Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA ”AL. I.

CUZA”
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT LA DISCIPLINA:

Bazele contabilitatii

Student: Avădănei Loredana


An: I
Seria: 3
Grupa: 2

2007 - 2008
CONTRACTUL DE LEASING

Aparitia operaţiunilor de leasing a fost determinată de ritmul alert al comerţului,al cererii şi


ofertei al progresulu tehnic care implică decizii şi investiţii imediate, ce depaşesc uneori
posibilitatea de autofinanţare ale comerciantului si capacitaţile de creditare de care acesta
dispune.
Progresul tehnic, precum şi nevoia de a beneficia in procesul de producţie de avantajele pe
care le oferă utilizarea unor tehnologii avansate, au orientat comercianţii catre gasirea unor
soluţii cât mai echitabile , care să le permită accesul la procedeele moderne şi eficiente de lucru,
chiar şi in condiţiile in care:
• Nu dispuneau de mijloace financiare necesare.

• S-a găsit astfel, că e eficient, leasingul, operaţiune ce reuneşte finanţarea, producţia şi

comercializarea, în special în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale.


Leasingul a reprezentat un pas deosebit de important în finanţarea întreprinderilor care
doreau să îşi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu aveau posibilitaţi financiare, dând
astfel satisfacţie agenţilor economici care nu doreau să apeleze la credite bancare sau să-şi gireze
bunurile mobile sau imobile prin construirea unor gajuri sau ipoteci.
Prima formă de leasing născută din necesitatea obţinerii unei finanţări, în vederea
desfaşurării unei activitaţi productive, a apărut in 1950 în S.U.A., când directorul unei fabrici de
produse alimentare din California a primit o comandă profitabilă, însă nu deţinea fondurile
necesare pentru achiziţionarea echipamentelor necesare onorării comenzii. În această situaţie,
menegerul în cauză s-a adresat unei instituţii financiare solicitându-i acesteia achiziţionarea
echipamentelor necesare şi închirierea imediată a acestora către firma sa.
După încheierea tranzacţiei în aceste condiţii şi livrarea produselor comandate către client,
managerul societaţii de produse alimentare, încurajat de beneficiile şi avantajele pe care le
realizase prin metoda folosită, a pus bazele primei societăţi specializate pe leasing denumită
United State Leasing Corporation.

2
După anul 1952, odată cu înfiinţarea U.S.L.C., leasingul a început să fie folosit pe scară
largă, în special pentru închirierea unor echipamente, însa şi sub forma operaţiunilor de SALE
AND LEASE-BACK, puternic susţinute de companiile de asigurări.
Această alternativă de finanţare a crescut constant de-a lungul timpului, astfel că, în prezent
80 % din firmele americane au apelat la ea.
În Romania, leasingul a fost pentru prima dată reglementat, prin O.G. nr.51/1997 privind
operaţiuniile de leasing, societaţile de leasing. Actele normative adoptate ulterior au făcut
aplicaţia contractului de leasing, delimitând şi unele elemente specifice ale leasingului imobiliar
cu cauza irevocabilă de vânzare, promovată de către stat ca formă de privatizare.

Etimologia noţiunii de leasing


Termenul de leasing este susceptibil de mai multe înterpretări, precum şi de extindere la alte
operaţiuni asemănătoare ca mod de functionare, cum ar fi, închirierea de drept comun ori
vânzarea afectata de un termen. În S.U.A. contractul numit ( ease desemna o locaţiune a unor
bunuri imobile, ulterior extinzându-se şi asupra unor bunuri mobile, pentru ca în prezent acest
termen să definească orice modalitate de închiriere.
Termenul leasing a fost preluat treptat şi de alte ţări, însa mai există legislaţii care folosesc
alte denumiri, cum ar fi: locaţiune-finanţare, locaţiune de capital, locaţiune de capital sau
credit- locatiune.
Doctrina juridică romanească a început relativ recent definirea noţiunii de leasing din prisma
dreptului comercial roman, odată cu reglementarea acestui tip de operaţiune în sistemul de drept
de la noi din ţară.
Menţionăm însă că şi înainte de adoptarea O.G. nr. 51/1997 au existat autori care au definit
conceptul în cauză, însă acest lucru a fost făcut din perspectiva dreptului comerţului internaţional
ori având ca element de bază legislaţiile stetelor în care acest tip de operaţiune era reglementat.
Astfel, avându-se în vedere dispoziţiile Codului Comercial Uniform al S.U.A., leasingul a
fost definit ca fiind o operaţiune de finanţare la termen, având ca suport juridic principal un
contract ce conferă unei persoane posesia şi folosinţa unui bun, sau ca operaţiune juridică prin
care o persoana fizică sau juridică (o societate specializată) cumpără un anumit bun - de regulă –
maşini sau utilje - în vederea închirierii unei alte persoane – societate care utilizează bunul
respectiv.
Leasingul a mai fost definit ca fiind operaţiunea prin care o parte denumită finanţator se
angajează la cererea unui utilizator să-i asigure posesia spre folosinţă a unui bun, cumpărat sau
3
realizat finanţator, contra unei redevenţie, iar la finalul perioadei de leasing convenite, să
respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a dobândi proprietatea bunului la un preţ rezidual
sau de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

