exploziva având sa influenteze activitatile economico-sociale.

Comerţul electronic poate fi definit și ca un proces de cumpărare sau vânzare prin


intermediul transmiterii de date la distanţă. Acest demers este specific politicii expansive a
marketingului companiilor comerciale care doresc comercialarea produselor prin mai multe
canale. Folosirea Internetului ca si canal de distributie de catre ofertant si cumparator creeaza
o realatie de schimb de marfuri si servicii in mediul online.

Având in vedere că nu putem vorbi de Comert Electronic fara sa precizam ca acesta nu


poate exista fara ca Internetul sa fie prezent si disponibil unei mase de oameni.

1.1.1. Istoricul comerțului online


În 1994 Internetul a fost prezentat si pus la dispozitia consumatorilor de rand. Imediat dupa
apariția lui, un număr semnificativ de analisti financiari au sustinut ca un sector predomniat al
economiei va fii ocupat de Comertul Online.

Chiar daca in 1994 putem vorbi de utilizare internetului in masa, abia in 1998
protocoalele de securitate (asemeni HTTPS-ului) au devenit suficient de stabile si permanent
accesibile.
Comertul Electronic a aparut in secolul XX datorita efectului de globalizare a pietelor
si de recontructie a economiei reale.

Acest lucru a fost posibil intrucat convergenta banilor cu comertul, cu evolutia


tehnologiei si reteaua vasta de calculatoare a pus bazele unui nou tip de piata.

Din punct de vedere al cronologiei comerțului electroni, au fost mai mulți pași:

 1972: Mohamed M. Atalla fisiere a brevet Pentru o sigur sistemul de tranzacții


terminat rețele de telecomunicații, folosind criptare tehnici pentru a asigura
securitatea legăturilor telefonice, un precursor al Internet-comert electronic.
 1979: Michael Aldrich prezinta primul system online de cumparaturi
 1981: Thomson Holidays UK este primul business-to-business (B2B) sistemul de
cumpărături online care urmează să fie instalat.
 1982: Minitel a fost introdus la nivel național în Franța de France Télécom și
utilizat pentru comenzi online.
 1983: In California organizează prima audiere despre „comerțul electronic
 1984: Gateshead SIS /Tesco este primul sistem de cumpărături online B2C
 1990: Tim Berners-Lee scrie primul browser web, World Wide Web
 1994: Netscape lansează browserul Navigator în octombrie sub numele de
cod Mozilla. 
 1995: SUA Fundația Națională pentru Științe ridică interzicerea strictă a
întreprinderii comerciale pe internet.
 1999: Comerțul electronic global ajunge la suma de 150 miliarde dolari
 2000: The dot-com bust.
 2001: eBay are cea mai mare bază de utilizatori a oricărui site de comerț
electronic.
 2003: Amazon.com postează primul profit anual.
 2004: DHgate.com, Prima platformă de tranzacții online B2B din China, este
înființată, forțând alte site-uri B2B să se îndepărteze de „pagini Aurii" model.
 2007: Business.com dobândit de R.H. Donnelley pentru 345 milioane dolari.
 2014: vânzările online din comerțul electronic și vânzările cu amănuntul online
vor atinge 294 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 12% față de
2013 și de 9% din totalul vânzărilor cu amănuntul.
 2015: Amazon.com reprezintă mai mult de jumătate din creșterea comerțului
electronic.
 2012: ECommerce SUA şi vânzările cu amănuntul online proiectate pentru a
ajunge la 226 miliarde dolari, o crestere de 12 la sută faţă de 2011
 2017: Vânzările de comerț electronic cu amănuntul din întreaga lume ajung la
2.304 trilioane de dolari, ceea ce a reprezentat o creștere de 24,8% față de anul
precedent.
 2017: Comertul Electronic generează tranzacții globale de 29.267 trilioane de
dolari, inclusiv 25.516 trilioane de dolari pentru tranzacții business-to-business
(B2B) și 3.851 trilioane de dolari pentru între afaceri și consumatori (B2C)
vânzări.
1.1.2. Avantajele comerțului online
Avantajele comerțului electronic le putem observa, atât din prisma clientului cât și din
prisma vânzătorului.
Comerţul electronic este elementul principal al economiei moderne, iar Internetul
reprezintă mediu de baza prin care acesta îşi face simţită prezenţa.

