FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul: Cealaltă Ancuţă

Autorul: Mihail Sadoveanu

Data apariţiei: Hanu Ancuţei - 1928

Tema textului:  O poveste de dragoste primejdioasă.

Personajele: Ienache Coropcarul; Todiriţă Catană; Costea Căruntu;

cealalta Ancuţă.

Locul, timpul acţiunii: Demult, pe melegurile Moldovei, când

hangiţă era cealaltă Ancuţă, mama celei de acum.

Un pasaj care m-a impresionat: Nu s-a auzit de acolo nici un glas,

nu s-a simţit nici o mişcare. Numai pe Ancuţa o vedeam că ascultă cu
încordare şi-i sticlea luna în ochi. O priveam stând aşa şi aşteptând, şi de la o
vreme m-am întors de către ea cu frică...Aşa, m-am mirat eu de asemenea
întâmplare, şi înţelegeam că lelea Ancuţa, când se uita la lună, auzea ce se
petrece la celălalt mal.

Situaţia iniţială: Ienache Coropcarul, gândeşte melancolic la

vremurile de demult, tânjind după rânduielile şi lumea din anii tinereţii sale,
când asistase la o întâmplare impresionantă.

Cauza acţiunii: Evadarea din turnul Goliei a lui Todiriţă Catană, un

răzăş tânăr din ţinutul Vasluiului, care avusese îndrăzneala să se
indrăgostească de sora vornicului Bobeică.

Derularea evenimentelor (succint): De demult, Ienache coropcarul

asistase la o întâmplare, pe care o povesteşte oaspeţilor de la han. Într-o zi pe
când se afla în târg la Iaşi, vede un om voinic legat în lanţuri şi păzit de o
ceată de arnăuţi, conduşi de Costea Căruntu. Era Todiriţă Catană, răzeş din
ţinutul Vasluiului, care îndrăznise să se îndrăgostească de sora vornicului
Bobeică. Fusese ferecat în turnul Goliei şi păzit cu străşnicie, dar Todiriţă
reusise să evadeze. În drumul său, îl întâlneşte pe Ienache coropcarul care-i
râsese în nas când Costea îl ducea legat prin târg şi care de frică îi spune că
arnăutul o va duce pe duduca Varvara, la mânăstirea Agapia. Todiriţă îl
ameninţă şi-l învaţă să declare autorităţilor că tânărul plecase speriat spre
Timişeşti. Ajunşi la hanul Ancuţei, mama hangiţei de acum, pun la cale un
plan pentru răpirea duducăi, fata pentru care Todiriţă şi-ar da viata ca să fie
împreună cu ea. Ienache şi Ancuţa, urmează planul stabilit cu Todiriţă şi în
timp ce arnăuţii pleacă către Timişeşti, Costea împreună cu Varvara trec
podul plutitor pe malul celalalt al Moldovei, spre mânăstire. În zori oamenii
din Tupilaţi l-au găsit pe moş Bâra, podarul şi pe Costea legaţi cu funii şi cu
căluş de răşină în gură. Jupânul Costea n-a povestit nimănui ce se întâmplase
acolo, însă Ienache bănuia că Ancuţa făcuse farmece, deoarece în liniştea
nopţii, la lumina lunii ea părea că aude ce se întâmpla pe malul celălalt.
Ancuţa susţinea că Todiriţă reuşise să scape cu Varvara în ţara ungurească.

Punctul culminant: Todiriţă Catană, Ienache Coropcarul şi Ancuţa

pun la cale un plan prin care cei doi iubiţi, Todiriţă şi Varvara, să scape.
Costea Căruntu pică în capcana întinsă de Ancuţa, care îl sfătuieşte să treacă
râul Moldova spre Agapia, pe un pod plutitor. Todiriţă scapă de urmăritorii
săi şi o salvează pe duduca Varvara.

Deznodământul: A doua zi dimineaţă, Costea a fost găsit şi dezlegat

de sătenii din Tupilaţi. Niciodată n-a povestit ce se întâmplase în acea noapte
cu lună plină. Ienache bănuieşte că hangiţa făcuse farmece, căci nimeni n-a
putut să afle ce se petrecuse pe malul celalalt, dar Ancuţa susţinea că
Todiriţă reuşise să scape cu Varvara în ţara ungurească.

Mesajul transmis: Todiriţă Catană, reprezintă omul care îşi pune

viata în primejdie pentru iubirea vieţii sale. Dragostea îi dă puteri
miraculoase pentru că reuşeşte să-şi ducă la îndeplinire misiunea, aceea de a-
şi salva femeia iubită.