Reglementarea leasingului în România

Reglemental la noi în ţară pentru prima oară prin O.G. nr.51/1997 privind operaţiunile de
leasing şi societăţile de leasing, care, după ce a suferit două modificări, a fost republicată în
Monitorul Oficial al României în forma sa finală, iar ulterior a fost din nou modificată, ultima
modificare fiind adoptată în 2006.
Anterior consacrării legislative a operaţiunilor de leasing în România, primele referiri de
leasing s-au făcut în H.G. nr.72/1993 privind regimul vacual al bunurilor importate ce fac
obiectul tranzacţiilor de leasing.1
Aceasta a fost urmată de O.G. nr. 12/1995 privind unele măsuri referitoare la regimul vamal
al maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor importate în cadrul tranzacţiilor de leasing, precum şi la
regimul vamal al materiilor prime, pieselor de schimb, materiilor şi componentelor folosite în
producţia proprie a unor agenţi economici.2

Leasingul ca fomă de privatizare


După apariţia O.U.G. nr. 51/1997, actele normative au legiferat aplicaţii ale contractului de
leasing, începând cu O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, care
reglementa posibilitatea încheierii unor contracte de leasing imobiliar cu clauze irevocabile de
vânzare având ca obiect active aparţinand socetăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a
administarţiei publice locale este acţionar majoritar, sau regiilor autonome. În prezent, contractul
de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare mai este reglementat de H.G. nr. 577/2002
privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 88/1997, care prevede în

1
M.Of. nr. 44 din 26 februarie actul normativ reglementa aplicarea regimului de import temporar pentru
bunurile intrate în ţară în baza unor contracte de leasing, însă cu obligaţia utilizatorului de a achita o sumă
de bani.
2
M.Of nr.26 din 3 februarie 1995. Ordonată a permis pentru prima dată aplicarea regimului vamal de
import temporar, fară garantarea taxelor vamale, introduse în ţară în baza unor contracte de leasing (art.1).
Potrivit art.2, termenul în care bunurile introduse în ţară urmau a fi restituite sau a primi o noua destinaţie
vamală, este cel prevazut în contractul de leasing, dar nu mai mult de 36 luni. Acest act normativ a fost
aprobat prin Legea nr.59/1995 (M.Of.nr.124/21 iunie 1995) şi abrogat împreună cu H.G. nr. 72/1993 şi
art.3 din Legea nr.90/1998 pentru aprobarea O.G. nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societătile
de leasing.
4
concret elementele pe care trebuie să le conţină un astfel de contract, precum şi de Legea nr.
346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării intreprinderilor mici şi mijlocii.Contractul
de leasing este un contract bilateral, care se încheie între un proprietar (finanţator sau locator) şi
utilizator, având ca obiect un bun pe care proprietarul îl deţine sau pe care l-a cumpărat de la un
furnizor cu scopul de a-l da in lasing utilizatorului.
Contractul de leasing este o tranzacţie bipartită (şi nu tripartită ca operţiunea de leasing)
întrucat el se încheie între cele două părţi, chiar dacă până la momentul semnării acestuia (sau
după semnare) au existat (sau vor exista) demersuri ale celor două părţi, care au dus (sau vor
duce) la naşterea unor alte rapoarte judiciare între ele si terţe persoane (în cadrul).
Îgnorarea acestor demersuri este utilă numai pentru a delimita exact întinderea obligaţiilor pe
care părţile şi le-au asumat prin semnarea contractului de leasing propriu-zis.
Contractul de leasing propriu-zis (stricto-sensu) se încheie între finanţator şi utilizator, şi are
ca obiect bunul pe car efinanţatorul l-a cumparat de la furnizor, conform specificaţiilor
utilizatorului. Acesta este contractul principal, în jurul căruia se formează celelalte contracte
accesorii.
Contractul de leasing cuprinde însă clauze particulare, care dau naştere la alte raporturi
juridice specifice ce definesc caracteristicile operaţiunii de leasing în ansamblul ei. Este vorba de
dreptul de acţiune directă a utilizatorului împotriva furnizorului, care poate îmbrăca forma unei
clauze excreratoare de răspandire pentru finanţator în contractul de leasing (pentru nelivrarea
bunului de catre furnizor), de promisiunea unilaterală de vanzare asumată de finanţator sau de
dreptul de opţiune al utilizatorului, clauze care, desi au natură legală, sunt apte să producă
raporturi juridice obligaţionale specifice. La baza definirii contractului de leasing propriu-zis stau
urmatoarele elemente:
- existenta a două părţi (locator/finanţator şi utilizator)
- obiectul contractului (bunuri imobile sau mobile de folosinţă îndelungată)
- preţul leasingului (rata de leasingului)
- dreptul de opţiune al utlilizatorului cu cele trei variante ale sale
În ceea ce ne priveşte, definim contractul de leasing ca fiind acele raporturi contractuale, în
baza cărora o parte, denumită locator/finanţator, transmit pentru o perioadă determinată de timp
dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este (bun pe care l-a produs ori l-a
achiziţionat de la un terţ furnizor) unei alte părţi, denumită locator/utilizator, contra unei plăţi
periodice, denumită rată de leasing, cu drepul utilizat omului de a opta pentru cumpărarea
bunului, restituirea sa ori continuarea folosirii acesteia.