Avantajele utilizării comerţului electronic se pot analiza din trei puncte de vedere: al
companiei, al consumatorului şi al societăţii.

Avantaje detinute de companie


- largirea zone de activitate pentru piata naţionala şi cea internaţionale
- creşterea seemnificativa a vitezei in procesul de comunicare;
- eficienta ridicata
- reducerea timpului de inventar
- o transparenta ridicata a firmei ( informatiile despre companie sunt prezentate pe
pagina WEB)
- reducerea timpului dintre cheltuirea capitalului şi primirea produselor/serviciilor;
- reducerea unor costuri de creare, procesare, distribuţie, stocare, regăsire a informaţiilor
- managementului stocurilor se realizeaza mult mai usor
- o cale rapidă şi modernă de furnizare a informaţiilor despre companie (prin paginile de
Web);
- canale aditionale de vânzare
Avantajele cumpărătorului
- efectuarea rapidă de cumpăraturi sau oricare tipuri de tranzacţii 24/7;
- căutare eficienta de produse şi servicii
- posibilitatea de comparare a produselor;
- posibilitatea de analiza detaliata a produselor
- comoditate ridicata;
- profita de reduceri substantiale datorate competitiei ridicate.
Avantajele comerciantului

- largirea numarului de clienţi datorita unui nou canal de distribuţie;


- ofera angajaților posibilitatea de a beneficia de Telemunca
- permite mentinerea unor preţuri mai mici, adaugand asftel si oamenii cu veituri
scazute la paleta de clienti

Avantaje generale ale comerţului electronic:

- Internet-ul este accesibil şi ieftin unei mase mari de populatie,


- comertul electronic se poate accesa printr-o gamă largă de tehnologii,
- este redus timpul pe care clientii il dedica cumpărăturilor;
- limita geografica este inexistenta;
- intermediarii pot fi redusi sau eliminati din lanţul de aprovizionare;
- anticiparile pentru calculul stocurilor viitoare prezinta o acuratete ridicata

Când vorbim de dezvoltarea comerțului electronic trebuie sa menționam anumite


aspecte importante fără de care aceasta nu poate avea loc:

- securitatea platformelor;
- acceptarea modalitatii de plata online
- costuri de investiţii;
- adaptarea culturala si lingvistica populatiei straine,
- dificultatea de integrare a Internet-ului şi a software-ului de comerţ electronic cu unele
aplicaţii şi baze de date;
- achitionarea de componente hardware compatibilie cu programele de software;
- dificultatea de a atrage populatia varstinca,
- insuficienţa suportului tehnic de a rezolva la timp toate problemele aparute
- reteaua de Internet prezinta o dezvoltare constanta doar in mediul urban;
- numarul scazut al cumparatorilor si ofertantilor

In practica o companie doreste sa uitilizeze comertul electronic pe Internet datorita


urmatoarelor aspecte:

Are posibilitatea de a-şi mari considerabil numarul de clienti. Pe Internet, orice companie
poate avea o prezenţă pe plan national sau chiar international, accesand clienţii din toată
lumea. Orice pesoana cu acces la Internet poate intra si vizita site-ul companiei, fara a se
tine cont de localizarea geografica a individului.
Prin utilizare Internet-ului se reduc semnificativ costurile. Chiar daca prezenta pe internet
prezinta anumite costuri care difera in functie ce servicii se acceseaza, acestea se amortizeaza
intru-un timp relativ scurt. Putem folosi ca exemplu trimiterea prin posta unui catalog de
prezentare a produselor,care are un cost relativ mult mai mare fata de trimiterea lui in format
electronic ( postarea pe site sau prin e-mail). Datorita faptului ca avem costuri mici, distributia
de informatie poate creste in volum si se poate actualiza mai rapid.

1.2. Pandemia, factor perturbator pentru economie

In domeniul sănătății, cuvintele endemic și pandemic sunt des utilizate. Cei care nu fac
parte din personalul medical , folosesc de cele mai multe ori , noțiunile endemic și pandemic,
în mod eronat, de cele mai multe ori pentru a da amploare evenimentului. Ele oricât de
asemănătoare ar fi , sunt totuși foarte diferite. Boala este o stare de rău a organismului uman,
cauzată de o bacterie sau un virus (boală contagioasă), sau din cauza unor factori genetici,
motive de mediu etc.

