Profetii ale Parintelui Arsenie Boca despre Romania »,Neamurile au un destin ascuns in Dumnezeu. Cénd isi urmeazd destinul, au apdrarea lui Dumnezeu. Cénd si-l trédeazd, sd se géteasca de pedeapsé.” Printele Arsenie Boca até cé pe zi ce trece proorociile Parintelui Arsenie Boca se implinesc intr-un mod din ce in ce mai vizibil. Périntele Arsenie Boca este unul dintre putinii périnti induhovniciti care a primit acest dar de a profeti (si nu numai) despre evenimentele care vor avea loc in RomGnia. Dupd cum spunea un alt mare duhovnic al neamului roménesc, Parintele Arsenie Papacioc: acest popor va avea un rol important in istoria omeninii. “Dumnezeu iubeste Jara Roméneascé si pe ea vrea sé 0 spele intai de pacate. La multi le-am zis: - Nu plecati din tard c& sara noastrd are destinul ei si va da cei mai multi mucenici. Sé va rugati sé nu vind si peste voi necazurile care vin pe oameni, cé vor veni vremuri foarte grele. Sé nu credeti cd voi n-o si rébdati foamea. Si va pregatiti pentru martiraj. Rugdciunea Tatal nostru , Si nu ne duce pe noi in ispitd” se referd la lepddérile de Dumnezeu. Acesta este testamentul pe care trebuie sé-I urmém noi. Unde ne merge bine, acolo nu sporim. Unde-i mai greu, acolo te curdtesti mai sigur. Acolo unde nu esti cioplit, esti necioplit” Atragem atentia asupra cétorva dintre profetille Parintelui Arsenie Boca privitoare la poporul roman: _»Mii, sé stiti c& multi vor pleca din tard, dar putini se vor intoarce. Va veni vremea cénd ar dori si se intoarcd sin- or mai putea, céci Roménia va fi inconjuraté de flacéri”. Tnainte de revolutia din 1989, Périntele ne-a spus cd miroase a prof de puscd si asa a fost. Ne-a mai spus ci o sii ne pascé un mare cutremur si blocurile din Bucuresti vor ajunge ca si cutille de chibrituri. Parintele Arsenie a fost si rdméne in inimile noastre ca un sfant. Acum mergem la morméntul Périntelui Arsenie si ne rugdm acolo si de cdte ori il chemam in rugdiciune, el ne ajutd sine ocroteste. (Viorica Farcas, 48 ani, Voilé) Odata mi-a zis cé, intr-o noapte, ciitre ziud, ne vor ocupa trei féri: Ungaria , Bulgaria si Rusia. Atunci eu am zis: _,Ungurii or sé ne ocupe pe noi?", iar el mi-a spus: ,$i pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (Chis Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. Mures) Jn anu! 1976, cénd picta biserica Drdigdnescu, périntele Arsenie spunea, in dialog cu informatoarea , Vicol Tatiana: ,Conducerii de astézi nu-i trebuie méndstiri. Ei au lésat céteva méndistir’ istorice si atat. Ei vor ajunge sé cuprindé intreg péméntul, vor conduce lumea. Pénd atunci va fi bine de noi. Atunci se va vedea care este crestin adevarat, cd va rébda toate. Care nu, va céidea in valul lumii”. Eu am zis: Eu nu cred cé vor ajunge sd cuprindé tot pém4ntul, mai ales c& sunt oameni faré credintd. Périntele Arsenie Boca a réspuns: , Sunt ingdduiti de Dumnezeu... s pund stépdnire pe intregul glob paméntesc... Nu te pune cu ei réu, ci sd fii credincioasé, c& Dumnezeu este in orice loc, si Ia lerusalim ca si la noi. Caci biserica din inima noastré nimeni nu o poate déréma”. (Adrian Nicolae Petcu) iin ce priveste viitorul, a spus odatd: ,2dreanta rosie, secera si ciocanul, steaua cu cinci colfuri va dispare , dar va veni steaua cu sase colturi, anarhia, si va fi vai si amar de lume”. (Corea Elena, Harseni)Parintele Arsenie: , Vasile, americanii pe care stiu cé-i astepti, nu vor veni! Pe noi, singuri, ne asteapté o lupté grea si lungd, Cei buni si drepti vor da jertfa mare de viata si sénge, cei slabi, nimicnici si fatarnici vor ingrosa réndurile dusmanilor nostri atat de mult, incét vor crede cd sunt numai ei, atotputernici si atoatestiitori. Asta va fi burta lor moale si-i va duce Ia pierzare cénd va veni din Rasarit un om cu stea fn frunte. Dar acesta va fi peste multi ani, peste foarte multi ani si noud Dumnezeu nu ne va hérdzi sii vedem acele vremi. Tu ‘nu vei putea vedea american care atunci vor veni! Mie nu-mi va fi dat si véd, dupa sérbétoarea desarté a