5
Condiţiile esenţiale de validizarea a contractului de leasing sunt:
- capacitatea de a contracta
- consimţământul valabil al părţii ce se obligă
- un obiect determinat
- o cauză licită
- capacitatea parţilor contractate (capacitatea de cantractare a utilizat)
Capacitatea de a încheia acte juridice, ce constă în aptitudinea subiectului de drept de a
deveni titularul de drepturi şi oligaţii civile prin încheierea actelor de drept civil.
În ceea ce priveşte capacitatea de a contracta a finanţatorului, din textul legii rezultă că
această calitate o poate avea doar o societate de leasing, persoană juridică română sau străină.
Societăţiile de leasing pot fi:
- societăţi generale de leasing – care optează pe baza specificaţiilor date de beneficiari cu o
gamă largă de produse
- societăţi de leasing de intermediere – fiind de fapt o societate de mijlocire a produselor, iar
închirierea aparţine de fapt celor ce au furnizat facturile de investiţii
- societăţi de leasing integrate – constituite de mari unitaţi producatoare ce beneficiază de
avntajele financiare rezultate din tranzacţiile de leasing.
Contractul de leasing trebuie sa cuprindă cel puţin următoarele elemente:
- părţile într-un contract de leasing - locatorul / finanţatorul
- locatorul / finanţatorul
- clauze privind definirea contractului de leasing ca leasing financiar sau operaţional
- denumirea bunului care face obiectul contractului de leasing şi caracteristicile de
identificare a acestuia
- valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată al acestora
- perioada de utilizare în sistemul de leasing al bunului
- clauze privind obligaţia asigurării bunului
- valoarea totală a contractului de leasing
Iar în cazul leasingului financiar, contractul trebuie să cuprindă, pe lângă elementele de mai
sus menţionate şi următoarele elemente:
- valoarea de intrare a bunului
- valoarea reziduală a bunului convenită de părţi, când este cazul
- valoarea avansului
- rata de leasing

6
În ceea ce priveşte durata contractului de leasing, conform art.7 din ordonanţă, specifică
faptul că se va încheia pe o perioadă de cel puţin un an, însă pentru un contract de leasing cu
restituirea bunurilor ce formează obiectul contractului, nu se va încheia pe o perioadă mai mare
de 7 ani pentru leasingul internaţional.