Cuvântul epidemie este derivat din cuvântul grecesc epidemie, in care epi înseamnă


„peste” și demonstrații înseamnă „oameni”. o epidemie este un eveniment sanitar care începe
de obicei dintr-o zonă mică și apoi se răspândește rapid. O epidemie apare atunci când o boală
se răspândește rapid printre un număr mare de oameni dintr-o anumită regiune sau țară,
afectândui pe toți în același timp. 

O pandemie este o epidemie care se răspândește în mai multe țări de pe glob în același
moment. Aceasta este posibil, mai ales în condițiile lumii moderne, în care omul circulă în
mod continu și constant atât pentru muncă cât și pentru agrement. Dacă există o epidemie în
curs de desfășurare în țara noastră și luăm un zbor către o altă țară, chiar dacă este posibil să
nu fim infectați, am putea transporta bacteria / virusul, care cauzează boala în altă țară în care
oamenii s-ar putea infecta și îmbolnăvi.

Din punct de vedere istoric, au existat pandemii de ciumă, holeră, SIDA și gripă care au
distrus comunități întregi . De-a lungul istoriei umanității, au existat o serie pandemii greu de
uitat.

„Moartea neagră” a început în 1334 în China și s-a răspândit în Europa, unde a provocat
distrugeri masive. Ciuma este cauzată de bacterie Yersinia pestis, care infectează rozătoarele
și șobolanii.. A existat o mulțime de activități comerciale între China și Europa prin
intermediul navelor comerciale. Unele dintre aceste nave din China aveau șobolani infectați
cu ciumă, iar când aceste nave au ajuns în Europa, boala s-a răspândit în rândul populației
europene prin purici infectați, care se hrăneau cu șobolanii de pe navele comerciale și apoi îi
mușcau pe europeni. Această pandemie de ciumă a ajuns să distrugă aproape 60% din
populația europeană și este astfel denumită „moartea neagră”.

,,Gripa spaniolă,, - În iulie 1918, pandemia de gripă a lovit-o pe Chungking. Până în


august, a ajuns în Persia și a fost în Franța în decurs de două săptămâni. Într-o chestiune de
două luni, marea pandemie de gripă a cuprins globul și a luat 500.000 de vieți în Statele Unite
și 12.000.000 în India. În general, 22.000.000 de decese au fost cauzate de această pandemie.
Decesele cauzate de pandemia de gripă din 1918 au fost de două ori mai mari decât numărul
deceselor suferite în timpul Primului Război Mondial !!

CDC și OMS au trasat câțiva pași care trebuie luați în considerare ca măsură de pregătire
în caz de gripă sau orice altă pandemie.

Pandemia de coronavirus din România este o epidemie aflată în curs de desfășurare pe


teritoriul României cauzată de noul coronavirus(SARS-CoV-2), Infecția cu virusul SARS
COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în
majoritatea provinciilor chineze și majoritatea țărilor din lume, provocând opandemieÎ În
România inițial au fost confirmate numai cazuri de import din Italia la persoanele venite din
această țară sau care au avut contact cu o persoană din această țară. [4] O sursă importantă a
infecției în România sunt persoanele venite din afară care nu s-au autoizolat la domiciliu sau
care au mințit că nu au fost într-o zonă afectată de infecția COVID-19.

În contextul evoluției situației epidemiologice pe teritoriul României determinată de


răspândirea COVID-19 și creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul
SARS-CoV-2 în România, Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat în martie  2020,
decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, iar la data
de 14 aprilie 2020 a fost semnat decretul de prelungire a stării de urgență cu încă 30 de zile.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de


învățământ în unitățile școlare din învățământul preșcolar, gimnazial, liceal, postliceal și
profesional, în perioada 11-22 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri în
funcție de situație. Unitățile de alimentație și furnizorii publici și privați de transport
persoane au fost obligați să dezinfecteze frecvent suprafețele, să evite aglomerația de
persoane în spațiile comerciale, și să dezinfecteze frecvent habitaclul în mijloacele de
transport. Unde există posibilitatea, personalul din instituțiile publice și private își vor
desfășura atribuțiile de serviciu de la domiciliu.