victoriei, cati dintre cei drepti au mai rémas! Céci vezi tu, Vasile, dupé aceasta victorie desarté, putini dintre cei drepti vor mai fiin picioare sila sarbétoare. Peste tot vor fi ndimitii [vanduti dusmanului] si abia atunci va incepe o noud luptd, poate mai usoard, céci fard jertfé de sange, dar la fel de lungé ca si cea pe care am inceput-o noi acum!" Vasile Serbu: ,Dumnezeu sd md ierte, périnte, dar eu nu mai inteleg nimic. Dupd ce-om réizbi peste zeci de ani, cdstigul sd fie tot al ndimitilor? Pai atunci pentru ce mai luptdim noi azi?” Parintele Arsenie: ,Pai vezi, asta-i Vasile, voi cei drepti si buni trebuie sd luptoti pentru ca nepotii, strénepotii si copii vostri sé fie Oameni, cu capul sus printre drepti, atunci céind ne vom intreba céti sunt dintre ai nostri si céti dintre naimii, la victoria de care fi-am vorbit.” (Vasile Serbu, Arpasul de jos - Monitorul de Féigdras, 13-19 feb.2008) Odaté venise o doamnd de la Bucuresti si Périntele i-a spus cd pe Bucuresti s-a ,ouat” de doud ori, referindu-se la bombardamente [dar si la cutremure], iar cénd se va ,ouaa treia oara Bucurestiul va fi sters de pe fata péméntului, deoarece acolo forfotesc pacatele. Alté data, Périntele ne-a vorbit despre sfarsitul lumii, cd sférsitul lumii nu va fi asa cum g@ndim noi cé va muri toaté lumea odatd. Ci va muri pe rand. Intr-o parte de lume vor fi rézboaie, in alté parte cutremure, in alta inecari, vor fi accidente peste accidente, vor fi boli necunoscute $i fard leac. Toate acestea le putem vedea in zilele noastre. Toate acestea, pe care le vedem acum, le-a proorocit Parintele Arsenie prin anii 1945-1946 ca sé ne intoarcem Ia credinga cé sférsitul nu-i departe. Putem vedea asta dupd semnele care sunt. Toate aceste semne ni le-a proorocit Périntele Arsenie prin anul 1945-1946 si ne-a citit [tdélmécit] din Biblie de la ‘Apocalipsd ci se va ridica de la Résérit un popor fard cruce, va béntui casele oamenilor, le va déréma, le va nimici, se va célca om pe om, se va manca carne de om si se va bea sénge de om. Cine va riméne din rézboiul acesta va fi ales ca gréul din pleava. Pleava zboard, iar gréul réméne. Se va alege cine va réméne. Parintele ne-a spus: Nu vii spun de la mine. Asa scrie in carte, in Biblie”. (Preoteasa Lucretia Urea $i Paraschiva Anghel) Sunt multe de spus, si [Périntele] are mare dar si mare putere. Acum, de cénd a trecut dincolo, fi simgim darul si puterea, Ne povestea c& ,Roménia va fi Grédina Maicii Domnului, Bucurestiu! [reconstruit] va fi nou! lerusalim. $i care vor réménea, i lui Dumnezeu, c& numai aceia vor réménea, vor fi intr-o fericire nemaipomenit de mare. Dar numai ‘Dumnezeu stie care vor fi alesil”. Apoi mi-a spus de béiatul cel mare... cd atunci cAnd va fi Bucurestiul Nou! lerusalim, el 0 sé fie un om mare, c& noi ca péringi nu suntem vredhnici sé stim unde va fiel. Letitia Suciu (Dumbraveni) “Gram cu parintele Arsenie si |-am intrebat: ‘Ce sa facem parinte, ca acum este foarte rau’. Parintele zice: ‘ Va veni si mai rau’..; “Imi pare rau de voi ca sunteti slabiti in credinta. Veti cadea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu va fie frica pentru ava salva sufletele! Vor veni vremuri foarete grele, dar toate sunt ingaduite de Dumnezeu, Care este tovarasul de drum al fiecaruia, de la nastere pana la moarte. Vor cadea si cei alesi, imi pare rau ca sunteti cei de pe urma, Va vor cerne. Vor pune impazite, taxe si alte ingradiri. Va vor lua totul!”; “Trebuie sd ne intdrim spiritualiceste, fard de care viata noastrd este moarta, chiar dacé ne merge numele ci trdim. Luati exemplu de la Stefan cel Mare, care, cu 0 méné de oameni intariti spiritualiceste, tinea pe tétari la Nistru si pe Turci la Dundre”; “Spunea Parintele Arsenie sé ne spovedim si impartasim mai des, cé va sosi timpul cind se va lua SféntaLiturghie la cer si nu se va mai svérsi pe pamént”, - “Cu trecerea de vreme, satana s-a mai iscusit in rele. Pe cine poate sa-l intoarca impotriva lui Dumnezeu, o face, ranjind bucuros; pe cine iubeste pe