Încheierea contractului de leasing

Orice contract ia naştere prin acordul de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale,
acord care se realizează prin ofertă şi acceptare.
Articolul 4 din O.G. nr. 51/1997 prevede că pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing,
orice persoană fizică sau juridică va formula unei societăţi de leasing o cerere fermă, în care se
va preciza bunul care va constitui obiectul contractului, împreună cu actele din care să rezulte
situaţia sa financiară.
Din textul legii reiese că pentru a se încheia un contract de leasing, iniţiativa îi va aparţine
utilizatorului, dar considerăm însă că iniţiativa poate aparţine şi finanţatorului, constând în
trimiterea unei oferte catre potenţiatorul utilizator, ofertă care va fi acceptată de catre acesta.
În oferta societaţii de leasing vor fi menţionate bunurile ce pot fi puse în baza contractului de
leasing, condiţiile de acordare a creditului (valoarea bunului, a ratelor de leasing, valoarea
dobanzii practicate, numarul ratelor de achitat si garanţiile cerute), actele necesare pentru
închierea contractului şi eventual termenul de livrare.
A doua parte a consimţământului o constituie acceptarea ofertei, care reprezintă
manifestarea de voinţă a destinatarului ofertei de a încheia contractul de leasing.
Momentul încheierii contractului de leasing între părţile prezente este şi momentul încheierii
consimţământului, iar locul în care se găsesc părţile este locul încheierii contractului.
Încheierea contractului mai poate fi şi inter absentes, atunci când părţile nu sunt de faţă iar
acceptarea şi oferta sunt trimise prin scrisoare sau alte mijloace de trimitere la distanţă,
contractul se consideră în momentul în care ofertantul – utilizator primeşte acceptarea ofertei lui
de la finanţator în termenul hotarârii de utilizator.

Efectele contractului de leasing

7
Ca operaţiune tripartită, leasingul crează obligaţii în sarcina tuturor părţilor implicate, şi
anume a furnizorului, finanţatorului şi utilizatorului. Obigaţiile derivă, pe de o parte, din
contractul de vânzare – cumpărare, încheiat între furnizor şi societatea de leasing, dar mai ales
din contractul de leasing propriu – zis încheiat între societatea de leasing şi utlilizator.
În ceea ce priveşte obligaţiile furnizorului terţ, în contractul de leasing propriu – zis, acestea
vizează aspectele privind livrarea şi calitatea bunului obiect al contractului de leasing.
Astfel furnizorul are obligaţia să livreze utilizatorului bunurile contractate, conform
specificaţiilor date de utilizator şi să asigure asistenţă tehnică a personalului care va exploata
aceste bununri, şi de asemenea va trebui să asigure piesele de schimb necesare pentru reparator şi
să efectueze reparaţiile echipamentului dacă acestea nu au fost cauzate din vina utilizatorului.
Obligaţiile locatorului / finanţatorului
Acesta este obligat faţă de utilizator prin încheierea contractului de leasing, obligaţiile sale
fiind corelative şi în strânsă interdependenţă cu drepturile utilizatorului, prevazute în lege, iar
acestea sunt:

- să respecte dreptul locatorului / utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit


intereselor sale;
- să contracteze bunul cu furnizorul desemnat de utilizator, în condiţiile expres formulate de
către acesta sau, după caz, să dobândească dreptul definitiv de utilizare asupra programului
pentru calculator;
- să încheie contractul de leasing cu utilizatorul şi să-i transmită, în termen contractul de
leasing, drepturile ce derivă din contract, iar în cazul programelor pentru calculator, să transmită
dreptul de utilizare asupra programului pentru calculat către utilizator, fară a-şi mai putea
exercita acest drept pe perioada contractului de leasing;
- să respecte dreptul de obţiune al locatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de
leasing, fară a schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile contractului;
- să îi garanteze utilizatorului folosinţa liniştită a bunului, în condiţiile respectării clauzelor
contractuale;
- să asigure, printr-o societate de asigurări, bunurile oferite în leasing, dacă nu s-a convenit
astfel prin contractul de leasing.
Obligaţiile utilizatorului sunt:
- să efectueze recepţia şi să primească bunul la termen şi în condiţiile de livrare agreate cu
furnizorul;