În prima jumătate a anului trecut, economiștii, peronalit[í din domeniuprecum și marile


organizații internaționale atrăgeau atenția asupra scăderii unor indicatori macroeconomici care
dacă nu sunt luați în seamă, ar putea duce curând la o nouă criză economică, mult mai gravă
decât cea din anii 2008-2009 . Motivele care au stat la baza declinului economic pe plan
național și internațional, în primele șase luni din 2020, nu au fost însă cele preconizate, ci un
virus, o boală, care a bulversat normalitatea vieții de zi cu zi, cu efecte dintre cele mai
neașteptate asupra activităților economice și sociale. Cu toate că economia mondială
înregistrase deja un regres generalizat pe parcursul anului trecut, PIB-ul crescând cu doar
2,9% în 2019 , fiind cea mai mică rată din ultimii 10 ani, pe fondul divergențelor comerciale
și al instabilității și incerrtitudinilor din domeniul politic, ratelor mari ale sărăciei și
inegalităților dintre clasele sociale, riscurilor climatice tot mai presante, ca urmare a efectelor
fenomenului de încălzire globală, . La toate acestea, în prima jumătate a anului 2020 s-au mai
adăugat măsurile anti-pandemice care au dus la scăderi mari și foarte mari, în aproape toate
sectoarele economice, cu efect în prăbușirea indicilor bursieri, degringoladă pe piața muncii,
prețuri negative ale petrolului, perturbarea comerțului mondial etc. Se pare că această
problemă sanitară, pandemia de COVID-19, și criza economico-socială asociată vor duce la
deteriorarea majorității indicatorilor macroeconomici în următorii ani, ceea ce va pune sub
semnul întrebării activitatea și structura sistemului economico-financiar precum și
perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung.

1.3. Efectele Pandemiei COVID-19, asupra comerțului online


Cu siguranța, cel putin odata, am fost cu toții tentați sa facem o achiziție in mediul
online, și indiferent de reticența de la inceput, ne-am adunat curajul de a apasa butonul
„confirma comanda” și de a aștepta nerabdatori serviciul de curierat timp de cateva zile.
Dupa derularea cu succes a primei comenzi probabil ca a devenit un moft la sfarșitul unor zile
de muncă să navighezi magazinele online doar ca să vezi unele oferte, sau pur și simplu ca să
mai vezi ce este nou. Totuși, nu ne-am fi pus problema vreodata că acestă relaxare,
curiozitate sau moft ar putea într-o bună zi să devină o necesitate și o măsură de precauție.

În contextul pandemiei globale de COVID-19 care continuă să înregistreze o extindere


rapida în majoritatea țărilor, și al instituirii stării de urgență, a carantinei în mai multe state,
comerțul electronic a devenit o supapă de salvare și pentru cei mai neexperimentați dintre
cumpărătorii din mediul online și a determinat ca cea mai mare parte din consumatori să
apeleze la comerțul electronic, chiar dacă nu au mai făcut-o până acum, iar pe alții, să procure
online noi categorii de produse.

Datele statistice confirmă că în această perioada o mare majoritate a populatiei a apelat


la comerțul electronic. Astfel, , la nivel global, topul este condus de consumatorii vietnamezi,
indieni și chinezi, care înregistrează o creștere majorată cu 57%, 55% și respectiv, 50% de a
cumpăra online, produse pe care în mod tradițional, normal, le-ar fi luat fizic din magazin,
fiind urmați îndeaproape de consumatorii Italiei și ai Rusiei, care au înregistrat o predispunere
către comerțul electronic, majorată cu 31% si respectiv, 27% pentru categorii de produse pe
care de obicei le-ar fi cumpărat în mod tradițional.

Concomitent, această valoare pare a fi direct proporțională cu riscul de transmitere al


virusului, pe care il reprezintă pandemia de COVID-19 in țara respectiva, așa încât, odata cu
majorarea numărului de îmbolnăviri din fiecare țară, se majorează și apetența, dorința
consumatorului de a opta pentru comerțul electronic în contrapondere, față de cel tradițional.
În această situație, , populatia tuturor statelor lumii, a exprimat un interes majot față de
aplicațiile de cumpărături online ale produselor alimentare în ultima perioadă, iar cifra de
afaceri a comerțului online, al produselor alimentare s-a majorat in prima saptamana a lunii
martie 2020, de zeci de ori fata de perioada anterioară.