Dumnezeu, dar calatoreste fara sfat si intrebare, il invata si el sa iubeasca pe Dumnezeu, si-| lauda ca bine face, fara sa priceapa acestia ca au cazut la lauda straina si ca in credinta lor s-a incalcit un fir subtire de putere vrajmasa. (..) Deci nu-i de mirare ca-i da in robia inselatorului de minte, ca sa-i chinuiasca. Cate unii mai aprinsi la minte, fie de la fire, fie de la boli, neavand cercarea dreptei socoteli, scancesc in inima lor dupa daruri mai presus de fire, imbulziti de iubirea de sine. Avand iubirea fara minte, pe care ar vrea sa 0 cinsteasca cu daruri mai presus de fire, Dumnezeu ingaduie duhului rau sa-i amageasca desavarsit (Il Tesaloniceni 2, 11), ca pe unii ce indraznesc sa se apropie de Dumnezeu, necurati la inima. De aceea, pentru indrazneala, ii da pe seama vicleanului sa-i pedepseasca. Astfel, cand atarna de la Dumnezeu o atare pedeapsa peste oarecare, il cerceteaza satana, Ivand chipul mincinos al lui Hristos, si graindu-i cu mare blandete ii tranteste o lauda, cu care-I castiga fulgerator, si poate pentru totdeauna, ca pe unul ce, pe calea cea stramta si cu chinuri ce duce la Imparatie, umbla dupa “placeri duhovnicesti”. lata-I cu momeala pe gat. De acum, dupa oarecare scoala a ratacirii, cand increderea ii va fi castigata desavarsit si-i va fi intarita prin potriviri de semne prevestite, ajunge increzut in sine si in hristosul lui, incat si moarte de om e in stare sa faca, intemeindu-se pe Scriptura. “tata cum, “puiul de drac” al iubirii de sine, facandu-se barbat si ajutat prin vedenii mincinoase de tatal sau, tatal minciunii, stramba mintea bietului om, incat i se va parea pacatul virtute dumnezeiasca. Ba inca, omorand pe cei ce nu cred ca el, ise va parea ca face slujba lui “dumnezeu” (dumnezeul care I-a inselat pe el) (Numeri 25, 7-13) Cand stai de vorba cu cate uni din acestia, te uimeste convingerea si siguranta lui, uneori si legatura cu judecata a cuvintelor lui, si nu poti prinde repede ca stai de vorba cu un inselat si sarit din minte. Asta, pana nu-i afli prima spartura a minti, de Ia care apoi toate mestesugirile vicleanului sa-si de-a arama pe fata. Trebuie sa-i prinzi momeala pe care a inghitit-0 si care, de cele mai multe ori, e caderea la lauda, cu care tatal minciunii si-a mangaiat pruncul iubirii de sine, pe care |-a clocit cu atat osardie cel amagit de minte. Si nue mare mirarea, cacizice un filosof: e destul so primesti in minte o singura prejudecata, ca apoi sa nu fie prapastenie la care sa nu ajungi in chipul cel mai logic posibil cu putinta. De aceea Biserica insira printre pacatele mintii si prejudecatile. Cu ingaduirea lui Dumnezeu, satana ii cerne si ii culege pe toti cei ce umbla in lumea aceasta dupa placeri, chiar duhovnicesti, daca ii prinde ca inca nu s-au lepadat desavarsit de iubirea de sine side orice spurcaciune a vietii, dupa atata si atata propovaduire a Bisericil. Ca patimile acestea ii fac pe oameni sa cada loviti de sagetile laudei si sa se trezeasca cu mintea inselata si sarita de Ia locul ei (din socoteala smerenie! Ca iota, pe cei ce nu aveau curatia vietii,lingaii de la curtea regelui Ahab, i-a dat inselaciunii desavarsite a duhului ‘minciunii, si sfatul lor este ispita regelui iubitor de slava desarta, ispita in care trebuia sa cada si regele, ascultatorul lor, pentru pacatele sale. Ca siinselatil aceia, care I-au palmuit pe adevaratul prooroc al lui Dumnezeu, asa si proorocii mincinosi din zilele noastre sunt de 0 indrazneala nemaipomenita si palmuiesc smerenia, dandu-se pe sine de ceva mare (...) Pe semnele urmatoare se pot cunoaste ca nu mai sunt intregi la minte: 1 Se dau pe sine de ceva mare, cum s-au dat de altfel toti ereticil (ratacitil) vremurilor, pe care insa i-a afurisit Biserica prin Sfintele Soboare. 2. Cad Ia Jauda, avand o smerenie mincinoasa. 3. Se tin pe sine mai presus de Scriptura (unul chiar mi-a rupt-o), mai presus de Biserica si Sfinti. 4, Mor dupa a fi ascultati si crezuti de oameni. 5. Fierb de manie cand nu sunt luati in serios.