8
- să exploateze bunul conform instructajului elaborate de furnizor şi să asigure instruirea
personalului desemnat să îl exploateze;
- să nu graveze de sarcini bunul ce face obiect al contractului de leasing, decât cu acordul
finanţatorului;
- să achite toate cheltuielile datorate conform contractului – rata de leasing, asigurare,
impozite, taxe – în cuantumul şi la termen;
- să suporte cheltuielile de întreţinere precum şi alte cheltuieli aferente bunului sau din
contractul de leasing;
- să îşi asume pentru întreaga durată a contractului totalitatea obligaţiilor care decurg din
folosirea bunului direct sau prin prepusă, inclusiv riscul pierderii distrugerii sau avarierii bunului
utilizat din cauza fortuirii şi continuarea plaţii ratelor pâna la achitarea integrală a valorii
contractului;
- să permită finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului şi a modului de
exploatare a bunului – obiect de contract
- să îl informeze pe finanţator, în timp, util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate,
venită din partea unui terţ;
- să nu aducă modificări bunului şi să nu schimbe locul declarat în contract, fară acordul
finanţatorului;
- să restituie bunul, în conformitate cu prevederile contractuale.
Contractul de leasing va înceta în momentul în care bunul ce formeaza obiect al contractului
este restituit de utilizator finanţatorului la sfarşitul contractului.
Aşadar exercitarea dreptului de opţiune al utilizatorului, în sensul restituirii bunului luat în
leasing la data specificată în contract duce la încetarea contractului de leasing prin ajungerea la
termen.
Dacă utilizatorul optează pentru cumpararea bunului, contractul încetează din momentul
transferării dreptului de proprietate de la finanţor la utilizator prin achitarea valorii reziduale.
Contarctul de leasing îşi poate înceta efectele şi prin consimţământul părţilor în condiţiile art.
969 alin.(2) C.civil.
Un contract de leasing mai poate fi reziliat pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor de
catre una din părţilor, fiincă aceasta prezintă ceea mai mare importanţă şi este situaţia cea mai
frecvent întalnită, în general în derularea contractelor comerciale.
Contarctul de leasing se va rezilia în:
- cazul în care utilizatorul refuza să primească bunul la termenul stabilit (art.14, alin(1));

9
- cand utilizatorul se află în starea de reorganizare judiciară şi / sau faliment (art.14, teza a II-a);
- sau în cazul în care utilizatorul nu îşi executa obligaţia de plata a ratei de leasing timp de
două luni consecutiv (art.15 din ordonanţă);
- cazul în care finanţatorul nu respectă dreptul de opţiune al utilizatorului (art.16 din
orbonanţă);
- sau alte cauze.

Aplicaţie practică:
Contract de leasing financiar
Nr. 8544 din 17.11.2007
Prezentul contract de leasing financiar se încheie între:
1. Finanţatorul:
S.C. Banca Română pentru Dezvoltare Leasing S.R.L. CUI 23983002 (atribut fiscal R)
Sediu social: Bd.Drobeta , nr.35, Bacău, RO – 325690 Telefon: +40527899403
Cont bancar: RO 22 RZBR 0000075024709123 Telefax: +40527898253
E-mail: office@brd-leasing.ro
2. Utilizatorul:
Denumire/nume: s.c. Avgal s.r.l. CUI/CNP: RO 6478294
Sediul social/adresă: Iaşi,Bd. Dacia, nr.5, Telefon: 0232412107
bl.C4, partier,ap.2,jud. Iaşi Telefax: 0232412002
Reprezentat de: Avădănei Loredana

• Denumiţi în cele ce urmează ”Părţile” în bază şi în conformitate cu Condiţiile Generale de

Leasing Financiar seria 008 (denumite în cele ce urmează „Condiţiile Generale”), care fac parte integrată din C.L.F.
şi care au fost aduse la cunoştinţă utilizatorului. Utilizatorul prin semnarea prezentului C.L.F. declară că este de
acord cu Condiţiile Generale şi că-şi asuma toate obligaţiile prevazute de acestea.
3. Obiectul leasingului (denumit în cele ce urmează OL):
Descriere: 5 buc. FIAT Doblo 1.9 D
Locul de instalare/pasare: IAŞI

• O.L. este descris în detaliu în anexă . În cazul în care O.L. este un vehicul, Utilizatorul trebuie să

respecte o limită anuală de kilometri parcurşi în cuantum de maxim 20.000 km pentru autoturisme, respectiv
120.000 km pentru camioane (prezenta clauză se coroborează cu prevederile din Condiţiile Generale)

10
4. Condiţii contractuale:
Durata leasing-ului: 120 luni
Moneda contractului: euro
Preţ de achiziţie: 60.000 euro
Valoarea reziduala: 20 %
Taxa de administrare, fară T.V.A.: 632,5 euro
Avans, fară T.V.A.: 20 %