Comerțul online în România a atins 4,3 miliarde Euro la finalul anului 2019, cu 20-22%
mai mult față de anul 2018, iar estimarea pentru finalul anului 2020 a fost de atingerea
pragului de 5 miliarde Euro. Această creștere a vânzărilor online a fost cu atât mai mult
accelerată de contextul pandemiei de Covid-19, într-o perioadă în care însă rata de
economisire a gospodăriilor din UE a înregistrat cea mai mare creștere de la an la an din
primul trimestru al anului 2020, cu o creștere de 3,5 puncte procentuale comparativ cu
primul trimestru din 2019, pe fondul unei scăderi de la an la an a cheltuielilor de consum ale
gospodăriilor cu -1,7%.
În aceste circumstanțe fără precedent, cu o creștere a vânzărilor online și o scădere a
cheltuielilor de consum final, există o necesitate generală strictă de a muta companiile în
mediul online pentru ca acestea să rămână competitive pe piață.

La nivel macro-economic, pandemia de COVID-19, a perturbat extrem de grav comerțul


mondial. Unele domenii s-au confruntat cu o cerere mult mai mare decât altele . De exemplu,
în cazul producătorilor de echipamente personale de protecție, consumabile medicale sau
produse de igienă, iar aici unii au reușit să reacționeze mai rapid, alții mai lent, dar s-au
adaptat, în condițiile cererea a explodat. În același timp, în domenii precum producția de
vehicule și utilaje au apărut dificultăți privind volumul crescut al cererii și ofertei.Cererea nu
putea fi onorată , ca urmare a perturbării procesului de aprovizionare tehnico-materială, piese,
materii prime, ambalaje, și totul ca urmare a restricțiilor de circulație impuse de guvernele
țărilor afectate de pandemie. Restricțoole de circulație au afectat , din punct de vedere
economic, în primul rând agenții economici, prin restricționarea intrării și ieșirii dintr-o țară în
alta, a transportatorilor . Acesta a fost unul din motivele, pentru care la nivelul Uniunii
Europene, s-a luat hotărârea de a asigura așa numitele ,, culoare verzi,, Indiferent de
domeniu, companiile care vizau comercializarea cu amănuntul, a mărfurilor, au trebuit să se
adapteze, de la implementarea unor noi procese până la oferirea de noi produse sau servicii,
care să reflecte schimbarea comportamentelor clienților, schimbare impusă de restricțiile
stabilite de autorități. Probabil cel mai durabil rezultat a fost trecerea la comerțul electronic.
Prezența online a devenit factorul cheie pentru a răspunde cerințelor clienților, și chiar pentru
a ajunge la unii noi, fapt care se confirmă și în prezent

Lumea de astăzi, cu tehnologia sa revoluționară, lanțurile de aprovizionare la nivel global


și conectivitatea extinsă, face ca acest lucru să devină posibil, mai mult ca oricând.

În consecință, comerțul electronic a crescut în Europa, în 2020, dar diferențiat de la țară la


țară, în funcție de restricțiile impuse, dar și de obiectul de activitate – pentru vânzările de
produse au fost anunțate creșteri între 5% și 10% în Polonia și de 60%-75% în Finlanda, dar,
pentru servicii, șase din țările participante la sondaj (Norvegia, Austria, Bulgaria, Franța,
Olanda și Italia) au raportat scăderi comparativ cu 2019. Și pentru 2021 așteptările sunt
pozitive, deși există temerea că ridicarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei va afecta
vânzările online.

În România, comerțul online a crescut cu 30% în 2020, însă consumul total a încheiat anul
în scădere. În 2021 este așteptată o revenire, pe fondul revigorării întregii economii, potrivit
estimărilor Comisiei Europene. În același timp, este posibil să asistăm la o reașezare a
jucătorilor în clasamentul vânzărilor. În 2019, topul celor mai mari companii din comerț era
dominat de domeniul alimentar și completat de câțiva din piața carburanților, domeniu în care
vânzările au fost afectate de restricțiile de circulație. Astfel, topul pe care îl vom vedea pe
baza rezultatelor din 2020 ar putea include mai mulți jucători din IT&C, mobilier sau
decorațiuni, produse aflate la mare căutare.