• Toate plăţile se efectuează în lei fară a fi diminuate de taxe şi impozite, deduceri sau reţineri. Toate
plăţile către finanţator se vor efectua prin transfer bancar în contul bancar al finanţatorului. Odata cu taxa şi avansul
de administrare, finanţatorul va face utilizatorului şi o taxă fixă 120 € + T.V.A., taxă ce include serviciile de
înmatriculare şi radiere, înscrierea C.L.F. în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Taxa nu include:
prestaţiile vamale aferente importului O.L., costurile cu R.C.A. şi cu omologarea individuală (dacă este cazul). În
cazul echipamentelor, înregistrarea / modificarea / stingerea în/din Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare
se va factura utilizatorului separat. Factura fiscală aferentă primei rate de leasing, după avans este scadentă în prima
zi lucratoare a lunii urmatoare celei în care se efectuează importul O.L., în cazul în care O.L. este importat pe
teritoriul României de către finanţator, respectiv plata integrală a O.L., în cazul în care furnizorul este din România.
Facturile fiscale aferente următoarelor rate de leasing se succed lunar, dacă părţile nu convin altfel, pâna la sfârşitul
perioadei de leasing, acestea fiind scadente în prima zi lucratoare a fiecărei luni.
Pentru executarea obligaţiilor de plată, finanţatorul acordă utilizatorului un termen de graţie de 10 zile
calendaristice.
ÎN CAZ DE NEEXECUTARE A OBLIGAŢIEI DE RESTITUIRE A OBIECTULUI LEASING-ULUI, FINANŢATORUL
POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA ÎN POSESIE A ACESTUIA

5. Fidejusorul
Denumire/nume: Avădănei Loredana C.U.I./C.N.P.: 2860918225906
Sediul social/adresa: IAŞI, str.Voievozilor, Telefon: 0743229653
nr. 102, bl. T5, ap. 5, jud. Iaşi. Telefax: 0232546773
E-mail: Cont bancar:
Şi/sau:
Denumire/nume: C.U.I.:
Reprezentat de: Telefon:
Sediu social/adresă: Telefax:
E-mail: Cont bancar:
6. Biletele la ordin:
Indiferent de celelalte garanţii stabilite în anexa prezentului C.L.F., să emită în favoarea finanţatorului:

11
- Două Bilete la ordin cu menţiunea „făra protest”. Finanţatorul va completa aceste bilete la ordin cu toate
elementele necesare, inclusiv cu suma datorată de catre utilizator în cazul în care utilizatorul nu-şi respectă oricare
dintre obligaţiile sale pecuniare rezultand din C.L.F. Biletele la ordin astfel completate de către finanţator vor fi puse
în executare potrivit legii. După încetarea raporturilor rezultând din C.L.F. şi după achitarea de către utilizator a
tuturor obligaţiilor sale rezultînd din C.L.F., finanţatorul va returna utilizatorului, la cererea acestuia, biletele la
ordin nepuse în executare.
- Biletele la ordin, cu menţiunea „fară protest” şi cu scadenţa la o zi fixă. Scadenţa fiecărui bilet la ordin va fi
fixată într-un termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, în conformitate cu planul de plăţi prevăzute în
anexa din prezetul C.L.F. Fiecare bilet la ordin va fi completat în euro, iar încasarea sumei se va face in lei la cursul
B.N.R. din ziua încasării acestora, la care se adaugă un procent de 0,5% . Biletele la ordin, astfel emise, vor fi
investite cu formula executorie şi vor fi puse în executare de către acesta potrivit legii.
7. Alte garanţii:
Celelalte garanţii pe care utilizatorul trebuie să le constituie în favoarea finanţatorului sunt stabilite în anexa
ataşata prezentului C.L.F. În cursul duratei leasing-ului părţile au dreptul să renegocieze şi să modifice conţinutul
anexei. Astfel, prin acordul lor scris, părţile pot înlocui anexa cu o nouă anexa ce corespunde noilor înţelegeri.
8. Asigurarea:
Asigurarea în conformitate şi cu prevederile Condiţiilor Generale, finanţatorul mandatează prin prezentul C.L.F.
pe utilizator să încheie pe numele finanţatorului poliţă de asigurare împotriva tuturor riscurilor pentru toata perioada
derulării contractului, prin intermediului unui asigurator agreat de finanţator.
9. Dreptul de folosinţă al O.L. se extinde şi asupra:
- rudelor şi afinilor de gradul I şi II
- angajaţilor utilizatorului
10. Declaraţia utilizatorului:
Utilizatorul declara că la sfârşitul duratei leasing-ului va cumpara O.L. Dreptul de proprietate asupra O.L. se va
transfera asupra utilizatorului de la finanţator numai în urma plăţii ultimei rate şi a valorii reziduale urmate de
confirmarea scrisa a finanţatorului cu privire la îndelinirea de către utilizator a tuturor obligaţiilor contractuale.
11. Dispoziţii finale:
Anexa constituie parte integrantă a prezentului C.L.F. Prin semnarea prezentului C.L.F., utilizatorul confirmă că
a primit, citit, înţeles şi acceptat prezentul C.L.F. şi anexa ataşată.
Anexa cuprinde:
- factura proformă;
-scadentarul preliminar/scadentarul/scadentarele ajustate;
- garanţiile
- procesul -verbal de acceptare.
Părţile au încheiat prezentul C.L.F. în 3 (trei) exemplare originale. Fiecare parte la prezentul C.L.F. inclusiv
fidejusorul a primit cîte un exemplar original.

Utilizatorul Avădănei Loredana Fianţatoru s.c.B.R.D.- Leasing

12
prin: s.c. Avgal s.r.l. prin: dir. gen. Burlacu Ion

Fidejusorul Fidejusorul
prin: prin:

Concluzii generale:
• de-a lungul timpului contractele de leasing au luat diferite denumiri iar în prezent
ajungând la o utilizare de peste 80% din piaţa financiară;
• operaţiunile de leasing au fost pe piaţa economică o tranzacţie bancară benefică din
punct de vedere al cererii şi ofertei la momentele actuale ele fiind cu succes implementate de
către bănci ca un mijloc / mijlocire între producele de care au nevoie societătile producătoare şi
lichidităţile acestora
• programele de leasing sunt orientate către, producători, comercianţi ce deservesc la

rândul lor servici dar sunt depăşiţi de puterea lor financiară, leasing-ul fiind un avantaj pentru ei
deoarece nu include contractarea unui credit bancar şi condiţii impuse
• leasingul este o operaţiune flexibilă ce oferă mai multe opţiuni din punct de vedere al
evoluării şi obţinerii unor avantaje financiare cu posibilităţile:

- returnării obiectului leasing-ului la termenul prestabilit în contract şi încetarea plăţii ratelor


lunare de leasing ;
- plata integrală a contravalorii obiectului leasing-ului pentru obţinerea proprietăţii acestuia;
- prelungirii contractului de leasing sau alte clauze contractuale prestabilite.
• unul dintre dezavantajele pe care le întalnim într-un contract de leasing ar fi
interzicerea comercializării obiectului leasingului contractat de catre utilizator pâna la achitarea
acestuia;
• contractele de leasing au fost folosite la scară largă de către americani influienţând
mai toate pieţele în curs de dezvoltare dându-le o alternativă financiară la cererea utilizatorilor,
fiind puternic susţinute de societăţile de asigurări.

13
BIBLIOGRAFIE:

o C. Hamangiu, I. Rosetti –Bălănescu, Al. Băicolanu – Tratat de drept

civil român vol. I, II, editura ALL BECK, Bucureşti 1991

o I. Turcu, L. Pop – Contractele comerciale. Formare şi executare, editura Lumina Lex,


Bucuresti 1997
- Formarea contractelor, editura Lumi Lex, Bucureşti 1997

o Ch. Ialomiţeanu, L. Voinescu – Aspecte juridice, fiscale şi contabile privind


leasingul, editura Ecran Magazin, Bucureşti 2000

o D. Clocotici, Gh. Gheorghiu – Operaţiunile de leasing, editura Lumina Lex,


Bucureşti 2000

o Mona Lisa Belu Magdo – Contracte comerciale, tradiţionale şi moderne,

editura Tribuna Economica, Bucureşti 1996

o Gabriel Tiţa Nicolescu – Leasingul, editura C.H.Beck, Bucuresti 1998

14
o Ghe. Lupu, Drept comecial, editura Fundaţiei Chemarea, Iaşi 1998

o D. Macovei, Drept civil – Contracte, editura Ancarom, Iaşi 1996

o Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica – Drept comercial

pentru învăţământul economic, editura Universitară

15